17 Charles Eisenstein Economia Sacra Banii Darul Si Societatea in Epoca Tranzitiei Alb Negru

EXPLOATAREA
PADURILOR
1
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Exploatarea pădurilor este definita ca reprezentând ansamblul activităţilor

prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul de a asigura condiţii optime de
dezvoltare si regenerare a arboretelor si de a satisface cerinţele societatii.
Prin exploatarea pădurilor se realizează doua aspecte:
- aspectul cultural
- aspectul economic
In practica silvica exploatarea pădurilor trebuie sa reprezinte cel mai fin
act de cultura al acesteia.
Realizarea obiectivelor economice si culturale impun structurarea in
procese de producţie adaptate condiţiilor concrete de lucru si obiectivelor finale
ale exploatării pădurii.
Ideea de baza in organizarea proceselor de producţie este aceea de
mecanizare in proporţie cat mai mare si de reducere la minimum a lucrărilor
specifice desfăşurate in pădure. Se realizează astfel necesitatea de rentabilizare a
lucrărilor si de diminuare a prejudiciilor.
Procesele tehnologice prin care se realizează exploatarea lemnului sunt:
recoltarea, colectarea, fasonarea primara, transportul tehnologic, sortarea si
fasonarea definitiva.
1. Recoltarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se realizează
fragmentarea arborilor marcaţi corespunzător cerinţelor impuse
pentru deplasarea masei lemnoase in funcţie de condiţiile de teren
si mijloacele de colectare folosite. Locul de desfăşurare este
parchetul, iar operaţiile specifice procesului de recoltare sunt:
doborârea, curăţirea de craci si secţionarea.
2. Colectarea – are ca obiectiv deplasarea pieselor de lemn rezultate
in urma recoltării de la cioata pana la platforma primara aflata
langa o cale permanenta de transport. Locul de desfăşurare sunt
căile de colectare, iar operaţiile specifice sunt: adunatul, scosul,
apropiatul.
3. Fasonarea primara – reprezintă procesul prin care materialul
lemnos ajuns in platforma primara este pregătit pentru transportul
tehnologic sau pentru transport câtre beneficiar. Aceasta pregătire
are drept scop principal asigurarea condiţiilor impuse de folosire
la capacitate a mijloacelor de transport.
2
4. Transportul tehnologic – constituie procesul prin care masa
lemnoasa este deplasata din platforma primara in centrele de
sortare si preindustrializare utilizându-se căile permanente de
transport.
5. Sortarea si fasonarea definitiva – reprezintă procesul tehnologic
prin care se asigura sortarea si definitivarea fasonării masei
lemnoase pana la obţinerea sortimentelor de lemn brut, sortimente
ce reprezintă produsele finale ale exploatării.
Activitatea de exploatare a pădurilor trebuie sa fie organizata si sa se
desfăşoare după principii care sa asigure îndeplinirea obiectivelor privind
regenerarea si conducerea arboretelor, precum si de punere in valoare a masei
lemnoase in concordanta cu cerinţele de gospodărire raţionala a fondului
forestier.
Aceste principii sunt:
1. Principiul conservării si dezvoltării fondului forestier
Având in vedere presiunea tot mai mare asupra fondului forestier este
necesara o optimizare permanenta cu posibilitatea pădurii si necesitatile
societatii.
2. Principiul integrării lucrărilor de exploatare in cerinţele de
gospodărire a pădurilor
Necesitatile de gospodărire a pădurii implica extragerea de masa lemnoasa
făcuta in scopul asigurării pe parcursul vieţii arboretului unei structuri,
compoziţie si starea de sănătate corespunzătoare.
3. Principiul valorificării integrale si superioare a lemnului
In procesul de producţie al exploatării lemnului, datorita condiţiilor de
desfăşurare, se pierde o parte din lemnul existent in arborele marcat pe picior.
Aceste pierderi sunt obiective atunci când se încadrează intre anumite limite,
respectiv maxim 2%, la foioase si 3% la răşinoase.
4. Principiul rentabilităţii economice
Atingerea obiectivelor economice si ecologice ale exploatării sunt in egala
măsura obligatorii, dar recuperarea cheltuielilor de punere in valoare a masei
lemnoase se face numai pe seama valorii sortimentelor de lemn brut realizate.
In aceste condiţii trebuie găsite soluţii prin care activitatea de exploatare
sa fie rentabila sub aspect economic, astfel incat proiectarea si organizarea
lucrărilor de exploatare sa se finalizeze cu o sortare maximala sub aspect
calitativ si cantitativ a masei lemnoase puse in valoare.
3
Lucrarea de fata are un caracter aplicativ, datele sunt preluate de la Ocolul
Silvic Anina, Direcţia Silvica Resita, judeţul Caras Severin.
Obiectivul prezentei lucrări este de proiectare a lucrărilor de exploatare a
masei lemnoase constituita in APV nr.932 Arena Veche inventariat in 25 iulie
2006 pentru producţia anului 2007.In lucrare sunt prezentate condiţiile de lucru
din parchetul Arena Veche, analiza tehnico-economica a variantelor de
colectare, iar după alegerea variantei optime de colectare s-au întocmit proiectul
tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet, proiectul de
execuţie a drumului de vite si tractor si de amenajare a platformei primar cat
eficienta economica a lucrărilor.
Toate activităţile prevăzute sunt in concordanta cu normele ce
reglementează regulile de protecţie a muncii si PSI.
4
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN

PARCHETUL „ARENA VECHE”
2.1. Amplasarea parchetului si situaţia teritorial administrativa

Parchetul de exploatare Arena Veche, partida 932, face parte din UP VI
Anina, administrata de Ocolul Silvic Anina, Direcţia Silvica Resita, din Regia
Naţionala a Pădurilor – Romsilva.
Pădurile ce alcătuiesc UP VI Anina sunt situate pe raza localităţii Anina
din judeţul Caras – Severin.
Din punct de vedere geografic, UP VI Anina este situata in Carpatii
Banatului, cuprinzând Depresiunea Anina.
In tabelul următor sunt redate vecinatatile si limitele unitatii de producţie
pe puncte cardinale:
TABEL NR 1
Puncte Vecinatati- felul si denumirea lor Limite, hotare
cardinale Unitatea de Fondul Detinatorul Felul Denumirea
producţie forestier
Nord UP V Celnic Pădure de Regia Naturala Culmea
stat Naţionala a Celnicul Mic
Pădurilor
Est UP VII Pădure de Regia Naturala Şoseaua
Marghitas stat Naţionala a Marghitas si
Pădurilor Culmea
Clonovat
Sud UP VIII Pasunea Primăria Convenţionala Liziera
Steierdorf Izvarna Anina pădurii
Vest UP IV Pădure de Regia Naturala Culmea
Brădet stat Naţionala a Porcanului,
Pădurilor Culmea
Cumpăna si
Vl.Anina
UP V Celnic Pădure de Regia Naturala Valea Anina
stat Naţionala a si Culmea
Pădurilor Celnicul Mic
5
Fondul forestier ce compune UP VI Anina este situat in cinci bazinete si
se prezintă astfel:
TABEL NR. 2
Nr. Denumire Parcele Suprafaţa Distanta medie pana la ……..in km
crt. bazin componente (ha) Ocol Gara Localitate
1 Fata Aninei 3-5; 11-18 267,1 5,0 1,0 1,0
2 Celnic 1-2; 6-10 203,3 7,0 3,0 3,0
D27; D28
3 Walter 19 - 21 54,4 3,0 1,5 1,5
4 Fata 22 – 26; D29 141,6 6,0 2,0 2,0
Cumpănii
5 Afini 20 12,5 4,0 1,0 1,0
TOTAL 1 – D29 678,9 5,0 2,0 2,0
Pe teritoriul unitatii de producţie exista 9,5 ha de pasune împădurita
descrisa in tabelul următor:
TABEL NR.3
Trup ua Supraf. Descriere sumara Lucrări
nr. (ha) Compoziţie V D I Cls.de Consistenta propuse
(ani) (cm) (m) producţie
13 14B 5,4 8 Me, 2 Fa 40 14 8 V 0,5 T.
igiena
14 15B 4,1 10 Me 40 8 6 V 0,6 T.
igiena
TOTAL 9,5 - - - - - - -
In continuare se prezintă schiţa de ansamblu a Ocolului Silvic Anina si
amplasarea Unitatii de Producţie VI Anina:
6
SCHITA DE ANSAMBLU
O.S.Anina - localizare U.P. VI Anina
7
UNITATEA DE PRODUCTIE VI ANINA
Localizare parchet Arena Veche u.a. 10B
8
2.2. Caracteristicile fizico – geografice ale condiţiilor de lucru
2.2.1. Condiţii geomorfologice
Teritoriul unitatii de producţie VI Anina face parte din grupa sudica a

Munţilor Banatului, constituind regiunea dealurilor înalte premontane ale
Semenicului, zona este numita si Munţii Aninei cu subdiviziunile: Munţii
Garlistei, Culmea Certej-Puscasu Mare si Depresiunea Aninei.
Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, mai puţin apărând
lunca si platoul. Configuraţia terenului este de regula ondulata, mai rar
frământata sau plana.
In cazul parchetului Arena Veche se disting 7 versanţi cu suprafeţe
cuprinse intre 0,7-1,5 ha, a căror profil este drept sau concav.
Procentual, repartiţia versanţilor pe categorii de inclinare si expoziţie se
prezintă astfel:
1. Inclinare Procente
- moderata mai mica de 16 gr 17
- repede 16 -30 gr 83
2. Expoziţie
- însorita 13
- parţial însorita 79
- umbrita 8
Expoziţiile sunt parţial însorite, altitudinea minima este de 540 m, iar cea
maxima este de 650 m.
Lungimea in general mica a versanţilor nu este favorabila fenomenelor de
torentialitate, debitul pâraielor este mic, iar reteua freatica slab dezvoltata.
Reteua hidrografica este relativ densa fiind formata de afluientii Văii
Aninei, cu debit temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei.
Regimul hidrologic are fluctuaţii foarte mari , dependent de regimul
pluviometric zonal.
Relieful carstic a determinat o reţea freatica de adâncime, multe din
izvoarele limitrofe oraşului Anina fiind captate.
Astfel, putem estima ca majoritatea debitului Văii Anina la ieşirea din
teritoriul UP provine din canalizarea oraşului, fiind apa uzata menajera si
industriala cu un bogat conţinut de detergenţi, deşeuri si resturi menajere.
Rocile premiabile asigura un drenaj bun al solurilor, pseudogleizarea si
gleizarea solurilor apar foarte rar.
9
2.2.2. Condiţii climatice
Regiunea din care face parte unitatea de producţie se caracterizează printr-
un climat temperat moderat continental cu nuanţe submediteraniene.
Verile sunt călduroase si umede, iar iernile moderate cu zăpezi nu prea
mari, cu numeroase alternante inget-dezget cu o amplitudine termica redusa.
Precipitaţiile abundente vara, determina caracteristicele unui climat
favorabil introducerii răşinoaselor (Br, Mo, Du, Pi, Pis).
Vanturile bat frecvent primăvara-vara din V si SV, iar toamna-iarna din N
si NV, atingând uneori intensitati deosebite in special toamna, cauzând
doborâtori si rupturi.
In sistemul Kopenn, unitatea se încadrează in districtul C.F.B.X., iar
fitoclimatic in etajul deluros de făgete.
Ţinând seama de minima, maxima si amplitudinea termica, unitatea de producţie
se încadrează in zona climatului continental moderat cu influente mediteraneene,
caracterizat printr-un regim termic moderat si precipitaţii abundente.
Situarea arboretelor in general pe calcare, determina un minus de
umiditate in sol si creează un microclimat mai cald in interiorul arboretelor prin
reducerea evapotranspiratiei.
Pădurile situate in zona inferioara a versanţilor sunt influenţate de
climatul Depresiunii Aninei, cu un plus de nebulozitate si poluare, inversiuni
termice si staţiuni reci.
În tabelul de mai jos sunt redate temperaturile medii lunare şi
anuale.
2.2.2.1. Regimul termic

Temperaturile medii lunare şi anuale
TABEL NR.4
Lun I II III IV V VI VII VII IX X XI XII me Am
a I dan p
Te - - 3,8 9,5 14, 18, 19, 19, 14, 9,2 3,5 - 8,9 21,
mp 2,0 0,7 5 1 7 1 0 1,6 7
10
20 19,7
18 19,1
18,1
Temperatura ( C)
16
14 14,5 14
12
10 9,5 9,2
8
6
4 3,8 3,5
2 -0,07
0
-2 -2 -1,6
-4
Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fig.1 Graficul temperaturilor medii anuale
temperatura medie anuala 8,9 o C

amplitudinea temperaturii 21,7 o C
Temperatura medie pe anotimpuri : - iarna - 1,4 o C
- primăvara 9,3 o C
- vara 18,9 o C
- toamna 8,9 o C
Temperatura medie în perioada de vegetaţie : 14,5 o C
Durata medie a perioadei de vegetaţie (T = 10 o C) - 165 zile şi
se încadrează în intervalul : 24.IV. - 5.X.
Durata medie a perioadei bioactive (T = 0 o C) - 274 zile şi se
încadrează în intervalul : 4.III. - 2.XII.
Data medie a primului îngheţ : 6.X.
Data medie a ultimului îngheţ : 28. IV.
2.2.2.2. Regimul pluviometric

În tabelul următor sunt redate cantităţile lunare şi anuale (mm).
Precipitaţiile lunare şi anuale

TABEL NR.5
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Precip. 32 40, 34, 62, 69, 88,1 75,0 81, 71, 64, 57, 62, 740,9
(mm) ,8 9 3 5 6 1 9 3 9 5
11
90 88,1 81,1
80
70 69,6 75 71,9 62,5
64,3
Precipitatii (mm)
60 62,5 57,9
50
40,9
40
32,8 34,3
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Fig. 2. Graficul precipitaţiilor medii lunare

Regimul pluviometric se caracterizează printr-o medie anuală de 700-800 mm.
Repartizarea precipitaţiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că
cele mai mari cantităţi se înregistrează în lunile iunie-august, iar cele mai reduse
în lunile ianuarie-martie.
Anotimpurile cu cele mai multe precipitaţii sunt : vara - 245 mm şi
toamna - 195 mm.
În continuare, se prezintă sub formă tabelară numărul mediu de zile cu sol
acoperit cu zăpadă şi grosimea medie a stratului de zăpadă.
Număr mediu zile cu sol acoperit cu zăpadă

şi grosimea medie a stratului de zăpadă
TABEL NR.6
Luna X XI XII I II III IV
Număr mediu zile cu sol 0 4 17 21 19 5 1
acoperit cu zăpadă
Grosimea medie a stratului de - 0 5 5 7 1 -
zăpadă
Valoarea precipitaţiilor indică o clasă de favorabilitate medie
spre ridicată pentru specia de bază fag ce vegetează pe acest
teritoriu. În sezonul de vegetaţie, cantitatea de precipitaţii indică
58 % din totalul anului. În regiune nu se semnalează ploi torenţiale.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă îndeplinesc pentru sol şi
pentru culturile tinere, un rol de protecţie.
12
2.2.2.3. Evapotranspiraţia
Mai jos se redau tabelar, valorile lunare şi anuale ale evapotranspiraţiei.

Evapotranspiraţia lunară şi anuală
TABEL NR.7
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Evapotrans- 0 0 13 49 89 111 123 107 70 39 12 0 613
piraţia
Evapotranspiraţia potenţială anuală : 613 mm. Valoarea maximă a

evapotranspiraţiei se înregistrează vara (iunie - august).
Valoarea indicelui de ariditate (de Martonne) este de 39.
Din datele prezentate mai sus se constată că bilanţul hidric este
excedentar, clima din teritoriul unităţii având un caracter umed.
Modificările locale ce pot avea loc în climatul general constau în plusuri
şi minusuri de temperatură, de precipitaţii, de umiditate atmosferică etc., toate
datorându-se interacţiunilor dintre formele de relief, expoziţie, înclinare, profilul
pantei, altitudine.
2.2.2.4. Regimul eolian
Frecvenţa şi viteza medie a vântului pe direcţii este redată în

tabelul următor.
Tabelul frecvenţei şi vitezei medii a vântului
TABEL NR.8
Direcţie N NE E SE S SV V NV Calm
Frecvenţă (%) 0,9 3,1 9,3 18,5 6,0 1,3 6,9 11,6 42,4
Viteză (m/s) 0,9 1,6 1,7 1,8 1,9 1,5 2,2 2,3
Vânturile cu frecvenţă mai mare sunt cele din direcţiile E - SE 28 % şi V -

NV 18 %, iar intensitatea medie maximă se înregistrează din direcţia NV,
această valoare nefiind periculoasă pentru vegetaţia forestieră. Totuşi, în
ultimele decenii au fost semnalate şi vânturi cu intensităţi mai mari care au
provocat daune arboretelor (rupturi şi doborâturi) mai ales atunci când acţiunea
acestora a fost concomitentă cu prezenţa altor factori favorizanţi (umezeala
excesivă în sol, depuneri de zăpadă etc.). Cu excepţia unor accidente climatice
13
care au produs doborâturi mai ales în arboretele de brad în teritoriul unităţii
predomină perioadele de calm.
2.2.2.5. Condiţii hidrologice

Teritoriul Unităţii de Producţie este străbătut de o reţea hidrografică
relativ bogată, reprezentată de afluientii Văii Aninei, toţi acestea cu debit
temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei.
Regimul hidrologic are fluctuaţii foarte mari, dependent de regimul
pluviometric zonal.
In u.a. 10B unde este amplasat parchetul Arena Veche, afluentul Văii
Aninei care determina formele de relief pe aceasta suprafaţa, are un debit
temporar, 3 ramificaţii, formând un bazinet complex cu văii scurte , suficient de
largi pentru accesul utilajelor forestiere, cu lungimi cuprinse intre 75-200 m,
inclinatii pana la 40%, a căror traseu este drept sau uneori curb.
2.2.3. Condiţii edafice

Tipurile si subtipurile de sol identificate in cadrul unitatii de producţie
sunt prezentate in tabelul următor:
TABEL NR.9
Nr. Clasa de soluri Tipul Subtipul Codul Suprafaţa
crt. ha %
1 Molisoluri Redzina tipica 1701 29,1 4
2 litica 1703 89,8 14
Total clasa 118,9 18
3 Cambisoluri Brun tipic 3101 447,3 66
4 eumezobazic litic 3107 8,0 1
5 Brun acid tipic 3301 65,0 10
Total clasa 520,3 77
Total pădure 639,2 94
Alte terenuri 39,7 6
TOTAL UP 678,9 100
In parchetul Arena Veche, constituit pe suprafaţa unitatii amenajistica 10

