CAPITOLUL 2

PROFILUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI SATU MARE

2.1. PIB şi structura economiei judeţene

În cadrul acestui capitol s-au analizat indicatori macro-economici precum Produsul

Intern Brut (PIB), care măsoară volumul veniturilor generate într-o regiune sau judeţ, şi
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, care măsoară întreaga activitate economică a zonei
analizate. Aceşti indicatori au fost utilizaţi pentru a stabili la nivel macro-economic situaţia
prezentă, evoluţia, dar şi eficienţa diferitelor sectoare şi pentru a putea face comparaţii între
nivelul de dezvoltare economică la diferite nivele teritoriale (menţionăm că datele prezentate
sunt pe anul 2008 datorită faptului că e ultimul an pentru care există date oficiale disponibile
la nivel regional şi european)

Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie
medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a
judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.

Fig. 2.1.1. Fig. 2.1.2.

Evolutia P.I.B. (milioane lei - preturi curente) Evolutia P.I.B./locuitor (lei - preturi curente)

25000 35000
30000 Nord-Vest
20000 Bihor
25000 Bihor
Bistrita-Nasaud
15000 Bistrita-Nasaud
Cluj 20000
Cluj
Maramures 15000
10000 Maramures
Satu Mare 10000 Satu Mare
5000 Salaj
5000 Salaj
0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

Astfel, atât PIB cât şi PIB/locuitor au înregistrat creşteri, atingând, în anul 2008, valori
de 6.075,6 milioane lei pentru PIB, respectiv 16.601 lei pentru PIB/locuitor. Raportat la
celelalte judeţe din regiunea Nord-Vest, PIB-ul judeţului Satu Mare se situează la aproximativ
acelaşi nivel cu PIB-ul judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, însă sub media
regională. Într-o ierarhie în funcţie de PIB, judeţul Satu Mare se situează pe locul patru, urmat
de judeţele Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, în timp ce din punctul de vedere al PIB/locuitor, Satu
Mare ocupă penultimul loc în cadrul regiunii, fiind urmat doar de judeţul Maramureş.
 Nivelul scăzut al PIB/locuitor denotă faptul că activitatea economică la nivelul
judeţului Satu Mare are o valoare adăugată relativ redusă, bazată în special pe industria
prelucrătoare, care angajează peste 40% din forţa de muncă a judeţului. În comparaţie cu
valoarea regională a PIB/locuitor, se observă o scădere cu 10% a valorii acestui indicator,
între anii 2000 şi 2008, ajungându-se ca valoarea PIB/locuitor a judeţului Satu Mare să
reprezinte 78% din valoarea regională.

În anul 2008, contribuţia judeţului Satu Mare la PIB-ul regional se situează la nivelul
valorii de 10%, reprezentând aproximativ o treime din contribuţia judeţului Cluj şi mai puţin
de jumătate din contribuţia judeţului Bihor.

Fig. 2.1.3.

Contribuţia judeţeană la P.I.B.-ul regional

8%
10% 24%
Bihor
Bistriţa-Năsăud
Cluj
Maramureş
14%
10% Satu Mare
Sălaj
34%

Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

Potrivit Eurostat, produsul intern brut la nivelul judeţului Satu Mare a înregistrat o
creştere constantă, raportat la media Uniunii Europene. Dacă în anul 2000 aceasta reprezenta
21% din media UE, în anul 2008 a ajuns să atingă valoarea de 32%. Totuşi, urmărind evoluţia
acestui indicator la nivelul Regiunii Nord-Vest, se observă că s-a înregistrat o creştere mai
consistentă, de la 24% în anul 2000, la 41% în 2008.

Tabel 2.1.1. PIB-ul regional şi judeţean raportat la media UE (UE-27=100%)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Nord-Vest 24 26 28 30 33 33 36 40 41
Satu Mare 21 25 25 26 29 28 31 31 32
Maramures 18 20 22 23 25 25 28 30 31
Bistrita-Nasaud 21 20 22 24 26 28 31 34 35
Salaj 19 21 22 25 26 27 30 34 35
Cluj 32 34 36 38 42 44 47 56 56
Bihor 25 28 33 34 37 35 38 42 45

Sursa: EUROSTAT database

 Din analiza indicatorilor prezentaţi rezultă că, între anii 2000 şi 2008, judeţul Satu
Mare a înregistrat creşteri ale principalilor indicatori macroeconomici, creşteri care se
regăsesc în gradul de dezvoltare economică a judeţului. Raportat la celelalte judeţe din
regiune, se observă ca Satu Mare nu a reuşit să ţină pasul cu judeţele mai dezvoltate, care în
aceeaşi perioada au înregistrat o rată de creştere accelerată. Din acest punct de vedere se poate
spune ca decalajul dintre judeţele mai dezvoltate si Satu Mare au crescut, acesta din urmă
situându-se sub media regională pe întreaga perioadă de analiză.
La nivelul judeţului Satu Mare, PIB-ul a scăzut cu 7,6% în 2009. Conform
prognozelor elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, în martie 2011, judeţul va înregistra
din nou creşteri ale produsului intern brut în perioada 2011-2014, tendinţă care se
înregistrează în toate judeţele regiunii Nord-Vest:
Judeţul Satu Mare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
PIB-mil.lei preţuri 5341,6 6075,6 5845,6 6039,5 6344,9 6968,1 7646,4 8355,4
curente

Economia judeţului Satu Mare se bazează în special pe servicii şi industrie, care

contribuiau cu 48,19%, respectiv 31,06% la valoarea adăugată brută (VAB) judeţeană în
2008. Totuşi, dacă în cazul industriei în judeţul Satu Mare se înregistrează cea mai mare
contribuţie la VAB total din întreaga regiune, atunci când vorbim de servicii, judeţul se
clasează pe ultimul loc comparativ cu contribuţia acestui sector la VAB înregistrate de
celelate judeţe ale regiunii. Agricultura, deţine o pondere de doar 11,23% în valoarea
adăugată brută a judeţului, clasându-se pe locul doi, după Sălaj, în ierarhia regională.
Fig. 2.1.4.

Contribuţia sectoarelor la VAB-ul regional şi judeţean

în regiunea Nord-Vest în 2008
Agricultură şi pescuit Industrie Construcţii Servicii
48.19%
49.49%
51.29%

51.71%
53.81%

55.46%
58.28%

10.29% 9.90% 9.50% 5.64%

10.80% 9.40%
13.51%
27.71% 30.50% 24.99% 31.06% 30.15%
26.75%
23.65%
8.64% 10.70% 10.11% 4.56% 10.15% 11.23% 12.50%

Sursa: EUROSTAT Database

Dacă analizăm comparativ contribuţia sectoarelor economice la VAB şi structura

populaţiei ocupate în aceste sectoare se poate observa că agricultura, care are o pondere
redusă în VAB judeţeană, deţine peste 36% din populaţia ocupată, acest fapt subliniind
importanţa pe care acest sector îl joacă la nivelul judeţului Satu Mare.
 Industria şi serviciile ocupă ponderi importante ale populaţiei, dar şi contribuţia
acestor sectoare la valoarea adăugată brută e ridicată, iar construcţiile, deşi deţin o pondere
mică din populaţia ocupată (6,34%), aveau o contribuţie importantă la formarea valorii
adăugate brute (9,5%).

Fig. 2.1.5.
Structura valorii adăugate brute pe
sectoare ale economiei în 2008 la
nivelul judeţului Satu Mare
11.23%
Structura populaţiei ocupate pe
sectoare ale economiei în 2008 la
nivelul judeţului Satu Mare
31.52% 36.45%

48.19%
31.06%
6.34%

25.69%
9.50% Agricultură şi pescuit Industrie

Sursa: EUROSTAT database

În perioada 2000-2008 se poate observa o modificare în structura valorii adăugate

brute, în sensul scăderii ponderii agriculturii şi creşterii contribuţiei ramurilor din sectorul
industrie şi consturcţii. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, acesta nu a cunoscut modificări
importante în perioada analizată acesta contribuind, cu valori cuprinse între 47% şi 50% la
valoarea adăugată judeţeană.

Fig. 2.1.6.

Evoluţia structurii valorii adăugate brute pe sectoare

ale economiei în perioada 2000-2008 la nivelul
judeţului Satu Mare
100%
0%

Agricultură şi pescuit Industrie Construcţii Servicii

Sursa: EUROSTAT Database

 Astfel, economia judeţului Satu Mare, poate fi caracterizată drept o economie
industrial-agrară, specializată în construcţii de maşini, industrie alimentară, producţia de
mobilier, industria textilă, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în ascensiune.

Sectorul agricol este relativ dezvoltat, contribuind cu 14% la producţia agricolă

regională, în condiţiile în care dispune de 13% din fondul agricol al regiunii, producţia
vegetală reprezentând circa 70% din total, iar producţia animală 30%.

Fig. 2.1.7

Ponderea productiei agricole - Total (%) Fondul agricol (% din total re giune )

Satu Mare
14% Satu Mare 13%
28% 22%
Maramures
Maramures
16% 18% Bistrita-Nasaud
Bistrita-Nasaud
Salaj Salaj
20%
Cluj 16% Cluj
11%
19% 12% Bihor Bihor
11%

Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

În ceea ce priveşte sectoarele secundar şi terţiar, cea mai mare cifră de afaceri se
înregistrează în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor,
industria prelucrătoare şi construcţii. Aceeaşi ierarhie a domeniilor de activitate se poate
observa şi în cazul investiţiilor realizate. În plus, ca o consecinţă a poziţiei geografice
(deschidere către două frontiere – Ungaria şi Ucraina), sectorul transporturilor apare cu
investiţii de 67 de milioane de lei în anul 2009.

Fig. 2.1.8.
 Cifra de afaceri (milioane lei - preturi curente)

Industrie extractiva
5000 Industrie prelucratoare
Energie
4000
Constructii
3000 Comerţ
Hoteluri si restaurante
2000
Transport
1000 Tranzacţii imobiliare
Invatamant
0 Sanatate
2005 2006 2007 2008 Alte activitati de servicii

Cifra de afaceri (milioane lei preţuri

curente), 2009
4000
3000
2000
1000
0

Investitii brute (milioane lei - preturi curente) Investiţii brute (milioane lei preţuri
Industrie extractiva curente), 2009
Industrie prelucratoare
600
Energie 400
500
Constructii 300
Comerţ 200
400
300
Hoteluri si restaurante 100
Transport 0
200 Tranzacţii imobiliare
100 Invatamant
0 Sanatate
2005 2006 2007 2008 Alte activitati de servicii

Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

Analizând productivitatea muncii, calculată ca VAB/persoană ocupată, putem observa

că la nivelul judeţului Satu Mare se înregistrează cea mai mică valoare din regiune. Cea mai
mică productivitate a muncii se înregistrează în sectorul primar, mult sub media judeţeană şi
mai mică decât cea din restul judeţelor regiunii, datorită unei valori adăugate mici şi a
numărului mare de persoane ocupate în acest sector. Cea mai mare productivitate se
înregistra, în 2009, în sectorul serviciilor, datorită unei productivităţi ridicate în „intermedieri
financiare şi imobiliare”, dar totuşi aceasta este cea mai redusă din regiune. Şi în sectorul
industrial se înregistrează o productivitate a muncii mai mare decât media la nivel judeţean.
2.2. Agricultura şi silvicultura

Judeţul Satu Mare are un potenţial agricol important, solul şi clima sunt favorabile
pentru activităţi de producţie vegetală şi creşterea animalelor. Majoritatea localităţilor din
judeţ sunt situate în zonă de câmpie. Zona deluroasă şi de munte acoperă doar partea nord-
estică a judeţului.

Agricultura şi pescuitul angajează circa 2,6% din numărul persoanelor angajate, însă
peste 37,5% din populaţia ocupată a judeţului, fapt care demonstrează că activităţile agricole
sunt practicate cu precădere în cadrul fermelor individuale şi la o scară redusă.

De remarcat este faptul că în anul 2009, numărul firmelor active în agricultură de la

nivelul judeţului a fost în creştere cu 10,5% faţă de anul precedent, iar numărul de angajaţi din
domeniu cu 14,3%, fiind unul dintre puţinele domenii în care s-a înregistrat o creştere a
acestor indicatori. Deşi ocupă peste 35% din populaţia ocupată a judeţului, ponderea
sectorului agricol în PIB-ul judeţean este mai mică de 15%, ceea ce denotă nivelul scăzut de
productivitate din acest domeniu.

