UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE
MASTER AN II

Planificare strategică

Plan strategic de dezvoltare al

municipiului Alba-Iulia

Covaciu Alexandra

1
 Cuprins

Analiza principalilor indicatori locali

Demografie
Evoluția demogafică
Îmbătrânirea populației
Ritmul de îmbătrânire
Natalitate și mortalitate
Religie, etnie și limba maternă
Perspective strategice privind demografia

Educație
Nivelul de educație al populației
Evoluția populației școlare
Infrastructura școlară
Rezultate școlare- promovabilitate BAC
Perspective strategice privind educația

Social
Sănătate
Forța de muncă
Șomaj
Formare profesională continuă
Comunități marginalizate
Perspective strategice privind domeniul social

Analiza SWOT Alba Iulia

Probleme strategice
Avantaj competitiv
Factori strategici cheie
Direcții strategice de dezvoltare

Analiza principalilor indicatori locali:

2
 Demografie

În încercarea de a efectua o analiză a datelor statistice pe criteriul demografic, au fost luate

în considerare datele referitoare la populația legală a orașului Alba-Iulia. Având în vedere faptul că
cele mai exacte date la care am avut acces sunt cele despre populația stabilă, adică cea reprezentată
de totalitatea persoanelor cu domiciliul în oraș și sunt calculate pe baza datelor furnizate pe site-ul
Institutului Național de Statistică.

Evoluția demografică

Evoluția demografică este raportul dintre condițiile din comunitate și mediul extern apropiat,
dar și în sens mai larg, respectiv, național. Pentru înțelegerea acestor factori e nevoie de o analiză
comparativă a evoluției demografice la nivel local, regional și național.
Pentru calcularea acestor indicatori au fost folosite datele oferite de INS, referitoare la
populația de domiciliu, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, anul de referință reprezintă totalitatea
populației la nivelul comunității respective cu domiciliul pe teritoriul respectiv.

3
 Judetul Alba National Alba-Iulia Judet urban National urban
115

110

105

100

95

90

85
92
93
94
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
19
19
19

19
19
20
20
20

20
20
20
20
20

20
20
20
20
19
19
19

20
20
20

20
20
20
20

20
115

110

105

100

95

90

85
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Alba-Iulia Judetul Alba National Judet urban National urban

Fig. 1: Evoluția demografică 1992-2019 și 2008-2019
Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Între anii 1992-2019, populația municipiului Alba-Iulia s-a menținut constantă, cu o tendință
de creștere până în anul 1997, urmată de o scădere până în anul 2010, după care, iar se observă o
ușoară creștere cu 3 procente față de anul de referință. Comparativ cu celelalte nivele, doar la nivel
național urban a mai fost înregistrată o creștere ușoară între anii 2005-2014, iar la celelalte nivele
trendul a fost unul descendent, cu valori negative față de anul de referință, la nivelul județului
scăderea fiind de peste 10%. Relevant în această privință este și cel de al doilea grafic în care anul
de referință est 2008, situație în care se observă că doar la nivel local este înregistrată o evoluție
pozitivă.

4
Fig. 2: Evoluția populației 1992-2019 la nivel național, județean și local

1992-2002 2002-2012 2012-2019

Alba-Iulia -0,06 1,77 3,07
Judetul Alba -3,87 -7,35 -10,51
National -1,45 -2,87 -4,21

1992-2002 2002-2012 2012-2019

6

4 3.07
1.77
2
-0.06 -3.87 -1.45 -7.35 -2.87 -10.51 -4.21
0

-2

-4

-6

-8

-10

-12

Alba-Iulia Judetul Alba National

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Îmbătrânirea populației

Situația demografică a municipiului Alba-Iulia este descrisă și de către piramida populației

în care se observă o diminuare considerabilă a acesteia înspre bază, fapt ce descrie o accentuată
îmbătrânire a populației. Situația compartivă este efectuată la un interva mare, de 28 de ani, deși la
nivelul municipiului Alba-Iulia îmbătrânirea nu este la fel de accentuată ca în alte zone, totuși pe
termen lung aceasta poate însemna o creștere a nevoilor unor servicii specifice medico-sociale de
îngrijire a vârstnicilor, dificultăți în ocuparea forței de muncă, datorite scăderii populației active.

5
Fig. 3: Piramida populației (1992-2019)
85+
80-84
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
1992
45-49
40-44 2019
35-39 1992
30-34 2019
25-29
20-24
15-19
10-14
5-9
0-4
-10000 -8000 -6000 -4000 -2000 0 2000 4000 6000 8000 10000

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

100%
9% 11%
90% 16%
22%
80%
70%
60% 64%
72%
50% 71%
63%
40%
30%
20%
27%
10% 17% 14% 14%
0%
1992 2002 2012 2019

0-14 ani 15-60 ani 60+ ani

Fig. 4: Evoluția ponderii populației pe categorii de vârstă în totalul populației municipiului Alba-
IuliaSursa: calcule proprii pe baza datelor INS

În urma comparației de la nivel local, județean și național se poate observa că evoluția

demografică a munucipiului Alba-Iulia este în ușor avantaj față de celelalte, chiar dacă tendința de
îmbătrânire este destul de puternică, ponderea populației de peste 60 de ani este cu doar un procent
sub cel de la nivel național, iar pondere populației active este la fel cu un procent penste cel la nivel

6
 național.