B, solul este brun eumezobazic, tipul de sol cel mai des întâlnit 66%. Acest sol
are un volum edafic mare, mijlociu profund pana la profund cu un grad ridicat
de saturaţie in baze si are o bonitate mijlocie spre superioara pentru speciile
autohtone (fag, brad, paltin, frasin).
14
Succesiunea orizonturilor pe profil este următoarea Ao-Bv-R. Orizontul
Ao este gros de 10 – 20 cm si o structura grăunţoasa. Orizontul Bv prezintă
grosimi variabile de la 20 la 70 cm si este de culoare bruna cu nuanţe gălbui si o
structura subpoliedrica.
Roca mama aflându-se relativ la suprafaţa (30 – 70 cm) se pot construi
drumuri de vite si tractor pentru scosul, apropiatul materialului lemnos care pot
fi utilizate chiar si in zilele ploioase.
2.3. Caracteristicile vegetaţiei
Prezentarea cadrului natural ca si al vegetaţiei forestiere din aceasta

unitate de producţie a fost însoţita de interpretări adecvate, atât in ceea ce
priveşte condiţiile speciale de mediu, cat mai ales, implicaţiile asupra vegetaţiei
forestiere. S-a insistat in mod deosebit asupra caracterelor limitative pentru
vegetaţia forestiera a diverşilor factori climatici.
Tipul de pădure din cadrul unitatii amenajistice 10 B in care s-a
constituit parchetul Arena Veche (p 932) este 4212 Făget de deal pe soluri
scheletice cu flora de mull, fiind tipul de pădure cel mai reprezentativ din cadrul
up-ului.
Caracterul actual al tipului de pădure este natural fundamental, făgete pure
de dealuri.
Tipul de staţiune este 5242 Deluros de făgete Pm, brun, edafic mijlociu cu
Asperula-Asarum.
Litiera este continua – subţire fapt ce presupune o protecţie slaba a solului
in procesul de colectare a materialului lemnos care se va face prin semitarare.
Descrierea staţiunii si arboretului se prezintă in tabelul următor preluat din
amenajamentul UP VI Anina – Ocolul Silvic Anina.
10 B 13,5 ha GF 1-4B SUP. A TS : 5242 TP: 4212

SOL:3101 Versant ondulat EXPOZITIE S
INC. 28G ALTITUDINE: 540 - 650 M
LITIERA: continua - subţire TIP FLORA: Asperula - Asarum
Natural fundamental prod. mijlocie relativ echien
COMP. ACTUALA : 10 Fa
COMP. TEL: 8 Fa 1 DT 1 DR
SORT: Fa Gros si mijl. cherestea VARSTA EXPL. 120 ani
15
SEMINTIS UTILIZABIL : 10 Fa 15 ani 0,4 S grupe
SUBARBORET:
DATE COMPLEMENTARE Mari variaţii de elemente taxatorice
Dis. Ca, Fr, Pam, Te, Br, Pi
LUCRARI EXECUTATE:
LUCRARI PROPUSE: T progresive
ELM P M VAR D H C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
ARB R RE STA CM M L ES AG NIENTA TA
P GE ANI P TE AJ LI CONS MC/ MC/ MC/HA
HA UA
Fa 1 IN 130 42 2 3 6 RN N 0,80 592 799 3,2
0 9 2
TOTAL 130 3 0,80 592 799 3,2
2
Subunitatea de gospodărire este SUP. A cadru regulat având ca tel de

producţie lemnul gros pentru cherestea si derulaj.
Arboretul prezintă o consistenta buna de 0,80, un volum mare de masa
lemnoasa la hectar. Modul de regenerare sau provenienţa este din samanta
dovedind o buna preocupare in trecut pentru obţinerea unor regenerări naturale
corespunzătoare si parcurgerea cu lucrări silvotehnice pentru extragerea
lăstarilor.
Starea de sănătate actuala a arboretului este buna (normala).
Din compararea datelor privind bonitatea staţiunilor si productivitatea
pădurilor se constata o buna utilizare a potenţialului staţionar.
Prin lucrările care se vor executa se va urmări creşterea ponderii speciilor
valoroase in amestecuri prin utilizarea seminţişurilor si completarea
regenerărilor cu frasin, paltin, ulm, cireş, brad, molid, pin.
Este necesara monitorizarea poluării industriale in zona si interzicerea
păşunatului, aceştia fiind principalii factori care in viitor pot prejudicia starea de
sănătate, potenţialul staţionar si productivitatea arboretelor, ştiut fiind faptul ca
aceste arborete înconjoară depresiunea in care este situat oraşul Anina, ca
pădurile sunt străbătute de numeroase cai de acces câtre pasunile care aparţin
oraşului si ca zona a fost afectata de activitatea miniera.
Arboretele sunt încadrate in categoria I – 4B având ca tel de protecţie
rolul de agrement pentru oraşul Anina.
Arboretele din S.U.P. – A sunt încadrate in tipul III funcţional deci
conform normativelor ar fi corespuns adoptarea regimului codrului grădinărit,
16
dar datorita înclinării medii ale terenurilor care depăşesc 25 grade s-a renunţat la
acest regim.
2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate
Parchetul de exploatare Arena Veche presupune aplicarea tratamentului

tăierilor progresive respectiv prima taiere de constituire a ochiurilor de
regenerare.
Acest tratament face parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate la
care regenerarea se realizează sub masiv, fiind recomandat si pentru pădurile din
grupa I cu funcţii speciale de protecţie, pentru regenerarea făgetelor sau
amestecurilor de fag cu răşinoase.
Alegerea tratamentului s-a făcut in corelare cu solul funcţional (de
agrement) cu accesibilitatea buna, condiţiile de exploatare legate de înclinarea
terenului (28 grade), starea arboretului si condiţiile de regenerare.
Pentru formarea unei structuri cat mai diversificate (profil dantelat –
structura relativ pluriena) in cadrul arboretului s-a încercat promovarea
actualelor pâlcuri de seminţiş de fag chiar daca in unele puncte au atins stadiul
de nuielis.
Amplasarea ochiurilor de regenerare s-a făcut pe toata suprafaţa
parchetului avându-se in vedere seminţişul utilizabil existent in condiţiile
necesare pentru dezvoltarea acestuia, deschizându-se concomitent si ochiuri de
regenerare noi cu diametre pana la 1,5 inaltimi de arborete (45 – 50 m).
Perioada de regenerare adoptata este lunga de 30 - 35 ani,pentru evitarea
dezechilibrelor in peisaj si obţinerea unei regenerări maxime si cu o amplitudine
maxima de vârste in cadrul viitorului arboret.
Vârsta exploatabilităţii corespunde cu exploatabilitatea tehnica pentru un
arboret de fag clasa III de producţie la care sortimentul tel stabilit intr-un
procent maxim este cheresteaua, asigurându-se la maxim eficienta economica si
stabilitatea ecologica a unui peisaj corespunzător funcţiei de recreere.
Din punctul de vedere al exploatării, aplicarea tratamentului tăierilor
progresive se caracterizează prin:
- volumul de exploatat la hectar de circa 150 – 200 mc
- volumul arborelui mediu, in general, mai mare de 0,7 mc
- perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge la 30 – 35 ani cu
periodicitate corelata cu anii de fructificaţie si necesitatile de
regenerare
- masa lemnoasa de calitate superioara
Volumul actului de punere in valoare 932 Arena Veche este de numai
17
1055 mc, pe o suprafaţa de 13,5 ha, fiind diminuat fata de posibilitatea stabilita
prin amenajament cu volumul produselor accidentale exploatat in perioada de
aplicare a amenajamentului.
Masurile speciale ce trebuie avute in vedere in activitatea de exploatare, la
aplicarea acestui tratament, vizează in special seminţişul utilizabil si ele constau
in: - aplicarea metodei de exploatare in multipli de sortimente
- stabilirea direcţiei de doborât având in vedere suprafeţele ocupate cu
seminţiş utilizabil si direcţiei de deplasare a lemnului la adunat
- crearea unei reţele de colectare astfel dezvoltata incat sa poată fi
folosita pe întreaga perioada de aplicare a tratamentului, fara
schimbarea mijloacelor si modalităţilor de scos si apropiat.
2.5. Condiţii tehnico-economice de lucru
Parchetul Arena Veche ce face obiectul partiţii 932 are un volum total de
exploatat de 1055 mc pe o suprafaţa de 13,5 ha, fiind inclus in „Borderoul agenţi
economici „ pentru anul 2007.
Partida va fi scoasa la licitaţie începând cu luna decembrie a anului 2006
in cadrul volumului de masa lemnoasa ce se vinde pe picior.
Agentul economic care va câştiga licitaţia acestei partizi, si care urmează
sa exploateze masa lemnoasa trebuie sa dispună de următoarele mijloace de
munca:
• fierăstraie mecanice tip Husgvarna 262 -4buc.
• tractoare TAF 650 -1 buc.
• atelaje- cai - 2 buc.
• funicular FPU 500 - 1 buc.
• vagon de dormit – 12 locuri - 1 buc.
• autotrenuri forestiere ATF 20 t - 1 buc.
• muncitori direct productivi -11 buc.
• personal indirect productiv - 3 buc.
18
Forţa de munca necesara pentru exploatare este reprezentata de agajatii
societatii economice, care trebuie sa aibă calificarea corespunzătoare muncii
prestate.
Parchetul Arena Veche este amplasat in imediata apropiere a drumului
auto forestier fiind si foarte aproape de oraşul Anina, fapt ce constituie un
avantaj atât din punct de vedere organizatoric cat si economic.
2.6. Verificarea actului de punere in valoare nr.932 Arena Veche
Verificarea actului de punere in valoare se face de câtre agentul economic

interesat sa cumpere masa lemnoasa oferita spre exploatare sau sa execute
lucrările de exploatare a lemnului din parchet, cu scopul de a stabili
corectitudinea datelor înscrise in acest document.
Verificarea actului de punere in valoare se face si de câtre administraţia
silvica in vederea evaluării activităţii profesionale a personalului tehnico-
ingineresc si pentru verificarea gestiunii silvice.
Metodologia de parcurs se face in conformitate cu „Norme tehnice pentru
evaluarea volumului de lemn destinat comercializării” ediţia 2000. In
conformitate cu aceste norme metodologice de calcul se rezolva in final
verificarea actului de punere in valoare întocmit de administraţia silvica sau
proprietarul de pădure pe următoarele segmente:
- verificarea corectitudinii măsurării diametrelor
- precizia de determinare a clasei de calitate
- verificarea corectitudinii măsurării inaltimii arborilor
Verificarea lucrărilor de evaluare a volumului de lemn destinat
comercializării se poate rezolva prin doua metode:
- metoda clasica de control
- aplicarea analizei secvenţiale
2.6.1. Metoda clasica de control

Pe baza datelor din a.p.v., in funcţie de natura arboretului si in funcţie de
numărul de arbori marcaţi total se stabileşte numărul minim din lotul de sondaj.
In cazul a.p.v. nr. 932 Arena Veche unde s-au inventariat un număr de 280
arbori, procentul minim de arbori incluşi in sondaj este de 15%, respectiv minim
42 arbori aleşi aleatoriu si raspanditi uniform pe toata suprafaţa parchetului vor
fi reevaluaţi in ceea ce priveşte încadrarea in categoriile de diametre si clasa de
calitate.
19
Practic, se parcurge terenul si se măsoară diametrele arborilor incluşi in
lotul de sondaj, se stabileşte clasa de calitate, se notează numărul de ordine a
acestora, numărul înscris pe arbore, pe cioplajul făcut in partea din amonte, la
inaltimea de 1,30 m. Se măsoară inaltimea la 10 – 15 arbori cu diametrul
apropiat de diametrul central stabilit la inventariere.
Datele măsurate pe teren in comparaţie cu cele înscrise in carnetul de
inventariere se prezintă in tabelul următor:
Înscrierea datelor de la verificare in carnetul de teren
TABEL NR.11
Arbori verificaţi in teren Arbori din carnetul de
Nr. Nr. inventariere
crt. Specia Diametrul Clasa Inaltimea de Specia Diametrul Clasa
in cm de in m ordine in cm de
calitate calitate
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Fag 56 I 3948 Fag 56 I
2 Fag 64 I 3949 Fag 64 I
3 Fag 64 I 3953 Fag 64 I
4 Fag 56 I 3954 Fag 56 I
5 Fag 60 I 30.5 3955 Fag 60 I
6 Fag 52 II 3957 Fag 56 II
7 Fag 68 I 3962 Fag 72 I
8 Fag 60 II 3970 Fag 60 I
9 Fag 52 II 3990 Fag 52 II
10 Fag 56 I 3972 Fag 56 I
11 Fag 60 II 30.0 3995 Fag 60 III
12 Fag 60 II 29.0 4028 Fag 60 II
13 Fag 64 I 4040 Fag 64 I
14 Fag 64 I 4038 Fag 68 I
15 Fag 76 I 4037 Fag 76 I
16 Fag 60 I 29.5 4054 Fag 60 I
17 Fag 60 I 4048 Fag 64 I
18 Fag 60 I 4065 Fag 60 I
19 Fag 52 I 4066 Fag 52 I
20 Fag 64 I 4070 Fag 64 II
21 Fag 60 I 29.5 4077 Fag 60 I
22 Fag 72 I 4078 Fag 72 I
20
23 Fag 52 I 4079 Fag 56 I
24 Fag 60 II 4085 Fag 60 II
25 Fag 60 I 30.0 4094 Fag 64 I
26 Fag 60 I 30.0 4110 Fag 60 I
27 Fag 48 I 4111 Fag 48 I
28 Fag 64 I 31.0 4112 Fag 68 I
29 Fag 60 I 4117 Fag 60 I
30 Fag 60 II 4134 Fag 60 II
31 Fag 60 I 4009 Fag 60 I
32 Fag 60 I 31.0 4142 Fag 60 I
33 Fag 72 II 4143 Fag 68 II
34 Fag 68 I 4147 Fag 68 I
35 Fag 60 II 29.0 4150 Fag 60 I
36 Fag 60 I 4158 Fag 60 I
37 Fag 60 II 4175 Fag 60 II
38 Fag 60 I 4180 Fag 60 I
39 Fag 72 I 4198 Fag 72 I
40 Fag 60 II 4199 Fag 60 I
41 Fag 60 I 4191 Fag 60 I
42 Fag 68 I 4192 Fag 72 I
Coeficientii de echivalenta pentru

transformarea numărului total de arbori in arbori de lucru
TABEL NR.12
Grupa de specii Clasa de calitate Coieficienti
de echivalenta
I 1,00
Foioase II 0,81
III 0,57
IV 0,18
Calculul abaterilor referitoare la măsurarea diametrelor (ed %) se poate realiza

Sd1
folosind relaţia : ed%= Sd 2 * 100 unde:
ed%= eroarea de măsurare a diametrelor
Sd1 = suprafaţa de baza totala a arborilor verificaţi, calculata pe baza
datelor de la verificare
21
Sd2 = suprafaţa de baza totala a arborilor verificaţi, calculata pe baza
datelor din carnetul de inventariere
Abaterea ed% se interpretează fata de valoarea 100% astfel:
-daca abaterea este < 3% apv-ul este bun
-daca abaterea este >3% apv-ul se respinge
Calculul abaterilor referitoare la clasa de calitate ec% se calculează cu
Sc1
relaţia: ec%= Sc 2 *100 unde:
ec%= eroarea de apreciere a clasei de calitate
Sc1 = suprafaţa de baza a arborilor de lucru stabilita cu date de la
verificare
Sc2 = suprafaţa de baza a arborilor de lucru stabilita cu datele din carnetul
de inventariere
• daca abaterea constatata este < 5%, lucrarea se accepta
• intre 5-10% proporţia lemnului de lucru din apv se
corectează in plus sau in minus cu diferenţa constatata
daca este >10% , apv se respinge
Pentru verificarea inaltimii medie , se stabileşte inaltimea medie a
arborilor verificaţi si se compara cu cea stabilita la întocmirea actului de
punere in valoare.
Daca diferenţa intre cele doua valori este mai mare de 1.5 m atunci actul
de punere in valoare se respinge.
Pentru acceptarea unui apv trebuie sa fie îndeplinite simultan toate
condiţiile prezentate anterior.
In acest caz, pe baza datelor din TABELUL NR. si a inaltimii medii
stabilite la verificare ( 29.95 m la fag) rezulta pentru:
- Precizia de determinare a diametrelor
16.757
ed= 16.484 deci o eroare de 0.02%
- Precizia de determinare a clasei de calitate
16.2
ec%= 15.9 deci o eruare de 0.02%
- Precizia de determinare a inaltimii medii: 30.2m ( hc din apv )-
29.95=0.25m - se încadrează in toleranta de 1.5m
La verificare trebuie sa se tina seama de următoarele recomandări:
La măsurarea diametrelor:
- încadrarea arborilor in categorii de diametre identice cu cele folosite la
inventariere;
- verificarea periodica a clupelor, respectiv a paralelismului braţelor;
- operatorul aşezat in partea dinspre amonte a arborelui va măsura
22
diametrul la inaltimea de 1,3 m de la sol (inaltimea pieptului);
- citirea mărimii diametrului se va face cu clupa pe arbore;
- in momentul citirii clupa trebuie sa fie orizontala si sa aibă trei puncte
de contact cu arborele;
- daca secţiunea trunchiului la locul de măsurare, nu este cilindrica se
vor măsura doua diametre perpendiculare si se va face media acestora,
iar daca la locul de măsurare sunt umflături, gâlme sau noduri atunci
diametrul se va măsura deasupra acestora;
- la arborii înfurciţi, daca înfurcirea este la o inaltimea mai mica de 2 m,
fiecare parte a arborelui se va măsura separat;
- se vor evita erorile sistematice de încadrare a valorilor măsurate in
categorii de diametre.
La stabilirea clasei de calitate:
- încadrarea corecta a arborilor in clase de calitate, prin apreciere
vizuala, conform precizărilor din tabelul următor:
TABEL NR. 14
Grupa de specii Clasa de calitate Proporţia din inaltimea totala a arborelui
in % apta pentru lemn de lucru
I >60
Răşinoase II 40-60
III 10-40
IV <10
I >50
Foioase II 25-50
III 10-25
IV <10
- se vor lua in considerare numai defectele (curbura, bifurcare, putregai,

gelivuri, noduri) care limitează încadrarea sortimentelor in categoria
lemn de lucru;
- se va acorda o atenţie deosebita analizei calităţii lemnului din prima
jumătate a trunchiului care reprezintă in general 75% din volumul total
al arborelui;
- daca in porţiunea de la baza arborele nu prezintă defecte (50% din
inaltimea la foioase si 60% din inaltimea la răşinoase) atunci se va
încadra in clasa I de calitate;
23
- calitatea lemnului din treimea superioara a arborelui nu se ia in
considerare la stabilirea clasei de calitate.
La măsurarea inaltimilor:
- pentru măsurare se vor alege arbori drepţi, verticali a căror mugur
terminal poate fi vizat de la sol;
- distanta de măsurare sa fie cuprinsa intre inaltimea arborelui si cel
mult o data si jumătate aceasta inaltimea;
- operatorul sa se amplaseze pentru măsurare pe aceeaşi curba de nivel
cu arborele sau in amonte fata de acesta;
- folosirea unor aparate (dendrometre) in buna stare de funcţionare, care
vor fi verificate periodic;
- aparatele se folosesc pentru măsurarea distantei de la operator la
arbore si a inaltimii arborelui;
- distanta de la operator la arbore se va alege astfel incat sa corespunda
uneia din scările prevăzute pe dendrometru, iar daca acest lucru nu este
posibil atunci distanta se va măsura cu ruleta;
- inaltimea unui arbore rezulta prin însumarea valorilor rezultate din
citirea inaltimii de la orizontala situata la nivelul ochiului operatorului
pana la vârful arborelui, in cazul in care operatorul este amplasat
deasupra nivelului bazei arborelui si prin scăderea celei de-a doua
valori când operatorul este amplasat sub nivelul bazei arborelui.
Aceasta ultima situaţie se accepta doar când nu sunt alte posibilitatea
de amplasare a operatorului;
- pe terenuri cu panta mai mare de 3 gr. se vor aplica corecţii de panta.
2.6.2. Metoda analizei secvenţiale