Teritoriul judeţului Satu Mare este de 4.417,85 km2, iar terenul agricol acoperă 71,8%
din suprafaţa totală a judeţului (317.032 ha).

2.2.1. Cultura câmpului

În anul 2010, judeţul Satu Mare dispunea de o suprafaţă agricolă de 317 mii hectare,
din care peste 227 mii hectare teren arabil (73%). Ponderea păşunilor în suprafaţa agricolă era
de 16%, a fâneţelor de 8%, a viilor şi pepinierelor viticole de 1%, a livezilor şi pepinierelor
pomicole de 2% (figura 2.2.1.1.) Suprafaţa agricolă şi modul de folosinţă a terenurilor
agricole au rămas aproape neschimbate în ultimii 20 de ani.

Figura 2.2.1.1.
Modul de folosinţă a suprafeţei agricole (2010)

1% 2%
8%

Arabilă
16%
Păşuni

Fâneţe

Vii şi pepiniere viticole

Livezi şi pepiniere pomicole

73%

Sursa: calcule bazate pe date DADR SM

 După cum se poate observa din figura 2.2.1.2, în jumătatea vestică a judeţului
densitatea suprafeţei arabile, este mai ridicată, peste 100 ha la 100 de locuitori, în timp ce în
partea estică a judeţului această densitate este mult mai redusă.

Fig. 2.2.1.2. Suprafaţa arabilă raportată la numărul de locuitori, anul 2009

Sursa: prelucrare pe baza datelor INS TEMPO Online, 2011

Terenul arabil este destinat potrivit specificului local, în special culturii cerealelor,
care ocupă în jur de 63,2% din suprafaţa agricolă, în principal porumb, grâu şi secară. Alte
culturi importante sunt: floarea soarelui, cartofii, legumele, sfecla de zahăr, plante de nutreţi şi
legume (tabelul 2.2.1.1.)

În perioada 2002-2010, s-a înregistrat o creştere a suprafeţei terenului arabil în repaus

cu 77%. De asemenea, conform datelor din tabelul 2.2.1.1. se poate observa o reducere
dramatică a suprafeţelor cultivate cu plante industriale.

Tabelul 2.2.1.1. Suprafeţele agricole utilizate pe diferite culturi în judeţul Satu-Mare (ha)
Modul de utilizare a terenului 2002 2007 2009 2010
Cereale pentru boabe 116.247 135.2389 100.251 106.161
Plante leguminoase pentru boabe 599 335 450 436
Plante industriale 26.981 34.438 16 40
Sfecla de zahar 1.645 3.162 3.100 2.975
Cartofi 2.619 4.732 6.537 5.589
Rădăcinoase pentru nutreţi 181 87 980 546
Legume, pepene şi căpşuni 1.625 4.794 6.861 6.600
 Modul de utilizare a terenului 2002 2007 2009 2010
Flori şi plante ornamentale 4 3 0 40
Plante de nutreţi 13.081 28.439 23.271 26.321
Plante pentru producerea de seminţe 337 503 2751 650
Alte culturi în teren arabil 216 65 33.940 33.109
Teren arabil în repaus 25.617 20.012 43.420 45.000
Total teren arabil 189.153 231.809 221.577 227.467
Grădini familiale 3.398 3731 date lipsă date lipsă
Păşuni şi fâneţe naturale 90.290 88.967 78.638 78.638
Plantaţii pomicole 4.030 6.228 6.694 6.732
Arbuşti fructiferi 4 1 20 20
Plantaţii viticole 1.798 2.663 2.425 3.065
Pepiniere 5 18 5 5
Alte culturi permanente 258 182 145 145
Total culturi permanente 6.095 9.092 9.289 9.967
Sursă: INS, 2008; INS, 2004, DADR SM pentru 2009 şi 2010

Producţia la hectar a judeţului Satu Mare la cereale, floarea soarelui, soia, tutun, varză
albă şi trifoi are valori mai ridicate faţă de cele ale Regiunii Nord-Vest. Pentru sfeclă de zahăr
şi cânepă, producţia medie la hectar înregistrată în judeţ este mai mare decât cea naţională, iar
producţia medie la hectar de rapiţă, ardei, şi furaje perene este mai mare decât cea regională.

Judeţul Satu Mare este unul din judeţele mari producătoare de fructe (mere, prune,
pere, struguri) şi cel mai mare producător de căpşuni din ţară, în 2002 au fost cultivate
căpşuni pe 1116 ha, 77% din suprafaţa cultivată cu căpşuni din Regiunea Nord-Vest (INS,
2004). În 2008 producţia totală de căpşuni din judeţul Satu Mare a fost 13.433 tone,
reprezentând 96,2% din producţia totală de căpşuni din Regiunea Nord-Vest şi 63,7% din
producţia pe ţară. (INS, 2010). Producţia de căpşuni a judeţului provine, în proporţie de
71,5%, de la producători privaţi, din care 89,55% este aferentă exploataţiilor agricole
individuale. În ultimii doi ani s-a înregistrat o scădere a suprafeţei cultivate cu căpşuni (în
2010 suprafaţa cultivată cu căpşuni era cu aproximativ 200 de ha mai mică faţă de 2009 –
1350 ha), datorită în principal lipsei de investiţii în replantarea culturilr (culturi îmbătrânite),
dar şi sistemului neorganizat de predare a fructelor.
Terenurile care au beneficiat de îmbunătăţiri funciare s-au redus ca suprafaţă şi
valoare investită, pe parcursul ultimilor 10 ani, fapt care, chiar dacă nu s-a resimţit în
producţie, pe termen lung va avea repercusiuni asupra productivităţii sectorului agricol.

Structura exploataţiilor agricole

Retrocedarea terenurilor agricole (conform Legii nr. 18 din 1991) a avut ca rezultat
structura excesiv fragmentată a exploataţiilor agricole, ceea ce reprezintă principalul obstacol
în dezvoltarea unei agriculturi viabile şi competitive. Structura de producţie fragmentată duce
la dificultăţi în procesul de vânzare a produselor agricole, deoarece centrele comerciale mari
şi unităţile de prelucrare a produselor agroalimentare ezită să cumpere de la un număr mare de
producători mici din cel puţin două motive: din cauza creşterii costurilor de tranzacţie şi a
lipsei de omogenitate a calităţii materiei prime achiziţionate. În cazul fermelor de
semisubzistenţă, o mare parte din producţia agricolă se consumă în familie; aceste ferme nu
au capacitatea de a comercializa în mod eficient producţia, astfel obţin venituri scăzute în
urma vânzării a produselor agricole. Totuşi, plăţile directe din fonduri europene contribuie la
stabilitatea veniturilor producătorilor agricoli pe termen scurt.

Din tabelul 2.2.1.2. putem observa, că numărul de exploataţii agricole în judeţul Satu
Mare este încă foarte mare (63.882 în 2010), deşi a scăzut faţă de 2002 cu 26,3%. Marea
majoritate (99,2%) a exploataţiilor agricole sunt exploataţii individuale. Numărul asociaţiilor
agricole şi cel al societăţilor comerciale a crescut în perioada 2009-2010 (după o scădere în
perioada 2002-2007), iar cel al exploataţiilor individuale şi al unităţilor administraţiilor
publice a scăzut semnificativ, iar unităţile cooperatiste s-au desfiinţat.

Tabel 2.2.1.2. Exploataţii agricole în judeţul Satu-Mare, 2002-2010

2002 2007 2009 2010
Exploataţii agricole (nr.) 86.635 72.260 66764 63.882
Exploataţii agricole individuale 86.044 71.890 66228 63.353
Societăţi / Asociaţii agricole 61 30 67 70
Societăţi comerciale 183 102 260 270
Unităţi ale administraţiei publice 125 87 72 65
Unităţi cooperatiste 2 0 0 0
Alte tipuri de unităţi cu personalitate juridică 220 151 137 124
Exploataţii agricole care utilizează suprafaţa agricolă (nr.) 84.786 72.031 65.429 63.677
Sursă: INS, 2008; INS, 2004, DADR SM pentru 2009 şi 2010

În judeţul Satu Mare predomină exploataţiile foarte mici, 48,4% dintre exploataţiile
agricole utilizează mai puţin de 1 ha de teren agricol (tabelul 2.2.1.3.). Totuşi, suprafaţa medie
a exploataţiilor agricole care utilizează teren agricol a crescut de la 3,41 ha în 2002 la 4,98 ha
în 2010, ceea ce arată o tendinţă de concentrare a terenurilor agricole. Există şi exploataţii
foarte mari (de peste 100 ha), care, deşi sunt puţine la număr (0,3% din totalul exploataţiilor),
lucrează aproape o treime din suprafaţa agricolă a judeţului.

Tabel 2.2.1.3. Exploataţiile agricole şi suprafaţa agricolă utilizată după clase de mărime a
suprafeţei agricole utilizate în judeţul Satu-Mare
Anii sub 1 ha 1-2 ha 2-5 ha 5-10 ha 10-50 ha 50-100 ha peste 100 ha Total
Clase de mărime a suprafeţei agricole utilizate (nr. exploataţii)
2010 30.821 13.990 14.008 3.585 1.006 76 191 63.677
2009 22.963 11.123 18.320 8.505 3.951 292 275 65.429
2007 25.326 12.681 20.931 9.568 4444 329 311 73.590
2002 41.609 18.559 18.164 4.762 1341 101 250 84.786
Sursă: INS, 2008; INS, 2004, DADR SM pentru 2009 şi 2010

Judeţul se caracterizează printr-o slabă reprezentare a parteneriatelor în domeniul

agriculturii, cu puţine asociaţii agricole, societăţi comerciale, unităţi ale administraţiei
publice, unităţi cooperatiste şi alte tipuri de unităţi cu personalitate juridică. Dezvoltarea
parteneriatelor transfrontaliere şi a cooperărilor agricole inter-regionale reprezintă oportunităţi
pentru zonele rurale şi ar contribui la creşterea absorbţiei fondurilor europene, datorită
exemplelor de bune practici şi consilierii profesionale.
Grupurile de producători şi depozitele special amenajate sunt actorii principali ai
pieţelor agricole, mai ales în cazul legumelor şi fructelor. În judeţul Satu-Mare 2 grupuri de
producători au fost recunoscute în data de 28.12.2011 de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale în conformitate cu Consiliului (CE) nr. 1234/2007, amândouă fiind cooperative
agricole, iar grupurile de produse pentru care au obţinul recunoaştere au fost cereale (Chereji
Pisclot Cooperativa Agricola, Pişcolt), respectiv legume-fructe (Lotus-Cooperativa Agricola,
Halmeu) (http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/producatori/grupurile-producatorilor-
recunoscute-28.12.2011.pdf). În judeţ sunt autorizate un număr de 127 unităţi de depozitare
pentru produse agricole, ale căror capacitate de depozitare este 416.636 tone (din care
150.085 tone siloz şi 266.551 tone magazie)(http://www.madr.ro/depozite.php?judet=34).

2.2.2. Creşterea animalelor

În ceea ce priveşte creşterea animalelor, numărul exploataţiilor care cresc bovine,

porcine, cabaline şi iepuri de casă, precum şi efectivul la aceste specii de animale a scăzut în
perioada 2002-2010, şi a crescut efectivul de păsări, ovine, caprine şi numărul familiilor de
albine (tabelul 2.2.2.1.)

Tabel 2.2.2.1. Exploataţii agricole cu efective de animale pe specii în judeţul Satu Mare
Număr exploataţii Capete
Specii de animale
2002 2007 2002 2007 2009 2010
Bovine 27.082 16.266 64.709 61.713 57416 54.621
Ovine 2.281 3.198 85.190 114.053 175.710 192.590
Caprine 1.674 1.949 7.993 9.169 10.700 11.010
Porcine 50.555 26.225 257.477 132.383 119.600 120.757
Păsări 59.489 50.262 1.224.082 1.250.812 1.475.628 2.401.476
Cabaline 13.260 6.214 19.019 14.346 14.089 10.778
din care măgari şi catâri 101 237 286 3.314 93 47
Iepuri de casă 4.893 1.824 19.074 13.236 14.534 15.000
Familii de albine 554 849 11.087 14.128 15.440 16.190
Animale de blană 3 0 9 0 875 1.670
Sursă: INS, 2008; INS, 2004, DADR SM pentru 2009 şi 2010

Marea majoritate a exploataţiilor agricole cu efective de bovine sunt de dimensiuni

mici, nesustenabile economic. În anul 2007, 88,6% a exploataţiilor cu efective de vaci pentru
lapte au deţinut între 1-2 capete, 8,8% între 3-5 capete şi numai 2,6% au deţinut peste 6 capete
de vaci pentru lapte. (INS, 2008)

Producţia animală a înregistrat o creştere în perioada analizată ajungând ca în 2009 să

reprezinte aproximativ 40% din producţia agricolă totală.