Tabel: Ponderea populației pe categorii de vârstă în populația totală - comparație

0-14 ani 15-60 ani 60+ ani
1992 2002 2012 2019 1992 2002 2012 2019 1992 2002 2012 2019
Alba-Iulia 27,27% 16,61% 13,60% 14,48% 63,75% 72,29% 70,70% 63,36% 8,97% 11,09% 15,69% 22,15%
Judetul Alba 22,48% 17,45% 14,52% 13,75% 60,71% 63,59% 64,70% 61,84% 16,80% 18,94% 20,77% 24,39%
National 22,87% 17,68% 15,21% 14,61% 60,90% 63,61% 64,43% 62,28% 16,22% 18,70% 20,34% 23,10%

Ritmul de îmbătrânire:

În următorul grafic se poate observa ritmul de îmbătrânire al populației comparativ cu

populația întregului județ și e raportul dintre populația de peste 65 de ani la cea de până în 14 ani,
ritm care este constant, dar mai lent decât cel la nivel județean, ajungând în anul 2019 să fie totuși
de aproape 100%

Fig.5:

Ritmul de imbatranire al populatiei

140.00%

120.00%

100.00%

80.00% Local
Judetean
60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
20

20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20

20
20
20

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Natalitate și mortalitate
Tabel:2

7
 Rata
1992 2002 2012 2016 2017 2018
natalitatii
Alba-Iulia 11,34 7,16 9,49 8,63 9,37 8,29
JUD. ALBA 11,3 7,8 8,4 8,1 8,4 7,8
National 11,3 9,3 9 9,4 9,3 8,6
Rata
1992 2002 2012 2016 2017 2018
mortalitatii
Alba-Iulia 6,1 6,57 7,88 7,8 7,87 7,61
JUD. ALBA 11,7 12,2 11,4 11,7 11,6 11,7
National 11,4 11,9 11,4 11,6 11,8 11,9

Tabel:3
Alba-Iulia 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Media
Natalitate
Născuți vii 1182 977 822 733 695 651 658 699 662 615 602 547 518 513 641 707 701 654 705 753 677 682 697 706 699 716 642 698 619 695,5
Decedați 461 458 442 522 488 521 549 586 502 523 498 507 475 471 490 517 510 488 507 567 527 536 579 563 579 613 580 586 568 524,6
Spor natural 721 519 380 211 207 130 109 113 160 92 104 40 43 42 151 190 191 166 198 186 150 146 118 143 120 103 62 112 33 170,34
Domiciliu
Stabiliri 1455 1210 1103 737 859 928 933 836 809 842 641 909 817 753 867 735 894 1311 1262 1143 1704 1087 1163 1187 1201 1201 1179 1200 1101 1036,79
Plecări 1596 1170 955 587 697 1061 1278 1309 1050 1250 1055 1102 1254 1142 1151 742 1151 1082 1263 963 1498 1068 1265 997 1024 1027 1124 1164 1103 1107,86
Spor -141 40 148 150 162 -133 -345 -473 -241 -408 -414 -193 -437 -389 -284 -7 -257 229 -1 180 206 19 -102 190 177 174 55 36 -2 -71
Reședință
Stabiliri 2543 1137 1097 999 1332 1581 1199 1546 1651 1283 1272 1420 1408 1742 1366 1381 1322 1402 1796 2031 2070 1851 1718 1685 1629 1575 1433 1420 1581 1533,44
Plecări 1833 1284 1328 1062 1301 1485 1731 1808 1927 1609 1565 1568 1113 778 520 1277 629 1066 1722 959 884 730 672 776 661 595 718 520 601 1128,34
Spor 710 -147 -231 -63 31 96 -532 -262 -276 -326 -293 -148 295 964 846 104 693 336 74 1072 1186 1121 1046 909 968 980 715 900 980 405
JUD. ALBA
Născuți vii 5762 5120 4804 4443 4409 4074 4059 4223 4158 4053 3949 3547 3448 3472 3590 3778 3639 3462 3492 3629 3283 3252 3241 3343 3224 3199 3267 3218 2946 3644
Decedați 4692 4566 4910 4864 4811 5072 5152 5254 4869 4835 4619 4797 4877 4620 4730 4826 4642 4349 4459 4687 4517 4433 4414 4357 4342 4641 4455 4401 4406 4676
Spor natural 1070 554 -106 -421 -402 -998 -1093 -1031 -711 -782 -670 -1220 -1427 -1148 -1140 -1048 -1003 -887 -967 -1058 -1234 -1181 -1173 -1014 -1118 -1442 -1188 -1183 -1460 -1224
Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Datele privind sporul natural arată situație pozitivă față de situația la nivel județean sau la
nivel național, unde a înregistrat cifre negative după anul 1992, față de municipiul Alba-Iulia unde
s-a păstrat pozitiv pe toată perioada analizată, cu unele perioade de scădere. Se poate observa că
sporul în situația migrărilor de domiciliu este pozitivă, iar cea pe rezidență este pozitivă și suficient
de semnificativă ca împreună cu sporul natural să determine o tendință de creștere a populației.
După cum se poate observa în tabelul 2, rata mortalității în municipiul Alba-Iulia este mult
sub media județeană și națională, fapt ce determină acest spor natural pozitiv pe toată perioada
analizată.

Rata mortalității infantile

Fig. 6:

8
 Rata mortalitatii infantile -comparativ
40
35
30
25
20
15
10
5
0
90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

national judet local

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS

Și în situația ratei mortalității infantile, la nivelulul municipiului Alba-Iulia se observă

procentaje mai scăzute față de cele la nivel județean și național, chiar dacă pe anumite perioade se
intersectează, pe perioada analizată sunt înregistrate perioade în care procentul este cu peste dublu
mai mic decât nivelurile comparate.

