CURS 15 CHIRURGIE ORL

BOLILE NASULUI SI SINUSURILOR

RINITA ACUTA BANALA=CORIZA=GUTURAIUL

Este o inflamatie acuta a mucuasei nazale, fiind frecventa mai ales iarna si in perioadele de
scadere brusca a temperaturii. Contagiozitatea este mare, mai ales la persoanele expuse
frecvent. Frecventa cea mai mare este la copiii cu vegetatii adenoite sau amigdalite.

Simptologia este data de inflamatia mucoasei. Pacientul simte nas infundat, rinoree, stranut si
disparitia mirosului. Poate apare si o congestie a ochilor. Dupa o zi-doua urmeaza o secretie
nazala mucopurulenta, senzatia de nas infundat scade treptat iar dupa cinci-sase zile mucoasa
revine la aspectul normal. Pacientul mai poate prezenta stare generala usor modificata, frison,
febra, oboseala, lipsa poftei de mancare. La copiii mici procesul imflamator se poate extinde la
trompa lui Eustachio catre urechea medie si mastoida putand determina aparitia complicatiilor.

Tratamentul consta din aspirarea secretilor nazale si apoi instalarea in nas de solutii
vasoconstrictoare. Este necesara o igiena riguroasa, folosirea servetelelor de hartie si pastrarea
unui ambient igienic cu aer curat si umidificat.

RINITA CRONICA-reprezinta o rinita acuta incorect sau insuficient tratata, devenind

permanenta, cu aspect mucopurulent sau purulent.Apar modificari la nivelul mucoasei nazale,
cornetele nazale se hipertrofiaza si obstrueaza fosele nazale favorizind aparitia sinuzitelor.

EPISTAXISUL-este hemoragia ce are origine in fosele nazale, aparind mai frecvent la copii si
virstnici.Hemoragia poate fi unica sau repetata. Cauzele –sint de ordin local:traumatisme ale
mucoasei nazale, suflatul puternic al nasului,corpii straini localizati in fosele nazale, rinitele
cornice uscate, tumorile de fose nazale, dar si de ordin general:-insolatia, HTA la pacientii si cu
ateroscleroza, alte afectiuni cardiace sau renale.

TRATAMENT-daca hemoragia provine din partea anterioara a septului, o putem opri doar
prin simpla compresie cu degetul pe aripa nasului timp de citeva minute, pacientul fiind asezat
in pozitie semnisezinda.Se poate introduce si un tampon imbibat in apa oxigenata sau alta
sol.vasoconstrictoare-efedrina 3%, bixtonim.

Hemoragiile difuze, abundente, si care nu se opresc dupa compresia digitala, se trateaza cu

tamponament anterior.ce consta din introducerea unei mese de 1-2cm lata si lunga de 40-50cm
imbibata in sol.vasoconstrictoare in fosa nazala, din partea anterioara pina se umple intreaga
fosa nazala.Tamponamentul va fi lasat pe loc 48ore maxim, niciodata mai mult, pentru ca pot
apare complicatii septice.In cazul in care survine o ridicare a temperaturii, mesa se scoate dupa
24ore.

Daca nici tamponamentul anterior nu reuseste sa opreasca hemoragia, se efectueaza

tamponamentul posterior, ce consta din montarea in cavum a unei mese.La toate aceste
incercari de mesare se asociaza hemostatice, cardiotonice, tratament vitaminic.

SINUZITA ACUTA-reprezinta de cele mai multe ori o complicatie a rinitei acute sau cronice,
datorita extinderii inflamatiei la mucoasa sinusurilor.Putem intilni sinuzita maxilara, frontala,
etmoidala, uni sau bilaterala, sau polisinuzita-atunci cind sint afectate mai multe sinusuri.

Factorii favorizanti ai sinuzitei sint de obicei deviatiile de sept nazal, hipertrofia mucosei nazale,
polipii nazali sau scaderea rezistentei organismului la infectii.

Simptomatologia-consta din obstructie nazala, rinoree mucoasa sau seroasa pe narina de

partea afectata sau bilateral si cefalee.Ulterior apare durere la nivelul sinusului afectat, secretia
nazala devine purulenta, cefaleea este ft.intensa.

Radiografia craniana arata opacitatea sinusului afectat.

Tratamentul-consta din antibioterapie conform antibiogramei, instilatii si inhalatii cu ser

fiziologic utile pentru drenarea secretiilor. Analgezice , antiinflamatorii, un mediu ambiental
destul de umed si la 22-24grade.Repausul la pat in primele zile este indicat.Toate acestea sint
necesare 7-10zile. La nevoie se poate apela si la punctie evacuatorie.