Parcul de tractoare şi maşini agricole principale a înregistrat o creştere în perioada

2000-2009 pentru toate tipurile de maşini, ponderea cea mai ridicată tractoarele agricol fizice
şi plugurile pentru tractor.
 2.2.3. Prelucrarea producţiei vegetale şi animaliere

Gradul de diversificare economică al exploataţiilor agricole este redus în judeţ, din

numărul total de exploataţii agricole în 2002 s-a ocupat cu prelucrarea strugurilor 4,68%,
prelucrarea legumelor 3,69%, comerţ 1,39%, prelucrarea laptelui 0,47%, prelucrarea cărnii
0,32%, morărit 0,21%, agroturism 0,04%, meşteşugărit 0,07%. (INS, 2004)

Fig. 2.2.3.1. Numărul agenţilor economici înregistraţi în domeniile depozitare, producere,

prelucrare şi comercializare seminţe, exploataţii apicole, operatori din sectorul nutriţiei
animale, unităţi de vânzare cu amănuntul carne, lapte şi miere din judeţul Satu Mare, în 2010

Sursă: prelucrare pe baza datelor http://www.madr.ro şi http://date.incs.ro/

La MADR au fost înregistraţi 3 producători practicând agricultură ecologică (cultură

vegetală), dintre care unul singur operează în mediul rural şi 6 apicultori, dintre care 4
funcţionează în mediul rural (www.madr.ro, date pentru anul 2008).

În judeţul Satu Mare au fost atestate 348 tipuri de produse tradiţionale, prezentate în
tabelul 2.2.3.1. Cele mai multe atestate au fost obţinute pentru băuturi, lactate, carne şi
produse din carne, iar cele mai puţine pentru mâncăruri preparate, legume şi fructe.

Tabelul 2.2.3.1. Produse tradiţionale atestate în judeţul Satu Mare

Nr. unităţi de producţie
Categorie de produse
Urban Rural
Legume şi fructe procesate 3 2
Pâine şi produse de panificaţie 12 11
Carne şi produse din carne 34 22
Băuturi 7 115
Lactate 11 32
Mâncare preparată 0 3
Total 92 256
Sursă: DADR SM

Fig. 2.2.3.2. Numărul produselor tradiţionale Fig. 2.2.3.3. Numărul unităţilor de producţie,
atestate din judeţul Satu Mare produse tradiţionale atestate din
judeţul SM

Sursă: prelucrare pe baza datelor DADR SM

Din totalul de 96 unităţi de producţie produse tradiţionale din judeţ 71 unităţi

funcţionează în mediul rural. Deşi numărul de producători tradiţionali este destul de ridicat,
distribuţia acestora nu este uniformă (figura 2.2.3.3.). În 30 comune nu există nici o unitate
atestată, în 10 comune există câte o singură unitate atestată, în 8 comune câte 2 unităţi, în 5
comune câte 3 unităţi, în două comune (Oraşu Nou şi Turţ) câte 4 unităţi, în comuna Certeze
există 6 unităţi atestate. Cele mai multe unităţi atestate, 8 la număr, sunt în comunele Bixad şi
Bogdand, acestea au obţinut atestare pentru 39, respectiv 26 produse tradiţionale. Creşterea
interesului consumatorilor pentru produsele ecologice, naturale, tradiţionale şi pentru turismul
rural reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru aceste zone rurale.

Pentru a creşte competitivitatea produselor agroalimentare româneşti pe piaţa UE, este

necesară constituierea şi consolidarea dimensiunii optime (viabile) a exploataţiilor agricole,
care produc o cantitate suficientă de produse cu o calitate omogenă, precum şi îmbunătăţirea
distribuţiei de produse agroalimentare. Formarea de grupuri de producători sau luarea în
arendă a terenurilor ar putea fi soluţii pentru formarea unor exploataţii agricole de dimensiuni
mai mari.

2.2.4. Silvicultura

Judeţul are un peisaj natural variat, atractiv şi nepoluat, pădurile şi alte vegetaţii
forestiere acoperă 16,2% din suprafaţa fondului funciar. Suprafaţa fondului forestier total în
anul 2009 a fost de 72.600 ha, din care 71.300 ha păduri (răşinoase 3.600 ha, foioase 67.700
ha) şi 1.300 ha alte terenuri. (INS Tempo)

În anul 2009 în judeţul Satu-Mare s-a recoltat în total 127,2 mii m3 de lemn, aceasta
fiind cea mai mică cantitate dintre judeţele Regiunii Nord-Vest (aproximativ 6% din lemnul
recoltat pe regiune), din care 50,7 mii m3 de stejar şi 36,7 mii m3 de fag. În perioada 2000-
2009, totalul volumului de masă lemnoasă recoltată a cunoscut o scădere.
 Conform datelor obţinute de la Direcţia Satu Mare al Regiei Naţionale a Pădurilor
ROMSILVA, suprafaţa totală a fondului forestier public este 726 km2, din care 713 km2
reprezintă terenurile acoperite de pădure. Compoziţia acestor păduri este următoarea: 43%
stejar, 27% fag, 3% răşinoase, 27% diverse alte specii. Suprafaţa pădurilor pe locuitor este de
0,86 ha. Volumul medie de masă lemnoasă la ha este de 20,5 mc, creşterea medie anuală la ha
de 3,9 mc.

Deoarece în statisticile privitoare la forţa de muncă silvicultura şi vânătoarea apar

împreună cu agricultura, nu ne putem pronunţa asupra ponderii populaţiei ocupate în
silvicultură în judeţul Satu Mare.

2.3. Industria

Având ca ramuri principale construcţiile metalice şi produsele din metal, producţia de

textile, confecţii, tricotaje şi încălţăminte, procesarea produselor alimentare şi producţia de
mobilier, industria este sectorul cel mai dezvoltat al economiei judeţului Satu Mare,
contribuind cu 37% din cifra de afaceri a societăţilor comercial care activează pe raza
judeţului.

Cea mai dezvoltată ramură a industriei este industria prelucrătoare, industria extractivă
şi sectorul energetic fiind slab reprezentate în judeţul Satu Mare. Între anii 2005 şi 2008, atât
cifra de afaceri cât şi investiţiile brute au înregistrat creşteri susţinute, urmate de un recul
semnificativ în anul 2009, pe fondul crizei globale. În anul 2009, 1033 de societăţi desfăşurau
activităţi în domeniul industriei prelucrătoare, poziţionând judeţul Satu Mare pe locul al
treilea în cadrul regiunii, în ceea ce priveşte cifra de afaceri şi investiţiile brute efectuate. Cele
mai multe activau în industria confecţiilor (170), alimentară (148), construcţiilor metalice
(139) şi mobilei (107), activităţi industriale cu valoare adăugată redusă.

Principalele firme care activau în judeţul Satu Mare, pe domenii de activitate, erau în
2009:

Cifra de afaceri Numar

Constructia de masini, utilaje, componente Localitate mediu de
salariati
DRM DRAXLMAIER ROMANIA SISTEME ELECTRICE S.R.L. Satu Mare 102816756 3780
ELECTROLUX ROMANIA S.A. Satu Mare 449425045 1480
UNIO S.A. Satu Mare 69681684 988
SATURN S.A. Satu Mare 6407404 140
CT CABLE S.R.L. Valea Vinului 18460810 241
TAURIL ROM S.R.L. Satu Mare 14106126 156
ZES ZOLLNER ELECTRONIC S.R.L. Paulesti 82690065 49
DAN STEEL GROUP S.R.L. Negresti Oas 153944026 26
AUTONOVA S.A. Satu Mare 24369186 216

În industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor, sunt active circa 175 de

firme, dintre care 139 se ocupă cu construcţiile metalice, 19 cu fabricarea echipamentelor şi
utilajelor, 10 cu echipamentele electrice şi 7 cu producţia de mijloace de transport şi
componente.

Număr
Cifra de
Mobilier, prelucrarea lemnului Localitate mediu de
afaceri
salariaţi
SARMEX S.A. Satu Mare 14345386 302
ALFA VEGA S.R.L. Satu Mare 7289654 72
ARDUDANA S.A. Ardud 8821917 185
COUNTRY ELEMENTS S.R.L. Satu Mare 26100295 289
FIROC INVEST S.R.L. Satu Mare 16909037 201
NORD SIMEX S.R.L. Satu Mare 10459678 200
POLIPOL MOBILA S.R.L. Foieni 51682402 525
POLITEX S.A. Negresti-Oas 7476185 10
DRAGSIL SRL Negresti-Oas 5546661 70

În industria mobilei erau active, în anul 2009, 107 firme, la care se adaugă cei 71 de
agenţi economici care se ocupă cu prelucrarea primară a lemnului, ceea ce plasează domeniul
pe locul II în rândul activităţilor industriale din judeţ.
Numar
Procesarea alimentelor Localitate Cifra de afaceri mediu de
salariati
UNICARM S.R.L. Vetis 448943995 1598
FRIESLAND ROMANIA S.A. Satu Mare 284411786 674
ALCONOR COMPANY S.R.L. Carei 50847321 249
SAM MILLS S.R.L. Botiz 108087151 141

În industria alimentară activau, în anul 2009, 148 de firme, la care se adaugă 25 de

firme în domeniul băuturilor. În ceea ce priveşte producţia fizică a industriei alimentare,
judeţul Satu Mare contribuie cu 51,5% din cantitatea regională de uleiuri comestibile şi cu
32,1% din cantitatea de lapte produsă la nivel regional. Procente mari revin şi celorlalte
produse alimentare principale: brânzeturi (29,8%), preparate din carne (27,7%) şi carne
(26%).
Numar
Textile, confectii Localitate Cifra de afaceri mediu de
salariati
MONDIALA S.A. Satu Mare 12995370 648

KARO ROMANIA S.R.L. Satu Mare 13190946 379

SIHA ROMANIA S.R.L. Satu Mare 7369459 259

WINSOME ROMANIA S.R.L. Satu Mare 46765659 463

Industria textilă şi a confecţiilor reunea, în anul 2009, peste 200 de firme (locul I pe
judeţ), cu un număr de 170 de firme de confecţii, 36 de produse textile şi 50 active în
domeniul marochinăriei şi confecţiilor din piele.
 Din totalul producţiei realizate, au fost livrate la export importante procente din
producţiile de tricotaje şi încălţăminte (peste 40%), confecţii textile, mobilier şi produse din
lemn (15%), maşini de gătit, echipamente şi articole din metal (41%).

În perioada de recesiune care a afectat economia românească începând cu anul 2008,

volumul activităţi industriale din judeţ a scăzut. În anul 2009, indicele producţiei industriale a
scăzut în fiecare lună cu până la 10% faţă de luna similară din anul 2008, însă începând cu
luna noiembrie 2009 s-a înregistrat o creştere ce s-a menţinut şi în anul 2010. Astfel, conform
Buletinului Statistic Lunar Judeţean, în primele 11 luni din 2010 producţia industrială fizică a
crescut cu 1,2% faţă de primele 11 luni din 2009, iar cifra de afaceri a firmelor din industrie
cu 9,3%. De asemenea, numărul de salariaţi din industrie a scăzut în anul 2009, faţă de anul
2008, cu circa 2%, reducere a efectivului de personal care a continuat şi în anul 2010.

Fig. 2.3.1.

Evolutia productiei industriale si a cifrei de afaceri din industrie

140
120
100
80 Productie
60 Cifra de afaceri

40
20
0
nov.

nov.
feb.

feb.

mai
ian.

mar.
apr.
mai.
iun.
iul.
aug.
sep.
oct.

dec.
ian.

mar.
apr.

iun.
iul.
aug.
sep.
oct.

