CURS 3 MEDICINA INTERNA 1 – HIPOTENSIUNEA ARTERIALA

Tensiunea arterială reprezintă presiunea sângelui din interiorul arterelor atunci

când inima pompează sângele (tensiunea sistolică) şi atunci când inima se
relaxează între două bătăi (tensiunea diatolică).
Există trei tipuri principale de hipotensiune: hipotensiunea ortostatică,
hipotensiunea mediată neuronal şi hipotensiunea asociată şocului.
Hipotensiunea ortostatică apare atunci când tensiunea arterială scade în poziţie
ortostatică (în picioare) sau la trecerea din clinostatism (poziţie culcat) în
ortostatism şi poate fi acompaniată de simptome precum ameţeală sau senzaţie de
leşin. Hipotensiunea postprandială este un fel de hipotensiune ortostatică care
apare după mese.
Hipotensiunea mediată neuronal (prin semnale anormale ale creierului şi
nervilor), tensiunea arterială scade după perioade lungi de ortostatism (stat în
picioare). Poate fi însoţită de ameţeală, leşin şi greaţă. Acest tip de hipotensiune
apare mai frecvent la copii şi adulţii tineri şi, de obicei, se rezolvă în timp.
Hipotensiunea arterială asociată şocului este o afecţiune gravă care afectează
fluxul de sânge către organele vitale. Scăderea tensiunii arteriale este mai severă
decât în cazul hipotensiunii ortostatice sau al celei mediate neuronal. Şocul poate
apărea ca urmare a pierderii semnificative de sânge, reacţiilor alergice severe,
infecţiilor grave, arsurilor întinse şi intoxicaţiilor.
Hipotensiunea asociată şocului poate pune viaţa în pericol.
Simptome: Durere sau senzaţie de presiune în piept; Aritmii (bătăi cardiace
neregulate); Tahicardie (creşterea frecvenţei cardiace), Vedere înceţoşată; Oligurie;
Depresie; Ameţeală sau confuzie; Uscăciunea mucoaselor (de exemplu la nivelul
cavităţii bucale sau al nasului); Fatigabilitate; Senzaţie de leşin sau chiar leşin;
Greaţă; Edeme la nivelul feţei sau limbii; Slăbiciune.
Cauze: Bradicardia (scăderea frecvenţei cardiace); Insuficienţa cardiacă
(deteriorarea funcţiei de pompă a inimii); Consumul de alcool; Anemia; Anumite
medicamente, Boli endocrine precum: boala Addison (scăderea producţiei de
hormoni de către glandele suprarenale), diabetul, hipotiroidismul (scăderea funcţiei
glandei tiroide), afecţiuni ale glandelor paratiroide; Repaus prelungit la pat
(poziţie culcat); Hipovolemia (scăderea volumului de sânge); Malnutriţia; Sarcina,
Anafilaxia (reacţie alergică gravă); Aritmia (ritm cardiac neregulat); Arsuri extinse;
Leziuni craniene; Hemoragii sau sângerări interne; Şocul hipovolemic; Infarctul
miocardic; Intoxicaţiile; Şocul septic (şocul datorat unei infecţii bacteriene a
sângelui).