Religie, etnie și limba maternă

Fig. 7: Populația municipiului Alba-Iulia în funcție de etnie

100.00%
90.00% 87.62%

80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
1.58% 1.79% 0.80% 0.05% 0.15%
0.00%
i i i i ni
an iar m an lie ta
m ag
h Ro rm It a Al nie
Ro M Ge et

Fig.8: Populația municipiului Alba-Iulia în funcție de religie

9
90.00% 81.30%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00% 1.88% 0.90% 2.15% 1.92% 1.51% 0.09% 0.03% 0.48% 0.14% 0.40% 0.18% 0.09%
0.00%
a o- at
a 1) ta ta a rii a4
) ei
ox an a la - 2) is is an to ta e ra e At
rto
d m lic or
m t a o
c a pt nt a
ul
m a r
M i va ghe
l i c Al ligi Fa ligi
O Ro ato Ref ic
os re lic
G ato Ba e a
dv ziu a us re re
c t A lu ho an
en c de pte M Ie Ev
P sa

Fig. 9: Populația municipiului Alba-Iulia în funcție de limba maternă

100.00%
89.41%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
1.47% 0.21% 0.13% 0.01% 0.01% 0.05% 0.02%
0.00%
i
an
a
ia
ra an an
a
rc
a
usa na ba
h m u l ia
m
ag Ro er
m T R
Ita lim na
Ro M G ta r
Al ate
m

Sursa: calcule proprii pe baza datelor de la recensământ 2011 (INS)

Perspective strategice privind demografia

10
 Populația la nivelul municipiului Alba-Iulia a rămas relativ constantă în perioada analizată
(1992-2019) cu o creștere de puțin peste 3 procente, în timp ce la celelalte nivele analizate a scăzut
continuu, doar cu o constantă la nivel național în mediul urban.
La nivel județean în mediul urba se observă o scădere de 6 procente pe perioada analizată,
ceea ce face ca municipiul Alba-Iulia să fie singura comunitate urbană din județ cu o creștere a
numărului populației.
Ponderea populației active este la același nivel comparativ cu cel județean și cu cel național,
constatându-se doar o diferență de 1-2 procente în plus pentru municipiul Alba-Iulia, iar ponderea
populației de peste 65 ani este la fel cu doar un procent mai scăzută, de aici rezultând un ajantaj
minim față de celelalte nivele. Ritmul de îmbătrânire, deși nu este la fel de accentuat, urmează o
tendință de creștere asemănătoare cu ce la nivel județean.
Sporul natural este pozitiv pe toată perioada analizată, iar rata mortalității se situează cu
peste 4 procente sub cele înregistrate la nivel județean și național.
Numărul persoanelor care pleacă din oraș cu domiciliul este mai mare decât al celor care se
stabilesc, rezultând un spor negativ, dar în cazul persoanelor cu reședința sporul este unul pozitiv și
destul de consistent.
Din punct de vedere cultural se poate observa o majoritate de etnie română de peste 87%, iar
confesional o majoritate ortodoxă de peste 89%, celelalte comunități cultural fiind foarte slab
reprezentate, situându-se la ponderi în jurul a 1% din totalul populației.

Educația

11
 Nivelul de educație al populației

Din perspectiva educațională, datele recensămîntului din 2011 dezvăluie unele aspecte
interesante despre municipiul Alba Iulia. Orașul Alba Iulia are o pondere care depășește media de la
nivel național și județean, cu aproximativ 13 procente peste media națională. Ponderea populației cu
studii liceale este de asemenea peste media națională ș județeană, cu 6, respectiv 5 procente.
În contrast, ponderea populației cu studii gimnazile și primarea este sub media națională și
judeeană. La nivel gimnazial, municipiul Alba Iulia doar 14,46% din populație are doar studii
superioare, față de 27,01%, de la nivel național. De asemenea, la nivel primar, Alba Iulia are un
procent de 6,74, față de cel național de 14,18.

Fig.10: Distribuția populației în funcție de ultima școală absolvită

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor de la recensământ (2011)

Fig.11: Absolvenți pe niveluri de educație

12
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS

Evoluția populației școlare

În ceea ce privește evoluția populației școlare de la nivelul orașului, datele INS arată o
creștere semnificativă în ultimii ani, concret din anul 2012. În 2010 ritmul a fost de scădere, în ton
cu tendințele naționale și județene, urmată de o creștere continuă semnificativă. Începând cu anul
2014 până în 2017, evoluția națională a fost negativă, contrat evoluției municipiului Alba Iulia.

Fig.12: Evoluția populației școlare 2010-2018

13
 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS

Analizând datele statistice oficiale ale INS, rețeaua școlară- învățământ de stat, în anul 2018,
la nivelul întregului județ Alba erau înregistrate 140 unități de învățământ, dintre care în municipiul
Alb Iulia se înregistrează 29.
Evoluțiile înregistrate în plan demografic, precum și alte restructurări din sistemul de
învățământ, au influențat ascențemța sau descendența numărului de elevi din unitățile de învățământ
din municipiul Alba Iulia.