2009 2010

% din luna precedenta

Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar, Decembrie 2010

2.4. Economie rurală

Economia rurală din judeţul Satu Mare are un grad scăzut de diversificare. După cum
arată şi tabelul 2.4.1., conform datelor din Recensământul populaţiei pe 2002, tendinţele de
ocupare a forţei de muncă din judeţ se caracterizează printr-o pondere ridicată a populaţiei
rurale ocupată în agricultură (54,9%), faţă de 18,14% în industrie, 7,44% în construcţii, 8,57%
în diferite servicii, şi 7,99% în servicii publice (administraţie, învăţământ, sănătate, asistenţă
socială).

Tabelul 2.4.1. Populaţia ocupată din mediul rural, judeţul Satu Mare, pe domenii de activitate,
în 2002
Domenii de activitate Nr. pers. %
Total 74.846 100
Agricultură 41.094 54,9
 Domenii de activitate Nr. pers. %
Silvicultură , exploatare forestieră şi economia vânatului 346 0,5
Pescuitul şi piscicultura 18 0,0
Industria extractivă 600 0,8
Industria prelucrătoare 12.519 16,7
Energie electrică şi termică, gaze şi ape 458 0,6
Construcţii 5.565 7,4
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararea şi întreţinerea
autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice 3.385 4,5
Hoteluri şi restaurante 564 0,8
Transport şi depozitare 1.530 2,0
Poşta şi telecomunicaţii 515 0,7
Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 153 0,2
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de prestare servicii
întreprinderilor 267 0,4
Administraţie publică 2.030 2,7
Învăţământ 2.520 3,4
Sănătate şi asistenţă şocială 1.428 1,9
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 911 1,2
Activităţi ale personalului angajat în gospodăria personală 942 1,3
Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale 1 0,0
Sursă: Recensământ General al Populaţiei şi Locuinţelor 2002

În mediul rural ponderea salariaţilor este scăzută, în marea majoritate (88%) a

localităţilor sunt mai puţin de 10 salariaţi pe 100 de locuitori (figura 2.4.1.), ceea ce are
implicaţii atât asupra nivelului şi stabilitatea veniturilor, cât şi asupra sustenabilităţii
sistemului de sănătate şi de pensii.

În ceea ce priveşte unităţile de alimentaţie publică, putem observa că acestea sunt

puţine ca număr la nivelul judeţului, peste două unităţi existând doar în patru oraşe Satu Mare,
Negreşti Oaş, Carei şi Tăşnad şi în comuna Odoreu.

Fig. 2.4.2. Numărul unităţilor de alimentaţie publică şi comercializare a alimentelor

înregistrate la MADR în anul 2010
Sursă: prelucrare bazată pe date http://www.madr.ro

Turismul rural este insuficient dezvoltat, în localităţile rurale din judeţ în anul 2009 au
existat doar 15 unităţi de cazare turistică. (INS Tempo)

2.5. Servicii

2.5.1. Comerţ

După cum am arătat mai sus, comerţul contribuie cel mai mult la economia locală, cu
39% din cifra de afaceri a judeţului Satu Mare, însă, raportat la celelalte judeţe ale regiunii,
activităţile comerciale din judeţ au cunoscut o evoluţie mult mai temperată decât a judeţelor
mai dezvoltate, Cluj şi Bihor. În anul 2009, pe fondul crizei globale şi a scăderii puterii de
cumpărare locale, volumul de activitate din domeniu a scăzut semnificativ la nivelul judeţului,
concretizat în scăderea numărului de firme cu 11,5%, respectiv a numărului de angajaţi cu
5,4% faţă de anul precedent, scădere mult mai abruptă decât a altor sectoare.

Societăţile care activează în comerţ reprezintă 30,9% din totalul societăţilor

comerciale active în judeţul Satu Mare. Două dintre aceste întreprinderi sunt încadrate în
categoria celor mari şi foarte mari, una activând în Satu Mare şi una în Carei, restul fiind
IMM-uri. Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ, Industrie şi agricultură din judeţul
Satu Mare, în municipiul Carei se observă cea mai mare pondere a comerţului în totalul
societăţilor comerciale active (38,26%), în timp ce în municipiul Satu Mare şi în Tăşnad,
valoarea acestui procent este de 32,3%

Principala piaţă de desfacere pentru societăţile din judeţul Satu Mare este cea locală
(judeţeană), generând aproximativ 60% din cifra de afaceri. Societăţile care activează pe piaţa
naţională contribuie cu 27,6% din cifra de afaceri, iar exporturile societăţilor din judeţul Satu
Mare generează 13% din cifra de afaceri. În judeţ îşi au sediul importante companii care se
ocupă cu importul şi distribuţia, în întreaga ţară, de produse din UE (de ex. AUTONET –
piese auto, QUELLE – produse de uz personal, AGROTEX – echipamente agricole,
AUTOMOTIVE – autovehicule, COMAT – produse pentru construcţii, FLUID GROUP
HAGEN – instalaţii, LUBEXPERT – lubrifianţi, etc).

Analizând furnizorii de materii prime, observăm că 71% din aprovizionările realizate

de către firmele din Satu Mare sunt de la producători autohtoni, 21% sunt achiziţii din
străinătate prin intermediul unui importator / distribuitor şi doar 8% dintre achiziţiile de
materii prime sunt realizate prin importuri directe.

În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, în judeţ există 49 de unităţi ale comerţului

modern: 28 de unităţi în Satu Mare, 11 în Carei, 3 în Tăşnad, 2 în Turţ, 1 în Negreşti-Oaş, 1 în
Lazuri, 1 în Berveni şi 1 în Pişcolţ. Printre reţelele comerciale internaţionale prezente în judeţ
se numără: Metro, Real, Billa, Kaufland, Lidl, MiniMax, Penny Market, la care se adaugă
reţele locale de supermarketuri (Unicarm, Atlantic, Barta, Santec).

2.5.2. Construcţii

Domeniul construcţiilor a fost unul cu o ascensiune considerabilă în ultimul deceniu,

fapt care se poate observa din modul în care a evoluat cifra de afaceri a societăţilor din
domeniul construcţiilor în ultimii ani. Chiar dacă nu a atins valoarea înregistrată în judeţul
Cluj, cifra de afaceri a societăţilor din domeniul construcţiilor din judeţul Satu Mare s-a triplat
între anii 2005 şi 2008. Cu toate acestea, sectorul construcţiilor a fost unul dintre cele mai
afectate de criza globală instalată în a doua jumătate a anului 2008. Numărul de firme din
domeniu active la nivel de judeţ a scăzut cu 3,3% în doar un an, în timp ce numărul de
angajaţi s-a redus cu peste 10,8% în anul 2009.

În ultimul an, însă, pe fondul crizei economice, activitatea în domeniul construcţiilor a

înregistrat un recul, concretizat prin scăderea numărului de locuinţe terminate pe parcursul
ultimului an. Numărul locuinţelor finalizate în anul 2009 a scăzut cu 16,5% faţă de anul 2008,
scădere care s-a adâncit la 36,7% în primele 9 luni din 2010.

Fig. 2.5.2.1.

Numarul de locuinte terminate

300

250

200 Locuinţe terminate

150 mediul urban

100 mediul rural

50

0
trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II

2009 2010
Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar Judeţean, 2009-2010

În anul 2010, în judeţul Satu Mare, au fost eliberate un număr de 917 autorizaţii de
construire, în scădere cu 10% faţă de anul 2009, poziţionând judeţul pe locul al treilea din
regiune, după judeţul Cluj şi Maramureş.

Preţul unui apartament cu două camere în judeţ variază între 15 şi 50.000 de mii Euro,
fiind mai ridicat în Satu Mare şi Negreşti-Oaş, respectiv mai scăzut în Carei şi Tăşnad.

Principalele societăţi din domeniul construcţiilor care activează în judeţul Satu Mare
sunt:
Numar
Constructii Localitate Cifra de afaceri mediu de
salariati
BENY ALEX S.R.L. Negresti-Oas 24111387 179
CASTRUM CORPORATION S.R.L. Negresti-Oas 33849870 120
DOMINIUM S.R.L. Satu Mare 23771467 151
LESCACI COM S.R.L. Negresti-Oas 56894518 170

Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare, în

oraşul Negreşti Oaş se observă cea mai mare pondere a unităţilor din construcţii din totalul
societăţilor active (35,12%) şi cel mai mare procent ce revine sectorului din numărul total de
salariaţi (47,65%). În Negreşti Oaş funcţionează singura întreprindere mare şi foarte mare din
domeniul construcţiilor, restul societăţilor din acest domeniu din judeţ fiind IMM-uri.

2.5.3. Turism

În judeţ există mai multe capacităţi de cazare, care însumează peste 1600 de locuri de
cazare. Pe lângă structurile de cazare, în domeniul turismului mai activează o serie de agenţii
de turism care au în ofertele lor diverse programe turistice în ţară şi străinătate, oferind şi
servicii de ticketing pentru cele mai importante companii de transport aerian.
În anul 2009 faţă de anul 2008, numărul de firme active în domeniul hoteluri-
restaurante la nivelul judeţului a crescut cu 8,5%, iar numărul de angajaţi cu 20%, fiind una
dintre cele mai dinamice activităţi economice în perioada de criză. Cu toate acestea,
contribuţia turismului la economia locală este redusă, circa 1% din PIB şi 2% din numărul
total de angajaţi.

Principalele societăţi din judeţul Satu Mare care activează în domeniul turismului sunt:

Numar
Turism Localitate Cifra de mediu de
afaceri salariati
ZIRMER BUD S.R.L. – Hotel Dana Satu Mare 6263483 42
ABC DOINA S.R.L. – Hotel Doina Tasnad 4283033 21
COMPLEX CORAL S.R.L. – Hotel Coral Dorolt 481373 28
SOLAREX S.R.L. – Hotel Astoria Satu Mare 1547279 41
CRISENI S.R.L. – Hotel Valea Mariei Vama 14207525 86
OLIMPIA TRAVEL S.R.L. – agentii de turism Satu Mare 4791429 30
SIMBOLIFE SRL - agentii de turism (SIMBOTOURS) Satu Mare 228748 3
AURORA SA Satu Mare 2143805 54

2.5.4. Cercetare – dezvoltare - inovare

Una dintre ţintele Strategiei de la Lisabona stabilea, pentru anul 2010, alocarea a cel
puţin 3% din P.I.B. pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, din care 1% să fie cheltuieli
susţinute de Guvern iar 2% să fie cheltuieli susţinute de firme. În momentul de faţă acest
obiectiv a rămas la nivel de deziderat, în fapt, cheltuielile afectate cercetării, dezvoltării şi
inovării sunt mult mai reduse decât ţinta prevăzută în cadrul Strategiei de la Lisabona.

În cadrul regiunii Nord-Vest, chiar şi cele mai dezvoltate judeţe sunt departe de cota
de 3% din P.I.B., judeţul Cluj alocând, în anul 2008, 0,8% pentru CDI iar media regională
fiind de doar 0,38%.

Tabel. 2.5.4.1. Activitatea de cercetare dezvoltare, judeţul Satu Mare

Salariaţi din activitatea de Salariaţi din activitatea de Cheltuieli totale din activitatea
cercetare-dezvoltare (nr. cercetare-dezvoltare la 1000 de cercetare-dezvoltare (mii lei
persoane) persoane ocupate civile preţuri curente)
2000 172 11,0 887
2005 92 6,3 1.846
2006 68 4,6 829
2007 48 3,2 1.161
2008 54 3,6 1.736
2009 29 2,0 883
Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

Activitatea de cercetare-dezvoltare este aproape inexistentă la nivelul judeţului, după

ce activitatea CEPROM – unitatea de cercetare în domeniul metalurgiei neferoase – şi-a
restrâns semnificativ activitatea. Judeţul Satu Mare figurează cu 0,02% din P.I.B. alocat
pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, în anul 2008, una din cele mai scăzute valori din
regiunea Nord-Vest şi din România. În 2009, doar 29 de salariaţi din judeţ lucrau în CDI, de
10 ori mai puţini decât în 1995.

Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul

Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ.
Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează
cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare
este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au
introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse
introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
 Majoritatea acţiunilor de dezvoltare întreprinse de firmele din Satu Mare au vizat
extinderea liniei de producţie (în 42,5% din cazuri); introducerea de noi tehnologii (în 36%
din cazuri); şi dezvoltarea unei noi linii de produse (în 29% dintre cazuri). Deschiderea de noi
fabrici / puncte de lucru a avut loc în 25% dintre cazuri iar încheierea de acorduri de
cooperare cu parteneri străini în aproximativ 24% din cazuri.
Cercetare Universitati Intraprinderi Pers. Fizice Total
Nr. Nr./Mil. Loc. Nr. Nr./Mil. Loc. Nr. Nr./Mil. Loc. Nr. Nr./Mil. Loc. Nr. Nr./Mil. Loc.
Nord-Vest 39 1,8 21 1 127 5,8 201 9,1 388 17,6
Satu Mare 0 0 0 0 8 2,7 6 2 14 4,7
Maramures 2 0,5 0 0 28 6,7 30 7,2 60 14,4
Bistrita-Nasaud 0 0 0 0 5 2 33 13 38 14,9
Salaj 0 0 0 0 4 2 7 3,5 11 5,5
Cluj 37 6,7 11 2 64 11,6 108 19,6 220 39,9
Bihor 0 0 10 2,1 18 3,7 17 3,5 45 9,3

În perioada 2005-2009, numărul de cereri de brevete de invenţie transmise către OSIM

de către operatorii din Satu Mare a fost de 11, cel mai mic din Regiunea Nord-Vest. Cererile
de înregistrare de marcă provenite din Satu Mare, la fel ca şi cele de desene şi modele, au fost
ceva mai multe, de 484, respectiv 35, în perioada analizată, ceea ce plasează judeţul pe locul 4
în regiune. Prin urmare, activitatea de CDI se concentrează la nivelul agenţilor economici
privaţi, spre deosebire de marile centre universitare, în care predomină sectorul public.

2.5.5. Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor

În judeţul Satu Mare sectorul IT este printre cele mai puţin dezvoltate sectoare de la
nivel regional, existând sub 30 de IMM-uri care au ca obiectiv de activitate comerţul cu
calculatoare şi produse software, respectiv servicii de outsourcing pentru companii de profil
din străinătate (în special Germania). În aceste companii lucrează sub 200 de persoane. Un
motiv pentru această situaţie ar putea fi lipsa unor unităţi de învăţământ superior în domeniul
informatic, acestea fiind concentrate în marile centre universitare, astfel, se constată o
emigrare spre aceste oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Sibiu).

Din punct de vedere al comunicaţiilor putem menţiona că în judeţul Satu Mare

predomină centralele telefonice digitale, serviciile de telecomunicaţii fiind asigurate în
gospodării în proporţie de peste 60%, o pondere mai ridicată în mediul urban (aproximativ
70%) şi mult mai mică în mediul rural (peste 30%). Peste 90% din teritoriul judeţului este
acoperit de reţelele de telefonie mobilă. De asemenea, există mai multe firme locale care oferă
acces internet la calitate bună. Serviciile de poştă rapidă sunt oferite de operatori naţionali
(Poşta Română şi alte firme cu acoperire naţională: Fan Curier, Cargus, Curiero) şi de
operatori internaţionali (TNT, DHL).

2.6. Sectorul antreprenorial

În anul 2009, în judeţul Satu Mare erau în activitate un număr de 8.169 de

întreprinderi, cea mai mare pondere având-o microîntreprinderile (0-9 salariaţi), în proporţie
de peste 87%. Majoritatea întreprinderilor activează în domeniul comerţului (30,7%),
însumând peste 2.500 de societăţi active în anul 2009, având în total peste 10.500 de angajaţi.
Pe poziţia a doua se situează sectorul construcţiilor (18,2%), cu 1485 de societăţi şi 5815
salariaţi care activează în domeniu, urmat de sectorul industrial (13,2%) cu 1075 de firme.
Întreprinderile cu peste 250 de angajaţi se regăsesc cu preponderenţă în domeniul industriei
prelucrătoare, dar cu o pondere redusă în totalul întreprinderilor (sub 1%). Totuşi, industria
prelucrătoare angajează cel mai mare număr salariaţi – 28.700 – în anul 2009.

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de firme active din judeţ, a acesta a crescut
continuu până în anul 2008, după care a înregistrat un recul pe fondul crizei economice
mondiale care a afectat judeţul. În anul 2009, faţă de 2008, numărul de firme a scăzut cu
4,6%, cele mai afectate fiind firmele de peste 50 de angajaţi, al căror număr a scăzut cu circa
15%, în timp ce numărul întreprinderilor a scăzut cu doar 4%. În ceea ce priveşte evoluţia
numărului de firme pe principalele activităţi ale economiei naţionale (Cod CAEN Rev. 2), se
observă creşteri ale numărului de firme în agricultură (+10,5%), industrie extractivă (+20%),
producţia şi furnizarea de agent termic, energie şi gaze (+300%), distribuţia apei şi salubritate
(+14,3%), hoteluri şi restaurante (+8,5%), tranzacţii imobiliare (+12,4%), învăţământ
(+23,1%), sănătate şi asistenţă socială (+18,8%), în timp ce scăderi importante s-au produs în
domeniul industriei prelucrătoare (-6,5%), comerţ (-11,5%) şi servicii administrative sau
suport (-14%). Putem, deci, concluziona că perioada de recesiune a afectat mai ales sectoarele
industrial şi comercial, pe fondul prăbuşirii puterii de cumpărare şi consumului, dar a
dinamizat activitatea din domeniul agricol, turistic şi al serviciilor de învăţământ şi sănătate.

La cele peste 8.000 de societăţi comerciale din judeţ, se adăugau, în anul 2009, 1.519
de asociaţii familiale (A.F.) şi 4.778 de persoane independente. Tendinţa ultimilor cinci ani
este de creştere constantă a numărului de persoane independente, cu circa 45% faţă de anul
2006, respectiv de scădere continuă a numărului de asociaţii familiale cu circa 11% în
intervalul analizat.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi ai firmelor din judeţ, acesta a fost în anul 2009
de 75.732, în scădere cu 1,7% faţă de anul 2008. Industria a rămas, şi în perioada de
recesiune, cel mai mare angajator din judeţ, cu o pondere de 40,5%, fiind urmată de comerţ
(13,8%), învăţământ (9%), construcţii (7,7%) şi sănătate şi asistenţă socială (7,6%). În ceea ce
priveşte evoluţia pe principalele activităţi economice, faţă de anul 2008, s-au înregistrat
creşteri ale numărului de salariaţi în agricultură (+14,3%), hoteluri şi restaurante (+20%),
activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+82,3%), servicii administrative şi suport
(+20,9%). Pe de altă parte, scăderi majore ale numărului de angajaţi regăsim în: activităţi
profesionale-ştiinţifice-tehnice (-14,5%), construcţii (-10,8%), informaţii şi comunicaţii (-
30,2%), comerţ (-5,4%).

Majoritatea societăţilor îşi au sediul în municipiul Satu Mare (59,6%), municipiul

Carei deţinând 8,2% din totalul acestora, iar în oraşele Negreşti Oaş şi Tăşnad sunt
înregistrate 6,9% respectiv 1,5% din societăţi, diferenţa de 23,7% activând în oraşele Ardud şi
Livada şi în cele 59 de comune ale judeţului Satu Mare. După provenienţa capitalului, se
observă că majoritatea capitalului investit este autohton, având exclusivitate în cazul a 89,3%
din societăţi.
 Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu
celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr
de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură
Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi
corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad
deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este
compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural şi din oraşele Ardud şi
Livada.

Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu
de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu
9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în
agricultură şi silvicultură.

Cele mai multe societăţi din Carei au ca domeniu de activitate comerţul (38,3%), în
timp ce, în sectorul serviciilor, activează 21,7% dintre acestea. Industria cuprinde 15% din
firme, cele mai multe dintre acestea activând în industria uşoară (3,8%) şi în industria
alimentară (3,6%). Un procent important din numărul societăţilor revine turismului (8,6%), în
timp ce în transporturi activează 6,7% dintre acestea. În sectorul construcţiilor şi în agricultură
funcţionează 5,7% respectiv 2,6% dintre societăţile din municipiul Carei.

Domeniul de activitate cel mai bine reprezentat în rândul societăţilor din Negreşti Oaş
este cel al construcţiilor, în care activează 35% dintre firme, urmat de comerţ (27,7%), şi
industrie (14,2%). Serviciile totalizează un procent de 12,1%, agricultura şi turismul deţin
fiecare câte 3,5%, iar firmele din transporturi reprezintă 2,9% din numărul total al firmelor
locale.

În oraşul Tăşnad, cele mai multe firme au ca domeniu de activitate comerţul (32,3%),
şi industria (23,6%). Din ponderea acestora din urmă, 7,9% activează în industria lemnului,
6,3% în industria alimentară, iar 3,9% în industria constructoare de maşini. În turism
activează un procent de 12,6% din totalul firmelor din oraş, iar sectorul serviciilor cuprinde
11% din acestea. În domeniul construcţiilor sunt active 8,7% din societăţi, în transporturi
7,1%, iar în agricultură. activează 4,7% din societăţi.

2.7. Indicatori colaterali

Potrivit Oficiului National al Registrului Comerţului, investiţiile străine din judeţul

Satu Mare poziţionează judeţul pe locul 25 la nivelul României ca valoare a capitalului social
subscris şi pe locul 15 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate. La nivelul
Regiunii Nord-Vest, judeţul Satu Mare ocupa locul 4 după numărul de firme cu contribuţie
străină înregistrate în perioada 1991-2010.

Tabel 2.7.1. Societăţi comerciale cu participare străină la capital şi valoarea capitalului

social subscris în perioada 1991-2010 (sold existent la 31 decembrie 2010)

Regiune/judeţ Număr Valoarea capitalului social subcris

Mii lei Mii euro
Nord-Vest 19.806 4.467.389,8 2.012.634,8
Bihor 6.355 1.229.952,6 951.553,7
Bistriţa-Năsăud 1.117 432.660,3 104.515,6
Cluj 7.036 1.725.267,2 565.126,0
Maramureş 2.260 335.997,2 66.850,9
Sălaj 782 445.612,0 110.477,6
Satu Mare 2.256 297.900,4 94.509,3
Sursa: ONRC, http://www.onrc.ro/statistici

După anul 1990, în judeţ şi-au făcut apariţia numeroase filiale ale unor companii
multinaţionale, o dată cu realizarea unor investiţii străine directe: ELECTROLUX,
DRAXLMAIER, ZES ZOLLNER, WOCO, PHOENIX-CONTINENTAL, KARO, SIHA,
WINSOME, FRIESLAND, QUELLE, etc. Toate aceste companii întreţin relaţii comerciale
intense cu alte filiale naţionale şi cu societăţile-mamă din ţările de origine, contribuind cu
peste 80% la volumul exporturilor judeţului.

În primele 9 luni din anul 2010, volumul exporturilor FOB a fost de 490,573 de
milioane de Euro, în creştere faţă de perioada similară din 2009 cu 38,4% şi la acelaşi nivel cu
primele 9 luni din anul 2008. Pe grupe de mărfuri, structura exporturilor se prezintă astfel:
maşini şi echipamente, materiale textile şi articole din acestea, metale comune şi articole din
metal, mobilier, încălţăminte 6%.

În primele trei trimestre din anul 2010, importul de mărfuri al agenţilor economici cu
sediul în Satu Mare a însumat 560,067 de milioane de euro în preţuri CIF, cu 23,1% mai mult
faţă de primele 9 luni din 2009, dar cu 7% mai puţin faţă de perioada similară din anul 2008.

Ca structură, importurile sunt formate din: maşini şi echipamente, materiale textile şi

articole din acestea, metale comune şi articole din acestea, materiale plastice, cauciuc şi
articole din acestea, produse alimentare, băuturi şi tutun.

Deficitul balanţei comerciale a judeţului Satu Mare a scăzut de la 112,5 mil. Euro în
primele 9 luni din 2008, la 100,4 milioane de Euro în 2009, respectiv la 69,5 milioane de Euro
în perioada similară din 2010, când gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a ajuns la
87,5%. La baza acestei îmbunătăţiri stă scăderea importurilor, pe fondul scăderii puterii de
cumpărare şi a consumului populaţiei judeţului, respectiv stabilitatea exporturilor, pe fondul
creşterii ponderii produselor locale care sunt vândute pe piaţa externă.

