ȘCOALA POSTLICEALĂ HENRI COANDĂ BRAȘOV

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL II B

REFERAT DERMATOLOGIE
ECZEME

Nume Profesor: Nume elev:

LAURA CHISPAN CAMELIA BĂLAN

BRAȘOV

2021
„ Pamantul are o piele ; iar aceasta piele are boli. De exemplu, una din aceste
boli se numeste OM !” (Friedrich Nietzsche)

1
 ECZEMELE sunt manifestări inflamatorii cutanate produse de diverse cauze, ce pot
lua forme clinice acute, subacute sau cronice.

Clasificare :

1.După stadiul eczemei pot fi:

- Eczemă acută - se caracterizează prin prezenţa pe tegument a unor plăci eritematoase,

pruriginoase, pe suprafaţa cărora apar microvezicule ce conţin un lichid care prin spargere se
exprimă la suprafaţă (eczema umedă);
- Eczemă subacută, urmează eczemei acute cu formare de cruste sau scuamo-cruste;
-Eczemă cronică, în care tegumentul devine uscat, scuamo - keratozic sau hiperkeratozic,
asociat cu apariţia de fisuri. Poate fi localizată palmo-plantar, iar leziunile sunt pruriginoase.

2.După cauză pot fi:

I. Dermatita de contact (eczema de contact sau exogenă) se datorează contactului cu

diferite substanţe externe, cu potenţial alergic.

Există doua forme clinice:

- Eczema profesională ortoergică sau iritativă: la nivelul mâinilor apar leziuni de tip
eritemato-papulo-veziculoase, cu exudaţie sau cu senzaţie de arsură locală.
- Eczema alergică de contact: apare la indivizii predispuşi sau cei cu expunere prelungită la
alergen. Se manifestă atât la locul de contact cât şi la distanţă de zona de contact. Cele mai
frecvente substanţe alergene sunt: metalele (nikel, crom), coloranţii, detergenţii, unele
medicamente, plante şi extrase vegetale. Poate fi de tip acut sau cronic.

2
 Alergenii pot fi diferite substanţe din mediul exterior (alimente, praf, mucegaiuri,
polen, acarieni sau unele medicamente, coloranţi, conservanţi sau chiar alimente) care
pătrunse în organism pot să declanşeze reacţii cutanate.
Alergenii sunt substanţe antigenice care determină sinteza unor structuri numiţi
anticorpi, dirijaţi împotriva acestora; din conflictul antigen-aticorp rezultă un anumit tip de
reacţie alergică.

Tipuri de reacţii alergice:

1. Reacţii de tip anafilactic (reacţia de tip I), este mediată de Ig E care au rol în declanşarea
unor reacţii de tip imediat, direct, anafilactic.
2. Reacţii de tip antigen - anticorp (Ag–Ac) (reacţia de tip II).
3. Reacţia antigen + anticorp + complement (Ag+Ac+C), în urma cărora se formează
complexe imune circulante - CIC (reacţia de tip III); aceste complexe imune au tendinţă
de localizare în anumite organe sau ţesuturi cu afectarea funcţiei acestora.
4. Reacţia de tip IV sau imunitate de tip întârziat, este mediată celular, de limfocitele T; este
tipul de reacţie ce apare în infecţia TBC (IDR la PPD), în dermatita de contact sau în
eczemele profesionale.

II. Eczeme mixte exo-endogene, dintre care cea mai frecvent întâlnită este eczema
seboreică. Este determinată de secreţia excesivă de sebum şi proliferarea unei levuri. Apare
în zone seboreice (în pielea capului, zona centro-facială, sprâncenoasă, presternal).

Eczema seboreică

3
a) La adult – apar scuame grăsoase, de culoare gălbui, pruriginoase, situate pe fond
eritematos la nivelul pielii păroase a capului, la nivelul feţei, medio-toracic. Este declanşată
de seboree, factori psihici (stres), factori neurologici (boala Parkinson, epilepsie), boli
cardiace, infecţii cu HIV.
b) La sugar – se manifestă în primele 2 luni de viaţă, cu localizare în pielea păroasă a capului,
sub aspectul unor cruste galben-brune aderente, grăsoase, ce aglutinează firele de păr şi care
se extind la nivelul toracelui şi în zona fesieră.