Spre deosebire de metoda de control clasica prezentata mai sus
potrivit căreia se efectuează măsurători la un număr de arbori stabilit cu
anticipaţie, analiza secvenţiala permite luarea deciziei de acceptare sau de
respingere a lucrării, ori de continuare a controlului după fiecare arbore
verificat.
Metoda se bazează pe folosirea graficului de control care conţine 3 drepte,
2 de respingere si una de acceptare.
Fiecare dreapta are o ecuaţie de reprezentare si in funcţie de amplasarea
cerculeţelor pentru arborii verificaţi.
Este o metoda simpla si se foloseşte in sistemul informatizat al ocoalelor
sau direcţiilor silvice.
24
2.7. Schiţa parchetului
Datele, referitoare la caracteristicile condiţiilor de lucru, necesare pentru
proiectarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase din parchetul Arena Veche
pot fi redate sintetic într-o schiţă a parchetului întocmită la o scară convenabilă.
Pentru aceasta se foloseşte harta amenajistică corespunzătoare suprafeţei
parchetului analizat care mărită de la scara 1:10000 la scara 1:5000 va fi apoi
completată cu detaliile necesare. Aceste detalii se vor adăuga în urma efectuării
unor măsurători si observaţii în teren şi vor consta din:
1. poziţionarea pe schiţa parchetului a unor detalii de relief caracteristice ce
nu apar pe harta amenajistică;
2. înscrierea pe schiţa parchetului a pantelor şi distanţelor caracteristice;
3. delimitarea pe schiţa parchetului a versanţilor, culmilor, platourilor;
4. delimitarea pe versanţi, platouri şi trasee a suprafeţelor omogene
(suprafeţe caracterizate printr-o direcţie unică de scurgere a apelor şi o
pantă uniformă) şi înscrierea pe schiţă a direcţiilor liniilor de cea mai
mare pantă, a înclinării terenului şi a profilului acestor suprafeţe;
5. evidenţierea acolo unde este cazul a unor zone cu seminţiş utilizabil,
subarboret sau arboret care trebuie să fie protejate în mod deosebit;
6. stabilirea locului de amplasare a platformei primare.
Toate aceste elemente constituie o resursă importantă de date necesare pentru
întocmirea documentaţiei utilizată pentru exploatarea lemnului din parchetul
Arena Veche
2.8. Structura masei lemnoase de exploatat
Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare

măsură de structura dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură
se referă la volumele de lemn gros, lemn subţire şi lemn mărunt precum şi la
consumurile tehnologice.
Structura masei lemnoase de exploatat se stabileşte in funcţie de
prevederile din actul de punere in valoare referitoare la volumul marcat.
Pentru parchetul Arena Veche structura masei lemnoase de exploatat este
redată în tabelul următor:
Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul Arena Veche

partida 932 pr-co
25
TABEL NR. 17
Nr. Specificaţii U.M. Total Fag Div. Tari
crt
1. Volum brut cu coajă m3 1055 998 57
2. Coaja lemnului de lucru m3 43 38 5
3. Volum brut fără coajă m3 1012 960 52
a. Lemn lucru gros m3 802 768 34
b. Lemn lucru subţire m3 1 1
c. Lemn foc d>5cm m3 160 144 16
d. Crăci d<5cm m3 49 47 2
4. Volum brut la ha m3 78 74 4
5. Numărul de arbori total Buc. 280 253 27
Numărul de arbori la ha Buc. 21 19 2
6. Volumul arborelui mediu m3 3,77 3,94 2,11
7. Taxa forestieră totală Lei 96910 90345 6565
Taxa forestieră la m3 Lei 92 91 115
8. Consumuri tehnologice şi % 2 2 2
pierderi m3 21 20 1
9. Volumul brut cu coajă pentru m3 1034 978 56
producţie
10. Volumul lemnului mărunt % 13 13 11
m3 140 134 6
11. Volum brut cu coajă gros şi m3 894 844 50
subţire
a. Lemn gros m3 893 843 50
b. Lemn subţire m3 1 1
12. Volum net (comerciabil) m3 989 940 49
a. lemn gros m3 848 805 43
b. lemn subţire m3 1 1
c. lemn de steri m3 91 87 4
d. lemn de crăci m3 49 47 2
Valorile din tabel s-au obţinut astfel:

volumele V1, V2, V4, V5, V6 sunt preluate din APV
volumul V3 se stabileşte diferenţiat:
V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (lemn foarte gros şi gros);
V3b reprezintă suma volumelor de lemn subţire din APV;
26
V3c şi V3d se preiau din APV;
valorile din rubrica 7 sunt preluate tot din APV;
consumurile tehnologice (V8) se stabilesc în funcţie de condiţiile de lucru din
parchet sau se apreciază procentual din lemnul brut, iar pentru cazul analizat s-a
considerat 2%;
volumul V9 se calculează cu relaţia:
V9 = V1 – V8;
V10 = V9 – V3 + 3V3d
V11 = V9 – V10, iar V11a şi V11b cu relaţiile:
V11a = (V11a · V3a) / ( V3a + V3b);
V11b = (V11 · V3b) / (V3a + V3b);
V12 se calculează cu relaţiile:
V12a = V11a - [V11a : (V11a + V11b)] · V2;
V12b = V11b - [V11b : (V11a + V11b)] · V2;
V12c = V10 – V3d;
V12d = V3d.
27
CAPITOLUL III
ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A VARIANTELOR DE

COLECTARE
3.1. Stabilirea metodei de exploatare

Prin metoda de exploatare a lemnului înţelegem concepţia de organizare
tehnică care stă la baza modului de executare a lucrărilor care compun întreg
procesul de producţie a acestei activităţi.
În exploatarea lemnului pot fi folosite următoarele metode:
►metoda de exploatare în sortimente definitive;

►metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge;
►metoda de exploatare în arbori şi părţi de arbori;
►metoda de exploatare în tocătură;
►metoda ARCOT;
►metoda multiplilor de sortimente (intermediază între sortimente definitive)
►metoda ARCOT (şi trunchiuri şi catarge) rezultă din aplicarea simultană a mai
multor metode.
Metoda de exploatare se alege în funcţie de factorii fizico-geografici,

vegetaţie, silvotehnica aplicată, factorii tehnico-economici ce caracterizează
parchetul analizat, şi nu în ultimul rând, se au în vedere recomandările actului de
punere în valoare, dar fără ca aceste recomandări să aibă caracter de
obligativitate.
În cazul parchetului Arena Veche se consideră optimă metoda de
exploatare în multipli de sortimente care se caracterizează prin câteva aspecte
mai importante:
• se aplica in cazul tăierilor cu regenerare unde seminţişul utilizabil este
instalat peste 60% din suprafaţa parchetului;
• panta terenului este in general mare , mai mare de 30%;
• parchetul se încadrează in grupa parchetelor cu restricţii, deci se va lucra
in perioada sezonului de repaus vegetativ, când terenul este inghetat, sau
acoperit cu zăpada;
• indici de valorificare a masei lemnoase mai mare;
28
• calitate sporită a lucrărilor din şantierul de exploatare;
• prejudicii mai mici înregistrate în special la colectare;
• folosirea pe scara larga a adunatului nemecanizat, cu atelajele sau prin
corhanire;
În cadrul acestei metode, masa lemnoasă este colectată preponderent sub
formă de piese scurte pana la 6-8 m, realizându-se o fragmentare mai accentuata
a lemnului la cioata.
3.2. Stabilirea mărimii suprafeţelor omogene
Mărimea suprafeţelor omogene se stabileşte folosind datele din schiţa

parchetului. Pentru aceasta se pot folosi metode diverse cum ar fi: metoda
planimetrării, metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce
definesc fiecare suprafaţă omogenă, metoda caroiajului. În cazul de faţă s-a
folosit metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce
reprezintă suprafeţe omogene.
Datorită erorilor de redare de pe schiţă este necesar ca pentru fiecare
suprafaţă omogenă să se aplice o corecţie astfel încât în final, suma suprafeţelor
omogene să corespundă suprafeţei parchetului.
3.2.1.Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă

suprafeţe omogene
TABEL NR. 18
Nr. Numărul Simbolul Coordonatele Coordonatele Mărimea Mărimea
crt. suprafeţei vârfurilor vârfurilor rectangulare ale suprafeţei compensata
omogene vârfurilor poligonului omogene a suprafeţei
X Y Xi Yi+1 Yi-1 omogene
1 1 a 300 0 300 70 60 1,89 1,92

2 b 170 70 170 190 0
3 c 375 190 375 60 70
4 e 365 60 365 0 190
5 2 e 365 60 365 190 65 1,06 1,08
6 c 375 190 375 175 60
7 d 475 175 475 65 190
8 s 440 65 440 60 175
9 3 b 170 70 170 195 190 1,33 1,35
29
10 g 175 195 175 200 70
11 f 285 200 285 190 195
12 c 375 190 375 70 200
13 4 g 175 195 175 235 200 1,21 1,23
14 h 120 235 120 320 195
15 i 280 320 280 200 235
16 f 285 200 285 195 320
17 5 f 285 200 285 320 190 1,09 1,10
18 i 280 320 280 340 200
19 j 350 340 350 190 320
20 c 375 190 375 200 340
21 6 i 280 320 280 425 340 0,80 0,81
22 l 275 425 275 465 320
23 k 340 465 340 340 425
24 j 350 340 350 320 465
25 7 h 120 235 120 335 320 1,39 1,41
26 m 140 335 140 370 235
27 t 205 370 205 425 335
28 l 275 425 275 320 370
29 i 280 320 280 235 425
30 8 m 140 335 140 550 370 1,40 1,42
31 n 260 550 260 465 335
32 k 340 465 340 425 550
33 l 275 425 275 370 465
34 t 205 370 205 335 425
35 9 m 140 335 140 425 550 0,75 0,76
36 p 120 425 120 550 335
37 n 260 550 260 335 425
38 10 p 120 425 120 580 550 1,09 1,10
39 z 155 580 155 615 425
40 o 180 615 180 550 580
41 n 260 550 260 425 615
42 11 h 120 235 120 330 335 1,30 1,32
43 r 45 330 45 425 235
44 p 120 425 120 335 330
45 m 140 335 140 235 425
TOTAL 13,31 13,50
30
3.2.2.Calculul mărimii suprafeţelor omogene
S=0,5 x 10‾ 4×∑[xi(yi-1- yi+1)]
∑[300(60-70)]= -300
∑[170(0-190)]= -32300 37800 x 10‾ 4 x 0,5 =1,89
∑[375(70-60)]= 3750
∑[365(190- 0)]=69350
∑[365(65-190)]= -45625
∑[375(60-175)]= -43125 21225 x 10‾ 4 x 0,5 =1,06
∑[475(190-65)]= 59375
∑[440(175-60)]=50600
∑[170(190-195)]= -850
∑[175(70-200)]= -22750 26575 x 10‾ 4 x 0,5 =1,33
∑[285(195-190)]= 1425
∑[375(200-70)]=48750
∑[175(200-235)]= -6125
∑[120(195-320)]= -15000 24300 x 10‾ 4 x 0,5 =1,21
∑[280(235-200)]= 9800
∑[285(320-195)]= 35625
∑[285(190-320)]= -37050
∑[280(200-340)]= -39200 21750 x 10‾ 4 x 0,5 =1,09
∑[350(320-190)]= 45500
∑[375(340-200)]= 52500
∑[280(340-425)]= -23800
∑[275(320-465)]= -39875 15975x 10‾ 4 x 0,5 =0,80
∑[340(425-340)]= 28900
∑[350(465-320)]= 50750
∑[120(320-335)]= -1800
∑[140(235-370)]= -18900 27800x 10‾ 4 x 0,5 =1,39
∑[205(335-425)]=-18450
31
∑[275(370-320)]= 13750
∑[280(425-235)]= 53200
∑[140(370-550)]= -25200
∑[260(335-465)]= -33800 28075x 10‾ 4 x 0,5 =1,40
∑[340(550-425)]= 42500
∑[275(426-370)]= 26125
∑[205(425-335)]= 18450
∑[140(550-425)]= 17500
∑[120(335-550)]= -25800 15100x 10‾ 4 x 0,5 =0,75
∑[260(425-335)]= 23400
∑[120(550-580)]= -3600
∑[155(425-615)]= -29450 21750x 10‾ 4 x 0,5 =1,09
∑[180(580-550)]= 5400
∑[260(615-425)]= 49400
∑[120(335-330)]= 600
∑[45(235-425)]= -8550 26000x 10‾ 4 x 0,5 =1,30
∑[120(330-335)]=-600
∑[140(425-235)]= 26600
3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene
Volumul de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei suprafeţe omogene

se calculează cu relaţiile:
VTS = (Vt : Sp) · Stc
VDS = ( Vd : Sp) · Stc
în care :
VTS = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii şi grupe de
specii, de pe fiecare suprafaţă omogenă, în m3;
VDS = volumul unui sortiment dimensional pentru producţie (gros, subţire,
mărunt), corespunzător fiecărei suprafeţe omogene, în m3;
Vt = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii sau grupe de
specii din parchet (volumul V9 din tabelul nr.);
Vd = volumul fiecărui sortiment dimensional pentru producţie (volumele
32
V11a, V11b şi V10 din tabelul nr.), corespunzătoare întregului parchet;
Sp = mărimea suprafeţei parchetului,în ha;
Stc = mărimea fiecărei suprafeţe omogene, în m3;
Pentru parchetul Arena Veche repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe
omogene este redată în tabelul următor:
Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene
TABEL NR. 19
Mări- Volum de masă lemnoasă
Nr. mea Specii sau grupe de specii
supr. supra- Total FAG DIV. TARI
omo- feţei Sortimente dimensionale pentru producţie
gene omo- Gros Subţire Mărunt Total Gros Subţire Mărunt Total
gene
1 1,92 147 120 1 18 139 7 - 1 8
2 1,08 83 67 - 11 78 4 - 1 5
3 1,35 103 84 - 13 97 5 - 1 6
4 1,23 94 77 - 12 89 5 - - 5
5 1,10 84 69 - 11 80 4 - - 4
6 0,81 62 51 - 8 59 3 - - 3
7 1,41 108 88 - 14 102 5 - 1 6
8 1,42 109 89 - 14 103 5 - 1 6
9 0,76 58 48 - 7 55 3 - - 3
10 1,10 84 69 - 11 80 4 - - 4
11 1,32 102 81 - 15 96 5 - 1 6
Total 13,50 1034 843 1 134 978 50 - 6 56
33
3.4. Stabilirea variantelor de colectare
Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar sa se stabilească

mai intai, in funcţie de condiţiile concrete de lucru din parchetul Arena Veche,
soluţiile posibile de realizare a acestui proces tehnologic.
Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a masei
lemnoase s-a făcut pe baza informaţiilor culese din teren si transpuse pe schiţa
parchetului, precum si a informaţiilor culese din APV si din harta amenajistica.
Intr-o prima etapa alegerea se face luându-se in considerare in mod
deosebit efectele ecologice ale folosirii diverselor mijloace de colectare urmând
ca după stabilirea unor soluţii acceptabile sa se facă o analiza economica a
variantelor propuse care sa conducă in final la varianta optima.
In continuare se prezintă modul de alegere a variantelor de colectare
pentru parchetul Arena Veche, parchet cu restricţii (in perioada 15.03 – 1.10) cu
o durata maxima de exploatare de 4 luni.
Parchetul Arena Veche, respectiv partida P 932 poate fi eşalonat la taiere
in perioada 01.10 – 15.03, respectiv in perioada de repaus vegetativ.
Condiţiile de lucru din acest parchet permit o defalcare a activităţii de
colectare in operaţii specifice, după cum urmează:
- adunatul se va face in cuprinsul suprafeţelor omogene 1 – 11;
- scosul si apropiatul se va face pe traseele A – B; C – D; G – E si
C–G–F.
Mijloacele de colectare ce pot fi folosite la scos si apropiat in parchetul
Arena Veche
TABEL NR. 20
Traseul Lungimea Înclinarea Volum de Mijloace de colectare
(m) medie (%) colectat (mc) posibil de folosit
A–B 170 28 230 Tractor
Tractor + atelaje
C–D 225 33 281 Tractor + atelaje
Funicular + atelaje
G–E 250 38 279 Tractor + atelaje
Funicular + atelaje
C–G–F 350 31 244 Tractor + atelaje
Funicular + atelaje
In legătura cu aceste variante se pot face următoarele aprecieri:
- in toate cazurile, la alegerea mijloacelor de colectare, s-au luat in
34
considerare, in funcţie de condiţiile fizico-geografice, efectele
ecologice ale folosirii acestor mijloace.
- pe traseul A – B cu o lungime relativ mica si inclinare medie de 28%,
se pot folosi pentru scos materialul lemnos tractorul sau tractorul +
atelaje ( in releu).
- pe traseul C – D , cu o inclinaţie medie apropiata de limita maxima de
folosire a tractoarelor, precum si de sezonul de repaus vegetativ in care
se va lucra, vor fi condiţii grele de lucru, fapt pentru care s-au prevăzut
mijloace de colectare ce vor lucra in combinaţie, tractor + atelaje sau
funicular + atelaje. Materialul lemnos va fi colectat in punctul C unde
sunt condiţii bune de amplasare a unei platforme primare, iar
mijloacele de transport au acces pe acest traseu de la drumul auto
prevăzut pe schiţa parchetului.
- pe traseul G – E, caracterizat printr-o inclinare medie de 38% pe o
lungime de 250 ml, impune o combinaţie de mijloace de colectare,
tractor + atelaje sau funicular + atelaje.
- traseul C – G – F permite folosirea tractoarelor numai in combinaţie cu
atelajele sau a funicularului in combinaţie cu atelaje. Distanta mare si
volumul mare pe fir nu este favorabila pentru scos numai cu atelajele
care ar prelungi durata de exploatare a parchetului.
In tabelul următor sunt prezentate sintetic mijloacele de scos si apropiat ce
vor fi luate in considerare, in continuare, in stabilirea tehnologiei optime de
colectare.
Mijloace de scos si apropiat ce corespund condiţiilor de lucru
din parchetul Arena Veche
TABEL NR. 21
Traseul Lungimea Înclinarea Volum de Mijloace de colectare
(m) medie (%) colectat (mc) posibil de folosit
A–B 170 28 230 Tractor
C–D 225 33 281 Funicular + atelaje
G–E 250 38 279 Tractor + atelaje