Fig. 2.7.1.
 Balanta comerciala

80000
70000
60000
50000
Total exporturi FOB
40000
Total importuri CIF
30000
20000
10000
0
nov.
feb.

feb.
mar.
apr.

iul.
aug.

apr.

iul.
aug.
mai.
iun.

sep.
oct.

dec.
ian.

mar.

iun.

sep.
mai
ian.

2009 2010

Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar, 2008-2010

Principalele destinaţii pentru exporturile societăţilor din judeţul Satu Mare sunt:
Ungaria – 32%, Italia – 25%, Germania – 11%, Anglia şi Olanda – câte 7%. Majoritatea
importurilor provin din ţări membre ale UE dar şi din SUA, China şi altele.

2.8. Piaţa muncii şi forţa de muncă

La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte
numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu
14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă
numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă
ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.

În ceea ce priveşte evoluţia resurselor de muncă în cadrul judeţului, se observă că, pe

perioada de analiză, numărul de persoane apte de muncă a crescut între anii 2000 şi 2009 cu
peste 5%, pe fondul creşterii ponderii populaţiei cu vârsta 15-59 de ani în total populaţie.

Populaţia activă a judeţului era, în 2009, de 156.500 de persoane, din care 52,5%
bărbaţi şi 47,5% femei. Numărul de persoane active din judeţ a scăzut cu peste 20% faţă de
începutul anilor ‘90. În 2009, existau, un număr de peste 80.000 de persoane apte de muncă,
dar inactive, cifră semnificativ mai mare decât cea din 1990 – 52.000 de persoane. În această
categorie intră: studenţi, şomeri, persoane casnice, persoanele care lucrează în străinătate,
persoane întreţinute, etc. Prin urmare, rata de activitate a populaţiei a scăzut de la 78,1% în
anul 1990, la 66% în anul 2009, valoare similară cu cea de la nivel naţional (65,7%), dar
semnificativ mai redusă decât media regională (70,9%). De remarcat este şi diferenţa de 3
puncte procentuale dintre rata de activitate a bărbaţilor şi cea a femeilor din judeţ (67,5% vs.
64,3%), care totuşi s-a redus semnificativ faţă de 1990, când era de 13 puncte punctuale.
Putem deci concluziona că în judeţ există o forţă de muncă latentă de peste 80.000 de
persoane, care pot fi activate, cel puţin parţial, pe piaţa muncii prin măsuri de ocupare.

Populaţia ocupată a judeţului număra, în anul 2009, 146.400 de persoane, nivel rămas
aproape constant după anul 2002. Cu toate acestea, populaţia ocupată a judeţului a scăzut faţă
de anul 1990 cu circa 36.000 de persoane, mai ales în rândul populaţiei de sex masculin (-
22.000 de persoane).

Rata de ocupare a populaţiei, la nivel de judeţ, a ajuns în anul 2009 la 61,7%, uşor
peste media naţională (60,6%), dar mult sub media regională (66,1%). Distanţa faţă de
obiectivul de ocupare din Strategia Lisabona a fost, în anul 2009, de 8,3 puncte procentuale,
fiind în creştere faţă de anul 2000, când era de doar 0,2 puncte procentuale (o rată de ocupare
la nivel de judeţ de 69,8%). De remarcat este impactul crizei economice asupra ocupării, care
a scăzut, în perioada 2008-2009, cu 2,8 puncte procentuale, după ce crescuse constant în
perioada 2004-2008. Privind situaţia pe sexe, rata ocupării bărbaţilor era cu circa 2 puncte
procentuale mai mare în 2009 (62,6% faţă de 60,7%), dar distanţa dintre sexe s-a redus
simţitor faţă de anul 1990, când distanţa era de 13 puncte procentuale.

Analizând structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate, se observă că sectorul

primar atrăgea în 2009 cea mai mare parte a resurselor de muncă, cu aproximativ 55.000 de
persoane ocupate în sectorul agricol, respectiv 37,6% din totalul celor ocupaţi. Ponderea
populaţiei ocupate în agricultură la nivel de judeţ este semnificativ mai mare decât media
regională (31,4%) şi cea naţională (28,7%). Această stare de fapt poate fi explicată prin
specificul rural al judeţului (ponderea populaţiei rurale este cu circa 10 puncte procentuale
mai mare decât media naţională şi regională), prin faptul că este un judeţ cu un potenţial
agricol important (peste 70% din suprafaţa judeţului este utilizată în scop agricol) şi prin
gradul scăzut de dezvoltare al sectorului terţiar. Pe de altă parte, diferenţa mare între numărul
de salariaţi (circa 2.000 de persoane) din sectorul agricol şi populaţia ocupată în acest sector
(peste 55.000 de locuitori ai judeţului) sugerează faptul că o mare parte a activităţii agricole se
desfăşoară în ferme de subzistenţă, sau fără forme legale, mai ales în mediul rural.

Sectorul terţiar (al serviciilor) ocupă al doilea loc din perspectiva ocupării, cu 47.200
de persoane în anul 2009 (32,2% din totalul ocupaţilor), nivel situat mult sub media regională
(39,1%), respectiv naţională (42,8%) de ocupare în acest sector, ceea ce confirmă nivelul
scăzut de dezvoltare socio-economică al judeţului. Este de remarcat că sub-sectorul de servicii
publice (administraţie, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) ocupă circa 35% din totalul
populaţiei active în sectorul terţiar, în timp ce la nivel naţional procentul este de 29%, restul
de 71% fiind ocupaţi în zona serviciilor comerciale.

Industria asigură ocuparea a 34.900 de persoane la nivelul judeţului, respectiv 23,8%

din totalul populaţiei ocupate, nivel similar cu media regiunii Nord-Vest (23,1%), dar mai
ridicat decât media naţională (21,1%).

Sectorul construcţiilor ocupa, în anul 2009, 9.300 de sătmăreni (6,4%), nivel situat sub
media naţională (7,4%) şi identic cu cel de la nivel regional (6,4%).
 În comparaţie cu anul 2002 (când a început să fie implementată actuala metodologie
de calcul a ocupării de către INS), a scăzut semnificativ ponderea populaţiei ocupate în
agricultură, de la 45,6% la 37,6%, cea din industrie, de la 27,6% la 23,8%, şi a crescut
numărul celor ocupaţi în construcţii (de la 1,7% la 6,4%) şi servicii, de la 25,1% la 32,2%.
În ciuda evoluţiei pozitive din ultimul deceniu, structura ocupării la nivel judeţean este
una specifică zonelor subdezvoltate, cu un sector primar supradimensionat şi dominant, bazat
pe agricultură de subzistenţă, cu un sector industrial bazat pe activităţi cu valoare adăugată
redusă şi un sector terţiar mai puţin dezvoltat, susţinut în mare parte de serviciile publice.
Efectul acestei stări de fapt se regăseşte în nivelul scăzut al productivităţii muncii, PIB per
locuitor, salarizării şi puterii de cumpărare.

Salariaţi

În anul 2009, în judeţul Satu Mare erau înregistraţi un număr de peste 75.732 de
angajaţi, cu 7% mai mult decât figurau în anul 2000, pe fondul creşterii continue din perioada
perioada 2004-2008. În comparaţie cu anul 2008, numărul de salariaţi a scăzut uşor, cu circa
1300 de persoane, însă comparativ cu anul 1990, scăderea este de peste 50.000 de angajaţi.
Privind evoluţia ultimilor 20 ani, putem remarca unele perioade (anii 1992,1997,1999) în care
numărul de angajaţi a scăzut abrupt, cu peste 10.000 de persoane, pe fondul restructurărilor
din fostele întreprinderi de stat.

Repartiţia acestora pe domenii de activitate este exemplificată în graficul de mai jos:

Fig. 2.8.1.

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale

Numarul mediu al salariatilor, pe activitati ale economiei Agricultură, silvicultură
economiei naţionale, judeţul Satu Mare,2009 (nr. şi pescuit
nationale Agricultura
Pescuit
persoane)
Industrie
40000 Industrie 1%
4% 3%
35000 Constructii 8% 1%
Comert 2% Construcţii
30000
Hoteluri si restaurante 1% 9%
25000
Transport
20000 1% Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
Intermedieri financiare 2%
15000 Tranzactii imobiliare
41% autovehiculelor şi motocicletelor
10000 Abministratie publica 0% Transport şi depozitare
5000 Invatamant 14%
0 Sanatate 2% 4%
Alte activitati Hoteluri şi restaurante
2000 2005 2006 2007 2008 8%

Sursa: Sursa: Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

După cum se poate observa, sectorul industrial atrage majoritatea forţei de muncă
salariate, aproximativ 40%. De asemenea, sectorul public, format din administraţia publică,
sănătate şi învăţământ, însumează peste 20% din totalul populaţiei angajate, iar sectorul
serviciilor comerciale este şi el bine reprezentat, cu peste 35%. În cadrul acestui sector,
domeniul care atrage cel mai mare număr de angajaţi este comerţul, cu 15%. În agricultură
activează doar 3% din totalul populaţiei angajate.

În perioada 1990-2009, numărul de angajaţi din judeţ a scăzut cel mai mult în
următoarele sectoare: agricultură (-85%), poştă şi telecomunicaţii (-60%), transporturi şi
depozitare (-53%), industrie (-51%). Creşteri ale numărului de angajaţi s-au înregistrat în:
administraţie publică şi apărare (+103%), asigurări şi intermedieri financiare (+64%), sănătate
şi asistenţă socială (+20%), construcţii (+14%) şi comerţ (+8%).

În ceea ce priveşte repartiţia teritorială a locurilor de muncă, observăm că în anul 2009

peste 65% dintre angajaţi (49.240 de persoane) activează în municipiul Satu Mare, deşi oraşul
concentrează doar 31% din populaţia judeţului. Pe locurile următoare se plasează: Carei
(8.168 de angajaţi – 10,8% din total), Negreşti-Oaş (4.057 – 5,4%) şi Tăşnad (1.560 – 2,1%).
Prin urmare, în mediul urban sunt concentrate 85% din locurile de muncă, în timp ce în mediu
rural doar puţin peste 10.000 de angajaţi, cei mai mulţi în localităţile din periurbanul
municipiului Satu Mare (Vetiş, Botiz, Foieni, Halmeu – între 500 şi 1.000 de salariaţi). Pe de
altă parte, există multe comune în care găsim mai puţin de 100 de salariaţi: Săuca,
Porumbeşti, Săcăşeni, Pir, Hodod, Homoroade, Doba, Craidorolţ, Căuaş, Căpleni, Cămărzana,
Căuaş, Bogdand, Agriş.

Comparând evoluţia în timp a numărului populaţiei ocupate şi a celei salariate,

observăm că ponderea persoanelor ocupate cu statut de salariat a scăzut de la 69% la începutul
anilor 90, la 51% în prezent, ceea ce denotă că tot mai mulţi sătmăreni desfăşoară activităţi pe
cont propriu (întreprinzători).

Nivelul salariilor

Nivelul de salarizare de la nivelul judeţului Satu Mare se află sub media naţională şi
judeţeană, situaţie care a persistat în ultimele două decenii. La nivelul anului 2009, salariul
mediu brut lunar a fost, în judeţul Satu Mare, de 1.415 lei, cu 9,6% sub media regională şi cu
23,3% sub media naţională. La ultima raportare statistică, din noiembrie 2010, salariul mediu
brut ajunsese la 1.386 de lei, cu 27,1 sub media naţională. În perioada noiembrie 2009-
noiembrie 2010, salariul mediu brut la nivel de judeţ a crescut nominal cu 0,6%, dar pe fondul
inflaţiei anuale de 7,2%, salariul real a scăzut cu 6,6%. În intervalul analizat, nivelul de
salarizare din industrie şi agricultură a crescut nominal, cu 11,1%, respectiv cu 27,2%, ceea ce
a adus o creştere a nivelului real de salarizare din aceste sectoare. În sectorul serviciilor,
salariile au scăzut cu 9,2% (scădere cu 16,4% a salariului real), pe fondul unor măsuri
legislative ce au vizat reducerea salariilor din sistemul public cu 25%.