SINUZITA CRONICA-apare dupa tratarea incompleta si neasigurarea eliminarii tuturor

secretiilor din sinusuri.Apar scurgeri purulente nazale in cantitate mare, secretii ce pot fi
inghitite sau care pot ajunge in arborele bronho-pulmonar.Tratarea perseverenta, intensiva si
timp suficient cu antibiotic, antiinflamatoare si vitamine, poate rezolva afectiunea.

BOLILE FARINGELUI

Adenoidita-adica inflamarea amigdalei nazofaringiene la copii este afectiunea cea mai frecvent
intilnita.

ADENOIDITA ACUTA-se produce prin extinderea unei inflamatii acute din fosele
nazale.Frecventa este mai mare in prima copilarie iar simptomatologia este mai alarmanta la
sugar.Tratamentul consta din instilatii cu ser fiziologic efedrinat 2%, colargol si aspirarea
secretiilor nazale.

ADENOIDITA CRONICA-ce consta din hipertrofia tesutului limfatic al amigdalei nazofaringiene,

denumite vegetatii adenoide( sau in termen popular polipi). Ca simptomatologie cel mai
important semn este insuficienta respiratorie nazala, copilul respirind pe gura mai ales in timpul
noptii.De asemenea exista secretii nazale mucopurulente abundente, mai tot timpul.Copiii au
voce nazonata si din cauza hipoxiei ce se creaza multi au dureri de cap, sint palizi , apatici si
uneori parca au si un oarecare grad de inapoiere intelectuala.Copii au toracele nedezvoltat,au
dintii descoperiti prin oarescare retractie a buzei superioare, iar la palpare se poate uneori
constata o adenopatie submandibulara sau laterocervicala.

Existenta adenoiditei cronice favorizeaza aparitia complicatiilor de tip;otite, laringite, sinuzite,

bronhopneumonii, blefaroconjunctivite.

Tratamentul-consta din tratarea corecta a infectiilor acute iar cel curativ este cel chirurgical,
adica adenoidectomia.

FARINGITA ACUTA-reprezinta inflamatia acuta a istmului bucofaringian format din valul

palatin, lueta, amigdalele palatine si lojele amigdaliene.Este frecvent determinata de virusuri
sau bacterii, dintre care streptococul betahemolitic clasa B este cel mai agresiv si cu cele mai
multe repercursiuni.

Simptomatologia-consta din jena la inghitire=disfagie, alterarea starii generale, febra si

frison.La examenul obiectiv se constata edematierea faringelui, a mucoasei valului palatin si
luetei, iar la suprafata amigdalelor se observa secretie de fibrina.

Tratamentul-consta in gargara cu solutii dezinfectante, sol.calde de hipermanganat de potasiu,

administrarea de tablete tip Decasept, Faringosept.Daca febra persista, se instituie tratamentul
antibiotic, repaus la pat, regim alimentar usor, lichidian.

AMIGDALITA ACUTA-este inflamatia acuta a amigdalelor, produsa mai ales de bacterii,

streptococul betahemolitic fiind cel mai frecvent.

Simptomatologia consta din febra, alterarea starii generale,disfagie.

La ex.obiectiv faringele apare congestionat, amigdalele marite de volum, uneori acoperite cu

depozite purulente.

Tratamentul-consta din dezinfectante locale sub forma de gargara, iar tratamentul general
consta din antibioterapie dupa antibiograma, daca exista posibilitatea efectuarii. Pentru ca
frecventa streptococului betahemolitic este mare, in lipsa antibiogramei se utilizeaza Penicilina
G injectabila sau Penicilina V tablete. Este necesara repetarea ex.bacteriologic-exudatului
faringian, iar in caz de persistenta a streptococului se va face tratament antibiotic pina la
sterilizarea focarului.
Daca inflamatia amigdalelor persista, devenind cronica , intretinuta de diferiti germeni se
instaleaza amigdalita cronica , al carui tratament indicat este extirparea chirurgicala
=AMIGDALECTOMIE.

Ingrijirea postoperatorie a pacientului cu amigdalectomie consta din asigurarea

calmantelor,dezinfectantelor locale si a unei diete lichidiene initial, apoi piureuri, compoturi,
regim lacto-fainos cam 8-10zile postinterventie chirurgicala.

Pacientul sta in repaus la pat timp de 4-5 zile, isi scuipa excesul de saliva in tavita renala.