BOLILE CARDIOVASCULARE Sunt afectiuni ale inimii si vaselor de sange.

Reprezinta
cauza principala a deceselor la nivel mondial. Modul si frecventa lor de manifestare este
variabila in raport cu grupurile etnice (structura genetica si alimentatia diferita).

Fumatul-Riscul de a suferi de BCV este de 2-4 ori mai frecvent decat la un nefumator deoarece
nicotina intensifica activitatea inimii, facand sa creasca frecventa batailor inimii si tensiunea
arteriala. Riscul de imbolnavire a inimii scade incepand cu ziua in care se intrerupe fumatul, si
este egal cu cel al nefumatorilor la circa 5 ani dupa intreruperea fumatului.
Alimentatia trebuie sa fie echilibrata, si sa tina cont de necesitatea prevenirii obezitatii astfel se
evita grasimile animale , sucuri indulcite cu zahar, excesul de sare se prefera consumul de
legume proaspete sau fierte, carne de pasare, peste slab, branza de vaci, iaurturi, fructe proaspete.
Sedentarismul este un factor de risc specifici vietii moderne ce poate fi combatut printr-o
activitate fizica regulata, care antreneaza tot organismul , se previn bolile de inima ,se mentine o
tensiune arteriala normala , arderile din organism sunt accelerate , se reduce stresul se
restabileste echilibrul fizic al intregului organism.
4. Consumul excesiv de alcool creste riscul de cardiopatie ischemica, moarte subita si boala
cerebrovasculara, avand efecte secundare: boli hepatice si pancreatice, ulcerul gastroduodenal,
neuropatiile periferice iar un consum mic de alcool (cca. 10-30 g/zi), mai ales de vin rosu, are un
efect protector in ateroscleroza, deci nu este contraindicat.
5.Consumul excesiv de cafea in cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi), cafeaua poate produce
cresterea tensiunii arteriale, a pulsului, favorizand si aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

6.Stressul prin acumulare in timp duce la un grad accentuat de oboseala cresterea tensiunii
arteriale si a frecventei cardiace in cazuri extreme cu aparitia unui infarct miocardic sau a unui
accident vascular cerebral.

B. In legatura cu prezenta unor afectiuni asociate

1. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL – AVC Presupune întreruperea bruscă a aportului
sanguin într-o anumită regiune a creierului => leziune permanentă a creierului.
Cauze: un vas de sânge din creier se poate rupe brusc ═> hemoragie cerebrală sau Cea mai
frecventă cauză de accident vascular cerebral este reprezentată de tromboza cerebrală: un cheag
de sânge ia naştere la nivelul unui vas sanguin din creier, pe care îl blochează. Sunt evenimente
brutale, care se petrec în decurs de câteva secunde sau minute, fiind numite uneori „atacuri
cerebrale”, prin analogie cu „atacul de cord”.
Simptome: incapacitatea de a controla expresiile faciale;
 amorteala;
 slabiciune;
 furnicaturi;
 tulburari de vedere;
 confuzie;
  modificarea nivelului de constienta;
 tulburari de vorbire;

Evitarerea AVC ULUI se poate realiza prin-renunţarea la fumat ● reducerea greutăţii corporale ●
practicarea regulată de exerciţii fizice

2. ANGINA PECTORALĂ Angina pectorală este un tip de durere toracică, determinată de

aportul insuficient de sânge la nivelul muşchiului cardiac. Survine datorită unor probleme de
irigare sangvină la nivelul muşchiului cardiac si nu conduce la lezarea muschiului cardiac. Este
resimţită de regulă ca o presiune sau o greutate în piept şi care frecvent (dar nu întotdeauna),
iradiază şi pe braţul stâng sau, mai rar, pe braţul drept

Simptome:In anumite situatii, durerea poate iradia submandibular,

interscapular, la nivelul umarului sau al membrului superior stang,
pana la ultimele 2 degete ale mainii. Alte simptome care pot insoti
angina pectorala sunt senzatia de ameteala, oboseala, greata,
hipersudoratia, lipsa de aer si senzatia de „moarte iminenta”
1. Evitarea anginei pectorale: ●renunţarea la fumat – cel mai important ● scăderea în
greutate (dacă persoana este supraponderala) ● practicarea de exerciţii fizice ● evitarea
alimentelor bogate în grăsimi.

2. 3. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Prin tensiune arterială se înţelege presiunea exercitată

de sânge asupra pereţilor arterelor – vasele cu pereţi groşi care transportă sângele de la
inimă către periferie.
3. Există două tipuri de hipertensiune arterială:
4. Hipertensiune arterială primară (esențială) - aceasta nu este determinată de o anumită
cauză și apare de obicei treptat, odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, toate
persoanele mai în vârstă au valori mai mari ale tensiunii și trebuie să-și monitorizeze
atent această problemă.
5. Hipertensiunea arterială secundară - apare de obicei brusc și este declanșată de anumite
probleme medicale:
6. Hipertensiunea se poate depista foarte ușor, printr-un simplu control medical care include
verificarea tensiunii cu ajutorul unui aparat numit tensiometru.
7. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare pot fi:
8. boli renale;
9. boli endocrine;
10. apnee obstructiva de somn;
11. defecte congenitale ale inimii;
12. medicamente precum pilule anticonceptionale, corticosteroizi, antiinflamatoare nesterioidiene.
13.
14. Simptome:
 Cefalee occipitala;
 Acufene (zgomote in urechi);
 Fosfene (tulburari vizuale);
 Dispnee;
 Vertij;
 Durere retrosternala;
 Parestezii la nivelul fetei si membrelor superioare;
 Greata si varsaturi.