C–G–F 350 31 244 Funicular + atelaje
In ceea ce priveşte operaţia de adunat, având in vedere condiţiile
concrete de lucru, se pot lua in considerare soluţiile prezentate in tabelul de mai
sus.
Alegerea mijloacelor de adunat s-a făcut luându-se in considerare:
• înclinarea terenului în fiecare suprafaţă omogenă;
35
• distanţa de adunat (măsurată pe hartă);
• categoria de material lemnos (lemn gros, subţire, mărunt).
• suprafaţa pe care se găseşte seminţişul utilizabil;
Nu se iau în considerare mijloace mecanice de adunat, datorită prejudiciilor
aduse prin amenajările necesare pentru o folosire corespunzătoare a acestora.
Dacă s-ar folosi tractoarele ar fi necesară amenajarea unei reţele de drumuri de
tractor ce ar afecta negativ solul si seminţişul.
În cazul în care s-ar folosi funiculare atunci ar trebui să fie folosite
funicularele din categoria celor ce se montează şi demontează uşor
(asemănătoare instalaţiei FUC 401), funiculare care deplasând sarcina prin
semitârâre afectează de asemenea în mod negativ solul şi seminţişul.
Mijloacele de adunat ce corespund condiţiilor de lucru din parchetul Arena

Veche
TABEL NR.22
Nr. suprafeţe Mijloace de adunat pentru
omogene Lemn gros Lemn subţire şi lemn mărunt
1 Atelaje Purtat pe braţe + atelaje
4 Corhanire/Atelaje Purtat pe braţe + atelaje
În suprafeţele omogene 4,7,8,9 si 11 s-au propus câte 2 variante de adunat

pentru lemnul gros deoarece în aceste suprafeţe panta variază între 40-60 %, în
acest caz putând fi folosite ambele variante. Folosirea atelajelor implica in
schimb o deplasare după o direcţie oblica pe versant, deci pe distanta mai mare.
În urma analizei economice şi a condiţiilor concrete de lucru din teren se
va alege una sau alta din aceste două variante.
36
3.5. Analiza economică a variantelor de colectare propuse
Alegerea unei variante optime de colectare pentru situaţiile în care pot fi

folosite mai multe mijloace de deplasare a lemnului trebuie făcută şi pe baza
unei analize economice.
Analizând variantele de adunat pentru suprafeţele omogene 4,7,8,9 si 11
vom putea observa că în toate cazurile costurile la adunat prin corhănire sunt
puţin mai mici ca în cazul în care adunatul se face cu atelaje. În suprafeţele
omogene 13, panta(40%) fiind la limita dintre cele două variante, şi suprafaţa
fiind destul de mare, s-a ales varianta de adunat cu atelaje.
Vom prezenta în tabelul 23 analiza economică a variantelor de adunat

lemn gros în suprafeţele omogene:
3.5.1.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul A-B
În cazul operaţiei de scos pe traseul A-B s-au evaluat costurile tehnologice

în cele 2 variante propuse, conform precizărilor din tabelul 24. La costurile
menţionate în acest tabel trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru
procurarea carburanţilor. Ţinând cont de faptul că analiza economică are un
caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condiţiilor optime
de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate.
Traseul A-B se suprapune peste un drum de tractor existent, figurat si pe
37
schiţa parchetului si care din verificările făcute pe teren se prezintă in buna stare
si nu necesita alte cheltuieli de amenajare.
În ceea ce priveşte consumul de carburanţi s-a folosit relaţia:
p = (Vi · qi)dm
p = reprezintă prestanţa efectuată în [tkm]
Vi = volumul
qi = masa specifică a lemnului verde
dm = distanţa medie
Pentru prima variantă, tractor de sus până jos, prestaţia efectuată este :
p1 = (230 · 1,095) · 0.170 = 43 [tkm]
Costurile pentru carburanţi-la apropiat : 43·1.133·1.012·3.1 lei/l =153 ;
-la tras cu cablu : 230·0.171·1.012·3.1 lei/l =123;
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor :6·7.5lei/l = 45;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului;
Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi, pentru prima variantă sunt :
304+153+123+45=625.
Pentru cea de-a doua variantă, tractor+atelaje, prestaţiile efectuate
sunt :
pentru tractor :
p2 = (230 · 1,095) ·0.120 = 30 [tkm]
Costuri carburanţi pentru tractor:
-la apropiat : 30 ·1.534·1.012·3.1 lei/l=144
-la tras cu cablu : 120·0.171·1.012·3.1 =64;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru a doua variantă propusă
sunt : 4·7.5 lei/l = 30;
Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru cea de-a doua variantă
sunt : 552+144+64+30= 790
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul A-B în cele 2

variante propuse
TABEL NR.25
Specificaţii Valori în lei pentru varianta de scos cu:
Tractorul TAF 650 TAF-650+Atelaje
1. Costuri tehnologice 304 552
2. Amenajarea căii - -
3. Costuri carburanţi 321 238
TOTAL 625 790
38
Datorită faptului că diferenţa costurilor dintre cele 2 variante este
nesemnificativă se alege o soluţie optimă de scos pentru traseul A-B, adică
tractorul TAF 650.
3.5.2.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul C-D
În cazul operaţiei de scos pe traseul C-D s-au evaluat costurile tehnologice

în cele 2 variante propuse, tractor+atelaje si funicular+atelaje. La costurile
tehnologice menţionate trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru
amenajarea căilor de colectare şi pentru procurarea carburanţilor. Ţinând cont de
faptul că analiza economică are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli
legate de asigurarea condiţiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau cu
atelajele pot fi neglijate. Evaluarea costurilor se prezintă in tabelul 26:
39
Pentru drumul de tractor se face mai întâi evaluarea fondului de timp
necesar pentru amenajarea căii, folosind relaţiile:
Ftman = 6,525 · it · L
Ftmec = 0,112 · it · L
în care:
Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuţia manuală;
Ftmec = reprezintă fondul de timp pentru execuţia mecanizată;
it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul drumului de
tractor, exprimată în valori subunitare;
L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m];
Aceste relaţii folosesc pentru a stabili modul (mecanizat sau manual) în
care se vor executa lucrările.
Dacă fondul de timp calculat pentru executarea manuală a drumului de
40
tractor impune folosirea unui număr mai mare de 10-15 muncitori pe o perioadă
de timp cuprinzând mai mult de 45 zile calendaristice, atunci se recomanda
executarea mecanizata a lucrărilor de terasamente. Numărul de muncitori
necesari pentru a executa această operaţie se stabileşte cu formula:
Ft
m= 8 ∗ Na
În cazul parchetului analizat aceste relaţii devin:
Ftman = 6,525 · 0,33· 300 = 645ore;
645
m= 8 ∗ 45 ∗0.602 = 3 muncitori
Considerând un coeficient de utilizare a timpului calendaristic disponibil
c = 0,602 lucrarea se poate executa de către 3 muncitori în perioada de 45 de zile
acordată. În concluzie drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică şi
costuri de execuţie mai scăzute.
Costul aproximativ pentru execuţia manuală a drumului de tractor se
stabileşte cu relaţia:
Cm = 6,775 (S · STO4 + p · SMG)it · L
unde: S = procentul de stâncă
P = procentul de pământ
STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrările de terasamente în
[lei/oră]
SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente
în [lei/oră]
Costul aproximativ pentru execuţia drumului de vite se stabileşte cu
relaţia: Cc = 0,14 · L · SMG
Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execuţie
a drumului de tractor este :
- pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,33 · 300=1758;
- pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14·80·2,613 = 29;
Costul total pentru prima varianta = 1787 lei
Pentru cea de-a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de
amenajare al căilor de colectare sunt :
- pentru montarea-demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF5
Cf = 2.625·175·2,828 = 1299;
unde:
SOF5 = salariu tarifar orar , categoria 5-a, pentru lucrări forestiere în [lei/oră]
41
- pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·70·2,613 = 26
Costul total pentru ceea de-a doua varianta = 1325 lei;
p = (Vi · qi)dm
p = reprezintă prestanţa efectuată în [tkm]
Vi = volumul
qi = masa specifică a lemnului verde
dm = distanţa medie
Pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestaţia efectuată este :
pentru tractor :
p1 = (181 · 1,095) ·0.300 = 59 [tkm]
-la apropiat : 59 ·0,999·1,012·3,1 lei/l=185
-la tras cu cablu : 281·0,171·1,012·3,1 =151;
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă
sunt :5·7.5 lei/l = 38;
Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru prima variantă sunt :

185+151+38=374 lei.
Pentru cea de-a doua variantă, funicular + atelaje, prestaţiile efectuate
sunt :
pentru funicular
p3=(180·1.095) ·0.175=34 [tkm]
Costuri carburanţi pentru funicular : [(34·0,490·0,84)+15] ·3,1 = 90 lei
S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de
0.700/fir si s-au acordat 15 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);
Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă
sunt : 3·7.5 = 23;
sunt : 90+23 = 113lei.
42
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-D în cele 2
variante propuse
TABEL NR. 27
TAF-650+Atelaje Funicular +Atelaje
2. Amenajarea căii 1787 1325
TOTAL 2702 2533
Datorită faptului că diferenţa costurilor dintre cele 2 variante nu este

semnificativă (169 lei ) se alege o soluţie optimă de scos pentru traseul C-D,
adică combinaţia între tractor şi atelaje.
3.5.3.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul G-E
Pe traseul G-E s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a

materialului lemnos din suprafeţele omogene 6,7 si 8 , conform tabelului nr.28.
Pentru drumul de tractor se face fondului de timp necesar pentru amenajarea
caii folosind relaţia :
Ftman = 6,525 · it · L în care:
Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuţia manuală;
it = este înclinarea transversală medie a terenului de-a lungul
drumului de tractor, exprimată în valori subunitare;
L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m];
Ftman = 6,525· 0.38 · 170 = 421
Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operaţie se
stabileşte cu formula:
Ft
m= 8 ∗ Na
421
m= 8 ∗ 45 ∗ 0.602 = 2 muncitori
Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică şi costuri de
execuţie mai scăzute.
Costul aproximativ pentru execuţia manuală a drumului de tractor se
stabileşte cu relaţia:
43
Cm = 6,775 (S · STO4 + p · SMG)it · L unde:
S = procentul de stâncă
P = procentul de pământ
STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrările de terasamente în
[lei/oră]
SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente
în [lei/oră]
Costul aproximativ pentru execuţia drumului de vite se stabileşte cu
relaţia: Cc = 0,14 · L · SMG

pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,38 · 170 =1147;
pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 · 135 · 2,613 = 49;
Costul total pentru prima varianta = 1196;
pentru montarea-demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF5
Cf = 2,625·190·2,828 = 1410; unde:
SOF5 = salariu tarifar orar , categoria 5-a, pentru lucrări forestiere în [lei/oră]
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·60·2,613 = 22
Costul total pentru ceea de-a doua varianta =1432;
pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestaţia efectuată este :
pentru tractor :
p1 = (279 · 1,095) ·0.250 = 76 [tkm]
-la apropiat : 76 ·1,301·1,012·3,1 lei/l =310;
-la tras cu cablu : 279·0,171·1,012·3,1 =150;
sunt :5·7.5 lei/l = 38;
310+150+38 = 498lei.
pentru cea de-a doua variantă, funicular + atelaje, prestaţiile efectuate sunt :
44
pentru funicular
p2=(250·1.095) ·0.190=52 [tkm]
Costuri carburanţi pentru funicular : [(52 ·0,490·0,84)+23] ·3,1 = 138 lei
sunt : 3·7.5 = 23;
sunt : 138 + 23 = 161 lei.
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul G-E în cele 2

variante propuse
TABEL NR.29
TOTAL 2379 2665
Diferenţa intre cele doua variante de colectare este de 286 lei in favoarea
celei cu TAF-650+Atelaje.
3.5.4.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul C-G -F
Pe traseul C-G-F s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a

materialului lemnos ,tractor TAF-650+Atelaje si funicular FPU-500+Atelaje,
conform tabelului nr.30.
Pentru drumul de tractor ,fondul de timp necesar pentru amenajarea caii este:
Ftman = 6,525· 0.31 · 450 = 910
Numărul de muncitori necesari pentru a executa această operaţie :
910
m= 8 ∗ 45 ∗ 0.602 = 4 muncitori
Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică şi costuri de
execuţie mai scăzute.
45
pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,31 · 450 =2478;
pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 · 150 · 2,613 = 55;

Costul total pentru prima varianta = 2533;
pentru montarea-demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF5
Cf = 2,625·350·2,828 = 2598;
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·70·2,613 = 26;
Costul total pentru ceea de-a doua varianta =2624;
pentru prima variantă, tractor + atelaje, prestaţia efectuată este :
pentru tractor : p1 = (244 · 1,095) ·0.450 = 120 [tkm]
-la apropiat : 120 ·0,950·1,012·3,1 lei/l =358;
-la tras cu cablu : 244·0,171·1,012·3,1 =131;
sunt :10·7.5 lei/l = 75;

358+131+75 = 564lei.
Pentru cea de-a doua variantă, funicular + atelaje, prestaţiile efectuate
sunt :
pentru funicular
p2=(244·1.095) ·0.350=94 [tkm]
Costuri carburanţi pentru funicular : [(94 ·0,397·0,84)+23] ·3,1 = 168 lei
sunt : 3·7.5 = 23;
sunt : 168 + 23 = 191lei.
Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-G-F în cele 2
46
variante propuse
TABEL NR.31
TOTAL 3804 3783
Diferenţa intre cele doua variante de colectare este nesemnificativa

(21 lei) in favoarea celei cu funicularul FPU-500.
Structura optimă a procesului tehnologic de colectare

pentru parchetul Arena Veche partida 932
TABEL NR.32
Operaţia Categoria de Traseul Soluţia de colectare
material lemnos
Adunat Lemn gros - -corhănire pe suprafeţele
omogene 4,7,8,9,11.
-atelaje pe suprafeţele omogene
1, 2, 3, 5, 6, 10.
Lemn mărunt - Purtat pe braţe + atelaje
Scos şi - A-B -tractor TAF-650
apropiat G-E -tractor TAF-650 + atelaje-cai
C-D -funicular FPU-500 + atelaje
C-G-F -funicular FPU-500 + atelaje
În analiza economică a variantelor propuse s-au aplicat metode expeditive

de calcul care au ca scop scoaterea în evidenţă a diferenţelor valorice mari ale
costurilor de colectare. Nu se justifică efortul de a face o analiza economică
foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferenţele mari ale costurilor se
sesizează prin metode le expeditive.
47
CAPITOLUL IV
DOCUMENTAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ PRIVIND

EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN PARCHETUL
ARENA VECHE
4.1. Aspecte generale privind procesul de producţie
Prin proces de producţie în general, înţelegem totalitatea proceselor de

muncă prin care omul cu ajutorul uneltelor de producţie transformă obiectele
muncii şi materia primă în scopul obţinerii de bunuri materiale necesare
societăţii omeneşti.
Procesul de producţie al exploatării lemnului cuprinde totalitatea
proceselor de muncă care au ca obiect transformarea acestora la locul de
depozitare în vederea transportului şi a valorificării.
Activitatea de exploatare trebuie să fie, pe de o parte, rentabilă din punct
de vedere economic, adică cheltuielile de exploatare să nu depăşească un anumit
nivel, iar pe de altă parte să se desfăşoare astfel încât să nu se producă în
arboretul în care se intervine prejudicii care să depăşească pragul de
suportabilitate al ecosistemului respectiv.
Procesul de producţie al exploatării lemnului este o activitate tehnică,
complexă alcătuită din procese de muncă cu caracter continuu, legate între ele şi
care în situaţia specifică exploatării lemnului se subdivide în: procese
tehnologice, operaţii şi faze.
Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operaţiilor prin care arborele se
transformă schimbându-şi însuşirile, dimensiunile, forma şi poziţia relativă în
spaţiu.
Operaţia este lucrarea componentă a procesului tehnologic ce se execută
asupra obiectului muncii de un muncitor sau echipă pe un singur loc de muncă,
utilizând unelte şi utilaje adecvate şi aplicând anumite procedee de lucru.
Faza este partea componentă a operaţiei şi reprezintă acţiunea
independentă şi terminată asupra obiectului muncii folosind acelaşi procedeu
fără a schimba regimul de lucru a utilajului.
În cadrul parchetului Arena Veche se disting următoarele procese
tehnologice:
48
• procesul tehnologic de recoltat;
• procesul tehnologic de colectat;
• procesul tehnologic al lucrărilor de pe platforma primară.
4.2. Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei
lemnoase din parchet
Proiectul tehnico-economic pentru exploatarea masei lemnoase din parchet se

referă strict la lucrările tehnologice necesare a se desfăşura în şantierul de
exploatare şi redă:
• structura procesului tehnologic pe operaţii şi faze, în ordinea
concretă de desfăşurare;
• volumele corespunzătoare fiecărei operaţii şi faze;
• distanţele de deplasare;
• normele de timp (NT), respectiv timpul în care, în condiţiile de
lucru concrete din parchet, un muncitor efectuează operaţia sau faza
pentru o unitate de măsură specifică activităţii considerate;
• fondul de timp (Ft), respectiv timpul în care un muncitor ar efectua
o operaţie sau fază;
• salariu orar mediu al formaţiei de lucru prevăzută pentru fiecare
operaţie sau fază;
• valoarea respectiv suma, exprimată în unităţi monetare ce trebuie
plătită pentru efectuarea fiecărei operaţii sau faze din cadrul
lucrărilor tehnologice prevăzute în proiect.
Pe lângă aceste prevederi legate strict de lucrările tehnologice în proiect
se mai stabilesc şi elemente ce se referă la:
• necesarul de forţă de muncă şi de utilaje dimensionate astfel încât
lucrările să fie terminate în durata acordată;
• amenajările necesare pentru pregătirea parchetului conform
reglementărilor NIS şi PSI;
• cheltuielile necesare pentru întreţinerea şi reglarea utilajelor din
parchet;
• cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi;
• necesarul de carburanţi şi lubrifianţi;
• cheltuielile necesare pentru procurarea unor materiale consumabile
(anvelope, acumulatori, cabluri de sarcină, echipament de lucru şi
de protecţie);
• cheltuieli necesare pentru repararea uneltelor şi sculelor.
49
4.2.1. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice
Evaluarea costurilor necesare pentru desfăşurarea lucrărilor tehnologice din

parchetul Arena Veche sunt prezentate în tabelul nr.33.
Pentru completarea acestui tabel sunt necesare o serie de calcule intermediare
ce sunt prezentate în tabele 35-40.
În tabelele 35-40 se prezintă calculul distanţelor de adunat lemn gros prin
corhănire, cu atelajele, calculul distanţelor de adunat lemn mărunt cu atelaje,
calculul distanţelor de scos cu atelaje, calculul distanţelor de scos cu funicularul
FPU-500, calculul distanţelor de scos şi apropiat cu tractorul TAF-650.
Distanţele corectate se calculează cu relaţia:
Do
D= ⋅ Ca ⋅ Cs , unde:
cos α
D0 = distanţa orizontală
α = panta terenului corespunzător fiecărei suprafeţe omogene sau traseu în
grade;
Ca = coeficient de alungire a traseului care se aplică numai la adunat cu atelajele
pe suprafeţele omogene cu înclinarea mai mare de 30 %;
Cs = coeficient de sinuozitate a traseului;
Corecţia normelor de timp la recoltare

