GEAMBASU MONICA cls.

III H
Totul despre accidentul vascular cerebral

Una dintre cele mai frecvente afectiuni in Romania este accidentul vascular cerebral. Este prima
cauza de mortalitate in randul adultilor la noi in tara, pe acelasi nivel cu bolile coronariene (conform
statisicilor OMS), dar si cea mai frecventa cauza de invaliditate.

Accidentul vascular poate afecta orice persoana, indiferent de varsta. Cei mai predispusi sunt cei
care au si factori de risc cardiovascular. In general apare mai frecvent la persoanele varstnice, iar
riscul se dubleaza la fiecare 10 ani dupa varsta de 55 de ani.

Accidentul vascular cerebral este de 2 tipuri: ischemic si hemoragic. AVC ischemic consta in
instalarea brusca a unui deficit neurologic ce survine prin scaderea fluxului sangvin intr-un anumit
teritoriu vascular, iar cel hemoragic apare ca urmare a efractiei (ruperii) unui vas de sange
intracerebral.

Simptomele sunt variate, depinzand de teritoriul vascular implicat. Constau in:

 deficit motor (pareza)

 caderea coltului gurii pe una dintre parti (pareza faciala)

 alterarea starii de constienta (se poate ajunge pana la coma)

 tulburari de sensibilitate: amorteli pe jumatate de corp sau pacientul nu mai simte deloc
jumatate de corp

 tulburari de coordonare: pacientul nu-si poate coordona mana sau piciorul

 tulburare de echilibru

 deficite de nervi cranieni

 pot aparea sindroame tipice de trunchi cerebral

Factorii de risc sunt hipertensiunea, diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul, consumul de alcool in
exces, obezitatea, fibrilatia atriala si ateromatoza carotidiana.

Activitatea fizica regulata, dieta bogata in fructe si legume, saraca in sare si grasimi favorizeaza o
viata sanatoasa. Nerespectarea acestor aspecte duce la cresterea riscului aparitiei unui accident
vascular cerebral si nu numai. Stilul de viata are o influenta majora si asupra factorilor de risc,
deoarece ei se mentin sub control atat prin medicatie cat si printr-o dieta corespunazatoare.
FAST vine din engleza: Face (fata), Arm (mana), Speech (limbajul), Time (timpul) si se refera la un
algoritm care a fost dezvoltat initial pentru medicii de la ambulanta. Desigur, ar fi indicat ca orice
persoana sa stie acest algoritm de recunoastere a semnelor de AVC, deoarece actionandu-se rapid
si eficient, pacientul poate ajunge in cel mai scurt timp la spital unde se poate aplica tratamentul
corespunzator, in functie de tipul accidentului vascular (hemoragic/ischemic).

FACE: se verifica daca exista o asimterie la nivelul fetei- un colt al gurii cade pe stanga sau pe
dreapta.

ARM: solicitam pacientului sa ridice mana si daca nu o poate ridica sau mana cade, inseamna ca
acesta prezinta o pareza.

SPEECH: se observa daca pacientul prezinta o tulburare de limbaj: daca poate sa se exprime
corect, daca exista dificultate in a gasi cuvintele sau daca intelege ceea ce i se spune. Verificarea se
face prin intrebari simple, minine (Cum te cheama?, inchide ochii, deschide gura etc.).

TIME: semnele trebuie recunoscute in cel mai scurt interval posibil, iar apoi trebuie sunat la
ambulanta.

Acest algoritm FAST este usor de aplicat astfel incat orice persoana ar putea fi capabila sa
recunoasca semnele unui AVC si sa apeleze de urgenta la serviciul de ambulanta, putand astfel sa
salveze viata unui om.

Din pacate, oamenii au tendinta sa nu se adreseze unui serviciu de urgenta atunci cand prezinta
semne de AVC sau nu recunosc semnele acestei boli, pierzandu-se astfel timp in initierea unui
tratament cat mai eficient. In Romania, din pacate nu se face educatie medicala in scoli. Ar fi util ca
la liceu sa existe astfel de cursuri de prim-ajutor.

