COLEGIUL NAȚIONAL MIRCEA ELIADE REȘIȚA

ȘCOALA POSTLICEALĂ AMG

AVC cauze și conduita de urgență

Prof. Gal Camelia

Prof. Fenyes Gabriela
Bălean Adina-Geanina
Accidentul vascular cerebral se produce atunci când fluxul sangvin către creier este slab sau
întrerupt, iar acest lucru duce la moartea celulelor prin privarea de oxigen. Țesutul cerebral nu
mai primește oxigen și substanțe nutritive, iar celulele cerebrale încep să moară în decurs de
câteva minute.

Cauze

AVC este o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit neurologic, datorat unei boli
cerebro-vasculare. Intervenția timpurie poate reduce afectarea cerebrală și poate preveni alte
complicații. Cu ajutorul tratamentului adecvat, poate fi prevenită totodată și dizabilitatea care s-
ar putea instala în urma unui AVC.

 Principalul factor de risc al accidentului vascular cerebral este hipertensiunea arterială;

Alți factori de risc ai AVC sunt:

 ateroscleroza;
 fumatul;
 obezitatea;
 diabetul zaharat;
 cardiopatii emboligene (cardiopatie valvulară, fibrilație atrială, infarctul miocardic acut,
cardiopatie ischemică);
 traumatisme craniene;
 malformații vasculare;
 etilism acut;
 tumori cerebrale;
 factori genetici;
 factori toxici.

Forme clinice AVC

Accidentul vascular cerebral se produce fie atunci când fluxul sanguin de la nivelul creierului
este blocat, fie atunci când un vas de sânge de la nivelul creierului se sparge. Accidentul vascular
cerebral poate fi:

 ischemic–lipsa fluxului sangvin;

o prin tromboză (cea mai frecventă cauză – ateroscleroza)
o prin embolie (fibrilație atrială, tumori)
o prin hipoperfuzie (insuficiență cardiacă)
 hemoragic– cauzat de hemoragie.
o hemoragie intracerebrală (cauzată de HTA)
o hemoragie subarahnoidiană (prin ruperea unui anevrism)

Atac ischemic tranzitoriu – Spasm tranzitoriu al unui vas cerebral. Dacă simptomele durează
mai puțin (câteva ore) atunci este cunoscut drept accident ischemic tranzitoriu (AIT) . Este însă
important de știut ca AIT poate reprezenta un semnal de alarma pentru un viitor AVC complet.

Semne și simptome în accident vascular cerebral AVC

 stări de amorțeală;
  slăbiciune sau paralizie a feței;
 tulburări de mers;
 probleme de vedere (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte);
 tulburări de vorbire (cum ar fi afazia expresivă, afazia receptivă);
 amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
 confuzie;
 cefalee bruscă, intensă.
 greață și vărsături
 tulburări de nervi cranieni (nistagmus, vertij, diplopie etc)

Diagnostic

 scor Glasgow
 CT, RMN cranian

Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare CT sau scanare
RMN alături de o examinare fizică. Alte teste precum electrocardiograma (EKG) și testele
sangvine sunt efectuate pentru a determina factorii de risc și pentru a elimina alte posibile cauze.

Printre metodele de a identifica precoce un potențial AVC se numără scala Cincinnati

(Cincinnati Prehospital Stroke Scale abreviată CPSS), un sistem elaborat în acest sens, ce
presupune următoarele semne:

1. Zâmbet strâmb. Puneți persoana suspectă de AVC să zâmbească sau să-și arate dinții. Dacă o
parte a feței nu se mișcă la fel de bine ca și cealaltă, și pare să coboare, ar putea fi un semn de
AVC.

2. Ridicarea brațelor. Puneți persoana să închidă ochii și să-și țină brațele întinse în față timp
de aproximativ 10 secunde. Dacă un braț nu se mișcă sau alunecă mai jos decât celălalt, ar putea
fi un semn de AVC.

3. Vorbire neclară. Dacă persoana pronunță neclar cuvintele, le spune greșit sau nu este
capabilă să vorbească, poate fi semn de AVC.