TABEL NR.34
a.Doborăt şi secţionat
Nr. Condiţii de bază şi factori de Doborât Secţionat
crt. influenţă
Condiţii de bază 0.09 0.07
1. Desimea arborilor marcaţi 0.01 -
26...100 buc/ha
2. Sezon de repaus vegetativ cu 0.01 0.01
strat zăpadă < 20cm
3. Sezon de repaus vegetativ cu 0.01 0.02
strat zăpadă > 20cm
4. Înclinare 21...30 g 0.01 0.01
50
Total 0.13 0.11
B. Curăţat de crăci
5. Condiţii de bază şi factori de 0.09
influenţă
Total 0.09
Calculul distanţelor de adunat lemn gros prin corhănire
TABEL NR.35
Nr. Panta Înclinarea Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m
suprafeţei terenului terenului FA Div. Tari Orizontală Corectată (
omogene gr. (%) Li )
4 29 56 77 5 45 57
7 26 48 88 5 42 52
8 31 60 89 5 40 52
9 30 58 48 3 65 83
11 28 53 81 5 50 63
Total 383 23
24049
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi =──────=59m
406
Calculul distanţelor de adunat lemn gros cu atelaje
TABEL NR.36
Nr. Panta Înclinarea Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m
suprafeţei terenului terenului FA Div. Tari Orizontală Corectată
omogene gr. (%)
1 18 32 120 7 85 203
2 11 20 67 4 55 91
3 22 40 84 5 82 201
5 12 22 69 4 70 117
6 11 20 51 3 60 100
10 10 17 69 4 45 74
Total 460 27
69474
51
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = ────── =142m
487
Calculul distanţelor de adunat lemn mărunt cu atelaje
TABEL NR.37
3
Nr. Panta Înclinarea Volumul (Vi) în m Distanţa în m
suprafeţei terenului terenului FA Div. Tari Orizontală Corectată
omogene gr. (%)
1 18 32 19 1 85 203
2 11 20 11 1 55 91
3 22 40 13 1 82 201
4 29 56 12 - 45 139
5 12 22 11 - 70 117
6 11 20 8 - 60 100
7 26 48 14 1 42 106
8 31 60 14 1 40 125
9 30 58 7 - 65 202
10 10 17 11 - 45 74
11 28 53 15 1 50 152
Total 135 6
19846
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = ─────= 140m;
141
Calculul distanţelor de scos cu atelajele
TABEL NR.38
Traseul Nr. suprafeţei Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m
omogene FA Div. Tari Orizontală Corectată
G-J 7 73 2 90 131
H-I 8 72 3 85 122
K-L 3 87 5 50 71
M-N 4 79 5 85 123
Total 311 15
35839
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi =──────=110 m;
326
Schiţa tehnologica
52
de colectare a lemnului din parchetul Arena Veche
Calculul distanţelor de scos cu funicularul FPU-500

TABEL NR.39
Suprafaţa
omogenă sau Categoria Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m
Traseul Tason traseul de pe de
care provine material
materialul lemnos FA Div.Tari Orizontală Corectată
lemnos
T1 3 Lg, Lm 97 6 110 116
T2 4 Lg, Lm 89 5 150 158
C-D T3 5 Lg, Lm 80 4 215 226
T1 11 Lg, Lm 96 6 150 157
C-G-F T2 G-E Lg, Lm 264 15 190 199
T3 9 Lg, Lm 55 3 260 272
T4 10 Lg, Lm 80 4 340 356
Total 761 43
162999
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = = 203 m;
804
Calculul distanţelor de scos-apropiat cu tractorul
TABEL NR.40
Suprafaţa
omogenă sau Categoria Volumul (Vi) în m3 Distanţa în m
Traseul Tason traseul de pe de
care provine material
materialul lemnos FA Div.Tari Orizontală Corectată
lemnos
A-B T1 1 Lg, Lm 139 8 40 53
T2 2 Lg, Lm 78 5 135 181
G-E T1 8 Lg, Lm 103 6 75 103
T2 6 Lg, Lm 59 3 200 276
Total 379 22
51153
D = Σ (Li · Vi) / ΣVi = = 128 m;
401
53
4.2.2. Structura masei lemnoase exploatate
Proporţia fiecărei categorii de material lemnos se stabileşte în funcţie de

structura dimensională a masei lemnoase.
Structura masei lemnoase exploatate din parchetul Arena Veche

TABEL NR.41
Categoria de Specia Procent din Volumul (m3/mst) Observaţii
material volumul Exploatat Comerciabil
lemnos total
1.Lemn rotund Foioase 86 893/- 848/-
gros
2.Lemn de Foioase 9 92/148 -/148
steri Se livrează ca
3.Crăci în Foioase 5 49/196 -/196 lemn de foc
snopi
Total 100 1034/344 848/344
Din analiza acestui tabel se poate observa că lemnul gros deţine o pondere
de 86% din totalul lemnului, iar lemnul de steri şi crăcile o pondere de 14%.
4.2.3. Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi
Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi este redat în tabelul nr.42.

În cele ce urmează vom da câteva explicaţii cu privire la datele înscrise în acest
tabel.
La colectare cu tractorul TAF-650 s-a calculat separat consumul de
carburant pentru tras cu cablu de sarcină (adunat) şi pentru apropiat. Pentru
apropiat s-a calculat prestaţia efectuată în tone kilometrice (tkm) cu relaţia:
p = (Vi · gi)dm
p1 = (401· 1,095) · 0,128 = 56(tkm)
Cu aceeaşi relaţie se calculează şi prestaţia făcută cu funicularul FPU-500.
p2=(804·1.095) ·0.203=179 [tkm]
Coeficientul de utilizare a capacităţii de deplasare la tractor este de 0,9,
54
iar vârsta tractorului este de circa 2500 ore de funcţionare.
Nu s-au acordat sporuri pentru deplasarea tractorului la şi de la locul de
muncă, pentru că se folosesc vagoane dormitor instalate în platforma primară.
Conform cărţii tehnice a utilajelor necesarul de ulei este:
• ulei amestec ferăstraie Husqvarna 2% din cantitatea de benzină
• ulei ungere ferăstraie - Husqvarna 16% din cantitatea de benzină
- Tractor TAF-650 la 250 ore funcţionare – 12 litri
- Funicular FPU la 250 ore de funcţionare – 8 litri
Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi

TABEL NR.42
Felul Prestaţia efectuată Norma de Cantitate Valoarea în lei
combustibililor, consum necesară
tipul utilajelor şi Specia U.M. Totală (l/U.M.) (l) Unitară Total
lucrările
executate
BENZINĂ FERĂSTRAIE MECANICE HUSQVARNA 262
Doborâre Foioase m3 1034 0.0589 61
Curăţire de crăci Foioase m3 1034 0.0922 95
Secţionare în Foioase m3 870 0.0407 35

parchet
Secţionare în Foioase m3 164 0.0354 6
platforma
primară
Fasonat lemn de Foioase mst 148 0.2334 35
steri
Total 232/257* 3,1 797
MOTORINĂ
Funicular FPU- Foioase tkm 179 0.2831 51/69**
500
Tractor TAF- Foioase m3 401 0.1710 69/70***
650 tras cu
troliu
Apropiat Foioase tkm 56 1.9400 109/110
55
Manipulat Foioase m3 893 0.1290 115/1115
platforma
primară
Total 344/364 3,1 1128
ULEI
Ferăstraie
mecanice
Amestec Foioase 5 15,7 79
Ungere Foioase 41 7,5 307
Tractoare Foioase 16 7,5 120
Funicular Foioase 18 7,5 135
Total 641
Total 2566
*S-a aplicat coeficientul 1,108 deoarece se lucrează în sezon rece.

**Se lucrează 18 zile cu funicularul şi se adaugă 1 l/zi deoarece se lucrează
iarna
***Se înmulţeşte cu 1,012 deoarece vârsta utilajului este de aproximativ 2500
ore de funcţionare
Necesarul de ulei la tractorul TAF-650 se stabileşte în funcţie de numărul

de ore de funcţionare calculat în structura procesului tehnologic (12 l /250ore).
Consumul de ulei la funicularul FPU-500 s-a stabilit la fel ca la tractor doar că
se folosesc 8 l/250 ore funcţionare.
4.2.4. Calculul necesarului de muncitori şi utilaje

TABEL NR.43
Formaţia Numărul Numărul adoptat
Activitatea Fond Număr de lucru utilaje sau Utilaje
de timp muncitori pentru un atelaje sau Muncitori
utilaj sau atelaje
atelaj
1.Doborât, curăţat de
crăci şi secţionat cu 328 0,76 2 0,38 1 2
ferăstrăul mecanic
56
2.Fasonat mecanic 64 0,15 5 0,03
manual lemn de steri
3.Corhănit 305 0,71 - -
4.Adunat manual 141 0,33 - - 2
5.Adunat şi scos cu 954 2,21 1 2,21 2 2
atelaje
6.Scos cu funicularul 563 1,30 4 0,33 0,33* 1
7.Colectat şi manipulat 337 0,78 2 0,39 0,39** 1
cu tractorul
8.Stivuit manual lemn 65 0,15 2 -
rotund
9.Stivuit lemn de steri 59 0,14 1 -
10.Fasonat şi stivuit crăci 768 1,78 - -
în snopi
11.Expediat material 78 0,18 - -
lemnos 2
12.Încărcat material 188 0,43 - - 1
lemnos
Din analiza acestui tabel se observă că avem nevoie de :

- 11 muncitori direct productivi
- 2 atelaje – caii
- 0,33 funicular FPU-500*
- 0,39 tractor TAF-650**
- 1 ferăstrău mecanic
Necesarul de muncitori şi utilaje s-a stabilit prin gruparea activităţilor din

procesul tehnologic (tabelul nr.33), după caracteristici comune (utilaj, formaţii
de lucru, nivel de calificare) respectiv activităţi care se desfăşoară în condiţii
asemănătoare.
Pe baza fondului de timp din tabelul menţionat se stabileşte numărul de
muncitori cu relaţia simplificată:
m = Ft / 8 · Na , unde:
m = este numărul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operaţii
sau grupe de activităţi într-o perioadă de timp dată (durata de exploatare
acordată)
Ft = fondul de timp normat pentru o operaţie sau grupă de activităţi (din
tabelul nr.33) în ore
57
Na = numărul de zile active din perioada acordată prin autorizaţie.
În cazul parchetului Arena Veche:
Na = 3 luni · 30 zile · 0,602 = 54 zile active
*0,33 funicular – reprezintă un funicular ce lucrează 33% din timpul acordat
exploatării parchetului (18 zile);
**0,39 tractoare – reprezintă un tractor ce lucrează 39% din perioadă (21 zile);
Cunoscând din “Normele de timp” formaţia de lucru pentru fiecare utilaj
(atelaj) se poate calcula numărul de utilaje (atelaje) necesare. Combinând în mod
convenabil şi logic activităţile se poate opta un număr întreg de utilaje,atelaje şi
muncitori cu care să se realizeze toate lucrările în perioada acordată.
4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului şi desfăşurarea

lucrărilor tehnologice
Cheltuielile făcute pentru amenajarea corespunzătoare a parchetului

conform condiţiilor impuse de normele de protecţia muncii şi de pază contra
incendiilor, sunt prezentate în tabelul nr.44.
Fondul de timp necesar şi încadrarea tarifară orară a lucrărilor s-au
apreciat în funcţie de condiţiile de lucru.
Cheltuielile pentru întreţinerea utilajelor se calculează astfel:
• pentru ferăstraie mecanice s-au acordat 2 ore săptămânal, adică:
3 luni · 4 săpt. · 2ore · 1 ferăstrău = 24 ore
• pentru tractoare TAF-650 s-au acordat 4 ore pe săptămână, adică:
3 luni · 4 săpt. · 4ore · 0,39 tractoare = 19 ore
• pentru funicularul FPU-500 s-au acordat 2 ore pe săptămână, adică:
3 luni · 4 săpt. · 2ore · 0,33 funiculare = 8 ore
De aici rezultă că pentru calculul valorii întreţinerii mijloacelor de muncă s-a
înmulţit numărul de ore calculat mai sus cu salariu orar al deservanţilor
(fasonator mecanic, funicularist, tractorist).
Pentru personalul indirect productiv s-au efectuat următoarele calcule:
~ maistru de parchet: 3 luni · 1500 lei/lună = 4500 lei
~ îngrijitor de cabană: 3 luni · 30zile ·4,2 ore =379ore · 2,590 lei/ora = 979 lei.
Postul acesta se justifica deoarece aceasta trebuie sa desfăşoare o activitate
zilnica de 4,2 ore (11muncitori · 0,381ore/zi//muncitor = 4,2 ore)
~ îngrijitorul de vite trebuie să desfăşoare o activitate zilnică de 2.68 ore/zi
(4cai · 0.67ore) astfel avem 90 zile · 2.68ore/zi = 241ore · 2,590 = 624 lei;
~ forjorul trebuie să depună o activitate de:
(0,195 · 0,39 + 0,33 · 0,33 + 0,45 · 2 + 0,01 · 3+0,03·3) ·54 = 65ore;
65ore · 2,787 = 181 lei;
58
Pentru celelalte amenajări (drum de vite , drum de tractor, montări-
demontări funiculare, platforma primara) s-au întocmit documentaţii separate
pentru evaluarea cheltuielilor.
Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activităţi impuse de pregătirea şi

desfăşurarea lucrărilor de exploatare
TABEL NR.44
Norma de Fond de Valoare (lei)
Specificaţii U.M. Cantităţi timp timp Unitare Totale
(ore/U.M.) (ore)
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
A. LUCRĂRI DE PROTECŢIE A MUNCII
Doborârea iescarilor buc - - -
Amenajarea potecilor ore 30 2,590 78
Plantarea plăcuţelor ore 4 2,590 11
avertizoare
TOTAL A. 89
B. LUCRĂRI DE P.S.I.
Amenajarea depozitului ore 18 2,787 50
de carburanţi
Amenajarea locului de ore 4 2,787 11
masă
TOTAL B. 61
C. ÎNTREŢINEREA MIJLOACELOR DE MUNCĂ
Ferăstraie mecanice ore 24 2,828 68
59
Funiculare ore 8 2,828 23
Tractoare ore 19 2,828 54
TOTAL C. 145
D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV
Maistru parchet luni 3 4500
Îngrijitor cabană luni 3 624
Fierar(forjor) ore 65 2,787 181

Îngrijitor vite ore 241 2,590 624
TOTAL D. 5929
TOTAL A+B+C+D 6224
CAS 19,5% 1214
FOND SANATATE 6% 373
FOND SOMAJ 2% 124
FOND UNIC SANATATE 0,85% 53
FOND ACCIDENTE MUNCA 1,032% 64
FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25% 16
TOTAL I 8068
E. ALTE CHELTUIELI
Montări-demontări
funicular 3528
Drum de vite 592
Drum tractor 3035
Amenajare platformă
primară 205
Hrană animale zile 90 15 1350
Reparaţii drum auto 2140
Cabluri pentru tractoare
0,06m/m3x401x11,5 lei/m 277
Cabluri pentru funiculare
0,10m/m3x804x8,7 lei/m 700
Anvelope14/38
0,3buc./1000m3x0,401x4x
600 lei. 192
Acumulatori pentru
tractoare şi funicular
0,2buc/1000m3x(0,4+0,8)
x250 lei 60
60
TOTAL E. 12079
TOTAL 20147
4.2.6.Tarife pentru exploatarea masei lemnoase
Tarife pentru exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche

