FAMILIA Solanaceae

GENUL Solanum
SPECIA Solanum Tuberosum

Curs XI. Cartoful - “a doua pâine a ţării”; “fructul

pământului”

Este originar din America de Sud (regiunile inalte si umede din Peru, Columbia).
A fost adus in Europa in secolul al XVI-lea (prima oara in Spania, apoi in Anglia).
S-a raspandit in zonele cu conditii favorabile.
Productii mari se obtin in Germania, Olanda, Franta, Polonia etc.
A fost luat in cultura in Romania in secolul XIX.

Drept recunostinta Ludovic al XVI-lea purta o floare de cartof la butoniera.

Van Gogh l-a pictat in multe tablouri, irlandezii i-au ridicat o statuie, 1
iar in Belgia are un muzeu.
 0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
Bihor
Bistrita-Nasaud

0
100000
150000
200000
250000
300000

50000
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Braila

1990
Buzau
Constanta

2019
Galati
Tulcea

(12.06 min.)
Vrancea
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Cultura cartofului în România Ialomita
în România, ha

Prahova
Teleorman
Ilfov
Dolj
Gorj
Mehedinti
https://www.youtube.com/watch?v=ENVqmXUa7Qg

Olt
Valcea
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
Timis
Suprafaţa cultivată cu cartof de toamnă

2
 1. IMPORTANŢA economică
• Hrana pentru om si animale (porcine, bovine)

• Compozitia tuberculului:
- 76,3% apa;
- 23,7% substanta uscata, d. c. 17,5% amidon si proteine, enzime,
vitamine: A, B1, B2, C, D, PP.

Solanina din fruct: gust amar; poate deranja la stomac; devine toxica la
0,1 g/kg masa vie.

• Dintr-o tona de tuberculi, prin prelucrare industriala, se obtin:

- 95 litri de alcool de 40˚ sau
- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic sau
- 140 de kilograme de amidon uscat sau
- 100 de kilograme de dextrina.

Cartoful Esential in Hrana Zilnica, Stimuleaza Memoria si Multe Alte Beneficii

(14.49 min.)
https://www.youtube.com/watch?v=zfKB3UQraCM 3
 Din punct de vedere fitotehnic

• lasă terenul curat de buruieni,

• valorifică economic gunoiul de grajd şi

îngrăşămintele minerale,

• plantă premergătoare valoroasă pentru

grâul de toamnă, orzoiacă ş.a.

4
 Tuberculii destinaţi prelucrării industriale

Calitatea fizică evidenţiază aspectul tuberculilor, astfel:

• mărimea tuberculilor;
• forma tuberculilor, care este specifică soiului;
• adâncimea ochilor, aspect foarte important la curăţare;
• culoarea pulpei, care determină şi aspectul produsului finit;
• vătămările mecanice ale tuberculilor produse de mijloacele
• mecanice din timpul recoltării şi manipulării sau produse de
• pir şi dăunători de sol;
• atacul de boli, important pentru păstrarea cartofului.

Calitatea tehnologică se referă la:

• randamentul de fabricare;
• culoarea chipsului;
• consumul de ulei.

5
 Particularităţi botanice şi biologice
• Plantare → rasarire = 15-30 de zile (in functie de temperatura);
• Rasarire → inceputul tuberizarii = 10-30 zile (are loc cresterea
radacinii, a stolonilor, a tulpinii si frunzelor);

- radacina → firoasa si ramificata; radacina primara si radacina

secundara (stolonifera);
- stoloni → muguri axilari si terminali; in spatiul varfului de crestere
exista o zona care se ingroasa, din care se formeaza tuberculul.

• Tuberizarea (incetarea cresterii plantei aeriene si crestere

tuberculului) dureaza 25-45 de zile;

• Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele

si lujerii ingalbenindu-se) dureaza 20-40 de zile.