In general, oamenii nu realizeaza severitatea afectiunii si cred ca simptomatologia va trece sau nu

recunosc semnele unui AVC. Exista si cazul persoanelor in varsta care locuiesc singure, care din
pacate, sunt gasite de multe ori cazute la ore sau chiar zile de la debutul unui accident vascular.

Poate fi prevenit, desigur, daca se respecta un stil de viata adecvat si daca factorii de risc sunt
controlati (in cazul pacientilor care au acesti factori). Vorbim despre preventie primara atunci cand
se previne aparitia unui accident vascular la o persoana care este asimptomatica (care nu a avut
vreodata vreun AVC) si despre preventie secundara in cazul persoanelor ce au avut deja un
accident vascular cerebral, unde se incearca preventia repetarii unui alt AVC prin tratarea cauzei si
a factorilor de risc. Daca factorii de risc sunt controlati si tratamentul este urmat corespunzator,
scade riscul de aparitie a AVC.

Tratamentul se stabileste in functie de tipul de accident vascular, daca este hemoragic sau daca
este ischemic. In ceea ce priveste AVC ischemic, depinde care este etiologia acestuia. Daca este
aterotrombotica, se prescrie tratament antiagregant plachetar, daca este embolic se prescrie
tratament anticoagulant.

Dintre afectiunile cardiace, cea mai frecventa cauza de AVC ischemic cardioembolic este fibrilatia
atriala nonreumatismala pentru care se administreaza tratament anticoagulant, dar exista si alte
afectiuni ce necesita un astfel de tratament, precum trombul mural, persistenta unui foramen oval,
anevrism de ventricul stang, anevrism de sept atrial etc. Aceste tratamente anticoagulante trebuie
prescrise cu mare atentie, ele trebuie evitate la pacientii care prezinta: risc de hemoragie crescut
(sangerari gastrointestinale), risc de cadere crescut, complianta scazuta sau epilepsie necontrolata.

Pentru accidentul vascular cerebral hemoragic se are in vedere controlul hipertensiunii arteriale
(pricipala cauza pentru AVC hemoragic), daca survine la pacienti cu tulburari de coagulare, se
incearca corectarea acestora, sau daca acestia se afla sub tratament anticoagulant oral se opreste
anticoagulantul cu administrarea factorilor de coagulare dependenti de vitamina K. Se poate
interveni chirurgical in functie de fiecare caz in parte, la indicatia medicului neurochirurg.

Din pacate, pacientii care au suferit un accident vascular cerebral au un risc mult mai crescut de a
repeta un alt eveniment vascular, fata de persoanele ce nu au avut un AVC. Daca se respecta
tratamentul, regimul de viata si recomandarile medicului, riscul scade.

Pacienții cu AVC au anumite restricții

Dieta ar trebui sa fie slaba in grasimi, hiposodata (mai putina sare), bogata in fructe si legume, cu un
aport hidric corespunzator (2 L lichide/zi: apa, supa, etc). In limitele posibilitatii pacientilor, in functie
de deficitele neurologice, stilul de viata nu ar trebui sa fie unul sedentar, trebuie urmate programele
de recuperare si kinetoterapie.

Recuperarea
Dupa ce se depaseste faza acuta a unui accident vascular cerebral, se incepe recuperarea
medicala, coordonata de o echipa de medici specializati in recuperare medicala, impreuna cu
kineoterapeutii. Aceasta se incepe inca din perioada spitalizarii si continua pe termen indelungat cu
ajutorul medicilor de recuperare.

Neuroreabilitarea cuprinde recuperarea deficitului motor, functia limbajului (logopedie), cognitia,

functiile senzoriale, deglutitia. Se incearca reintegrarea, in limitele posibilitatilor, intr-o viata activa
atat din punct de vedere familial cat si profesional.

Incidenta accidentului vascular in randul adultilor tineri a crescut din cauza aparitiei obezitatii la o
varsta frageda, lucru favorizat de consumul de fast-food, de dulciuri; dar si a altor factori de risc tot
mai frecvent intalniti la acestia, precum hipertensiunea, dislipidemia, diabetul zaharat. Totodata,
fumatul, consumul de bauturi alcoolice in exces, utilizarea drogurilor in scop recreational, stresul si
nu in ultimul rand, sedentarismul a dus la cresterea incidentei acestei boli.