Alte tipuri de eczeme mixte:

- Eczema varicoasă - varice hidrostatice, dermatită de stază;
-Eczema microbiană - pe suprafaţa pielii apar manifestările unei infecţii, iar în jur manifestări
alergice;
- Eczema paratraumatică;
- Eczema micotică - ca reacţie la alergenii micotici;
- Eczemele din bolile interne - hepatite cronice, afecţiuni digestive cu malabsorbţie.

III. Eczemă constituţională sau dermatită atopică.

Poate să apară la diferite vârste, începând din perioada de sugar, cu continuare la
adolescent sau la adult. Ia forme clinice particulare pentru fiecare grupă de vârstă dar cu
manifestări comune incluse în terenul de atopie. Frecvent se asociază cu astm bronşic alergic,
conjunctivită alergică, rinită alergică.
Apare printr-o predispoziţie a individului. Mecanismul de producere: dereglări ale
imunităţii de tip celular (tip IV), prin scădere activităţii limfocitelor T şi dereglări ale
mecanismelor umorale tip I (creşteri ale ale IgE, scăderi ale IgA).

a) Eczema constituţională a sugarului şi copilului mic apare la sugari între 2 luni şi 2 ani.
Clinic: La sugari (eczema infantum, eczema constituţională, dermatita exudativă), la
nivelul obrajilor apar erupţii eritemato-papulo-veziculoase, pruriginoase, legate de obicei de
momentele din diversificarea sugarului. Leziunile se pot extinde pe corp şi membre cu
aceleaşi caracteristici.
b) Prurigo Besnier al copilului mare apare între 4-12 ani şi are tendinţa să se localizeze în
plica cotului, fosa poplitee, laterocervical, ceafă. Manifestările sunt de tip subacut, cu eritem,
papule, scuame, leziuni pruriginoase, escoriate. Sunt accentuate de degresarea excesivă a
tegumentului. Copiii au intoleranţă la lână. Se asociază cu uscăciunea tegumentelor

4
(xerodermie), a pulpei degetelor (pulpită keratozică), cu pitiriazisul alb al feţei, dishidroză
palmo-plantară.
c) Neurodermita la adult – ia aspect cronic cu pigmentaţie şi lichenificare, cu prurit variabil,
având evoluţie recidivantă.

Tratament

Combinatia dintre remedii naturale si evitarea factorilor ce declanseaza eczemele pot

fi o solutie eficienta pentru o gestionare eficienta a problemei. Eczemele severe, cu toate
acestea, pot necesita medicamente pe baza de steroizi topici sau antihistaminice.

- sistemic - antihistaminice, corticoterapie, desensibilizare nespecifică.

- local - comprese antiexudative cu rivanol, soluţii de acid boric, dermatocorticoizi,
antibioterapie, creme si unguente

Eczema vine și pleacă adesea. Când apare, poate fi necesar să încercați diferite
medicamente și alte tratamente pentru a scăpa de erupție.

 Antihistaminic precum difenhidramina (Benadryl) poate controla mâncărimea.

 Crema sau unguentul cu corticosteroizi poate reduce mâncărimea. Pentru o reacție
mai severă, puteți lua steroizi ca Prednison (Rayos) pe cale orală pentru a controla
umflarea.
 Inhibitorii Calcineurinei, cum ar fi Tacrolimus (Protopic) și Pimecrolimus (Elidel),
reduc răspunsul imun care cauzează roșeață, mâncărime a pielii.

5
  Antibioticele tratează infecțiile pielii.
 Terapia cu lumină vă expune pielea la lumină ultravioletă pentru a vă vindeca erupția.
 Compresele reci aplicate înainte de a aplica crema cu corticosteroizi pot ajuta
medicamentul să intre mai ușor în piele.

Dacă o reacție alergică duce la apariția eczemelor, va trebui să evitați substanța care o
declanșează.