Tabel 4: Număr elevi și studenți, după nivelul educației

2013 2014 2015 2016 2017 2018
Copii inscrisi in gradinite 2431 2360 2278 2223 2329 2349
Învătamantul preuniversitar 11021 10832 10730 10711 10731 10887
Elevi inscrisi in invatamantul
primar 2979 3184 3333 3290 3473 3540
Elevi inscrisi in invatamantul
gimnazial 2395 2349 2407 2542 2498 2670
Elevi inscrisi in invatamantul
liceal 4620 4219 3941 3814 3688 3591
Elevi inscrisi in invatamantul
professional 151 293 388 458 475 460
Elevi inscrisi in invatamantul
postliceal (inclusiv
invatamantul special) 705 627 507 438 414 464
Elevi inscrisi in invatamantul
de maistri : : : 25 25 20

14
Invatamantul superior : 4439 4713 4953 5327 5479
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS

Conform cu datele prezentate pe Edu.ro, statistici oficiale, numărul de unități de învățământ

din județul Alba este de 511, dintre care 322 în mediul rural, iar 189 în mediul urban.

Fig.13. Numărul de unități de învățământ per mediu în județul Alba

Sursa: Edu.ro (https://www.siiir.edu.ro/carto/#/statistici)

În ceea ce privește evoluția populației școlare a municipiului Alba Iulia pe niveluri de

educație constatăm că la nivel de liceu, populația a rămas relative constantă în perioada 2009-2011,
a crescut populația școlară la nivel învățământului primar, gimnazial și universitar, înainte de 2012
INS nu ne oferă date despre populația școlară de la aceste nivele. Din 2013, se observă o creștere
intensă a studenților. În ceea ce privește nivelul învățământului din cadrul grădinițelor, aici putem
remarca o scădere, remarcată în aceeași ani, întrucât natalitatea este în scădere.

Fig. 14:Evoluția populației școlare la nivelul municipiului Alba Iulia

15
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS

Infrastructura școlară
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Săli de clasă 106 562 542 573 566 564 612 555 525 564 680 650 619
Laboratoare 147 111 114 119 119 135 139 146 129 139 132 125 124
Săli de
gimnastică : 22 22 23 22 23 24 23 21 22 22 20 19
Ateliere
școlare 49 41 38 38 41 40 37 42 40 37 37 38 38
Terenuri de
sport : 20 19 19 18 25 24 25 18 19 21 20 18
Bazine de
inot : : : : : : : : : : : 1
PC-uri : 1366 1746 1979 2021 2090 2136 2169 2182 2175 2232 2219 2228
Tabel 5: Infrastructura școlară
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS

După cum putem observa, în ultimii 4 ani numărul sălilor de clasă este în scădere, după o
fluctuație din anii anteriori. Este de remarcat faptul că înainte de 2007 nu existau computere în
unitățile de învățământ, iar după anul 2007 numărul acestora a fost în creștere. Este un plus faptul
că din 2018, municipiul Alba Iulia deține valoarea unui bazin de înot.

16
Fig. 15. Cadre didactice pe niveluri de educație
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS

Conform cu datele oferite e INS, numărul personalului didactic care activează în

învățământul preșcolar a crescut de la 140 cadre didactice în 2002, la 158 cadre didactice în 2011 şi
la 167 cadre în 2015. Numărul personalului didactic din învățământul postliceal a înregistrat o
creștere din anii 2010 urmată de o scădere rapidă în următorii 3 ani.
Se observă ca aceast descreștere a personalului didactic care activează șa nivel liceal este și
la nivel național, întrucât cu datele prezentate pe Edupedu.ro (https://www.edupedu.ro/populatia-
scolara-a-scazut-cu-64-de-mii-de-elevi-si-studenti-in-doi-ani-echivalentul-unui-oras-cat-alba-iulia-
numarul-profesorilor-este-in-usoara-crestere/ ), în anul școlar 2016-2017 numărul personalului
didactic din licee a fost de 54942, iar in anul școlar 2017-2018 a scăzut la 54257. De asemenea,
creșterea personalului didactic din învățământul preșcolar este înregisitrată și la nivel național, nu
doar în municipiul Alba Iulia.

Rezultate școlare - Promovabilitate BAC

Comparativ cu nivelul național, promovabilitatea la BAC în municipiul Alba Iulia a fost mai
bună în anul 2016, însă după acest an, observam o descreștere a procentului promovabilității în oraș,
față de nivelul național.

Fig.16: Promovabilitate BAC

17
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Ministerului Educației Naționale și ISJ Alba

Tabel 6: Promovabilitate BAC pe licee Alba Iulia (2019)

1. Colegiul National Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia 100%

2. Liceul Teoretic „Sfântul Iosif” Alba Iulia 100%
3. Colegiul Național „Horea Cloșca și Crișan” Alba Iulia 97,57%
4. Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian” Alba Iulia 87,68%
5. Liceul de Arte „Regina Maria” Alba Iulia 81,48%
6. Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” Alba Iulia 80,28%
7. Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia 69,09%
8. Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia 32,43%
9. Liceul Tehnologic „Alexandru Domșa” Alba Iulia 30,00%
10. Liceul Tehnologic „Dorin Pavel” Alba Iulia 12,50%
11. Liceul Teologic Romano-Catolic „Grof Majlath Gusztav Karoly” Alba Iulia 4,76%
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Ministerului Educației Naționale și ISJ Alba

Fig. 17: Probabilitate BAC pe licee Alba Iulia (2019)

18
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Ministerului Educației Naționale și ISJ Alba

Rezultatele la examenul de bacalaureat din municipiul Alba Iulia variază semnificativ. În

topul promovabilității se află Colegiul National Militar „Mihai Viteazul” și Liceul Teoretic „Sfântul
Iosif” cu 100% promovabilitate, iar această performanță nu este înregsitrată doar într-un an, ci în ani
la rând. Acestea sunt urmate de alte câteva licee cu rezultate bune, precum Colegiul Național
„Horea Cloșca și Crișan”, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian”. O promovabilitatea scăzută,
precum cea de 4,76 sau 12,50 face ca procentul la nivel de municipiu să scadă foarte mult în acest
domeniu.