TABEL NR.45
Proporţia din
Specificaţii U.M. volumul total pe Cantitate Tarif
specii sau grupe lei/U.M.
de specii
1.Lemn rotund de m3 86 896 8,16 lei/ m3
foioase
2.Lemn de steri pentru m3/mst 9 92/148 17,43 lei/ m3
celuloză 10,84 lei/mst
3.Crăci în snopi pentru m3/mst 5 49/196 57,37 lei/ m3
foc 14,34 lei/mst
În tabelul prezentat mai sus s-au calculat tarifele respectiv suma ce se

plăteşte muncitorilor (manopere) pentru lucrările prestate prevăzute în structura
procesului tehnologic. Stabilirea acestor tarife s-a făcut după o diferenţiere a
cheltuielilor pe categorii de produse realizate (tebele 46-48).
În legătură cu această diferenţiere se fac următoarele precizări:
• la doborâre, curăţire de crăci şi secţionare cheltuielile se repartizează în
mod proporţional, numai pentru lemnul gros şi lemnul mărunt de steri
(fără crăci);
• la diferenţierea valorilor totale din tabelul 33 apar 3 situaţii:
1. Volumul nu este diferenţiat pe categorii dimensionale şi o parte din
volum este trecut prin operaţia sau faza respectivă;
2. Volumul nu este diferenţiat pe categorii dimensionale şi prin operaţia
sau faza respectivă trece întreg volumul din parchet;
3. Volumul este diferenţiat pe categorii dimensionale.
În primul caz stabilirea manoperei pentru o categorie se face cu relaţia:
c = Vof · PCD · Vu, în care:
c = este valoarea manoperei, în lei
Vof = volumul total trecut printr-o operaţie sau fază, în m3
PCD = procentul din volum al categoriei dimensionale analizate în
61
valori subunitare.
Vu = valoarea unitară pentru operaţia sau faza respectivă, în
lei/U.M. (valoare
preluată din tabelul 33)
În cea de-a doua situaţie se foloseşte relaţia:
C = VCD · Vu, în care:
VCD = volumul categoriei dimensionale analizate trecută printr-o operaţie sau
fază, în m3
În cel de-al treilea caz valorile manoperei pentru fiecare categorie
dimensională, operaţia şi faza se preiau direct din tabelul 33. Cele 3 situaţii
menţionate apar simultan în stabilirea tarifului, de aceea această analiză trebuie
făcută cu multă atenţie pentru a încadra corect cheltuielile.
Tarifele sunt necesare pentru plata lunară a muncitorilor în funcţie de
volumele efectiv fasonate, măsurate, în platforma primară pe categorii
dimensionale
Cheltuielile pentru exploatarea lemnului rotund gros de foioase
TABEL NR.46
Activitatea Manopera (lei)
1.1.Doborât 332
1.2. Curăţat de crăci 230
1.3.Secţionat 235
2.1.Corhănit 850
2.4.2.5.Adunat cu atelaje 1120
2.6.2.7.Scos cu atelaje 1164
2.8.Scos cu funicularul FPU-500 1347
2.9., 2.10., 2.11., 2.12. Apropiat cu tractorul 376
3.1.Secţionat 12
3.2.Manipulat lemn rotund gros cu tractorul 549
3.3.Stivuit manual lemn rotund gros 180
3.4.Expediţia lemnului rotund gros 202
4.1.Încărcat lemn rotund gros cu troliu 323
Total 6920
Cheltuielile pentru exploatarea lemnului de steri de foioase
62
TABEL NR.47
1.1.Doborât 41
1.2. Curăţat de crăci 29
1.3.Secţionat 29
2.2.Adunat manual 640
3.1.Secţionat 2
3.5.Fasonat mecanic-manual 186
3.6.Stivuit 173
3.9.Expediat 9
4.2.Încărcat manual 86
Total 1604
Cheltuielile pentru exploatarea crăcilor în snopi
TABEL NR.48
2.3.Adunat manual lemn mărunt 341
3.7.Fasonat manual crăci în snopi 2061
3.8.Stivuit manual crăci în snopi 46
3.9.Expediat 10
4.2.Încărcat manual 115
Total 2811
4.2.7. Costuri de producţie pentru exploatarea masei lemnoase
Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din
63
parchetul Arena Veche s-a făcut în tabelul nr.49.
Taxa forestieră a fost preluată din APV, act întocmit în 2006.
În cadrul acestor cheltuieli intră şi cheltuielile pentru reparaţii utilaje
proprii cu un procent de 5% din totalul sumei, cheltuieli de secţie şi de
întreprindere 10%, cheltuieli desfacere 2.5% şi beneficiu de 15%
Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase

din parchetul Arena Veche
TABEL NR.49
Specificaţii Valoarea
1.Taxa forestieră 96910
2.Salarii pentru lucrările tehnologice 15796
3.Cheltuieli pentru carburanţi şi lubrifianţi 2566
4.Cheltuieli pentru alte activităţi 20147
Total I 135419
5. Cheltuieli reparaţii utilaje proprii (5%) 6771
6. Cheltuieli secţie (5%) 6771
7. Cheltuieli întreprindere (5%) 6771
Total II 155732
8. Cheltuieli desfacere (2,5%) 3893
9. Profit (15%) 23360
Total 182985
4.3. Proiectul de execuţie a drumului de vite
Atelajele (caii sau boii) sunt folosite la colectarea pentru adunatul sau
scosul materialului lemnos prin târâre, pe distanţe, în general până la 200 m.
Pentru scosul lemnului cu atelajele este necesară amenajarea unor drumuri de
tras. Aceste drumuri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• înclinarea rampelor la cursa în gol să nu depăşească 30 %;
• să se evite rampele la cursa în plin. Dacă acestea nu pot fi evitate
atunci lungimea lor să nu depăşească 100 m, iar înclinarea să fie mai
mică de 10 %;
• iarna pe porţiunile cu pante mai mari de 10 % la cursa în plin să se
asigure condiţiile de evitare a alunecării sarcinii;
64
• pe porţiunile în curbă, acolo unde este cazul, se vor amenaja mărginare
pentru a se evita alunecarea sarcinii pe versant.
Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunzătoare
şi utilizarea unor dispozitive de legare care să permită o manevră uşoară a
sarcinii.
Forţa de tracţiune a atelajelor este de 60-90 daN la cai şi 120-180 daN la

boi. Productivitatea realizată este de 5-15 m3/8h.
Evaluarea cheltuielilor, a materialelor şi utilajelor necesare pentru
execuţia drumului de vite se realizează prin întocmirea unei documentaţii
corespunzătoare, respectiv proiectul de amenajare a drumului de vite.
Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători şi observaţii pe
traseul stabilit pentru amenajarea drumului de vite. Cu această ocazie se culeg
datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane
caracteristice se stabileşte categoria terenului şi se apreciază proporţia de stâncă.
Raportând grafic profilele transversale ale terenului şi pe acestea profilul
transversal al drumului de vite se poate calcula suprafaţa debitului în fiecare
profil caracteristic. Înmulţind această suprafaţă cu lungimea tronsonului
caracteristic rezultă volumul de săpătură pe fiecare tronson.
Defalcarea acestui volum (pământ-stâncă) se face pe baza aprecierilor
procentuale făcute le culegerea datelor în teren.
În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de
10:1 în stâncă şi de 3:2 în celelalte cazuri. Lăţimea drumului se realizează în
cazul de faţă de 0,7 m.
În tabelul 50 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru
execuţia drumului de vite. Operaţiile necesare se stabilesc în funcţie de
modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate.
Apoi în tabelul 51 este prezentat calculul necesarului de manoperă iar în
tabelul 52 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea
cheltuielilor.
Pentru parchetul Arena Veche, înclinarea medie pentru drumul de cai se
obţine ca o medie ponderată între înclinările tronsoanelor de drum
corespunzătoare traseelor G-J, H-I, K-L si M-N.
Pentru traseul G-J cu lungimea de 131m înclinarea este 26%, pentru
traseul H-I cu lungimea de 122m înclinarea este 22%, pentru traseul K-L cu
lungimea de 71m înclinarea este 20%,iar pentru porţiunea M-N cu o lungime
de 123m înclinarea este 25%, iar înclinare medie se calculează astfel:
65
0,26 • 131 + 0,22 • 122 + 0,20 • 71 + 0,25 • 123 105,85
it =
447
=
447
= 23% ; tg α = 3x/(0,7+2x)
 x= 0,06;
unde
3x reprezintă înălţimea triunghiului care formează profilul
transversal al drumului;
3x+0.7 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.
S-au făcut aceste notaţii pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2
datorită faptului că nu avem săpătură în stăncă.Astfel:
Suprafaţa = (0,18 • 0,7)/2 = 0,063 m²
Volumul = 0,063 • 447 = 28 m³
Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de vite

TABEL NR.50
Nr. Simbolul şi denumirea articolului de deviz U.M. Cantitatea
crt.
1. TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de buc. 40
foioase tari şi brad cu diametrul de 31-51 cm şi deplasarea
acestora în afara amprizei prin purtare manuală
2. TSA 01 C1 : Săpătură manuală în pământ în spaţii întinse în m3 28
teren tare
Calculul necesarului de manoperă
TABEL NR.51
Manopera
Nr. Simbolul articolului de U.M. Canti- N.T. Fond de
crt. deviz tatea Meseria (ore/ timp
U.M.) (ore)
1. TSG 07 B1 buc. 40 Fasonator 1.04 42
manual categ.
a III-a
Muncitor 4.74 190
necalificat MG
2. TSA 01 C1 m3 28 Muncitor 1,45 41
necalificat MG
Centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea costurilor
TABEL NR.52
66
Nr. Meseria Fond de Salariu orar Valoarea
crt. timp (lei/oră) manoperei
(ore) (lei)
1. Fasonator manual 42 2,748 115
2. Muncitor necalificat 131 2,613 342
Total 457
CAS 19,5% 89
FOND SANATATE 6% 27
FOND SOMAJ 2% 9
FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25% 1
Total 592
4.4. Proiectul de montare-demontare a liniei de funicular

În cazul parchetului Arena Vechea s-a folosit un funicular FPU-500.
Acest funicular pasager universal se montează pe distanţe maxime de 500 m şi
poate deplasa prin suspendare sarcini de 2000 daN.
Acest tip de funicular este recomandat pentru operaţiile de scos sau
apropiat şi se montează în variantă gravitaţională sau negravitaţională.
Datorită masei mari a cârligului de sarcină 23 kg precum şi a modului de
dirijare a cablului de sarcină, traseul lateral cu acest tip de funicular nu se
recomandă să se facă pe distanţe mai mari de 20 m. Deci folosirea eficientă a
acestei instalaţii presupune tasonarea materialului lemnos sub sau în apropierea
liniei de funicular.
Pentru evaluarea costurilor de montare şi demontare a funicularului pe
traseul C-D si traseul C-G-F se întocmeşte o documentaţie specifică (tabelele
53-54) pe baza unui proiect de trasare a liniei de funicular, întocmit separat şi a
prevederilor din “Anexe”.
În această documentaţie sunt prevăzute toate activităţile necesare pentru
montarea-demontarea funicularului pe traseele stabilite precum şi cheltuielile
necesare pentru realizarea acestor lucrări.
Cheltuielile privind încărcarea, descărcarea şi transportul garniturii de
funicular la şi de la locul de montare se stabilesc în funcţie de condiţiile concrete
(distanţă, greutate, mijloace disponibile de încărcare şi transport, număr de
muncitori necesari) şi de preţurile din “Anexă”.
67
Fig.1 Funicularul FPU-500 1.cablul purtător; 2.carucior; 3.cablul de
sarcina; 4.cablul tragator; 5.vartej; 6.grup de acţionare; T-tambur
Centralizator al necesarului de materiale
TABEL NR.55
Specificaţii U.M. Cantitatea
1. Motorină l 131
2. Cuie 180 mm kg 8
3. Cuie 100 mm kg 4
4. Scândură răşinoase m3 0.6
5. Carton asfaltat m2 25
Evaluarea costurilor privind transportul materialelor şi utilajelor

TABEL NR.56
Specificaţii Costul transportului în lei
1.Transportul funicularului la şi de la parchet cu
autocamion de 7,8 tone 140
2.Încărcarea şi descărcarea funicularului cu macaraua de
16 tone 45
Total 185
Costul total al transportului se obţine ţinând cont de numărul de ore

necesar pentru încărcarea şi descărcarea garniturii funicularului cu macaraua de
16 tone (16 ore) dar şi de distanţa de transport a garniturii cu autocamionul de
68
7,8 tone (15 km).Macara 16 tone: 482160 lei/oră.
Evaluarea costurilor totale ale instalării funicularului FPU-500

TABEL NR.57
Specificaţii Costuri în lei
1. Materiale 816
2. Manoperă 2527
3. Transporturi 185
Total 3528
4.5. Proiectul de execuţie a drumului de tractor
În cazul parchetului Arena Veche pentru apropiatul şi scosul materialului

lemnos se foloseşte tractorul TAF-650 şi în unele locuri şi funicularul FPU-500,
precum şi atelajele.
Evaluarea cheltuielilor, a materialelor şi utilajelor necesare pentru
execuţia drumului de tractor se realizează prin întocmirea unei documentaţii
corespunzătoarea , respectiv proiectul de amenajare a drumului de tractor.
Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători şi observaţii pe
traseul stabilit pentru amenajarea drumului. Cu această ocazie se culeg datele
necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane
caracteristice, se stabileşte categoria terenului şi se apreciază proporţia de
stâncă.
69
Raportând grafic profilele transversale ale terenului şi pe acestea profilul
transversal al drumului de tractor se poate calcula suprafaţa debleului şi
înmulţind această suprafaţă cu lungimea drumului se obţine volumul de
săpătură. Defalcarea acestui volum în (pământ - stâncă) se face pe baza
aprecierii procentuale făcute la culegerea datelor în teren. În calculul volumului
se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă şi de 3:2 în
celelalte cazuri. Lăţimea drumului se realizează în cazul de faţă de 3 m.
În tabelul 58 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru
execuţia drumului de tractor. Operaţiile necesare se stabilesc în funcţie de
modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate.
Apoi în tabelul 60 este prezentat calculul necesarului de materiale şi
manoperă, iar în tabelele 61-64 se prezintă un centralizator al necesarului de
manoperă şi materiale şi evaluarea cheltuielilor.
Pentru parchetul Arena Veche, înclinarea medie pentru drumul de tractor
se obţine ca o medie ponderată între înclinarea versanţilor care mărginesc
drumul, şi lungimea tronsoanelor de drum corespunzătoare versanţilor de
aceeaşi înclinare.
Înclinarea tansversală medie,pentru drumul de tractor, se calculează
astfel:
52 • 0,42 + 76 • 0,36 54.48
it = = = 0,38 =38%
128 128
tg α =3x/(3+2x) => x= 0.51; unde : 3x reprezintă înălţimea
triunghiului care formează profilul transversal al drumului;
3x+2 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.
S-au făcut aceste notaţii pentru că înclinarea taluzului s-a considerat 3:2
datorită faptului că nu avem săpătură în stâncă. Astfel:
Suprafaţa = (1,53 • 3)/2 = 2,30 m²
Volumul = 2,30 • 128 = 294 m³
Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de tractor si repararea

drumului auto existent
TABEL NR.58
Nr. Simbolul şi denumirea articolului de deviz U.M. Cantitatea
crt.
1. TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de buc. 10
foioase tari cu diametrul de 31-51 cm şi deplasarea acestora
în afara amprizei prin purtare manuală
2. TSA 01 B1 : Săpătură manuală în pământ în spaţii întinse în m3 94
teren mijlociu
70
3. TSC 19 D1 : Săpătură mecanică cu buldozerul de 81-180 m3 200
CP, inclusiv împingerea pământului la 10m, în teren
categoria IV
4. TSE 04 C1 : Nivelarea platformei drumului mecanică cu m3 300
buldozerul de 81-180 CP , în teren categoria IV
4.6 Proiectul de amenajare a platformei primare
Amenajarea platformei primare trebuie făcută în aşa fel încât să asigure

condiţii de stocare a masei lemnoase exploatate într-o anumită perioadă de timp.
Pentru parchetul Arena Veche s-a proiectat amplasarea a doua platforme
primare din care numai prima platforma necesita lucrări de amenajare. Cealaltă
platforma amplasata la capătul traseului de scos-apropiat C-G-F, in punctul C
de pe schiţa, nu necesita lucrări de amenajare, existând suficient spaţiu si
condiţii corespunzătoare pentru stocarea masei lemnoase ,pe fostul teren de
fotbal la aceasta data dezafectat.
Pentru primul caz, s-a luat în considerare dimensionarea platformei
primare pentru stocarea masei lemnoase exploatate în 5 zile active din
suprafeţele omogene 1 si 2, a cărei structură este dată în tabelul numărul 64. Pe
baza acestei structuri s-a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru
lemnul rotund pe categorii, cu relaţia:
V
S= , unde:
h•c• f
S = suprafaţa de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3
V = volumul de lemn rotund, ce se stochează într-o stivă, în m3
h = înălţimea de stivuire, în m
c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6-0,8)
f = coeficient de umplere a stivei (0,6-0,8)
În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s-au adoptat valorile: h = 1,5;
c = 0,7; f = 0,8.
Pentru lemnul de steri suprafaţa de stivuire(S) este aproximativ egală cu
volumul ce trebuie să fie stocat(V),exprimat în metri steri.
Această relaţie este valabilă ,pentru situaţia în care:
 -înălţimea de stivuire H=1.5m,factorul de cubaj c=0.62;
 -coeficientul de umplere a stivei f=1.0;
Tot în acelaşi tabel sunt date numărul şi dimensiunile suprafeţelor de
stocare pentru fiecare categorie dimensională rezultată prin fasonarea masei
lemnoase în platforma primară într-o perioadă de 5 zile active(aproximativ o
71
săptămână).
Înălţimea maximă a stivelor de 1,5m s-a ales deoarece, în toate cazurile,
stivuirea se face manual.
Evaluarea cheltuielilor necesare pentru amenajarea platformei primare s-a

făcut în tabelele 65-67.
Structura masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare

TABEL NR.64
Specificaţii U. M. Volum Suprafaţa de depozitare
În m2 N x ( L x l x h)
1.Lemn rotund gros de fag m3 91 108 2(9 x 4 x 1,5)
3.Lemn de steri de fag mst 10 10 10 x 1 x 1,5
5.Crăci în snopi de fag mst 21 21 2(7 x 1 x 1,5)
Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru amenajarea platformei primare

TABEL NR.65
Nr. crt. Simbolul şi denumirea articolului de deviz U.M. Cantitatea
2
1. TSE 01 B1 Nivelarea manuală a terenului 100 m 6,6
Calculul necesarului de manoperă

TABEL NR.66
Nr. Simbolul articolului U.M. Canti Manopera
crt. de deviz tatea Meseria NT Fond de
(ore/UM) timp(ore)
Muncitor
2
1. TSE 01 B1 100 m 6,6 săpător 8,82 58
Categ III
72
Centralizator al necesarului de manoperă şi evaluarea costurilor
TABEL NR.67
Nr. crt. Meseria Fond de Salariu orar Valoarea
timp (ore) (lei/oră) manoperei (lei)
1. Muncitor 58 2,748 159
Total 159
CAS 19,5% 31
FOND SANATATE 6% 9
FOND SOMAJ 2% 3
FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25% -
Total 205
Platforma primară s-a amplasat în aşa fel încât să poată fi efectiv

amenajată si adaptata la mijlocul de transport auto, la modalitatea de manipulare
a lemnului si la spaţiul disponibil pentru amplasarea compartimentelor
funcţionale.
Compartimentele funcţionale ale platformei primare sunt in general
aceleaşi,cu deosebire de felul mijloacelor de apropiat si manipulare precum si de
structura dimensionala a masei lemnoase.
Lemnul de steri si cracile in snopi se manipuleza manual, de aceea
fasonarea lor se face in imediata apropiere a drumului auto, iar stivuirea in
condiţiile spaţiului îngust, peste santul drumului auto.
Pe langa lucrările de nivelare prevăzute in antemăsurătoare se vor aşeza
lungoane pentru stivuirea lemnului.
Transportul lemnului de la platformele primare a parchetului se va face fie
la un centru de sortare si preindustrializare sau direct la beneficiari.
73
4.7. Calculul sortimentelor industriale pentru parchetul
Arena Veche
Modul de calculul al sortimentelor industriale din sortimentatia

dimensionala a A.P.V. se va face având in vedere următoarele :
1. Pentru masa lemnoasa de fag:
când G1/ (G1 +G2 ) este mai mare de 51%
• buşteni pentru furnire estetice FE = 7% (G1 +G2 )
• buşteni pentru furnire tehnice FT = 25% (G1 +G2 )
când G1/ (G1 +G2 ) este intre 30-50%
• FE = 5% (G1 +G2 ) ; FT= 20% (G1 +G2 )
când G1/ (G1 +G2 ) este de pana la 29%
• FE = 3% (G1 +G2 ) ; FT= 18% (G1 +G2 )
Buştenii pentru cherestea ( gater) C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT)
Lemn pentru construcţii rurale CR = 1/2 M2 +M3
Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc
Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc + craci
2. Pentru masa lemnoasa de diverse tari:
FE = 4 - 5% (G1 +G2 )
FT = 16 -18 % % (G1 +G2 )
C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT)
CR = 1/2 M2 +M3
Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc
Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc
Lemn de foc + 20% lemn foc + craci
In cazul parchetului Arena Veche ,

pentru fag G1/ (G1 +G2 ) = 579/579 + 172 = 77%
• FE = 7% (G1 +G2 ) = 53 m³
• FT = 25% (G1 +G2 ) = 188 m³
• gater C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) C = 579+172+13+2-
(53+188) = 525 m³
• CR = 2+1 =3 m³
• Lobde celuloza = S + 50% l. foc = 72 m³
• Lobde PAL = 30% l. foc = 43 m³
• L. foc = 76 m³
pentru frasin FE = 4% (G1 +G2 ) = 1 m³
74
FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m³
C = 9+6+1-3 = 13 m³
Celuloza = 3 m³
L. foc = 3 m³
pentru paltin m. FE = 5% (G1 +G2 ) = 1 m³
FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m³
C = 8+3-3 = 8 m³
Celuloza = 2 m³
L. foc = 2 m³
pentru carpen celuloza = 5 m³
PAL = 5 m³
L. foc = 6 m³
4.8. Calculul valorii masei lemnoase din P 932