Pacienții cu 1 din aceste 3 constatări au o probabilitate de diagnostic de 72% de accident

vascular cerebral ischemic. Dacă sunt prezente toate rezultatele, probabilitatea unui accident
vascular cerebral este mai mare de 85%

FAST

Față-brațe-vorbire-timp — Face -Arm – Speech – Time – acronimul FASTeste un

mnemonic menit să ajute depistarea precoce a unui accident vascular cerebral:

o facial dropping – căderea feței;

o arm weakness – slabiciune braț;
o speech difficulties – dificultăți de vorbire;
o timp – dacă simptomele de mai sus sunt prezente, timpul este esența, iar solicitarea
ajutorului medical de urgență trebuie să se facă cât mai repede.

Tratament

 Chirurgical;
  Medicamentos;
 Recuperare pentru funcțiile pierdute.

Conduita de urgența în AVC

 Menținerea și monitorizarea funcțiilor vitale;

 Administrarea de oxigen;
 Asigurarea liniei venoase periferice;
 Pacientul trebuie sa fie ridicat la 30 de grade;
 Administrarea fluidelor cu prudența pentru evitarea edemului cerebral;
 Tromboliza (la cei care se pretează pentru acest tip de terapie).

Tromboliza

Tromboliza constă în injectarea în perfuzie continuă, timp de o oră, a unei substanţe fibrinolitice
(alteplază), în doza calculată în funcție de greutatea pacientului. Substanța poate ajuta la
dizolvarea cheagului de sânge format și la restabilirea circulației sanguine, astfel încât țesutul
cerebral parțial ischemiat să nu se mai necrozeze.

Tromboliza este o procedură medicală utilizată pentru a dizolva cheagurile de sânge care pot
obstrua arterele şi pot duce la probleme de circulaţie. Se efectuează prin injectarea unui
medicament special numit trombolizant în zona afectată. Tromboliza poate fi utilizată în cazurile
de accident vascular cerebral ischemic sau infarct miocardic acut, când cheagurile de sânge
obstrucţionează circulaţia sângelui către creier sau inimă. Este o procedură de urgenţă care se
efectuează în primele ore după debutul simptomelor pentru a preveni daunele permanente şi
pentru a îmbunătăţi prognosticul. Tromboliza poate fi realizată prin injectarea medicamentului
direct în arterele afectate sau prin utilizarea unui cateter care se introduce în vena şi se plasează
în zona afectată.

Eficacitatea trombolizei depinde de timpul scurs de la producerea accidentului vascular cerebral

ischemic acut, fiind cu atât mai mare cu cât tratamentul este efectuat într-un interval de timp mai
scurt de la debutul AVC.

Se va iniţia fibrinoliza intravenoasă dacă intervalul de timp de la debutul AVC până la momentul
administrării este mai mic de 4,5 ore. Eficacitatea trombolizei depinde de timp, fiind cu atât mai
mare cu cât tromboliza este efectuată într-un interval de timp mai scurt de la debutul AVC.

Este recomandat să se facă toate demersurile necesare pentru ca majoritatea cazurilor să fie
tratate într-o fereastră terapeutică de trei ore.

Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu AVC

 În cazul în care este necesară intervenția chirurgicală, asistentul medical asistă medicul și
se asigură ca materialele necesare să fie pregătite și sterile; Servește medicul cu cele
necesare, respectând regulile de asepsie;
 Asistentul medical supraveghează starea pacientului, se ocupă de măsurarea și urmărirea
funcțiilor vitale și vegetative și notarea în foaia de temperatură;
 Recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
administrarea tratamentului medicamentos prescris și supravegherea efectului pentru
prevenirea complicațiilor.
 Asistentul medical asigură suportul funcțiilor vitale ale pacientului și anunță medicul la
orice modificare;
 Se urmărește diureza;
 Se va preveni apariția escarelor;
 Respirația va fi ajutată prin aspirarea secrețiilor;
 Va menține și va corecta echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic prin perfuzii IV;
 Va combate durerea prin administrarea de sedative la indicația medicului
 Face exerciții pasive ale membrelor paralizate, kinetoterapie, terapie ocupațională;
 Asigură un regim alimentar bogat în vitamine.
 Efectuează îngrijirile postoperatorii;
 Asigură suport psihologic având în vedere că pacienții rămân, frecvent, cu dizabilități
fizice sau psihice.