1

SEM. 1 CURS 2 MODUL 24 DERMATOMICOZE

DERMATOMICOZELE

Sunt afectiuni ale pielii cutanate glabre (fara par) provocate de

microorganisme inrudite cu ciupercile (agenti fungici).
- Pe tegument pot fi descoperiti fungi care nu dau nici un fel de
simptomatologie (flora saprofita), fungi care in mod normal nu provoaca
leziuni, dar care in conditii deosebite (traumatisme, transpiratie excesiva,
diabet) pot produce afectare cutanata (flora conditionat patogena) si
tulpini fungice patogene care din momentul infectarii, provoaca leziuni.
- Focarele de infectie sunt numeroase: persoanele infectate/purtatori
asimptomatici, obiecte infectate (prosoape, lenjerie, incaltaminte,
aparate de ras, truse de pedichiura), animale infectate (uneori greu de
depistat daca leziunile nu provoaca si caderea firelor de par) si agenti
micotici proveniti din sol (cazuri rare, dar de multe ori grave pentru ca
pot provoaca infectii profunde).
- Agentii micotici ce pot produce boli cutanate sunt numerosi si au in
comun afinitatea pentru straturile keratozice ale pielii, hranindu-se cu
keratina (principalul component proteic al tesutului cornos din piele,
firul de par si unghii).
Factori: imbracaminte si incaltaminte din material sintetic ce
favorizeaza transpiratia si mentin o umiditate crescuta ce reprezinta un
mediu de cultura mai bun pentru flora micotica; frecventarea piscinelor,
salilor de sport, hotelurilor, scolilor, gradinitelor, etc.
-Gradul de contagiozitate este marit si pentru ca leziunile sunt de multe
ori putin simptomatice sau asimptomatice (spre exemplu, lipsa pruritului
in cazul pitiriazisului versicolor).
Dermatofitiile sunt impartite dermatologic in functie de teritoriul
cutanat afectat in: tinea corporis (leziuni localizate pe membre, torace,
abdomen), tinea cruris (cu localizare in zona inghinala), tinea pedis
(localizare plantara, pe talpi), tinea manum (palme), tinea faciei (la
nivelul fetei).

1
 2

Clinic, aspectul cel mai frecvent intalnit este sub forma de placa
unica/multipla eritemato-scoamoasa cu margini active (accentuate),
uneori cu chenar veziculos sau scoame, rotunde.
Tratamentul epidermofitiilor cuprinde aplicatii locale si/sau
tratamente antimicotice pe cale generala. Pentru leziunile unice, nou
aparute de cele mai multe ori este suficienta aplicatia locala de substante
ce inhiba proliferarea/distrug agentii fungici.
-Preparatele pot fi sub forma de spray-uri (terbinafina), solutii
(clotrimazol, exoderyl), geluri (lamisil), creme (travogen, canesten),
unguente gata preparate sau rp-uri preparate in farmacie.
-In functie de preparatul ales, aplicatiile pot fi unice/de doua ori pe zi
timp de 2-3 saptamani.
-Tratamentul general (oral de cele mai multe ori, rar fiind necesar un
tratament injectabil in cazul intolerantei digestive) se recomanda in cazul
formelor vechi, cu leziuni multiple si in formele rebele la tratamentul
local.
-Preparatele frecvent utilizate sunt ketoconazol (200mg), fluconazol (50
sau 150mg) in doze zilnice diferentiate functie de antifungicul ales pe o
perioada de 2-3 saptamani. Fluconazolul de 150mg are avantajul unei
eficacitati mai prelungite, putand fi utilizat printr-o administrare
saptamanala.
Asociat tratamentului este absolut necesara o igiena atenta a leziunilor si
sterilizarea hainelor care intra in contact cu tegumentul infectat si care
pot contine spori. In multe cazuri, desi tratamentul este corect urmat,
apar noi leziuni din cauza unei igienei necorespunzatoare.