An III F

Preparate dermocosmetice si de igiena

Tratamentul local al acneei

Generalitati

Acneea este o afectiune cutanata frecventa, manifestata prin aparitia pe fata si in

partea superioara a toracelui a numeroase pustule de mici dimensiuni.

Exista mai multe varietati de acnee, in functie de aspectul clinic si etiologie: acneea
polimorfa juvenila; acneea rozacee, acneele medicamentoase si profesionale; acneea
conglobata si altele.

Acneea polimorfa juvenila sau vulgara este o dermatoza frecventa a ambelor sexe,
cronica, apanaj al adolescentei, cu evolutie foarte variabila ca durata, intre varstele de 12 si 27
de ani, dupa care se atenueaza si dispare spontan.

Acneea conglobata este o varietate mai rara de acnee, caracterizata printr-un

polimorfism lezional constand in elemente pustuloase foliculare, papulopustulocomedoane, si
supuratii superficiale dermice care amintesc abcesele reci.

Acneea cheloidiana reprezinta o eruptie de elemente de foliculita, dispuse “in banda

orizontala”, cu sediul pe ceafa, la limita cu zona paroasa a pielii capului, a carei vindecare se
face prin mici cicatrice de aspect cheloidian.

Acneea rozacee este o forma de acnee care debuteaza printr-o eritroza faciala (roseata
permanenta ce apare pe anumite parti ale fetei, ca nasul sau obrajii; are legatura cu dilatarea
vaselor de sange) vasomotorie ce survine cel mai adesea la indivizi cu suferinte
gastrointestinale cronice, brusc, dupa mese, cu ocazia unor abateri de la regimul alimentar,
oboseala, tulburari mentruale.

Acneele profesionale si medicamentoase sunt eruptii pustuloase ( pustula= leziune a

pielii care se prezinta ca o vezicula plina de puroi) acneiforme, asociate de obicei cu keratoze
foliculare si elaioconioza (tatuarea in negru a dopului cornos folicular), cu caracter accidental
terapeutic sau cu caracter profesional; sunt provocate de o serie de substante chimice si
medicamentoase.

1
 Acneea este cauzata de interactiunile intre hormoni, substantele uleioase secretate de
piele si bacterii, care conduc la inflamatia foliculilor pilosi. Leziunile sunt localizate
predominant pe fata, la nivelul toracelui superior, umerilor si spatelui, fiind reprezentate in
general de pustule, dar si de chisturi si uneori de abcese. Atat chisturile cat si abcesele contin
puroi, diferenta fiind ca abcesele sunt mai mari si mai profunde.

Glandele sebacee, care secreta o substanta uleioasa (sebum), sunt localizate in derm
(stratul mijlociu al pielii). Aceste glande sunt atasate de foliculii pilosi. Sebumul, impreuna cu
celulele cutanate moarte iese prin pori din glandele sebacee si din foliculii pilosi si ajunge pe
suprafata tegumentului.

Acneea apare cand in foliculi se acumuleaza sebum uscat, celule cutanate moarte si
bacterii, care blocheaza porii si impiedica sebumul sa paraseasca foliculii pilosi. Cand
blocajul este incomplet, se formeaza un punct negru (comedon deschis); daca blocajul este
complet, se formeaza un punct alb (comedon inchis). In foliculii pilosi blocati, la nivelul
carora se acumuleaza sebum, este favorizata dezvoltarea bacteriilor din specia
Propionibacterium acnes, care sunt prezente in mod normal in foliculii pilosi. Aceste bacterii
transforma sebumul in substante care irita pielea. Inflamatia si infectia care apar produc
eruptii cutanate cunoscute sub denumirea de cosuri. Daca infectia se agraveaza, aceasta
evolueaza catre formarea unui abces, care atunci cand se rupe in piele accentueaza inflamatia.

Acneea apare predominant la pubertate, cand glandele sebacee sunt stimulate de

cresterea concentratiilor hormonale, in special ale androgenilor (testosteronul), cu productia
excesiva de sebum. Alte boli care produc modificari hormonale pot de asemenea determina
aparitia acneei. De exemplu, la femeile tinere acneea apare uneori la fiecare menstruatie, iar in
timpul sarcinii poate disparea complet sau se poate agrava. Folosirea anumitor medicamente,
in particular corticosteroizi si steroizi anabolizanti, produce acnee prin stimularea glandelor
sebacee. Anumite produse cosmetice pot agrava acneea prin blocarea porilor.

