• Grindina este unul dintre cele mai periculoase fenomene,

efectul distrugator al ei aducand mari pagube materiale. Este

un fenomen meteorologic extrem si reprezinta o precipitatie
sub forma de particule de gheata (greloane) fie transparente,
fie partial sau total opace;

• Acestea au in general forma sferoidala, conica sau

neregulata, cu diametre variind intre 5 si 50 mm si se
formeaza in nor fie separate unele de altele, fie aglomerate in
blocuri de forma neregulata (Pruppacher et al., 1997).
 GENEZA GRINDINEI

• Pentru formarea grindinei este important să fie cunoscute procesele

microfizice care influenţează formarea şi distribuţia picăturilor din
nori, dar este tot atât de util, sa fie analizate procesele la scara mare
care controlează şi stabilesc condiţiile de geneză şi evoluţie a norilor.
• Partea inferioară a norilor Cumulonimbus constituie sediul
formării picăturilor de apă, unde se întrunesc condiţii favorabile
pentru ca vaporii de apă ridicaţi prin convecţie termică şi
dinamică să condenseze; aici, temperaturile sunt coborîte, dar
nu negative;

• Partea mediană caracterizată prin picături de apă suprarăcite,

în care grindina creşte foarte mult în greutate. Aici, deşi
temperaturile sunt negative, picăturile de apă se menţin în
stadiul de picături suprarăcite. Numai în contact (prin ciocnire)
cu boabele de măzăriche sau grindină, ele pot îngheţa peste
acestea, determinând un strat de gheaţă transparentă;
• partea superioară a norului Cumulonimbus este zona în care, vaporii
de apă ajunşi prin procese adiabatice sunt transformaţi prin sublimare
în ace de gheaţă, măzăriche moale etc., cu aspect de gheaţă mată;
aici, temperatura este cu mult sub 0°C, chiar sub -15°C, -23°C.
• Studiile teoretice şi observaţiile (Morgan şi Summers, 1986) au
arătat că, grindina poate creşte în diferite locuri şi altitudini din
interiorul norului convectiv. Creşterea grindinei începe la altitudini
între 5 şi 10 km (Browning şi Foote, 1976), în norii cu picături
suprarăcite (temperaturi < 0°C), şi este necesară prezenţa unei
regiuni, cu curenţi ascendenţi puternici pentru a susţine
greloanele de grindina (Nelson, 1983 citat de Paraschivescu);

• Ca hidrometeor, grindina reprezintă o formă de precipitaţii solide

alcătuite din granule transparente sau opace de gheaţă, de
diferite forme (sferice sau colţuroase), mărimi (cu diametre
variabile între 0.5 şi 50 mm) şi greutate (de la câteva grame, la
peste 300 grame);
• Procesele de formare a grindinei sunt deosebit de complexe
depinzand de conditiile din norul de furtuna;

• Daca particulele de gheata au crescut prin depunere sau

desublimare atunci ele se vor numi cristale de gheata sau
cristale de zapada;

• Cristalele de zapada pot de asemenea creste prin ciocnire

cu picaturile supraracite, care mai tarziu ingheata. Cristalele
de zapada pot creste prin ciocnire cu alte cristale de zapada;
acest mecanism este numit agregare;
• Cauzele genetice ale grindinei sunt determinate de
particularităţile circulaţiei atmosferei, în interacţiune cu cele
ale suprafeţei active;

• Variabilele din mediu care influenteaza structura interna a

straturilor de crestere ale grelonului de grindina sunt in primul
rand continutul de apa, care determina rata acumularii, si
temperatura norului, care influenteaza economia termica a
grindinei in crestere. Efectele acestor variabile sunt puternic
modulate de catre marimea grelonului de grindina (viteza
de cadere) si de catre miscarile dezordonate din timpul
caderii (Paraschivescu, 2006);
• Furtunile convective pot avea o larga varietate de forme.
Scara acestora variaza de la furtuni izolate insotite de
descarcari electrice implicand un singur nor convectiv (sau
celula) pana la complexe convective la mezoscara care
constau din ansambluri pluricelulare de furtuni insotie de
descarcari electrice (Holton, 1992);

• catalogarea sau clasificarea convectiei functie de aceste

efecte este dificila, deoarece este inevitabila stabilirea de
praguri care sa varieze functie de zona, sau de anotimp, dar
se pot folosi concepte precum severitatea, intensitatea
precipitatiilor, tipul de precipitatii.
• conditia esentiala pentru dezvoltarea convectiei este
stratificarea instabila a masei de aer;