• Pe suprafata tuberculului exista ochi, formati din 3 muguri la

subsoara unui rudiment de frunza, care se numeste spranceana. In
conditii optime de germinare, cartoful incolteste (mugurele central se
transforma in colt). 6
 Clasificarea

dupa
dupa
perioada de
calitate
vegetatie

timpurii semitimpuriisemitârzii târzii Clasa A Clasa B Clasa C Clasa D

Bran, pentru
Rustic, Super Titus diferite
Fresco pentru foarte
Teo (110-130 (peste 130 preparate (fainos)
(95 de zile) salate fainos
(95- zile) de zile) culinare
110 zile) (amidon fin);
7
 2. CERINŢELE faţă de factorii de vegetaţie
Relaţiile
cu
factorii de mediu

caldura lumina umiditatea solul

cresterea plantelor si seceta determina

nisipo-lutos,
formarea tuberculilor stagnarea cresterii
la umbra nu luto - nisipos,
→ 15-18°C tuberculilor,
formeaza tuberculi aluvionar, afanat,
(la -2 sau -3°C cartoful reducerea productiei si
bine aerisit, fertil 8
este complet distrus) capacitatii de pastrare
 3. ZONAREA cartofului în România
Zone
de
favorabilitate

favorabile
foarte favorabile favorabile pentru
cultura timpurie

depresiuni intramontane
dealuri subcarpatice Sud, Sud-Est, Arad,
si extramontane
(19-20°C, Sudul Moldovei,
(16-18°C, precipitatii anuale
precipitatii anuale mai mici) Dobrogea
mai mari de 600 mm/an)

 reuseste in bazine specializate:

Ţara Bârsei, Covasna, Harghita, Suceava, Dambovita s.a. 9
 5. ASOLAMENTUL / ROTAŢIA culturii

Tipul Premergatoare
bune nerecomandat
cartofi leguminoase perene si anuale, cartofi, tomate,
timpurii cereale paioase si bostanoase vinete,
radacinoase
cartofi de cerealele de toamna, cartofi, in,
vara leguminoasele si plantele de morcovi
nutret
cartofi cerealele de toamna si cultura de
de primavara, leguminoasele cartof
toamna anuale si plantele de nutret
anuale 10
 5. FERTILIZAREA
• Pentru 1.000 kg tuberculi şi biomasa epigee aferentă, cartoful consumă în medie 5 kg azot -
N, 3 kg pentaoxid de fosfor - P2O5, 8 kg oxid de potasiu - K2O, 3 kg oxid de calciu - CaO şi
1 kg oxid de magneziu - MgO.
• Exemple de fertilizare:
 după leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 20-30 kg/ha şi se măreşte doza
de fosfor cu 20 kg/ha;
 după leguminoase anuale, doza de azot se reduce cu 10-20 kg/ha şi se măreşte doza
de fosfor cu 15 kg/ha;
 după plante tehnice, doza de azot şi fosfor se măreşte cu 10-20 kg/ha.
• Cele mai recomandate îngrăşăminte chimice cu azot sunt nitrocalcarul şi ureea pe solurile
acide, iar pe cele neutre azotatul de amoniu şi ureea.
• Îngrăşămintele simple cu P şi cu K se aplică înainte de efectuarea arăturii. Îngrăşămintele
cu N se aplică primăvara la pregătirea solului pentru plantare şi din nou la 10-35 zile după
răsărire.
• Îngrăşămintele complexe se pot aplica atât la plantare, cât și în vegetaţie.
• Fertilizarea cu gunoi de grajd:
 este prielnică soiurilor timpurii, fiind bine valorificată și de către soiurile tardive;
 se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de grajd şi se reduc dozele de
îngrăşăminte chimice cu 2 kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru fiecare tonă de gunoi
de grajd aplicată.

Schemă de fertilizare pentru cultura cartofului, cu fertilizanți Azomureș

(3.40 min.)
11
https://www.youtube.com/watch?v=iAGvKGGb_8U
 6.
Lucrarile solului

aratura pregatirea terenului

cat mai tampuriu posibil, discuit la 10 -12 cm (timpurii),

in functie de umiditatea solului, lucrat cu combinatorul la 10-12 cm
pentru a nu scoate bolovani (cartofi de vara, toamna)

25-30 cm (c.timpurii),
30-32 cm (c.de vara),
30-32 cm +10 cm subsolaj 12
(c.de toamna)
 7. PLANTATUL cartofilor

Plantarea începe când temperatura solului la 10 - 15 cm are 6 – 8ºC

Plantarea cartofului de consum

(20.41 min.)
https://www.youtube.com/watch?v=F1NO0_vg68Y

13
 8. ÎNTREŢINEREA culturii de cartofi

• Fertilizarea chimică: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (c.timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20

(c.vara /toamna)

• Lucrări ale solului: 1 praşilă şi rebilonare (c.timpurii); 1-2 praşile şi rebilonare

(c.vara); 2-3 praşile şi rebilonare (c.toamna)

• Erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (c.timpurii);

Gesagard 3 kg/ha + Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (c.vara); Gesagard 4 kg/ha
+ Dual 500 CE 4 l/ha dupa plantare (c.toamna);

• Combaterea bolilor - mana cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan

etc.