Perspective strategice privind educația

Aproape 28% din populație are studii superioare, semnificativ peste media națională și
județeană. Proporția celor fără școală, analfabeți sau cu școală primară este sub media urbană,
județeană sau națională.
Evoluția populației școlare este un trend ascendent din 2014, cu mult peste procentul
ascendent de la nivel național.
Promovabilitatea la BAC este cu sub media națională. Comparativ cu nivelul național,
promovabilitatea la BAC în municipiul Alba Iulia a fost mai bună în anul 2016, însă după acest an
se remarcă o descreștere a procentului promovabilității în oraș, față de nivelul național.
Există diferențe semnificative între performanțele celor unsprezece licee din oraș; în timp ce
unele licee au avut promovabilitatea de 100 % ani la rând, altele au scăzut media având chiar
promovabilitate de 0%.

19
 Social
Aspecte sociale

Când vorbim de calitatea vieții unei comunități, indicatorii care vorbesc de accesibilitatea
populației la servicii medicale se numără printe cei mai relevanți. Accesul facil la servicii medicale
de calitate sunt aspecte relevante în cadrul unei comunități și devine atractivă pentru populație prin
serviciile puse la dispoziție.
Analizand datale statistice cu privire la sectorul medical putem observa cum sunt
reprezentate elemente importante ce vorbesc despre serviciile medico-sanitare existente în
municipiul Alba Iulia. La finele anului 2018 găsim un numar de 11 spitale și în dezvoltarea de
unități medicale adecvate situației locale – astfel se diversifică unităațile medicale de specialitate,
atât sub formă de spital, cât și sub forma cabinetelor de specialitate.

Tabel 7- Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete
Ani
Categorii de unitati Anu Anu Anu Anu Anu Anu Anu
Anul Anul Anul
sanitare l l l l l l l
2010 2011 2013
2009 2012 2014 2015 2016 2017 2018
Spitale 10 10 9 9 10 11 11 10 10 11
Ambulatorii de
specialitate : : 1 1 : : : : : :
Ambulatorii integrate
spitalului 10 10 9 9 9 9 9 9 9 9
Dispensare medicale 7 7 6 6 6 6 6 6 6 6
Centre de sanatate 1 1 : : : 1 : : : :
Centre de sanatate
mintala 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2
Sanatorii TBC 1 1 : : : : : : : :
Unitati medico-sociale 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Centre de diagnostic si
tratament 1 : : : : : : : : :
Centre medicale de
specialitate 1 1 1 2 2 1 4 6 6 3
Centre medicale de
specialitate cu paturi de
spital : : : : : : : : : 2
Cabinete medicale de
medicina generala 8 8 9 9 9 9 4 1 1 1
Cabinete medicale
scolare 16 33 27 30 30 31 31 32 35 35
Cabinete medicale
studentesti 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Cabinete medicale de
familie 230 230 228 228 229 228 233 233 195 195
Societate medicala : 3 : : : : : : : :

20
 civila
Cabinete stomatologice 151 172 168 167 167 179 179 180 144 143
Cabinete stomatologice
scolare 9 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Cabinete medicale de
specialitate 90 93 104 104 104 116 116 116 116 116
Societate civila
medicala de specialitate : 1 1 1 1 1 : : : :
Farmacii 109 123 121 121 121 121 121 121 121 121
Puncte farmaceutice 36 39 39 39 39 39 39 39 39 39
Depozite farmaceutice : : : : : : : 1 1 1
Crese 2 2 2 2 2 : : : : :
Laboratoare medicale 54 52 54 52 57 50 49 62 60 60
Laboratoare de tehnica
dentara 35 36 37 37 37 35 35 35 35 34
Centre de transfuzie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Alte tipuri de cabinete
medicale 6 5 7 7 6 5 4 4 4 4
Sursa: INS

Având în vedere creșterea unităților sanitare – spitale, centre de specialitate, ne putem face o
imagine mai clară privind la datele din tabelul Tabelul 8 - Paturi in unitatile sanitare pe
categorii de unitati sanitare, forme de proprietate. În tabelul de mai jos se regăseste distribuirea
numărului de paturi existente în unitățile sanitare și formele de propietare. Unitățile publice
primează prin numărul de paturi puse la dispoziție. Totodată putem observa ca numărul paturilor a
rămas la fel in ultimii 4 ani, fiind în scădere față de anul 2009. Corelând datele de față cu tendința
crescândă a fenomenul de îmbatrânire a populației, infrastructura actuală nu răspunde nevoilor
populației.
Form
Categorii de Anu Anu Anu
e de Anu Anu Anu Anu Anu
unitati Anul Anul l l l
propr l l l l l
sanitare 2011 2012 201 201 201
ietate 2009 2010 2013 2014 2015
6 7 8
In spitale Propr
(inclusiv in ietate
centre de publi
sanatate) ca 832 763 763 763 763 761 758 758 758 758
Propr
ietate
-
privat
a : : : : : : : : : 6
In centre
Propr
medicale de
ietate
specialitate
privat
cu paturi de
a
spital : : : : : : : : : 17
In crese Propr 50 50 50 50 50 : : : : :
ietate