Cele mai multe eczeme apar și trec în timp. Dermatita atopică este de obicei cea mai
gravă în copilărie și se îmbunătățește odată cu vârsta. Alte forme de eczeme pot rămâne cu
dumneavoastră pe tot parcursul vieții, deși puteți lua măsuri pentru a vă reduce simptomele.

Sfaturi pentru reducerea focarelor

Iată câteva modalități de a preveni apariția eczemelor și de a gestiona simptomele:

 Aplicați comprese reci pe piele sau faceți o baie coloidală de fulgi de ovăz sau
bicarbonat de sodiu pentru a ușura mâncărimea.
 Hidratează-ți pielea zilnic cu o cremă bogată pe bază de ulei sau unguent pentru a
forma o barieră de protecție împotriva elementelor. Aplicați crema imediat după ce
ieșiți din duș sau baie pentru a sigila umezeala.
 După dus, ștergeți ușor pielea cu un prosop moale. Nu frecați niciodată.
 Evitați zgârierea. Ați putea provoca o infecție.
 Utilizați detergenți, produse de curățare, machiaj și alte produse de îngrijire a pielii
fără parfum.
 Purtați mănuși și haine de protecție ori de câte ori manipulați substanțe chimice.
 Purtați haine largi din fibre moi, precum bumbacul.

De asemenea, ar trebui să evitați orice declanșator cunoscut.

Aloe Vera

Aloe Vera este printre cele mai simple remedii pentru eczema, ajuta la reducerea
inflamatiei, pastreaza pielea hidratata si o protejeaza. Se foloseste gelul din planta de Aloe

6
Vera, care se aplica pe zona afectata, spalata si uscata cu un prosop. Dupa 15 minute, zona se
spala pentru a indeparta gelul. Are capacitatea de a calma inflamatia si de a oferi un efect de
calmare a pielii.
Aloe Vera are proprietati antioxidante, antimicrobiene, favorizeaza imunitatea si
vindecarea ranilor. Poate fi folosita in asociere cu alte remedii naturiste, cum ar fi ulei de
cocos, uleiuri esentiale, ulei de masline sau turmenic.

Uleiul de cocos

Un alt ingredient pe care il poti folosi pentru a eczema este uleiul de nuca de cocos.
Este o sursa importanta de vitamine si minerale, protejeaza pielea si poate reduce inflamatia.
Hidrateaza pielea, umple spatiile intercelulare, previne uscarea pielii, iritatia si mancarimile.
Se aplica pe pielea curata si se lasa sa actioneze cel putin 15 minute, dupa care se spala cu
apa curata.

Uleiul de cocos poate reduce simptomele eczemei, dar nu trebuie sa inlocuiasca

tratamentele conventionale. Exista o serie de studii care arata ca uleiul de cocos poate calma
pielea afectata de eczema. Unele cercetari sugereaza ca uleiul de cocos poate fi util si in
reducerea infectiei cu Stafilococ auriu, dar cercetarile in acest sens au fost de dimensiuni
mici, pe un numar redus de participanti.
Uleiul de cocos, la fel ca alte uleiuri, face parte din categoria produselor ocluzive si
emoliente, care formeaza un strat de protectie la suprafata pielii si previne deshidratarea.

Uleiul de jojoba

Uleiul de jojoba patrunde profund in piele, mentinand-o umeda si hidratata. Este

foarte hidratant deoarece este alcatuit din alcooli grasi, acizi grasi si uleiuri. Alcoolii grasi din
uleiul de jojoba nu sunt tipul de alcooli care usuca, cum ar fi alcoolii izopropilici. Nutrientii
din uleiul de jojoba sunt eficienti in tratarea pielii uscate si cu prurit, simptome prezente in
caz de eczema. Asigura hidratare si reduce inflamatia datorita ingredientelor nutritive
benefice. Jojoba contine nutrienti ca vitamina E si vitamina B, precum si minerale ca crom,
cupru si zinc, ce hranesc si protejeaza pielea de efectele imbatranirii.
Se maseaza o cantitate mica de ulei de jojoba pe zona afectata, pana este absorbit de
piele partial (uleiul acesta este foarte bogat si dens, astfel ca nu poate fi masat pana intra
complet in piele, ca alte uleiuri). Se aplica de 3 ori pe zi.