TABEL NR.68
Nr. Volum Preţ
crt. Specia Sortiment industrial -mc- Unitar lei/mc Total - lei
1 Fag FE 53 639 33867
2 FT 188 184 53392
3 C 525 193 101325
4 CR 3 134 402
5 Celuloza 72 92 6624
6 PAL 43 84 3612
7 l. foc 76 80 6080
8 Total Fa 960 * 205302
9 Frasin FE 1 1600 1600
10 FT 2 460 920
11 C 13 301 3913
12 Celuloza 3 92 276
13 l. foc 3 80 240
14 Total Fr 22 * 6949
15 Paltin m. FE 1 2800 2800
16 FT 2 1608 3216
17 C 8 260 2080
18 Celuloza 2 92 184
19 l. foc 2 80 160
20 Total Pam 15 * 8440
75
21 Carpen Celuloza 5 92 460
22 PAL 5 84 420
23 l. foc 5 80 400
24 Total Ca 15 * 1280
25 TOTAL 1012 * 221971
Preturile luate in calcul corespund cu cele obţinute in urma licitaţiei masei

lemnoase fasonat la Direcţia Silvica Resita in data de 31.03.2007.
In aceste condiţii, daca masa lemnoasa s-ar exploata si valorifica de un
agent economic, beneficiul obţinut ar putea fi mai mare de 15% (conform
tabelului nr. 49 ) astfel:
Calcul beneficiu masa lemnoasa licitata:
221971 lei – 159625 lei = 62346 lei ;
rezultând un beneficiu de 39% in condiţiile in care
partida 932 s-ar adjudeca la acelaşi preţ mediu de 91,86 lei/mc, adică la valoarea
taxei forestiere de 96909 lei.
Daca preţul mediu de 91,86 lei/mc, se considera ca preţ de pornire a
licitaţiei, se poate face calculul treptelor pana la care , un agent economic poate
licita, astfel incat beneficiul sa fie de 15% (adică = 23360 lei - propus in tabelul
nr. 49).
Treptele de licitaţie se stabilesc ca fiind 5% din valoarea preţului de
pornire, astfel: 91,86 lei/mc x 5% = 4,6 lei/mc
Diferenţa valorica de beneficiu: 62646 - 23360 = 39286 lei, respectiv
37,24 lei/mc.
Numărul treptelor maxime care pot fi parcurse la licitaţie :
37,24/4,6 = 8 trepte.
In aceste condiţii preţul mediu adjudecat ar putea ajunge pana la cel mult 129,10
lei/mc, pentru a realiza un beneficiu de 15%.
4.9. Indici de utilizare a masei lemnoase
prin intermediul acestor indici se exprima gradul de utilizare a masei lemnoase,

fie ca volum total, fie ca volum diferenţiat pe sortimente. Se disting doua
categorii de indici de utilizare:
• Indici de utilizare sintetici (globali) care se refera la întreaga masa
lemnoasa ( indici de utilizare a masei brute pe picior si a masei lemnoase
utilizabile pe picior)
76
• Indici de utilizare analitici (diferenţiaţi) care se refera la sortimente
Indicele de utilizare a masei lemnoase brute pe picior, sau indicele de
punere in valoare, se exprima prin relaţia:
Vup
Iub=——— x 100 [ %]
Vbp
in care: Vup- volumul utilizabil pe picior, in m3

Vbp – volumul brut pe picior, in m3
Iub = 98%
Indicele de utilizare a masei lemnoase utilizabile pe picior se exprima
prin relaţia:
Vv
Iup=——— x 100 [ %]
Vup
in care: Vv- volumul total valorificabil(comercializat), in m3
Vup – volumul utilizabil pe picior, in m3
Iup = 98%
Acest indice exprima gradul de valorificare cantitativa a volumului
utilizabil pe picior preluat pentru exploatare, preocuparea unitatiilor de
exploatare de reducere a consumurilor tehnologice si a perderilor de exploatare.
Indicii de utilizare analitici reprezintă proporţiile diferitelor sortimente

care se obţin din volumul utilizabil pe picior si se calculează cu relaţia:
Vx
Ix=——— x 100 [ %]
Vup
in care: Vx - volumul valorificat al sortimentelor
Vup – volumul utilizabil pe picior din care s-a realizat
sortimentul.
Suma indiciilor de utilizare analitici calculaţi este egala cu indicele de utilizare a
masei lemnoase utilizabile pe picior. Cei mai importanţi sunt cei referitori la
lemnul de lucru , lemnul rotund pentru industrializare.
Calculul corect al indiciilor de utilizare analitici se face numai la finele
exploatării, după ce toate sortimentele au fost livrate.
77
4.10. Deşeuri la exploatarea lemnului
Prin deşeuri in exploatarea lemnului se înţeleg diferenţele relativ mici de
lemn brut – dintre volumul arborilor puşi in valoare si principalele sortimente
valorificabile – care nu pot fi utilizate pentru realizarea principalelor sortimente ,
dar care pot fi utilizate parţial in diferite sectoare de consum, daca economic se
justifica acest lucru.
Se disting doua categorii de deşeuri:
• cioate, craci subţiri, coaja si lemn putregăios, materiale care ramin
in pădure
• aşchiile, rumeguşul, scurtăturile, coaja etc., rezultate la recoltarea
lemnului ( consumuri tehnologice) sau la colectare alcătuind
pierderi la aceste procese tehnologice
Lemnul lăsat ca supralungime , sortimentele de lemn rotund si coaja,
constituie deşeuri parţiale sau totale in procesul de prelucrare industriala a
lemnului.
In exploatarea lemnului intervine de asemenea noţiunea de resturi de
exploatare care nu se suprapune cu cea de deşeuri, reprezentând resturi inutili
abile si putregaiuri, existente înaintea de executarea lucrărilor de exploatare si
care se strâng in cadrul lucrărilor de curatire a parchetului si servesc la
fertilizarea solului.
In tabelul următor se reda balanţa masei lemnoase la punerea in valoare si
la exploatare:
Balanţa masei lemnoase, in P 932

TABEL NR69
Specificaţii Produse principale -specia fag
Procent (%) Volum -mc-
1.La punerea in valoare 1055
Volum utilizabil pe picior 95,0 1002
Deşeuri –craci 1,5 16
Deşeuri –coaja 3,0 32
Deşeuri lemn putregăios 0,5 5
Total volum brut pe picior 100,0 1055
predat special exploatării
2. La exploatare
78
Volum brut fasonat la cioata : 1034
-lemn rotund pentru industrializare 50,0 517
-lemn rotund pentru construcţii 4,0 41
-lemn de steri pentru industrializare 15,0 155
-lemn de steri pentru combustibil 27,5 284
Deşeuri consum tehnologic 0,8 8
Deşeuri pierderi de colectare 2,0 21
Supradimensionări 0,7 7
Volum utilizabil pe picior 100,0 1034
4.11.Masuri de economisire a lemnului in exploatarea pădurilor

Economisirea lemnului in exploatare presupune acţionarea in următoarele
direcţii:
• imbunatatirea si perfecţionarea activităţii de organizare tehnica a
exploatării
• reducerea volumului deşeurilor valorificabil
• păstrarea lemnului fasonat la pădure
Imbunatatirea activităţii de organizare implica estimarea precisa a masei
lemnoase, efectuarea lucrărilor pe baza unor planuri (proiecte ) de exploatare
judicios întocmite, extinderea mecanizării si respectarea normativelor tehnice de
consumuri specifice, punerea in valoare si exploatarea arborilor vatamati si
doboraţi de vânt, ridicarea calităţii profesionale a personalului, etc.
Păstrarea lemnului fasonat la pădure, in cazul parchetului Arena Veche
înseamnă in primul rând luarea masurilor pentru conservare împotriva
răscoacerii, având in vedere condiţiile de dezvoltare a ciupercilor dăunătoare si a
insectelor xilofage ce se pot dezvolta in condiţii de temperaturi de peste 20 0 C.
Lemnul după ce este doborât pierde prin uscare apa , iar pentru menţinerea
umidităţii se pot utiliza procedee de scufundare totala in apa ( imersie), sau prin
stropire .
Alt procedeu este acela de conservare cu paste aplicate la capete,pe
noduri sau acolo unde coaja este căzuta.
Stivuirea materialului lemnos prin aşezarea stivelor pe tălpi, la o inaltime
de 30 cm de sol, in locuri umbrite, cat mai strâns, astfel incit sa fie impedicata
aerisirea si uscarea lemnului, constituie de asemenea masuri de păstrare in
special a fagului care este supus sufacarii.
Crăparea lemnului este provocata de contragerea fibrelor ca urmare a
uscării, cat si datorita doborârii sau secţionării necorespunzătoare sau prin
79
manipularea greşita, corhanire, etc.
Crăpăturile cu tendinţa de dezvoltare se opresc prin baterea unor agrafe
metalice, iar lemnul se fereşte de soare si se acoperă capetele cu huma sau var.
Pentru prevenirea crăpării ca urmare a doborârii si secţionării lemnului trebuie
aplicate cu stricteţe regulile de tehnica a executarii operaţiilor respective. La
corhanire trebuie înlăturate obstacolele in care lemnul s-ar putea izbi. La tasoane
si depozite de asemenea se va evita izbirea lemnului.
80
CAPITOLUL V
MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR
Prejudiciile silviculturale produse în urma exploatării lemnului afectează

trei elemente ale ecosistemului. Astfel în urma activităţii de exploatare a masei
lemnoase dintr-un parchet se pot produce vătămări ale arborilor în picioare,
subarboretului, seminţişului şi solului.
Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului
tehnologic de recoltare, fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără
sarcini şi de mişcarea cablurilor.
Dintre prejudiciile cele mai importante ce afectează arborii în picioare
amintim:
 cojirea trunchiului şi a rădăcinilor proeminente
 zdrelirea trunchiurilor şi a rădăcinilor proeminente
 dezrădăcinarea.
Cele ce afectează solul sunt: măturarea litierei, grăparea, şănţuirea,
şiroirea.
Cele ce afectează subarboretul şi seminţişul sunt: ruperea şi zdrelirea,
ruperea vârfului coroanei, smulgerea din pământ.
În general prejudiciile arborilor în picioare are loc în zonele de contact ale
arborelui cu sarcina, mijlocul de colectare sau cablu producându-se zdrelirea
superficială sau profundă la nivelul de contact: rădăcină sau tulpină, la diferite
înălţimi, dar de regulă la bază.
Prejudicierea seminţişului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor
fie în urma procesului de colectare a materialului lemnos.
Prejudiciile sunt mult influenţate de tratament, ele fiind mai mari şi mai
greu de preîntâmpinat cu cât tăierea este mai selectivă şi de mijlocul de
colectare, fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor.
În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele
măsuri:
• doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu seminţiş evitându-se
deprecierea şi vătămarea puieţilor şi a arborilor nemarcaţi care rămân în
picioare;
• dacă prin doborârea arborilor s-au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare
nemarcate, persoana responsabilă cu exploatarea sau şeful de district, în raza
81
căruia se află parchetul, depune raport pentru înlocuirea arborilor vatamati
fără ca aceşti arbori să se doboare;
• în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de răşinoase şi apoi cei de
foioase;
• coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături
cu dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite
degradarea solului, a arborilor şi seminţişului;
• corhănirea nu se va face pe pante şi distanţe mari, pe teren îngheţat sau
acoperit cu gheaţă, în arborete cu desime mare pentru buştenii de dimensiuni
mari;
• colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate,
materializate pe teren la primirea parchetului cu respectarea elementelor de
gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor de funicular şi platformei
primare;
• la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiţii: lăţimea
culoarului la nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2
cărucioare şi 6 metri pentru cele cu un cărucior şi punctele de încărcare şi
descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porţiuni fără seminţiş
iar arborii suport şi de ancorare nu se elaghează şi se protejează prin
manşoane;
• în parchetele cu restricţii în cadrul perioadei permise pentru recoltarea şi
colectarea materialului lemnos, scosul se face prin târâre când solul este
acoperit cu zăpadă şi prin semitârâre sau suspendat în lipsa stratului de
zăpadă;
• în zonele de deal şi munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul
lemnului vor urmării văile. În perioadele cu precipitaţii abundente colectarea
masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a preveni degradarea
traseelor;
• protejarea arborilor nemarcaţi, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva
vătămărilor, se realizează cu lungoane, ţăruşi, manşoane, etc.
• traseul drumului de tractor urmăreşte porţiunile fără seminţiş, lăţimea
platformei primare se realizează de maxim 4 metri, iar la construirea lor se
vor lua măsuri de consolidare şi stabilizare a taluzelor;
• aşezarea grămezilor de crăci şi a resturilor de exploatare se face de regulă pe
cioate şi în locuri fără seminţiş;
• nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură
scosul materialelor lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în
sezonul de repaus vegetativ sau curăţirea concomitentă a postaţelor eliberate
de materialele lemnoase comerciale;
82
• în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăştinoase este
interzisă deplasarea unor cantităţi mari de material lemnos prin târâre şi
semitârâe pe acelaşi traseu;
• unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute
nivelarea căilor (traseelor) folosite la exploatarea lemnului.
83
CAPITOLUL VI
PROTECŢIA MUNCII
Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă

importanţă pentru întregul personal muncitor şi în primul rând a personalului de
conducere din întreprinderi, unităţi, secţii sectoare şi parchete de exploatare.
Reducere numărului şi a gravităţii accidentelor de muncă prin ridicarea
nivelului general al activităţii de protecţie a muncii, este o obligaţie prevăzută în
legislaţia în vigoare Legea 316/2006 (Legea protecţiei muncii).
Protecţia muncii are ca obiectiv cunoaşterea si înlăturarea perturbaţiilor ce
pot apărea in procesul de munca iar pentru a-si atinge scopul implica existenta si
funcţionarea unui sistem de masuri si mijloace tehnice , social-economice ,
organizatorice , de igiena si de medicina muncii.
In acest context in fiecare parchet de exploatare se întocmeşte un plan de
organizare a procesului de producţie si masuri specifice de protecţia
muncii, care trebuie sa contina:
1. fisa elementelor caracteristice parchetului
2. schiţa parchetului si a platformei primare, cu elementele
caracteristice
3. operaţiuni si faze ce se vor executa in cadrul procesului tehnologic
4. lucrări de pregătire din punct de vedere al protecţiei muncii ce
urmeaza a fi executate înaintea începerii exploatării
In cazul parchetului Arena Veche elementele caracteristice au fost
descrise in capitolele precedente, fisa urmând a se completa cu numărul de
autorizaţie emisa pentru acest parchet atât pentru lucrările de exploatare cat si pe
linie de protecţia muncii.
La „elemente caracteristice” se va identifica in parchet factorii de risc,
cum ar fi arborii periculoşi ( aninaţi, parţial dezradacinati, iescari), locurile cu
pericol deosebit ( cioate de arbori dezradacinati, alunecări de teren, pericol de
supare stânci in poziţii instabile) cat si existenta daca este cazul a unor animale
periculoase si reptile veninoase.
Din observaţiile făcute pe teren si din A.P.V., in acest parchet nu se
constata factori de risc.
In schiţa parchetului se va specifica in mod obligatoriu ordinea de lucru in
postate , care se suprapune in acest caz cu ordinea numerotării suprafeţelor
omogene, prezentata in schiţele anterioare.
84
Se va ataca mai intai masa lemnoasa din suprafaţa postaţa nr. 1 ,postata
care se găseşte in limita cu drumul auto forestier Fata Celnic pe unde fi
transportata întreaga cantitate de masa lemnoasa din parchetul Arena Veche si
care poate constitui un pericol pentru circulaţia pe acest drum..
Nu se va trece la următoarea postata pana nu se va colecta toata masa
lemnoasa si se va curata parchetul din suprafaţa atacata.
Răspunzător direct de respectarea organizării procesului de producţie si a
masurilor de protecţia muncii este maistrul de parchet.
In continuare se vor prezenta principalele masurile cu caracter general de
protecţia muncii in exploatări forestiere, cat si masuri specifice pentru fiecare
operaţie din cadrul procesului tehnologic de exploatare.
85
6.1. Măsuri cu caracter general de protecţie a muncii în exploatări
forestiere au în vedere următoarele:
∗ instruirea muncitorilor se va face prin demonstraţii practice, iar introducerea

lor în lucru se va face numai după ce s-a constatat că şi-au însuşit normele de
protecţie a muncii
∗ la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să
le deservească
∗ la repartizarea muncitorilor în procesul de producţie se va ţine seama de
pregătirea profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de
complexitatea operaţiilor şi de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă
operaţia respectivă
∗ purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie prevăzut în NTS (cască,
palmare) de către toţi muncitorii în timpul procesului de producţie
∗ delimitarea şi marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă
∗ conducătorul procesului de producţie nu va părăsi locul de muncă până nu
stabileşte precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipseşte din parchet.
6.2. Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de colectare a

lemnului se referă la următoarele aspecte:
1. Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului

de muncă care constă în:
• tăierea vegetaţiei lemnoase din subetaj, a tufărişului, curăţirea
crăcilor
• bătătorirea zăpezii în jurul arborilor
• formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori.
2. Direcţia de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se
anine şi să nu cadă peste alţi arbori doborâţi:
• tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de
răşinoase şi de 1/3 până la foioase
• când arborele dă semne de mişcare, doborâtorii vor scoate
ferăstrăul din tăietură şi vor da semnalele convenţionale, pentru a
preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta la o distanţă
de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcţie laterală şi înapoi faţă
de direcţia de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi
loviţi de arborii în cădere ori de bucăţi de lemn sau crăci
86
3. Este interzisă doborârea arborilor înclinaţi sau a celor cu coronamentul într-o
parte, în direcţia opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat
coronamentul.
4. La începutul tăierii ferăstrăul se reazemă cu gheara de sprijin de trunchiul
arborelui. Nesprijinirea ferăstrăului şi introducerea bruscă a lanţului tăietor în
lemn produc izbituri periculoase atât pentru utilaj cât şi pentru muncitor.
5. Pentru a nu bloca lanţul tăietor al ferăstrăului cât şi pentru o mai bună dirijare
a căderii arborelui, se vor folosi pene din lemn.
6. În cazul ruperii lanţului tăietor se opreşte imediat motorul ferăstrăului.
7. Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârşitul tăierii, trebuie să se facă lin,
fără smucituri, pentru a se evita căderea sau ruperea lanţului.
8. În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se
face cu motorul oprit sau cu turaţie redusă.
9. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are
motorul oprit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de
eşapament să nu se atingă de hainele sau de părţi ale corpului muncitorului.
10.Dezaninarea arborilor agăţaţi se face de către o echipă instruită în mod
special, condusă de maistrul sau gestionarul de parchet şi dotată cu
dispozitive (tirfor, cabluri).
11.Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz
afirmativ, se va înlătura arcuirea şi se va asigura rădăcina cu cablu, contra
rostogolirii, iar numai după aceea se va trece la fasonare.
12.Curăţirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând
trunchiul contra rostogolirii.
13.Secţionarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându-se fiecare
secţiune contra rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii,
aceasta se va ancora cu un cablu şi se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi
de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.
14.Crăcile se curăţă începând cu cele de la baza trunchiului şi terminând cu cele
de la vârf. Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părţii arborelui de pe care
se curăţă crăcile.
15.Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este
interzisă, operaţia făcându-se cu tăişul toporului.
16.Curăţirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri
cu pante mari se va asigura arborele cu ţăruşi împotriva rostogolirii,
interzicându-se orice activitate în partea din aval a locului unde se curăţă
arborii de crăci.
17.La secţionarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ţine
seama de următoarele reguli:
• înainte de începerea operaţiei de secţionat trunchiurile vor fi sprijinite
cu ţăruşi sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin
secţionare;
• este interzis a se sprijini buşteanul cu corpul sau cu picioarele;
87
• pe terenuri în pantă secţionarea trunchiurilor se va face numai din
amonte.
6.2.1.Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de colectare a lemnului