21
 publi
ca
Sursa: INS

Un indicator al serviciilor medico-sanitare de calitate ne este transmis de numărul

specialiștilor care lucrează în această arie. Privind la tabelul de mai jos observăm că numărul de
persoane calificate pe diferite specialități este în creștere. Astfel, în 2018 avem 60 585 de medici
comparativ cu anul 2009. se observă o ușoară scădere a numărului de medici de familie și crește
numărul stomatologilor. Se constata o asimilare crescută de personal cu studii superioare de
specialitate – medici stomatologi, asistente medicale, personal sanitar auxiliar. Acest lucru vorbește
despre un interes crescut în oferirea de servicii medicale de calitate superioare populației.

Tabel 9- Personal medico-sanitar

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Medici
(exclusiv
stomatologi) 50386 52204 52541 53681 54086 54929 56110 57304 58583 60585
- 687 660 644 668 685 705 707 713 643 660
din care:
medici de
familie 12009 14510 14616 13767 12736 12655 12333 12334 12185 12027
- 244 249 246 245 240 239 239 240 169 169
Stomatologi 12497 12990 13355 13814 14282 14879 15556 16442 15653 16457
- 206 202 200 199 200 195 197 200 168 167
Farmacisti 11996 13624 14575 15435 16301 17099 17135 17180 17833 17620
- 271 229 219 215 217 218 215 214 212 215
Alte tipuri
de personal
sanitar cu
studii
superioare : : : : : : 17749 18959 20164 21404
- : : : : : : 240 266 278 266
Din care:
asistenti
medicali cu
studii
superioare : : : : : : 12902 13780 14613 15345
- : : : : : : 168 183 195 196
Personal
sanitar
mediu 129673 126656 125992 125141 1E+05 128899 133173 137246 142103 145317
- 2366 2286 2216 2086 2077 2147 2120 2171 2136 2188
din care:
asistenti
medicali : : : : : : 119513 122792 127208 130567
- : : : : : : 1978 2032 1996 2057

22
 Asistenti
medicali
obstetrica -
ginecologie
(Moase) 3902 3796 3482 3133 2867 2731 2651 2576 2574 2511
- 119 98 86 73 74 76 64 61 66 62
Personal
sanitar
auxiliar 64801 62838 60130 59440 59626 60720 62857 66256 69353 70257
- 1127 1105 1088 1100 1051 1097 1183 1265 1328 1344
Sursa: INS

Forța de muncă
O contribuție relevantă la dezvoltarea unei localități sau a unei zone o constituie forța de
muncă existentă. Dintre elementele care sunt utile a fi luate în considerare sunt mărimea forței de
muncă, nivelul și domeniile de pregătire, grupa de vârstă, gradul de mobilitatate, statutul
ocupațional etc. În continuare, pe baza datelor raportate la Recensământul populației din 2011 și
cele ale Institutului Național de Statistică, voi sublinia aspecte privitoare la câțiva indicatori
relevanți.
Conform rezultatelor recensământului se poate vedea ca 50,7% din totalul populației
municipiului Alba Iulia este activă din punct de vedere economic, fiind mai mare decât ponderea
populației active la nivel național, care a fost de 46,6%. În ceea ce privește rata globală de ocupare
la nivelul municipiului Alba Iulia s-a constatat o pondere de 47%.
În ceea ce privește nivelul de ocupare, pe baza datelor furnizate de INS, se poate vorbi de o
rata de ocupare de 66,4% din populatia activa a municipiului in 2019, iar rata de activitate calculată
pentru populația în vârstă de 15 – 64 ani este de 68,5%. La nivelul județului, la sfârșitului anului
2018, au fost înregistrați un număr de 91 251 de persoane salariate.

Tabel 10. Participarea populatiei la forta de munca, pe sexe si medii de rezidenta

 
Trimestrul II 2019 Trimestrul II 2019
Categorii de populatie si rate
 
Mii persoane Procente
Populatia activa 9159 :
- 4981 :
Populatia ocupata 8814 :
- 4809 :
Someri BIM 345 :
- 172 :
Populatia inactiva 10297 :
- 5487 :
Rata de activitate (15-64 ani) : 69,1
- : 69,5
Rata de ocupare (15-64 ani) : 66,4
- : 67,1
Rata somajului BIM : 3,8

23
 - : 3,4
Sursa: INS

În categoria forței de muncă sunt incluse toate persoanele care au vârsta de muncă, apte de
lucru, precum și persoanele în afara vârstei de muncă aflate în activitate. Populația ocupată cuprinde
toate persoanele în varstă de 15 ani și peste care erau încadrate într-o activitate economică sau
socială plătită în bani sau în natură.
Populația inactivă totalizează 49,3% din populația municipiului Alba Iulia, fiind alcatuită din
elevi, studenți, pensionari care nu realizează alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și
adulții care nu au statut de elev, respectiv pensionar și care sunt întretinuți de familie, stat sau
organizații private.
Ponderea populației inactive se mentine relativ ridicată, atât datorită creșterii numărului de
pensionari, cât și tendinței de prelungire a duratei studiilor și implicit întârzierii intrării tinerilor pe
piața muncii. Dintre categoriile cuprinse în populația inactivă, pensionarii reprezintă ponderea cea
mai mare – 21,2% din totalul populației municipiului Alba Iulia, urmați de elevi și studenti, care
reprezintă 14,3%, urmați de cei aflați în întreținerea familiei – 8,1% din total.
.
Fig.18: Structura socioeconomică a populației din Alba Iulia

Sursa: Calcul pe baza informațiilor INS

Un alt indicator indicator relevant în analiza acestui domeniu este rata șomajului. În urma
datelor prezentate de INS a fost calculată o rată a șomajului de 3,4% la nivelui municipiului Alba
Iulia la finele anului 2018. În luna octombrie 2019, potrivit datelor INS au fost înregistrați un număr
total de 258 737 de șomeri indemnizați și neindemnizați.