7
 Musetelul

Cu totii cunoastem ce efecte minunate are ceaiul de musetel, care relaxeaza si induce
o stare de bine. Musetelul poate fi benefic si in cazul exemelor. Ceaiul de musetel contine o
cantitate crescuta de flavonoizi ce combat inflamatiile pielii, reduc simptomele ca durerea,
mancarimea, eruptia si aspectul uscat. Ceaiul de musetel are si efecte antimicrobiene, distruge
anumiti germeni si bacterii care agraveaza eczemele.

Se adauga cateva flori uscate de musetel in apa clocotita, se lasa la infuzat cateva
minute si apoi se scurge. Se aplica ceaiul racit sub forma de comprese sau se unge pur si
simplu piele cu ceai, lasand sa actioneze 10 minute, dupa care se spala pielea.

Sigur ca ceaiul poate fi si consumat ca atare, crescand imunitatea si reducand inflamatiile.

Uleiul de masline

Uleiul de masline este foarte eficient in imbunatatirea sanatatii pielii, deoarece poate
hidrata pielea si previne inflamatiile. Acesta este motivul pentru care uleiul de masline poate
fi sigur si eficient in tratarea eczemelor. Se aplica pe piele, se lasa actioneze 15 minute si apoi
se spala cu apa calda. Uleiul de masline contine cantitati mari de acizi grasi Omega 3 care pot
reduce inflamatia. Uleiul terebuie usor incalzit inainte de aplicare pe pielea cu aspect solzos.

Unguente cu galbenele

Unguentele cu galbenele sunt folosite de mult timp ca remediu pentru a reduce

inflamatiile pielii, in arsuri sau leziuni ale pielii. Compusii din florile de galbenele
favorizeaza circulatia sangvina in zona unde este aplicat produsul, ajuta la hidratare si previne
infectiile. Unguentele pe baza de galbenele se gasesc la farmacii sau magazine naturiste.
Petalele contin o serie de rasini ce contin numerosi antioxidanti puternici. Acestia protejeaza
pielea de radicalii liberi nocivi si favorizeaza vindecarea. Pot creste nivelul de colagen si
elastina din piele, necesare pentru prevenirea leziunilor.

8
 Sfaturi pentru gestionarea eczemelor

In plus pe langa tratamentul prescris de medic si eventualele remedii naturiste mentionate

anterior, puteti lua o serie de masuri pentru a reduce mancarimea si severitatea eczemelor, sau
pentru prevenirea lor.

Aceste masuri includ:

 Mentineti-va unghiile taiate scurt si evitati zgarierea pielii.

 Ingrijiti frecvent pielea cu unguente, creme si lotiuni care nu contin alcool, parfumuri
sau coloranti.

 Folositi un umidificator, in special daca aerul este uscat.

 Evitati hainele ce pot irita pielea, cum ar fi lana sau fibre sintetice. Purtati imbracaminte
din bumbac moale.

 Evitati spalarea hainelor cu sapunuri si detergenti puternici si evitati factorii chimici care
pot irita pielea.

 Evitati alergenii din aer, cum ar fi polenul, parul de animale de companie si praful.

 Faceti bai scurte cu apa calduta si evitati dusurile si baile fierbinti. Folositi produse de
ingrijire a corpului delicate, pentru piele sensibila, hipoalergenice si testate
dermatologic. Evitati frecarea pielii cu prosopul dupa baie. Aplicati imediat dupa baie o
lotiune emolienta calmanta. Uleiurile de baie pot contribui la hidratarea pielii in timpul
dusului.

 Evitati piscinele clorurate. Daca trebuie sa inotati intr-o piscina cu clor, hidratati bine
pielea atunci cand iesiti din piscina.

 Evitati parfumurile, lotiunile de piele parfumate si sampoanele puternic parfumate.

Atunci cand utilizati un nou produs cosmetic, incercati mai intai sa il testati pe o zona
mica a pielii, cum ar fi antebratul.

