ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

                              REALIZAT DE : OLARIU BIANCA-ELENA

•                           

•     CE ESTE  ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL?

•    Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce cand alimentarea unei zone din
creier este intrerupta sau redusa, impiedicand tesutul cerebral sa primeasca oxigen
si substante nutritive.
•     In acest caz, celulele cerebrale incep sa moara in decurs de cateva minute. 
•     AVC-ul reprezinta o urgenta medicala, iar tratamentul imediat este crucial. 
•     Interventia timpurie poate reduce afectarea cerebrala si poate preveni alte
complicatii. 
•     Cu ajutorul tratamentului adecvat, poate fi prevenita totodata si dizabilitatea
care s-ar putea instala in urma unui AVC.
 SIMPTOME

• 

Daca tu sau cineva din jur sufera un AVC, acorda atentie deosebita momentului in
• 

care au debutat simptomele. Exista variante de tratament care sunt foarte eficiente daca
sunt administrate la scurt timp de la declansarea AVC-ului.

     Semnele si simptomele pot fi:

•Dificultati de vorbire si de intelegere a ceea ce spun ceilalti.
•Paralizia sau amortirea brusca a fetei, a bratului sau piciorului.
•Tulburari de vedere la unul sau la ambii ochi ori vedere dubla.
•Cefalee brusca, severa, insotita de varsaturi, ameteala si pierderea cunostintei.
•Dificultati de mers, tulburari de echilibru, pierderea coordonarii.
 TIPURI DE PVC

•Exista doua cauze principale care pot provoca un AVC: o artera blocata (accident ischemic) sau ruperea unui vas de
sange (accident hemoragic). Exista persoane care pot suferi doar o intrerupere temporara a alimentarii cu sange a
creierului – acesta se numeste accident ischemic tranzitor (AIT), care nu determina simptome pe termen lung. Tipul de
AVC pe care il ai influenteaza tratamentul si recuperarea.
•Accidentul ischemic: Majoritatea cazurilor de AVC sunt accidente ischemice. Un accident ischemic se produce cand se
blocheaza circulatia sangelui din artera care furnizeaza oxigen catre creier. Cheagurile de sange produc frecvent blocaje
care provoaca accidente ischemice.
•Acccidentul hemoragic: Acesta se produce cand o artera cerebrala pierde sange sau se rupe, iar sangele pierdut pune
presiune mare pe celulele cerebrale, deteriorandu-le. Hipertensiunea arteriala si anevrismele sunt boli care pot provoca
accidente hemoragice. Exista 2 tipuri: hemoragie cerebrala (cea mai frecventa – apare cand o artera cerebrala inunda cu
sange tesutul inconjurator) si hemoragie subarahnoidiana (este mai putin frecventa – inseamna sangerare in zona situate
intre creier si tesutul subtire care il acopera).
•Accidentul ischemic tranzitor (AIT sau mini-AVC): Esre diferit de celelalte doua tipuri majore de AVC, deoarece fluxul
sanguin la nivel cerebral este blocat pentru o perioada scurta, de obicei, nu mai mult de 5 minute. Este insa important de
stiut ca AIT poate reprezenta un semnal de alarma pentru un viitor AVC. La fel ca orice AVC major, impune interventie
medicala imediata. Totodata, nu se poate sti daca simptomele sunt ale unui AVC major sau ale AIT. Intocmai ca la
accidentul ischemic, trombii pot produce frecvent AIT-uri. Nu in ultimul rans, peste o treime din persoanele care sufera un
AIT si nu primesc tratament vor suferi un AVC major in decurs de 1 an.
        FACTORI DE RISC
                                                           Exista
numerosi factori care pot creste riscul de AVC:
            Factori legati de stilul de viata:
•Esti supraponderal sau obez
•Esti sedendar
•Esti consumator de alcool
             Factori medicali:
•Hipertensiune arteriala
•Fumat sau fumat pasiv
•Colesterol crescut
•Diabet
•Apnee obstructiva de somn
•Boli cardiovasculareHigh blood pressure
•Istoric familial de AVC, infarct de miocard (IMA) sau accident AIT
•Infectia cu COVID-19
            Alti factori asociati cu risc crescut de AVC pot fi:
•Varsta – Persoanele peste 55 de ani au un risc mai crescut decat tinerii
•Genul— Barbatii au un risc mai crescut decat femeile. Femeile varstnice pot suferi AVC si au risc mai mare de deces in
comparatie cu barbatii de aceeasi varsta.
•Hormonii — Folosirea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale cu estrogen cresc riscul de AVC.
            COMPLICATIILE UNUI PVC

   Un AVC poate uneori sa provoace dizabilitati temporare sau permanente, in

functie de perioada de timp in care creierul nu a beneficiat de sange si de
zona cerebrala afectata.
  
   Complicatiile pot include:
•Paralizitie sau pierderea miscarilor musculare
•Dificultati de vorbire sau inghitire
•Pierderea memoriei sau tulburari cognitive
•Tulburari emotionale, depresie
•Durere
•Schimbari in comportament si in capacitatea de a se ingriji singure
                           PREVENTIE
•    Controlul tensiunii arteriale crescute - Gestionarea stresului, menținerea unei greutăți normale și limitarea
cantității de sare și alcool pe care le consumați pot contribui la menținerea controlului asupra tensiunii arteriale. 
• Reducerea grăsimilor saturate și a colesterolului din alimentație - consumul redus de grăsimi poate reduce
placa din artere.
• Renunțarea la fumat - fumatul sau expunerea pasivă la fumul de țigară pe timp îndelungat poate crește
substanțial riscul unui accident vascular cerebral.
• Menținerea sub control a diabetului zaharat - în cazul în care suferi de diabet, poți menține sub control aceasta
afecțiune prin alimentație, exerciții fizice periodice, controlul greutății și, nu în ultimul rând, medicamentele care
ți-au fost recomandate de către medic.
• Menținerea unei greutăți normale - persoanele supraponderale au risc crescut de a suferi un accident vascular
cerebral, în principal fiindcă obezitatea atrage după sine alți factori de risc care cresc probabilitatea unui AVC,
precum: bolile cardiovasculare, valorile ridicate ale colesterolului sau hipertensiunea arterială.
• Adoptarea unei diete bogate în fructe și legume - o dietă care conține cinci sau mai multe porții zilnice de
fructe sau legume poate reduce riscul de atac vascular cerebral. De aceea, medicii recomandă adoptarea unei diete
mediteraneene, care pune accentul pe uleiul de măsline, fructe, nuci, legume și cereale integrale.
• Exercițiile fizice regulate - exercițiile aerobice sau "cardio" te pot ajuta să previi un atac cerebral. Acestea pot
reduce tensiunea arterială, pot crește nivelul de colesterol lipoproteinic de înaltă densitate (“colesterolul bun”) și
îmbunătăți starea de sănătate a inimii. Include cel puțin 30 de minute de activitate fizică pe zi - cum ar fi mersul
pe jos, jogging, înot sau ciclism.