24
 Sexe
Anul 2018
Total 3,3
- 3,4
Tabel 11: Rata șomajului pe sexe a municipiului Alba Iulia

Formare profesională continuă

În ceea ce privește formarea profesională continuă a populației salariate, conform datelor
furnizate de INS, rata globală de participare pentru angajații din toate intreprinderile la cursuri de
formare profesională continua, pe activități ale economiei naționale este de 21,3%. Conform
graficului realizat pe baza datelor statistice INS, putem spune că învățarea continuă pe parcursul
vieții este o experiență relativ recentă. Ceea ce ne înclină să vedem potențial de dezvoltare strategic
în această direcție prin asimilarea de fonduri nerambursabile.

Fig.12: Participarea la învățatrea continuă

Sursa:creație proprie pe baza datelor INS

Comunitati marginalizate
În municipiul Alba Iulia, conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din Romania s-a
constatat că 13,49% din populația orașului trăiește în zone marginalizate sau defavorizate. Acest
document definește și diferențiază zona urbană marginalizată de zona urbană dezavantajată prin 3
elemente. Astfel, zona urbană marginalizată este definita de capitalul uman, ocuparea și condițiile
de locuire. O zonă poate fi definită ca fiind marginalizată dacă cele 3 criterii enunțate nu
îndeplinesc condițiile minime. La nivel de Alba Iulia, conform Atlasului zonelor urbane
marginalizate din Romania pronderea este de 1,28%. La nivelul municipiului au fost evidențiate 4
astfel de zone.
Prima zonă marginalizată este formata din 5 comunități de romi situate în zone diferite a
orașului, atât în centru cât și la periferie. Caracterisiticile comune a comunitaților de romi din

25
această zonă sunt lipsa venitului, condiții precare de igienă și de locuire, o incidență mare a bolilor.
A doua zonă marginalizată este formată din 3 comunități non-rome, situată în partea de sud a
orașului, cât și în aria periferică. Și în aceste zone se întâlnește populație romă, însă într-un procent
mai mic. Principala caracteristică a acestei zone este ocuparea – nu sunt încadrați pe piața formala a
muncii. Se confruntă de asemenea cu condiții de locuit precare și tendința populației de a nu
participa în activități economice care să le genereze un venit stabil.
A treia zona marginalizată a fost identificată într-o perioada mai lungă de timp. Este
caracterizată de o supra-aglomerare a apartamentelor din zona respectivă, condițiile de igiena si
locuire sunt improprii, iar rezidenții se confruntă cu probleme legate de ocupare, principalele surse
de venit provin din activități ocazionale și prestații și beneficii sociale, au un nivel redus de
școlarizare, acte de vandalism etc.
A parta zonă marginalizată descrisă în Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania
este situată în zona de nord-est a orașului și populația este formată din romi ca majoritate și un
procent mic de români și maghiari. Această zonă concentrează cel mai mare număr de romi, rata
infracționalității este mare din cauza gradului de ocupare mic, nivel de educație scăzut etc.
Cele 4 zone au fost menționate deoarece pot fi analizate mai detaliat în vederea identificării
direcțiilor de intervenție strategică pentru schimbarea carateristicilor și creșterea calității vieții
persoanelor care locuiesc în aceste comunități.

Perspective strategice în domeniul social

Resursa umană are o contribuție decisivă în dezvoltarea unei comunități, iar elementele care
trebuie luate în considerare sunt mărimea forței de muncă și tendințele în curs. De aceea, analiza
fortei de munca și utilizarea ei la nivelul municipiului Alba Iulia vizează în principal următoarele
aspecte: caracteristicile forței de muncă și structura, aspecte referitoare la oferta de muncă, șomajul,
formarea profesională și procesul de învățare pe parcursul întregii vieți, calitatea forței de muncă și
potențialul de creștere a acesteia, evidențierea punctelor slabe sub acest aspect.
Analizând populația inactivă, concluzionăm că ponderea cea mai mare este deținuta de
pensionari, urmată de elevi și studenți, apoi persoanele aflate în întreținerea altei persoane. Conform
datelor prezentate, având în vedere procentul ridicat al pensionarilor din municipiul Alba Iulia se
impune implementarea unor măsuri de recuperare și/sau reabilitare fizică și/sau psihică, de
integrare/ reintegrare socială în vederea încurajării unei vieți active și independente a acestora.
Vedem că șomajul afectează un număr mare de persoane din categoria persoanelor
considerate active, astfel rata șomajului la nivelui judetului menținându-se ridicată comparativ cu
cea națională. Dată fiind situația ratei majoritare în rândul populației inactive se pot recomanda
dezvoltarea unor programe (economice, culturale etc) care să încurajeze populația la implicare
activă atât în rândul tinerilor cât și în rândul persoanelor vârstnice. De asemenea este de dorit
scăderea în continuare a ratei șomajului.
În ceea ce privește ocuparea putem vorbi de nevoia de sustenabilitate și calitate a locurilor
de muncă și dezvoltarea unui sistem de învățamânt profesional pe tot parcursul vieții, cu scopul
creșterii pregatirii forței de muncă cu accent pe pregatirea profesională a tinerilor și a persoanelor
vârstnice.