• un factor suplimentar care contribuie la dezvoltarea

convectiei este neuniformitatea termica a maselor de aer,
deosebit de bine conturata in zona fronturilor atmosferice;

• predictibilitatea grindinei se bazeaza si pe analiza

repartitiei temperaturii si umezelii aerului in altitudine si, pe
ipoteza schimbarilor celor doi parametri la diferite inaltimi,
in directia cresterii sau scaderii instabilitatii masei de aer;
• Definitia de severitate a NWS (National Weather Service -
SUA) : o furtuna este severa cand contine unul sau mai multe
din fenomenele urmatoare:

• a) grindina de diametru 2 cm sau mai mult;

• b) rafale de vant de peste 50 noduri (25 m/s);

• c) tornade;
• Conditiile de dezvoltare pentru norii Cumulonimbus in sudul
Romaniei pot fi influentate de circulatiile la scara
sinoptica;

• De exemplu, un camp de presiune scazut, centrat in Marea

Mediterana, advecteaza aer cald si umed iar un camp de
presiune ridicat in estul Europei advecteaza aer rece in
partea sudica a Munteniei;

• Confluenta celor doua mase de aer va crea conditii pentru

producerea norilor Cumulonimbus in sudul Romaniei (Bordei
I. N., 2008, citat de Paraschivescu);
• Fenomene de vreme severa au fost asociate, de asemenea,
cu prezenta unor formatiuni barice depresionare, fie in zona
centrala a Marii Mediteraneene, fie peste peninsula
Balcanica, fie peste vestul Marii Negre simultan cu prezenta
unui camp anticiclonic fie peste Europa centrala, fie peste
Europa rasariteana (Bordei I. E., 2003);

• Variabilitatea temporala arata ca, lunile de vara sunt cele in

care apar frecvent caderi de grindina si dintre aceste luni,
luna iunie contorizeaza cele mai frecvente fenomene.
SISTEMUL ANTIGRINDINA
▪ Pentru ca, aparitia si evolutia
norilor de grindina sunt
fenomene relativ rapide,
combaterea efectelor
daunatoare se poate face, doar
prin sisteme de identificare
sigure, tehnologiile de
combatere a acestui fenomen
bazandu-se pe crearea in nori,
a unor germeni artificiali de
condensare, care determina
scaderea dimensiunilor
particulelor de grindina la
maximum marimea unui bob de
orez.
▪ Primul sistem antigrindina
testat la noi in tara se
alatura celor din Federatia
Rusa, Republica Moldova,
Bulgaria, Armenia,
Azerbaidjan, Georgia,
Tadjikistan, Uzbekistan,
Brazilia si China, care
protejeaza zeci de mii de
hectare de teren de caderile
de grindina;
• metoda consta in insamantarea norilor Cumulonimbus (din
care se considera ca poate sa cada grindina), cu iodura de
argint, care este transportata in masa norilor cu ajutorul
rachetelor antigrindina;

• microcristalele de iodura de argint constituie nuclee de

condensare suplimentare, fapt care reduce intensitatea
procesului de formare a grindinei;

• prin urmare, greloanele vor fi mai mici, existand posibilitatea

reala ca acestea sa se topeasca, cel putin in parte, inainte de
a ajunge pe suprafata terestra (Moldovan, 2003);
• o racheta antigrindina are o
greutate de 10 kg, iar eficienta
ei, este estimata a fi la nivel
mondial de 92 - 95 %;

• pretul de cost pentru beneficiarii

actiunii antigrindina este estimat
la 4-6 $/ha protejat;

• in Romania, cele mai intinse

suprafete, care urmeaza a fi
protejate, sunt localizate in
judetele Prahova si Iasi;
• Caderile de grindina produc, in fiecare an, pagube culturilor
agricole, livezilor de pomi fructiferi, podgoriilor si
gradinilor de legume si zarzavat;

• in situatiile, in care, greloanele de grindina depasesc 20 si

chiar 50 mm, ele pot deteriora acoperisurile cladirilor, sparg
geamurile si produc chiar victime omenesti;

• specific pentru grindina este faptul ca, ea nu se produce

niciodata, cand la suprafata terestra, temperatura este
mai mica de 00C.