 Iarna evitati temperaturile crescute in interior, iar vara evitati sistemele de aer
conditionat care pot usca aerul si pot irita pielea.

 Evitati activitatea fizica puternica in vremea calda.

9
 Tehnici de relaxare pentru ameliorarea eczemelor

Stresul este un factor declansator comun al eczemelor. Desi nu este clar exact de ce,
se considera ca stresul joaca un rol important in dezvoltarea inflamatiei. Este util, de aceea, sa
invatam sa facem fata situatiilor stresante folosind tehnici de relaxare ce pot ajuta la
reducerea aparitiei eczemelor.

Tehnicile de relaxare care pot fi utile in astfel de cazuri includ:

 meditatie
 terapie cognitiv comportamentala

 exercitii de respiratie
 tehnici de vizualizare

 terapie prin muzica

 hipnoza

 biofeedback

 thai chi

 yoga

Plan de îngrijire la pacientul cu eczemă

Eczema sau dermatita – reprezintă o afecțiune cutanată de tip inflamator,

caracterizată prin leziuni polimorfe succesive de tip eritem, papula, vezicula, scuama,
asociate cu simptomatologie de tip prurit.
Cuvântul "eczema" derivă din cuvântul grecesc "ekzein", care înseamnă opărit, ceea
ce subliniază caracterul clinic al leziunilor eczematoase.

1) Culegerea datelor
a) circumstanțe de apariție:

10
 Evolutia acestei maladii este, de cele mai multe ori, recidivantă, iar cauzele sunt multiple:
externe (exogene), interne (endogene), mixte.
- contact cu alergeni: plante, păr de animale, cosmetice, detergenți, substanțe chimice toxice
iritante, alimente alergizante (căpșuni, ouă, carne, ciocolată,..)
- alergeni inhalați - praf sau polen,
- tratamente medicamentoase (aspirina, morfina, PNC,...)
- poluarea mediului
b) factori favorizanți:
- contacte repetate cu o substanță alergică (nichel, cauciuc, detergenți, unele substanțe
medicamentoase etc.) = Eczema alergică
- persoane predispuse ereditar la alergi - Simptomele si puseele sunt declanșate, în
principal, de către pneumalergene (praf de casă, animale microscopice ca acarienii,
polenuri) sau de către alte alergene prezente în unele alimente: lapte, ouă, soia etc. =
Eczema atopică
- prezenta unui focar infecțios. = Eczema prin sensibilizare internă.
- imunitate scăzută
- stresul
- afecțiuni endocrine
- tulburări digestive
- microbi, fungi
c) manifestări de dependență:
 eritem
 papula
 vezicula
 scuama

La eczema acută:
 Apariția de plăci de un rosu aprins prost delimitate, pruriginoase; apoi apar mici
vezicule, abia vizibile, nedureroase, care confluează rezultând placardul de eczemă.
Veziculele se sparg datorită pruritului și a gratajului, iar placardul începe să
zemuiască. La suprafață astfel se formează cruste mai mult sau mai puțin groase, care
cad după una-două saptămâni și lasă cicatrice de culoare roz.

11
  Eczemele cronice, mai variate, se clasifică în trei categorii principale:
- formele uscate, care se traduc prin placarde roșii și cu cruste, prost delimitate, cu o
descuamare când fină, când în lambouri mari;
- formele lichenifiate, care se caracterizează prin plaje de piele groasă și de culoare
violet-purpuriu, parcurse de șanțuri cu desen cu romburi;
- formele dishidrozice, care se traduc prin apariția de vezicule pe fețele laterale ale
degetelor; acestea pot să se rupă și să formeze cruste sau fisuri, în particular pe palme
și pe suprafețele plantare.
 prurit cutanat intens
 piele uscată
 inflamație și exudație tegumentară
La eczema microbiană leziunile sunt localizate la plici (axilă, submamar, retroauricular,...)
La eczema de contact leziunea se află pe părțile descoperite (dosul mâinii)
La eczema internă leziunile sunt localizare pe trunchi (torace, abdomen)

Investigații și examene de laborator:

- teste cutanate pentru depistarea alergenului
- recoltarea produselor patologice
- recoltarea sângelui pentru examinări de laborator( HLG, IgE, Eo, VSH)

2) Problemele pacientului:
- alterarea integrității pielii
- potențial de suprainfectare a erupției
- disconfort
- durere
- prurit
- alterarea imaginii de sine sau a imaginii corporale
- deficit de autoîngrijire
3) Stabilirea obiectivelor:
- ameliorarea durerii
- ameliorarea pruritului
- prevenirea extinderii leziunilor
- prevenirea complicațiilor

12
- redobândirea unei imagini de sine pozitive
- reintegrarea socio-profesională
4) Intervenții
- identificarea și eliminarea factorilor favorizanți sau agravanți
- aprecierea aspectului tegumentelor
- igiena riguroasă a tegumentelor intacte
- aplicarea tratamentului local (unguente, creme, băi, mixture, pansamente umede)
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic și urmărirea efectului
terapeutic
- măsurarea funcțiilor vitale
- observarea apariției unor complicații
- educația pacientului privind: măsurile de prevenire a suprainfectării leziunilor;
necesitatea respectării dietei prescrise; continuarea tratamentului la domiciliu
- încurajarea pacientului în redobândirea unei imagini de sine pozitive
- ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale
- efectuarea testelor cutanate
- recoltarea sângelui pentru examene de laborator
5) Evaluare
Răspunsul pacientului la tratament este pozitiv. Pacientul a fost informat și a înțeles
importanța tratamentului și evitarea expunerii la alergeni.

Educația pacientului cu afecțiuni dermatologice constă în:

Educația pacientului privind:
- igiena tegumentelor
- dezinfecția tegumentelor atunci când se produc mici leziuni
- igiena lenjeriei de corp
- alimentația echilibrată evitând alimentele alergice
- hidratare corespunzătoare pentru a preveni uscarea pielii și pruritul
- prevenirea leziunilor de grataj prin tăierea scurtă a unghiilor
- prezentarea la medic și evitarea autotratării
- evitarea factorilor declanșatori sau favorizanți precum: agenți iritanți, microorganisme,
traumatisme, expunerea la factori care induc sau întrețin unele leziuni ( expunere la soare,
vânt, frig,...), înțepături de insecte, leziuni contagioase, alcool, fumat,....
- măsuri de prevenire a transmiterii infecției
- măsuri de prevenire a suprainfectării leziunilor

13
- necesitatea respectării regimului igieno-dietetic prescris
- continuarea tratamentului la domiciliu
- necesitatea unei igiene riguroase

Intervențiile asistentei medicale în afecțiuni dermatologice:

- pregătirea pacientului și participarea la efectuarea unor tratamente
- identificarea și eliminarea factorilor favorizanți sau agravanți
- aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor și anexelor (culoare, leziuni cutanate,...)
- igiena riguroasă a tegumentelor intacte
- tăierea unghiilor scurt și igiena acestora, eventual aplicarea de mănuși sterile
- măsurarea funcțiilor vitale
- izolarea pacientului cu leziuni contagioase
- schimbarea lenjeriei de pat și de corp de câte ori este nevoie
- în cazul leziunilor în regiunea fesieră sau organe genitale, utilizarea de bazinete și urinare
individuale, sterile
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic și urmărirea efectului
terapeutic
- aplicarea tratamentului local (pudre, unguente, creme, băi, comprese)
- observarea apariției unor complicații
- recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator
- încurajarea pacientului în vederea redobândirii unei imagini de sine pozitive
- educația pacientului privind prevenirea transmiterii infecției și suprainfectării leziunilor,
continuarea tratamentului la domiciliu, igiena riguroasă, respectarea dietei prescrise.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.ncmhcso.org/types-of-eczema-21335

2. https://www.sanatatenonstop.ro/remedii-eczema/

3. https://materiale.pvgazeta.info/utilizator-189/eczema-la-om-
fotografii-cauze-si-tratamentul.html

4. https://sfaturimedicale.ro/eczema-remedii-naturiste/

15