26
 La nivelul municipiului Alba Iulia, 13,49% din totalul populației trăiește în zone
marginalizate sau defavorizate. În Cele 4 zone marginalizate se poate interveni prin programe
operaționale – POCU sau POR, în funcție de problemele și nevoile identificate ( sprijijn în obținerea
unei calificări, găsirea și menținerea unor locuri de muncă, obținerea drepturilor de asistenta socială
și de asistență medicală, îmbunătățirea condițiilor de locuit).
Sănătatea este un aspect important – o stare bună de sănătate contribuie la dezvoltarea
potențialului economic prin productivitate. În perspectiva dezvoltarii structurilor urbane, este
necesară și dezvoltarea unor noi sisteme medicale integrate bazate pe o structură de personal înalt
calificată și echipe pluridisciplinare: medici de familie, asistenți medicali, asistenți sociali etc.

ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

27
Populația la nivelul orașului a rămas constantă, Procesul de îmbătrânire este constant ascendent.
cu o ușoară creștere de 3 procente față de anul Număr mare de plecări cu domiciliul din
de referință localitate.
La nivel județean este singura comunitate urbană Numarul scăzut de absolvenți de liceu
cu populație în creștere. Licee cu rata mica de promovabilitate la bac
Un ușor nivel mai ridicat al ponderii populației Rata șomajului încă superioară mediei naționale
față de nivelul național. Pondere mare a șomerilor
Îmbătrânirea populației este la un nivel mai Numărul redus de angajați romi pe piața muncii
scăzut decât cel la nivel național Ponderea mare a populației inactive la nivel de
Spor natural pozitiv pe toată perioada analizată. municipiu
Rata mortalității e la un nivel de aproximativ Slaba reprezentare a serviciilor sociale integrate
65% față de cel înregistrat la nivel județean și pentru romi
național.
Potențial de dezvoltare al serviciilor socio-
medicale.
Procentul mare de absolventi de studii
superioare.
Existența a două unități de învățământ superior
în infrastructura de învățământ
Rata de activitate și de ocupare mare la nivelul
municipiului
Pondere ridicată a populației active cu studii
superioare

Oportunități
Existența unor linii de finanțare pentru inițierea
și dezvoltarea unor servicii socio-medicale, prin
programele POCU.
Existența unor linii de finanțtare nerambursabile
pentru dezvoltarea de programe de formare
profesională și ocupare a forței de muncă
(programe POCU – POR)
Creșterea gradului de ocupare a populației tinere
și a persoanelor peste 60 de ani poate duce la o
utilizare mai eficientă a capitalului uman
Existența unor surse potențiale de finanțare
(POCU) în vederea dezvoltarii serviciilor sociale
integrate
Amenințări
Declinul demografic cauzat de fenomenele de
îmbătrânire al populației.
Costuri ridicate ale serviciilor sociale și
medicale datorită îmbătrânirii populației în
viitorul apropiat.
Migrația populației tinere.
Amenintari - centre universitare in apropiere
(Cluj-Napoca, Tg-Mures....)

Probleme strategice:
Municipiul Alba-Iulia s-ar putea confrunta cu o problemă majoră, cea de migrație a
populației tinere, care dacă e corelată cu cea califocată poate duce la o lipsă a forței de muncă și
implicit la un declin al dezvoltării econimice pe anumite sectoare.

28
 Avantaj competitiv:
Dintre orașele din județ, Alba-Iulia este singurul care are o evoluție demografică pozitivă,
asta făcând din acest oraș un punct de atracție pentru persoanele din mediu rural învecinat sau chiar
din orașele mai mici din județ astfel Alba-Iulia poate deveni un pol de atracție regional/județean.
Poziționarea pe rute de conectivitate interne și externe aduce un plus din punct de vedere al
atracției demografice.
Posibilitatea de dezvoltare a unor industrii, începând cu cea de consum dată de creșterea
nivelului de trai și a evoluției demografice, dar și cele din turism.
Procentul mare de absolventi de studii superioare și existența a două unități de învățământ
superior în infrastructura de învățământ.

Factori strategici cheie:

Poziționarea municipiului în apropierea unor zone industriale și proximitatea unei căi de
acces rapid (A1 – Sebeș – aprox 15 km până la autostradă), de altfel Municipiul Alba-Iulia
formează un fel de zonă metropolitană cu cele patru localități din jur. Calitatea vieții oferită de
orașul Alba-Iulia poate astfel să crească și să tranforme orașul într-o atracție din punct de vedere
demografic.
Oraș cu o puternică încărcătură istorică și puncte de atracție turistică în acest domeniu.

Direcții strategice de dezvoltare:

Orașul Alba-Iulia poate să se dezvolte ca pol regional pe mai multe sectoare fiind avantajat
de poziționare, potențial istoric, de dezvoltare economică, etc. Cu o viziune clară asupra creșterii
calității vieții poate deveni o atracție pentru județ în ceea ce privește migrația populației.

29