• Combaterea daunătorilor - gandacul din Colorado: Decis, Fastac, Karate,

Oltitox, Regent, Actara etc.

• Irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (c.timpurii); 4-6 udari la
6-10 zile cu norma de 300-400 mc/ha (c. vara /toamna)
14
• Leptinotarsa decemlineata

15
 9.
Recoltarea

cartofi timpurii cartofi de vara cartofi de toamna

a doua jumatate a lunii mai, 1 septembrie - 5 octombrie

1 iulie - 31 august
pana la sfarsitul lui iunie (Tractor + masina de
(Tractor + masina de
(Tractor + masina de scos cartofi;
scos cartofi)
scos cartofi) combina de recoltat cartofi)
16
 5000

0
10000
15000
20000
25000
30000
2000
4000
6000
8000

0
10000
12000
14000
16000
18000
20000
Bihor
Bistrita-Nasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Braila

1990
Buzau
Constanta

2019
Galati
Tulcea
Vrancea
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Ilfov
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
Timis
Producţia medie de cartofi de toamnă, kg/ha

17
 Sistemul ecologic de cultură a
cartofului
• Alegerea soiurilor pretabile pentru cultivare în
sistem ecologic:

- rezistenţa la atacul de boli şi dăunători,

rezistenţa la secetă şi la alţi posibili factori de
stres;

- în zona colinară şi de munte, pentru producţia în

sistem ecologic, se recomandă soiurile de cartof
Sante, Désirée, Adora şi Rustic (deşi soi valoros,
s-a comportat neconvingător în condiţii de
secetă). 18
 Aplicarea corectă a agrotehnicilor specifice agriculturii ecologice

• Alegerea timpului optim pentru executarea lucrărilor mecanice şi folosirea

utilajului adecvat;

• Lipsa precipitaţiilor în perioada plantatului îngreunează pregătirea patului

germinativ;

• Răsărirea neuniformă influenţează negativ producţiile;

• Controlul buruienilor → cu ţesala de buruieni se poate rezolva problema

buruienilor în procent de 60%;

• Utilizarea biofertilizanților determină scăderea riscului îmburuienării:

 primăvara, înainte de plantare → îngrăşămint fosfatat EUROBIO 26 (doza 150 kg/ha) şi
biofertlizantul Azofertil (doza 10 l/ha)
 (la îmbobocire) → Ecofertil P (doza 10 l/ha) şi Biomit Plussz (doza 5 l/ha);

• Combaterea dăunătorilor: tratamente cu NOVODOR (doza 4l/ha),

NeemAzal (doza 2l/ha)

• Combaterea bolilor: pentru mană → zeamă bordeleză

19
Controlul gândacului din Colorado prin adunare mecanică
cu echipamentul ECG (produs de INMA Bucureşti)
(cultura ecologică)

20
 Dezvoltarea de tehnologii alternative în cultura
cartofului pentru obţinerea produselor ecologice şi
energetice (bioetanol)

• elaborarea şi promovarea tehnologiilor

specifice producerii de cartof ecologic
(2013);

• promovarea cartofului ca materie primă

pentru noi produse industriale şi pentru
producerea de energie neconvenţională
(2025).

21
22
Menţinerea colecţiei in vivo

23
 “Paşaport fitosanitar"
Planta Origine Organisme daunatoare
cautate in mod prioritar
Tuberculi de cartof oricare Ralstonia solanacearum
de samanta Clavibacter sepedonicus
Tuberculi de cartof tari cunoscute ca Ralstonia solanacearum
de consum fiind contaminate Clavibacter sepedonicus

Pasaportul fitosanitar → eticheta oficiala care dovedeste ca sunt

respectate dispozitiile Hotararii de Guvern nr. 563/2007, cu privire la standardele
sanatatii plantelor si la exigentele specifice.
O dată cu aderarea României la UE, paşaportul fitosanitar va însoţi plantele şi
produsele vegetale reglementate, în schimburile internaţionale desfăşurate
între România şi celelalte State Membre ale UE.

24