2
 Simptome si semne

Acneea variaza de la usoara la foarte severa. Insa chiar si acneea usoara poate fi
suparatoare, in special la adolescenti, care considera fiecare cos aparut ca fiind o provocare
cosmetica majora.

Persoanele cu acnee usoara (superficiala) dezvolta numai cateva puncte negre

neinsotite de inflamatie, sau un numar redus de leziuni usor iritante. Majoritatea leziunilor
apar la nivelul fetei, insa pot fi afectati si umerii, spatele si partea superioara a toracelui.
Punctele negre sunt inconjurate de o mica zona proeminenta, normal colorata. Cosurile
(pustule) sunt usor inconfortabile si prezinta o regiune centrala alba inconjurata de o mica arie
de tegument inrosit. Persoanele cu acnee severa (profunda, sau chistica) prezinta numeroase
pustule mari, rosii, dureroase, pline cu puroi (noduli), care uneori se unesc intre ele la nivelul
subcutanat si formeaza abcese gigante.

Tratamentul local al acneei

Masurile generale de ingrijire a acneei sunt foarte simple. Regiunile afectate ar trebui
spalate o data sau de doua ori pe zi, folosind un sapun cu actiune blanda. Sapunurile
antibacteriene sau abrazive, tampoanele cu alcool si frecarea intensa nu aduc beneficii
suplimentare si pot irita pielea mai puternic. Produsele cosmetice folosite ar trebui sa fie pe
baza hidrica; cele pe baza lipidica pot agrava acneea.

In afara de aceste masuri de rutina, tratamentul acneei depinde de severitatea bolii.

Acneea usoara necesita un tratament simplu, asociat cu riscuri si efecte secundare minime.
Acneea mai severa, sau cea care nu raspunde la tratament preliminar, necesita tratament
suplimentar.

Acneea usoara. Medicamentele folosite pentru tratarea acneei usoare se aplica pe

piele, avand efect topic. Acestea actioneaza prin distrugerea bacteriilor (antibacteriene) sau
prin uscarea sau desfundarea porilor.

Retinoizii topici sunt agenti anti acneici - keratolitici de referinta. Ei cresc mitozele
keratinocitelor scazandu-le coeziunea si previn formarea microcomedoanelor.

Tretinoina este disponibila in farmacii in creme cu concentratie de 0,05%

(Smoothderm si Retin-A).

3
 Isotretinoina se regaseste sub forma de gel, numai in amestec cu eritromicina
(Isotrexin)

Cele mai frecvent prescrise substante antibacteriene sunt antibioticele clindamicina si

eritromicina. Benzoil – peroxidul, un alt antibacterian eficace, este disponibil atat pe baza
de reteta medicala, cat si fara.

Cremele care contin acid salicilic, rezorcinol, sau sulf actioneaza prin uscarea
pustulelor si prin producerea unui grad minim de descuamare. Insa aceste medicamente sunt
mai putin eficace decat antibioticele sau benzoil-peroxidul.

Cand antibioticele topice nu sunt eficace, medicii recomanda alte medicamente topice
eliberate pe baza de reteta medicala, care produc desfundarea porilor. Cel mai frecvent
prescris este tretinoinul. Acesta irita pielea; creste sensibilitatea pielii la lumina solara.
Acneea pare a se agrava la inceperea tratamentului, pana la observarea de ameliorari pot trece
3-4 saptamani, in cazul expunerii la soare trebuie purtate haine protectoare si folosite creme
de protectie. Din acest motiv, medicamentul se foloseste cu prudenta, incepand de la
concentratii scazute si aplicari rare, care pot fi crescute progresiv. Benzoil-peroxidul
inactiveaza tretinoinul, astfel incat cele doua preparate nu trebuie aplicate impreuna.
Medicamente noi, cu efecte similare tretinoinului, sunt adapalen, acidul azelaic si
tazarotenul.

Adapalen inroseste pielea si determina senzatie de arsura, creste sensibilitatea pielii la

lumina solara. Este la fel de eficace ca tretinoinul, dar mai putin iritant, in cazul expunerii la
soare trebuie sa purtam haine protectoare si sa folosim creme cu un indice adecvat de
protectie solara.

Acidul azelaic este un keratolitic usor, bine tolerat (Skinoren); poate decolora pielea.
Exercita un efect iritant minim. Trebuie utilizat cu prudenta la persoanele cu piele inchisa la
culoare, deoarece produce uneori decolorarea tegumentului.