înglobează următoarele:
A. Corhănitul lemnului cu ţapina:
• muncitorii care lucrează la corhănit cu ţapina vor dispune de îndemânarea

necesară, vor cunoaşte comenzile şi codul semnelor care se referă la
executarea acestor lucrări, vor fi dotaţi cu unelte în perfectă stare şi cu
echipament de protecţie adecvat;
• operaţia în sine, va putea începe numai după ce maistru şi şeful de echipă vor
lua măsuri cu privire la stabilirea zonei de lucru şi a zonelor periculoase,
curăţarea terenului de crengi, buturugi, pietre,bolovani şi astuparea gropilor;
• şeful de echipă este obligat să stabilească locul fiecărui muncitor şi sarcinile
ce îi revin;
• corhănirea manuală a lemnului este admisă numai pe distanţe scurte (sub 100
de metri) şi pe terenuri cu pante mari;
• la corhănirea cu ţapina a lemnului se vor înlătura crăcile, cioturile, lăbărţările,
astfel încât să se asigure alunecarea acestuia iar punerea în mişcare a
lemnului se face numai cu ajutorul ţapinelor şi pârghiilor, acţionând
sincronizat şi la comandă;
• adunatul cu braţele şi cu ţapina a crăcilor, vârfurilor sau a unor arbori mici se
va face prin purtare, târâre sau semitârâre, iar muncitorii vor acţiona la o
distanţă de cel puţin 4 metri unul de altul;
• muncitorii din aceeaşi echipă sau echipele de muncitori care lucrează la
corhănit se vor dispune pe aceeaşi curbă de nivel, nefiind permis să se
lucreze suprapus pe linia de cea mai mare pantă.
B. Colectarea lemnului cu vitele
• toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui
parchet se află în gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de
asigurarea unor condiţii corespunzătoare de exploatare şi întreţinere a
acestora;
88
• fiecare atelaj se încredinţează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie
să fie echipat şi instruit cu privire la normele de exploatare şi întreţinere a
atelajelor;
• vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate,
obişnuite la ham sau jug şi potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă
încredinţarea temporară a atelajelor altor persoane şi în cazul schimbării
conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit şi avertizat asupra năravurilor
animalelor;
• atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate
trebuie să îndeplinească condiţiile: tânjeala să fie confecţionată din lemn
rezistent, de lungime 2,5 metri şi grosime 10-12 cm, atelajul să aibă pentru
prinderea lemnului lanţuri, pene şi cioflânge, dar şi ţapină, ciocan pentru
baterea penelor şi lanţ de rezervă;
• este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, ploaie cu
descărcări electrice sau viscol;
• pe drumurile alunecoase şi pe pante mari buştenii vor fi frânaţi prin
înfăşurarea unui lanţ în jurul lor sau prin împrăştierea de pământ ars şi nisip
pe traseu;
• în timpul legării buşteanului muncitorul va sta lateral şi în amonte. Este
interzisă staţionarea între buşteni şi vite;
• vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale;
• la scosul buştenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu
lungimi corespunzătoare spre a evita rostogolirea buştenilor peste animale
sau peste muncitori;
• este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buştenilor de la bază pentru
evitarea unor accidente ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea
materialului supus mişcării. În toate cazurile tasoanele se vor desface prin
antrenarea buştenilor de deasupra, legându-se cu cabluri suficient de lungi;
• la trasul cu vitele se va păstra distanţa între atelaje care nu va fi mai mică de
20m pe terenuri plane;
• la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanţa de cel puţin 50m
între atelaje, iar când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe
coborârea înainte ca cel din faţă să fie ajuns la piciorul pantei;
• este interzisă trecerea peste buşteni în timpul mersului;
• la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are
peste 0,5m adâncime, urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât şi atunci
când atelajul este oprit, forţarea animalelor sau lovirea violentă a acestora;
• apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a
animalului, în dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau muşcăturile;
• este interzisă staţionarea muncitorilor în spatele cailor;
89
• când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleţilor
pentru a nu speria animalele.
C. Colectarea lemnului cu instalaţii cu cablu
• defrişarea completă a traseului instalaţiei;

• montarea instalaţiilor cu cablu se execută numai pe bază de proiect, verificat
şi aprobat de conducerea unităţii;
• potecile de acces trebuie să fie astfel construite încât să se evite trecerea pe
sub instalaţie. Distanţa minimă până la instalaţie să fie de 20m;
• arborii destinaţi să servească drept piloni precum şi arborii şi cioatele pe care
se vor fixa scripeţii sau dispozitivele de întindere, trebuie să fie sănătoşi şi cu
sistemul de înrădăcinare bine dezvoltat. Nu este permis a utiliza în acest scop
arbori uscaţi în picioare, putrezi sau cu defecte;
• în scopul montării suporţilor cablului purtător a ancorelor şi scripeţilor
ajutători se vor bate pe arborii aleşi, trepte confecţionate din lemn de esenţă
tare;
• în timpul autotractării pe grupul motor va sta numai mecanicul trolist ce
trebuie să execute comenzile;
• se interzice stabilirea traseului unei instalaţii cu cablu peste cabane, case de
locuit, grajduri;
• se vor evita trecerile peste drumurile de acces şi şosele;
• conducerea grupului de acţionare al instalaţiei cu cablu de orice tip se face
numai de muncitorii calificaţi în meseria de funicularişti;
• este interzis lucrul cu funicularul fără ca instalaţia telefonică să fie în perfectă
stare de funcţionare, astfel încât să se asigure în bune condiţii comunicarea
între motorist, legători şi dezlegători;
• semnalele telefonice să fie simple, clare şi precise;
• este interzisă punerea în mişcare a căruciorului de către motorist până nu
primeşte comanda telefonică de la legător sau dezlegător;
• În timpul lucrului cu instalaţiile cu cablu este interzis:
- să se dea drumul căruciorului la vale cu viteză excesivă;
- să se schimbe viteza, când motorul este în sarcină fără a frâna
tamburul;
- să se încarce pe cărucior buşteni peste sarcina nominală stabilită în
cartea tehnică a instalaţiei;
• pe locul unde lucrează o instalaţie cu cablu pentru colectare lemnului
porţiunile periculoase în care accesul muncitorilor este interzis în timpul
funcţionării troliului, trebuie delimitate în mod obligatoriu. În limitele acestor
porţiuni se vor planta semnale cu inscripţii indicându-se pericolul pe care în
reprezintă aceste locuri în caz de acces;
90
• zilnic, înainte de începerea lucrului, trolistul este obligat să verifice troliul,
împreună cu întreg utilajul auxiliar, să înlăture eventualele defecţiuni;
• legarea buştenilor la căruciorul instalaţiei se va face în aşa fel încât capătul
buşteanului,atunci când este suspendat să fie mai jos cu 10cm decât cârligul
sau inelul opritor al acestuia, se poate desprinde şi poate provoca
accidentarea muncitorilor ce urmăresc sarcina;
• muncitorii de la staţia de jos vor fi atenţi când vine căruciorul cu sarcină,
pentru a nu-i surprinde pe rampă, precum şi la plecarea căruciorului pentru a
nu-i prinde cablu trăgător sau vreun ciochinar;
• muncitorii de la punctul de descărcare se vor retrage obligatoriu 10m lateral
de cablu purtător, imediat ce s-a anunţat plecarea căruciorului încărcat;
• semnalul de tragere a căruciorului la deal se va da după ce muncitorul legător
s-a îndepărtat de zona periculoasă;
• în caz că sub o linie de funicular trece un drum de acces se vor lua măsuri
speciale se interzicere a circulaţiei în timpul funcţionării instalaţiei;
• în timpul iernii, se interzice legarea cu ciochinare a buştenilor îngheţaţi în
tasoane şi smulgerea lor din tasoane, cu căruciorul instalaţiei de funicular;
• înainte de legarea cu ciochinare a buştenilor aceştia vor fi mişcaţi din loc cu
ajutorul ţapinelor.
D. Colectarea lemnului cu tractoare
• la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de

rezistenţă la răsturnare, cu plasă de protecţie şi anexe necesare (sapă şi
troliu);
• este interzis transportul de persoane pe tractor;
• este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau negresat;
• este interzis să se lucreze într-un parchet care nu este pregătit pentru trasul
mecanizat (amenajarea drumurilor de scoatere);
• la amenajarea drumurilor de tractor se va urmări:
- eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori, cioate, stânci) şi a
denivelărilor de teren pronunţate;
- prevederea staţiilor de încrucişare şi dimensionarea acestora
corespunzător cu traficul preconizat;
• este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recoltare nu
au fost terminate. Distanţa până la postaţele în care se doboară va fi de
minimum 50m;
• pe teren îngheţat este interzis să se retragă buştenii cu tractorul pe linia de cea
mai mare pantă;
91
• se interzice:
- lucrul cu cablul troliului şi cu ciochinarele fără mănuşi sau fără
palmare;
- trecerea peste buştenii aflaţi în mişcare, peste cablu în timpul
funcţionării acestuia;
- mersul în faţa sau în aval de buştenii care se retrag cu troliu;
- mersul în faţa sau lângă buştenii care se scot prin semitârâre cu
tractoare;
- urcarea pe buşteni în timpul mişcării acestora;
• trasul buştenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când
sapa tractorului este fixată la sol;
• cablu de pe troliu va fi de construcţie indicată de cartea tehnică a utilajului;
• este interzisă legarea buştenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin
baterea de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute
cu lanţ sau za;
• legarea se va face la 50cm de la capătul buştenilor, cu zaua sau lanţul în
partea de jos, spre pământ, pentru ca buştenii, la punerea în mişcare să se
rotească parţial în jurul axei lor;
• după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aştepte semnalul din parte
ajutorului de tractorist sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul.
Nu va trage până nu se va convinge personal că muncitorii s-au retras din
zona periculoasă;
• este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor
de tracţiune care se pot rupe şi produc accidente;
• manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;
• în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în
amonte de buştean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu
cel puţin 3m înainte de a ajunge la el;
• la sfârşitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special
destinate.
6.2.2. Măsuri de protecţie a muncii la lucrările din platforma primară
• secţionarea arborilor sau trunchiurilor, funcţie de capacitate mijlocului de

transport se face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate
crăcile şi trunchiurile aşezate stabil pe sol;
• pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu
ţapina sau prin manipularea materialului lemnos şi muncitorii care lucrează
în platforma primară;
92
• toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanţă cu Legea 316/2006
– Legea protecţiei muncii şi cu “Normele unice de protecţie a muncii în
exploatări şi transporturi forestiere”.
Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul

exploatărilor forestiere
TABEL NR.70
Nivelul de calificare Categoria de încadrare Salariul tarifar orar
(lei/oră)
Necalificaţi Munci uşoare 2,590
Munci grele 2,613
Munci foarte grele 2,637
Calificaţi 1 2,637
2 2,710
3 2,748
4 2,787
5 2,828
6 2,925
7 3,104
-Salarii valabile la 1.01.2007 conform Contract Colectiv de Munca 2006-2007
93
94
BIBLIOGRAFIE
Arcade Ciubotaru : Exploatarea pădurilor. Editura Lux Libris,

Braşov 1998.
Arcade Ciubotaru: Elemente de proiectare si organizare a exploatării

pădurilor. Editura Lux Libris,
Chisalita Ion: Cursuri - Exploatări forestiere. Facultatea de Horticultura,

Secţia Silvicultura , Timişoara 2006
Ilie Oprea, Ioan Sbera : Tehnologia exploatării lemnului. Editura Tridona ,

Olteniţa , 2004.
Rotaru C. Tehnologia exploatării lemnului. Editat de CDPT-MIM,

Bucureşti, 1974.
X X X – Amenajamentul Ocolului silvic Anina. Studiul General si U.P. VI

Anina , I.C.A.S. Caransebeş, 1997
XXX – Contractul Colectiv de Munca 2006-2007 , încheiat la Regia Naţionala a

Pădurilor , Romsilva . Niveluri ale grilei de salarizare pentru muncitori calificaţi
si necalificaţi.
X X X - Norme tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Ministerul

Apelor , Pădurilor si Protecţiei Mediului, 2000
X X X - Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat

comercializării. Ministerul Apelor , Pădurilor si Protecţiei Mediului, 2000
X X X – Norme specifice de protecţia muncii in exploatări forestiere. Ministerul

Apelor , Pădurilor si Protecţiei Mediului, 2000
X X X -Ordinul Ministrului nr.635/2002 – pentru aprobarea normelor privind

stabilirea termenelor,modalităţilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase
95

17 Charles Eisenstein Economia Sacra Banii Darul Si Societatea in Epoca Tranzitiei Alb Negru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

17 Charles Eisenstein Economia Sacra Banii Darul Si Societatea in Epoca Tranzitiei Alb Negru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLOATAREA

Exploatarea pădurilor este definita ca reprezentând ansamblul activităţilor

CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN

2.1. Amplasarea parchetului si situaţia teritorial administrativa

2.2.1. Condiţii geomorfologice

Teritoriul unitatii de producţie VI Anina face parte din grupa sudica a

2.2.2.1. Regimul termic

temperatura medie anuala 8,9 o C

2.2.2.2. Regimul pluviometric

Precipitaţiile lunare şi anuale

Fig. 2. Graficul precipitaţiilor medii lunare

Număr mediu zile cu sol acoperit cu zăpadă

Mai jos se redau tabelar, valorile lunare şi anuale ale evapotranspiraţiei.

Evapotranspiraţia potenţială anuală : 613 mm. Valoarea maximă a

2.2.2.4. Regimul eolian

Frecvenţa şi viteza medie a vântului pe direcţii este redată în

Vânturile cu frecvenţă mai mare sunt cele din direcţiile E - SE 28 % şi V -

2.2.2.5. Condiţii hidrologice

2.2.3. Condiţii edafice

In parchetul Arena Veche, constituit pe suprafaţa unitatii amenajistica 10

2.3. Caracteristicile vegetaţiei

Prezentarea cadrului natural ca si al vegetaţiei forestiere din aceasta

10 B 13,5 ha GF 1-4B SUP. A TS : 5242 TP: 4212

Subunitatea de gospodărire este SUP. A cadru regulat având ca tel de

2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate

Parchetul de exploatare Arena Veche presupune aplicarea tratamentului

2.5. Condiţii tehnico-economice de lucru

2.6. Verificarea actului de punere in valoare nr.932 Arena Veche

Verificarea actului de punere in valoare se face de câtre agentul economic

2.6.1. Metoda clasica de control

Coeficientii de echivalenta pentru

Calculul abaterilor referitoare la măsurarea diametrelor (ed %) se poate realiza

- se vor lua in considerare numai defectele (curbura, bifurcare, putregai,

2.6.2. Metoda analizei secvenţiale

2.8. Structura masei lemnoase de exploatat

Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare

Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul Arena Veche

Valorile din tabel s-au obţinut astfel:

ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A VARIANTELOR DE

3.1. Stabilirea metodei de exploatare

În exploatarea lemnului pot fi folosite următoarele metode:

►metoda de exploatare în sortimente definitive;

Metoda de exploatare se alege în funcţie de factorii fizico-geografici,

3.2. Stabilirea mărimii suprafeţelor omogene

Mărimea suprafeţelor omogene se stabileşte folosind datele din schiţa

3.2.1.Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă

1 1 a 300 0 300 70 60 1,89 1,92

S=0,5 x 10‾ 4×∑[xi(yi-1- yi+1)]

3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene

Volumul de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei suprafeţe omogene

Repartizarea masei lemnoase pe suprafeţe omogene

Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar sa se stabilească

G–E 250 38 279 Tractor + atelaje

Mijloacele de adunat ce corespund condiţiilor de lucru din parchetul Arena

În suprafeţele omogene 4,7,8,9 si 11 s-au propus câte 2 variante de adunat

Alegerea unei variante optime de colectare pentru situaţiile în care pot fi

Vom prezenta în tabelul 23 analiza economică a variantelor de adunat

3.5.1.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul A-B

În cazul operaţiei de scos pe traseul A-B s-au evaluat costurile tehnologice

Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul A-B în cele 2

3.5.2.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul C-D

În cazul operaţiei de scos pe traseul C-D s-au evaluat costurile tehnologice

Costurile totale pentru carburanţi şi lubrifianţi pentru prima variantă sunt :

Datorită faptului că diferenţa costurilor dintre cele 2 variante nu este