Urmărind evoluţia în timp a nivelurilor de salarizare se observă că acestea au

înregistrat creşteri pe toată perioada de analiză. Raportat la celelalte judeţe din regiune,
judeţul Satu Mare se situează la acelaşi nivel cu restul judeţelor, cu excepţia judeţului Cluj, cu
un nivel de salarizare mai ridicat.

În comparaţie cu media naţională, salariul mediu din judeţ a fost, în 2009, sub medie
în toate sectoarele. Cele mai mari disparităţi între nivelul de salarizare din judeţ şi cel naţional
s-au înregistrat în: tranzacţii imobiliare (59% din media naţională), intermedieri financiare
(51%), industrie (69%), construcţii (67%), hoteluri şi restaurante (69%), informaţii şi
comunicaţii (70%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (77%), transporturi şi
depozitare (76%), comerţ (79%).
Tabel 2.8.1. Salarii pe domenii de activitate în Judeţul Satu Mare

2009 2010
aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.
Total judeţ 1.320 1.386 1.397 1.378 1.447 1.436 1.404 1.493 1.422 1.414 1.404 1.294 1.297 1.286 1.319 1.386
Agricultură, Silvicultură şi Pescuit 1.339 1.342 1.400 1.388 1.637 1.339 1.349 1.517 1.515 1.388 1.377 1.539 1.438 1.364 1.696 1.766
Industrie şi construcţii 1.147 1.217 1.249 1.210 1.268 1.190 1.178 1.299 1.218 1.268 1.269 1.276 1.255 1.264 1.286 1.344
Servicii 1.502 1.563 1.547 1.557 1.638 1.703 1.652 1.705 1.644 1.577 1.556 1.300 1.339 1.308 1.337 1.413

Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar Judeţean, 2009-2010

Şomajul

Numărul de şomeri a scăzut treptat, de la un număr de 17.000 în anii 1992-1993, până

la un minim de 3.000 de persoane în 2004, după care a început să crească, în anul 2009
ajungând la peste 10.000 de persoane, de peste 2,2 ori mai mare decât în anul 2008, pe fondul
crizei economice globale. În anul 2010, numărul de şomeri a scăzut faţă de anul 2009 cu
7,5%, până la 9.370 de persoane.

Fig. 2.8.2.

Someri inregistrati (numar de persoane)

12000

10000

8000
Total
6000
Barbati
4000 Femei

2000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

Din cei 9.370 de şomeri înregistraţi în anul 2010, 61,4% erau bărbaţi, iar 38,6% femei,
numărul şomerilor de sex feminin fiind inferior celui al bărbaţilor în tot intervalul 1997-2010,
pe fondul restructurării industriei grele, care ocupa mai ales forţă de muncă masculină şi a
specificului de industrie uşoară al judeţului (mobilă, confecţii, industrie alimentară,
încălţăminte, etc.), care angajează preponderent femei.
Fig. 2.8.3.

Numar de someri pe categorii

8000
7000
6000
5000
Primar, gimnazial si profesional
4000
Liceal si postliceal
3000 Universitar
2000
1000
0
2000 2002 2004 2006 2008 2010

Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

Din totalul şomerilor înregistraţi, 75% aveau studii primare şi gimnaziale, 18% studii
liceale şi postliceale şi mai puţin de 4% (383 de persoane) aveau studii superioare. Ponderea
şomerilor indemnizaţi în total şomeri a ajuns în 2010 la 43%, faţă de 65% în 2009, ceea ce
denotă amplificarea şomajului de lungă durată.

Fig. 2.8.5.

Rata somajului pe judete (% )

14

12
Nord-Vest
10 Bihor
8 Bistrita-Nasaud
6 Cluj
Maramures
4
Satu Mare
2
Salaj
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: INS, TEMPO Online, 2011

De remarcat este faptul că judeţul Satu Mare s-a poziţionat, în intervalul 1995-2009, în
rândul judeţelor cu cea mai redusă rata a şomajului (3-6%, faţă de 7-8% la nivel naţional),
alături de celelalte judeţe de la graniţa de vest a României (Timiş, Arad, Bihor), unde s-au
instalat investitori străini din domeniul industriei lohn (textile, încălţăminte, piese auto, etc.),
care au acaparat forţa de muncă locală. Aceste sectoare ale industriei au fost cele mai afectate
de criza globală, astfel încât rata şomajului în aceste judeţe s-a dublat în perioada 2008-2010
şi s-a apropiat de media naţională.

Datele provizorii ale INS, arată că per ansamblul anului 2010, rata şomajului în judeţ a
fost de 6%, la acelaşi nivel cu cea de la nivel regional (5,9%) şi sub media naţională de 6,9%.
Rata şomajului în rândul bărbaţilor a fost de 7%, în timp ce în rândul femeilor este de 4,9%.
În ceea ce priveşte repartiţia numărului de şomeri pe localităţi, se remarcă
concentrarea lor în mediul rural (61%). În decembrie 2010, cei mai mulţi şomeri se înregistrau
în: Satu Mare (1.834), Tăşnad (507), Carei (478), Socond (362), Ardud (319), Medieşu Aurit
(287), Negreşti-Oaş (269), Livada (234), Hodod (184), Beltiug (182), Moftin (180). La polul
opus, cei mai puţini şomeri se regăsesc în: Cămârzana (9), Târşolţ (17), Batârci (28),
Homoroade (29), Pomi (30), Bârsău (33), Ciumeşti (36), Bixad (37), Călineşti-Oaş (37), Agriş
(40), Petreşti (42), Oraşu Nou (42), Gherţa Mică (45). Raportând numărul de şomeri la
populaţia activă, observăm că rata şomajului este mai scăzută în zona Satu Mare şi în Ţara
Oaşului, în timp ce valori mai mari se regăsesc în zona Tăşnad şi Carei.

2.9. Infrastructura de afaceri

În anul 2005 a fost inaugurat primul parc industrial din judeţul Satu Mare, realizat pe
un amplasament situat în apropierea Aeroportului Satu Mare, a staţiei de cale ferată Satu Mare
- Sud şi a DN 19A spre Cluj-Napoca, având o suprafaţă totală de 70 hectare. De asemenea,
distanţa până la vama cu Ungaria (Petea) este de doar 14 km, iar până la punctul de trecere a
frontierei cu Ucraina (Halmeu) sunt 46 km.
Parcul industrial Satu Mare-Sud este organizat în 18 parcele, cu suprafeţe cuprinse
între 1,25 şi 6,9 ha, totalizând 69,54 ha, toate fiind concesionate, şi dispune de toate utilităţile
necesare (electricitate, apă, canalizare, legături telefonice prin fibră optică etc.).Astfel,
complexul dispune de o staţie de transformare a energiei electrice de 110/20 kV, o reţea de
distribuţie a gazelor naturale cu o lungime de 3,2 km, sistem de reciclare a apei uzate cu o
capacitate de reciclare de 1000 m3/zi şi o reţea de apă potabilă cu un debit de 2x72 m3/oră. În
pofida faptului că toate parcelele au fost concesionate pe 49 de ani, doar 5 firme şi-au început
activitatea în Parc: Zes Zollner Electronic S.R.L. – componente electronice; Casco Group
S.R.L. – echipamente de protecţie şi articole sportive; Bodescu Export Import S.R.L. –
debitare poliuretan; Lubexpert Romania S.R.L. – comerţ; Quelle S.RL. – logistică

Celelalte 8 parcele concesionate în anul 2007 aparţin unor societăţi comerciale care şi-
au suspendat, pentru moment, investiţiile şi care provin din următoarele domenii: componente
pentru maşini agricole, echipamente pentru industria lemnului, construcţii metalice, piese
turnate şi ştanţate, prelucrări mecanice, roţi din aluminiu, etc. În anul 2011, au mai fost
concesionate două parcele unei firme de producţie mobilier, cu capital spaniol, şi uneia din
industria cauciului, cu sediul central în Ungaria. Tot în anul 2011, un investitor autohton şi-a
manifestat intenţia de a construi o staţie de biogaz lângă parcul industrial.

Parcul Industrial Vetiş se întinde pe o suprafaţă totală de 22 de hectare, pe locul unei

foste ferme, desfiinţate în anul 1999. Din cei 220.000 de mp., aproximativ 55.000 de mp sunt
ocupaţi de cele 19 hale, cu dimensiuni şi finisaje diferite şi oferă toate utilităţile necesare
desfăşurării activităţilor industriale, dispunând şi de o staţie de epurare proprie. Din cei
55.000 de mp, în prezent au fost închiriaţi 15.000 mp, au fost vânduţi15.000 iar 25.000 mp
sunt în continuare liberi. Firmele prezente în cadrul Parcului Industrial Vetiş sunt:
DENUMIRE PROVENIENTA CAPITAL DOMENIU DE ACTIVITATE
BIO Ferestre si Usi Romania Productie tamplarie din lemn stratificat
SMS Romania SRL Romania, Olanda Confectii tricotaje
Sabin CO Romania Tricotaje
Damar SRL Romania Confectii tricotaje
Novoferm Romania Romania, Olanda, Germania Distribuitor usi Novoferm Germania
PSR Romania SRL Romania, Olanda Prelucrarea piei bovina
Hulshoff Leather SRL Romania, Olanda Prelucrare piei
Bizman Romania Distribuitor ROTO
Belrom SRL Romania, Belgia Confectii tricotaje - lohn
Levante Conf SRL Romania Confectii mobilier lemn
Termotib SRL Romania Productie aluminuiu si PVC
Country Elements SRL Italia Productie canapele lemn
Fastus Germania Moara de grau
Colina Impex Romania, Germania Distributie cuptoare panificatie
Panatek Romania Constructii si amenajari interioare
Astral Impex Romania Distributie produse alimentare si tigari
MT Contex SRL Romania Contabilitate
Samlemn Forest SRL Romania Productie usi si ferestre lemn
Carel Construct Romania Productie lemn
Ovipet Impex SRL Romania Service auto
Iron Company SRL Romania, Italia Asamblare cabluri si elemente pentru electrocasnice
Saint Gobain Abrazivi SRL Companie multinationala
ABC Unic SRL Romania Cantina, catering, ABC alimentar
Gemini Berbak Romania Productie si vanzare case de lemn
Car&Maria Romania Productie usi si ferestre termopan
Smart Media SRL Romania IT
Vivatex Romania, Belgia Confectii tricotaje
Interconect Romania Intretinere si montare retele electrice

De asemenea, în 2009 a fost amenajat un spaţiu de 1.200 mp, în cadrul incubatorului

de afaceri, pentru mica producţie şi training, destinat pentru 20 de IMMuri din judeţ. Parcul
este situat la 3 kilometri de municipiul Satu Mare şi de Aeroportul Internaţional, pe DN 19
(Timişoara – Arad – Oradea – Satu Mare), la 10 kilometri de graniţa cu Ungaria (Petea) şi 40
de kilometri de graniţa cu Ucraina (Halmeu).

Parcul industrial Nord este amplasat în partea nordică a municipiului Carei, aproape
de calea ferată Satu Mare-Carei şi de DJ 198M, acoperind o suprafaţă de 22 ha, cu parcele
destinate realizării unor unităţi industriale sau de depozitare, grupate în 3 zone: una de
activităţi – cea mai mare, acoperind peste 18,5 ha, a doua de instituţii şi a treia zona de căi de
comunicaţii.
 Parcul Industrial Acâş, a cărui suprafaţă proiectată este de 20 de hectare, găzduieşte
în prezent o singură firmă din domeniul construcţiilor metalice, cu capital belgian. Până în
prezent, s-au investit circa 6,5 milioane de Euro în acest parc, însă sunt încă probleme cu
asigurarea utilităţilor.