Alfa - hidroxi acizii sunt prescrisi in acneea retentionala usoara. Ei diminueaza

coeziunea corneocitelor (celule fara nucleu, moarte din punct de vedere biologic, care
caracterizeaza starea finala de diferentiere a keratinocitelor). Acizii lactic si glicolic sunt
prezenti in amestec (Sebium, Keracnyl).

4
 Punctele negre si cosurile pot fi indepartate de medic. Pustulele mari pot fi deschise cu
ajutorul unui ac steril. Alte instrumente, cum ar fi un extractor cu ansa, pot fi folosite pentru
drenarea porilor infundati si a pustulelor.

Acneea severa. Se trateaza nodulii sau abcesele mari, cu inflamatie accentuata, prin
injectare locala de corticosteroizi. Ocazional, aceste leziuni se dreneaza pe cale chirurgicala.

Acneea polimorfa juvenila sau vulgara – local, preparatele pe baza de sulf constituie
medicatia principala a acneelor. Sulful precipitat poate fi utilizat in concentratie de 5-10% sub
forma de mixturi, suspensii, paste, pomezi, singur sau in asociatie cu substante exfoliante si
reductoare sau cu corticoizi.

Rp 1/ Sulf precipitat 3-5 g, Acid salicilic 2 g, Rezorcina 3 g, Glicerina 10 g, Alcool 190 g;

Rp 2/ Acid salicilic 1-2 g, Camfor 2-4 g, Alcool 100 g;

Rp 3/ Sulf precipitat 0,50-1 g, Rezorcina, Ihtiol aa 0,20-0,50 g, Talc, Oxid de Zinc aa 1 g,

Hidrocortizon 200 mg, Lanolina 8 g;

Rp 4/ Sulf precipitat 6 g, Ol. cadic 4 g, Acid salicilic 0,75 g, Oxid de Zinc 15 g, Salicilat de
metil 0,25 g, Vaselina 74 g.

Preparatele sulfurate se aplica dupa prealabila spalare a fetei cu apa calda si sapun (de
ihtiol, gudron, borax) si dupa extragerea comedoanelor cu ajutorul unui extractor. Pentru
degresare se mai poate folosi amestecul in parti egale de alcool si eter (licoare Hoffmann).

Acneea conglobata – local, tratamentul medicamentos este acelasi ca in acneea

polimorfa; abcesele si traiectele fistuloase se deschid larg cu electrocauterul sau cu bisturiul,
cauterizandu-se si debridandu-se, cat mai complet, peretii acestora.

In acneea rozacee tratamentul local este in linii mari acelasi ca in acneea polimorfa;
va fi aplicat cu prudenta, datorita iritabilitatii crescute a pielii acestor bolnavi. Sunt prescrise
lotiuni, mixturi sau pomezi cu sulf, ihtiol, ulei cadic, acid salicilic, rezorcina, hidrocortizon 1-
2%, neomicina 3%.

Rp 1/ Acid salicilic 1 g, Ihtiol 2-5 g, Glicerina 5 g, Alcool 70° 90 g;

Rp 2/ Acid salicilic 0,15 g, Ol. cadini, Sulf precipitat aa 0,75 g, Oxid de Zinc 3 g,
Salicilat de metil 0,10 g, Vaselina 15 g;

5
 Rp 3/ Acid salicylic 0,20 g, Ihtiol 0,30 g, Hidrocortizon 150 mg, Oxid de Zinc 3 g,
Lanolina 6 g.

Doua preparate magistrale importante indicate in acneea juvenila sunt:

Rp 1/ Eritromicina 3g

Acid boric 3g

Alcool dilut 100 ml

Ext.

Rp 2/ Eritromicina 1g

Borax 1g

Baza III 30g

Ext.

Efectele emotionale profunde ale formelor agresive de acnee trebuie combatute prin
determinarea cu care pacientul cauta cea mai eficienta solutie de tratament pentru cazul sau.
Acest lucru inseamna sa se adreseze la timp dermatologului, sa se asigure ca are acces la
formele de terapie cele mai moderne, sa invete cum sa utilizeze in mod adecvat produsele
dermatocosmetice si, mai ales, sa accepte faptul ca nu acneea il defineste.

Bibliografie:

 Dr. Anghelide R., “Vademecum terapeutic”, Editura Medicala, Bucuresti,

1971