Camera de Comerţ şi Industrie reuneşte circa 100 de companii reprezentative de la nivelul

judeţului; Asociaţia Camera Meşteşugarilor reuneşte peste 15 mici întreprinzători din Satu
Mare; Asociaţia Patronatul Sătmărean; Asociaţia oamenilor de afaceri italieni din judeţul Satu
Mare. De asemenea, organizaţiile patronale de la nivel naţional au membrii înregistraţi în
judeţ, dintre care amintim: Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, Asociaţia
Română a Cărnii, ARACO, ARIES, CNIPMMR, FEPAIUS, ROMPAN, UNTRR, UGIR
1903. Asociaţia Economică Germano-Română Satu Mare, cu 40 de membri, este o asociaţie
nonprofit, constituită în septembrie 2005 şi înregistrată în 2008, ce reprezintă o punte de
legătură între mediul de afaceri din regiunea de nord-vest a României cu ţările germanofone
(Germania, Austria, Elveţia, Olanda) în special, dar şi cu alte ţări de pe Glob.
 Deşi există mai multe concentrări geografice de firme în judeţ (producţia de mobilier,
producţia de articole de îmbrăcăminte, produse alimentare, alcoolice, fructe, etc.), nu putem
încă vorbi de existenţa unor clustere în Satu Mare, datorită lipsei de colaborare pe verticală
sau orizontală a firmelor, chiar şi din acelaşi sector.

2.10. Analiza SWOT - Economie

Puncte tari Justificare

Activitate industrială stabilă, chiar şi în În ciuda perioadei de recesiune care a afectat

perioada de recesiune economică
Adaptabilitatea sectorului IMM şi dezvoltarea
spiritului antreprenorial
Existenţa a 4 parcuri industriale
Creştera activităţii în domeniul agriculturii şi
turismului
Poziţia geografică
Resurse naturale – resurse minerale, ape
termale şi minerale
Tradiţii populare, produse "made in"
economia românească în ultimii ani, la nivelul
firmelor din domeniul industriei din Satu
Mare, evoluţia este una pozitivă,
înregistrându-se creşteri atât ale producţiei
industriale cât şi ale cifrei de afaceri, pe
fondul ponderii tot mai ridicate a exporturilor.
Industria alimentară, a mobilei şi a
construcţiilor metalice a înregistrat o evoluţie
pozitivă în ultimii ani, devenind tot mai
competitive pe plan extern
În ultimii 2 ani, numărul de microîntreprinderi
a scăzut mai lent decât cel al firmelor mijlocii
şi mari. Pe de altă parte, numărul de persoane
independente a crescut cu 45% în ultimii ani.
Pe lângă investiţiile atrase prin crearea acestor
parcuri industriale, s-au dezvoltat şi o serie de
activităţi conexe şi de suport, efectele
resimţindu-se şi în afara ariei parcurilor.
Numărul de agenţi economici şi de salariaţi în
domeniile agricultură şi turism au crescut în
ultimii 2 ani. Numărul de turişti s-a dublat în
ultimii 5 ani, iar gradul de ocupare a
capacităţii turistice din judeţ este situat peste
media naţională şi regională.
Deschidere către două frontiere – Ungaria şi
Ucraina
În ultima perioadă, zona Tăşnad a cunoscut o
dezvoltare a turismului balnear, ca urmare a
renovarii ştrandului termal şi a creşterii
capacităţii de cazare; zona Negreşti Oaş
În cadrul grupului de lucru, s-a subliniat faptul
că tradiţiile populare, regăsite în special în

Dinamică pozitivă a balanţei comerciale
Impact economic ridicat al investiţiilor străine
directe
Judeţul Satu Mare are un potenţial agricol
important, solul şi clima sunt favorabile pentru
activităţi de producţie vegetală şi creşterii
animalelor.
Producţie importantă de cereale.
Producţie importantă de fructe.
Creşterea numărului exploataţiilor care cresc
Creşterea în perioada 2002-2010 a efectivelor
ovine, caprine, păsări, respectiv familii de
acestor specii: ovine cu 126%, caprine cu 38%,
albine, precum şi a efectivului la aceste specii
păsări cu 96%, şi a familiilor de albine cu 46%.
de animale.
Menatlitatea faţă de muncă a persoanelor
zona Oaş, reprezintă un punct tare, fiind o
bază pentru dezvoltarea turismului cultural.
Mărcile locale, cum ar fi pălinca de Zetea sau
vinul Nachbil reprezintă adevăraţi vectori de
promovare a judeţului
Volumul exporturilor a rămas constant în
perioada 2008-2010, în timp ce volumul
importurilor a scăzut faţă de anul 2008, ceea
ce a contribuit la înjumătăţirea deficitului
comercial în ultimii 2 ani.
Cele mai importante firme din domeniul
industrial şi principalii exportatori din judeţ
sunt firme cu capital străin, care au un număr
mare de angajaţi.
Terenul agricol acoperă 71,8% din suprafaţa
totală a judeţului
Ponderea agriculturii în valoarea adăugată
brută regională în judeţul Satu Mare a fost
13,69% (locul 3 din regiune)
Ponderea forţei de muncă ocupată în
agricultură este de 36,25%, astfel judeţul se
situează pe primul loc în regiune.
63,2% din suprafaţa agricolă este utilizată
pentru cultivarea de cereale
Creşterea suprafeţei agricole utilizate pentru
culturi permanente (plantaţii pomicole şi
viticole) între anii 2002-2010 de la 6.094,69 ha
la 9.967 ha.
În anul 2010 ponderea viilor şi pepinierelor
viticole a fost de 1%, iar a livezilor şi
pepinierelor pomicole de 2%
Satu Mare este cel mai mare producător de
căpşuni din ţară, 1.150 ha în 2010, 77% din
suprafaţă cultivată cu căpşuni din Regiunea
Nord-Vest. Producţia totală de căpşuni în
judeţul Satu Mare reprezenta 96,2% din
producţia totală de căpşuni din Regiunea Nord-
Vest şi 63,7% din producţia pe ţară.
În cadrul grupului de lucru, reprezentanţii
mediului economic au identificat ca punct
tare, mentalitatea faţă de muncă a persoanelor,
subliniind seriozitatea şi buna pregătire şi

Puncte slabe
Economie bazata in principal pe activitati cu
valoare adaugata redusa
Grad ridicat de ocupare a forţei de muncă în
activităţi cu valoare adăugată redusă
Activitatea economică concentrată în jurul
oraşului Satu Mare
Restrângerea activităţii în domeniul comerţului
şi construcţiilor
Sector terţiar insuficient dezvoltat
Sector CDI slab dezvoltat
Rata de ocupare în scădere
calificare a populaţiei active din judeţ.
Numărul mare de persoane care s-au adaptat la
mediul de lucru din ţările din Europa de Vest
este o dovadă în acest sens.
Justificare
Domeniile de activitate care generează cea
mai mare cifră de afaceri sunt comerţul,
industria prelucrătoare şi construcţiile. În
structura producţiei industriale, predomină
sectoarele industriei uşoare (confecţii,
alimentară, încălţăminte, mobilă, construcţii
metalice, etc.)
Sectorul agricol atrage majoritatea forţei de
muncă ocupate (36%) în timp ce sectorul
industrial atrage 25% din populaţia ocupată.
Majoritatea societăţilor îşi au sediul în
municipiul Satu Mare (59,6%), având şi un
aport la cifra de afaceri a judeţului de 59%.
65% din locurile de muncă sunt concentrate în
municipiul reşedinţă de judeţ.
Pe fondul crizei globale şi a scăderii puterii de
cumpărare a populaţiei, sectoarele comercial şi
imobiliar au fost afectate. Numărul de locuinţe
finalizate a scăzut la jumătate în ultimii 2 ani,
numărul de salariaţi din construcţii a scăzut cu
peste 10%, iar numărul firmelor din domeniu
comerţului a scăzut cu cca 10%.
Economia judeţului Satu Mare, poate fi
caracterizată drept o economie industrial-
agrară, cu un sector terţiar în dezvoltare, dar
sub-dezvoltat în comparaţie cu media
naţională şi regională. În sectorul serviciilor,
cea mai mare pondere o are comerţul,
activităţile cu valoare adaugată mai mare fiind
slab reprezentate.
În anul 2008, cheltuielile pentru CDI
inregistrate în judeţul Satu Mare reprezentau
0,02% din P.I.B., una din cele mai scăzute
valori din regiunea Nord-Vest
În ultimii 10 ani, rata de ocupare a forţei de
muncă a înregistrat o scădere, atât în valori
absolute, cât şi comparativ cu media regională.
Dacă la nivelul anului 2000, rata de ocupare se
situa la nivelul de 70%, în anul 2009, aceasta
ajunsese la 62%, cu 3% sub media regională.
Structura excesiv fragmentată a exploataţiilor În judeţul Satu-Mare predomină exploataţiile
agricole. foarte mici, 48,4% a exploataţiilor agricole
utilizează mai puţin de 1 ha de teren agricol.
Doar 0,3% din totalul exploataţiilor sunt foarte
mari (de peste 100 ha)
Scăderea numărului exploataţiilor în care se În perioada 2002-2010 efectivul de bovine s-a
cresc bovine, porcine, cabaline şi a efectivului redus cu 16%, cel de porcine cu 53%, iar cel de
la aceste specii de animale. cabaline cu 43%
Slabă reprezentare a parteneriatelor în
99,2% din exploataţiile agricole sunt
domeniul agriculturii (puţine asociaţii agricole,
exploataţii individuale, folosind 74,3% din
societăţi comerciale, unităţi ale administraţiei
suprafaţa agricolă utilizată a judeţului.
publice, unităţi cooperatiste, şi alte tipuri de
unităţi cu personalitate juridică).
Din numărul total de exploataţii agricole 4,68%
se ocupau cu prelucrarea strugurilor, 3,69% cu
Grad redus de diversificare economică al prelucrarea legumelor, 1,39% cu comerţ,
exploataţiilor agricole. 0,47% cu prelucrarea laptelui, 0,32% cu
prelucrarea cărnii, 0,21% cu morărit, 0,04% cu
agroturism, 0,07% cu meşteşugărit.
În cazul fermelor de semisubzistenţă, o mare
parte din producţia agricolă se consumă în
Dificultăţile de comercializare a producţiei familie, iar aceste ferme nu au capacitatea de a
agricole a fermelor de semi-subzistenţă. comercializa în mod eficient producţia, astfel
se obţin venituri scăzute în urma vânzării
produselor agricole.
Nivelul scăzut de salarizare Nivelul de salarizare din judeţ este unul foarte
scăzut în comparaţie cu media regională şi
judeţeană. În anumite domenii, mai ales în
servicii, salariile sunt la jumătatea mediei
naţionale
Pondere ridicată a şomajului pe termen lung Ponderea şomerilor neindemnizaţi în total
şomeri a crescut semnificativ şi a ajuns la
peste 50% în 2010, ceea ce echivalează cu
creşterea şomajului pe termen lung.
Pondere scăzută a serviciilor comerciale în Peste 35% dintre persoanele ocupate în
sectorul terţiar sectorul terţiar lucrează în sectorul public
(administraţie, sănătate, educaţie).
Rată ridicată a şomajului în mediul rural În mediul rural se află circa 60% dintre şomeri
şi doar 15% dintre locurile de muncă din
judeţ, ceea ce cronicizează discrepanţele dintre
mediul urban şi cel rural
Oportunităţi
Oportunităţi pentru dezvoltarea comerţului, transportului şi depozitării - poziţia geografică
Interes crescut la nivel internaţional pentru dezvoltarea turismului eco-sustenabil (turism balnear,
turism cultural, turism montan-sporturi de iarnă)
Potential ridicat de producere a energiilor regenerabile – mai ales geotermal şi solar
Fonduri europene şi naţionale pentru organizarea activităţilor de marketing, de logistică şi
depozitare a produselor agricole.
Susţinerea pentru înfiinţării şi funcţionării grupurilor de producători din mediul rural prin fonduri
europene.
Creşterea interesului pentru produsele ecologice, naturale şi tradiţionale
Finanţări pentru cursuri de formare profesională şi cursuri de calificare pentru populaţia din
mediul rural. (POS DRU)
Ameninţări
Concurenta din partea judetelor vecine si de peste granita
Cresterea decalajului macroeconomic fata de judetele mai dezvoltate
Creşterea discrepanţelor intra-judeţene, între partea de nord şi cea de sud a judeţului
Scăderea populaţiei tinere din mediul rural, din cauza creşterii fenomenului de migraţie din
mediul rural în mediul urban, sau din cauza migraţiei internaţionale a forţei de muncă.
Creşterea preţurilor inputurilor, a combustibilului şi a forţei de muncă.
Capacitatea scăzută a populaţiei din mediul rural de accesare a fondurilor europene
Cadru legislativ şi instituţional instabil.
Birocraţia
Situaţia neclarificată a proprietăţilor funciare
Schimbări climatice