Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
1 Istoric si context actual
Iata ca se implinesc zece ani de cand o parte a echipei Samusocial lucreaza cu persoanele
adulte fara adapost din Bucuresti. Atunci cand Medici Fara Frontiere Belgia a lansat in 1997
proiectul de acces la ingrijiri pentru aceasta categorie de populatie, ONG-ul a actionat in
stilul ajutorului international de urgenta. In anii 90, afluxul ajutorului occidental pentru
Romania s-a concentrat pe proiectele legate de copii, in contextul in care imaginile cu
casele de copii din timpul lui Ceausescu ii emotionasera pe telespectatorii din vest.
Persoanele adulte fusesera efectiv uitate. In aceste conditii, necesitatea unui program
umanitar devenise stringenta. Dupa sase ani de activitate ai Mdecins Sans Frontires
Centrul Operational Bruxelles, dupa misiuni exploratorii ale Samusocial International in
2003 si dupa preluarea echipei si a proiectului de catre Samusocial din Romania in ianuarie
2004, situatia a evoluat astazi intr-un mod pozitiv.
Gratie lobby-ului facut succesiv de cele doua ONG-uri si gratie eforturilor consimtite de
Romania pentru a se integra in Uniunea Europeana, persoanele adulte fara adapost au fost
recunoscute ca un grup prioritar. Patru primarii de sector din cele sase existente la
Bucuresti le-au consacrat servicii si au infiintat structuri adaptate nevoilor lor. In 2006 si
2007, persoanele adulte fara adapost au fost recunoscute ca prioritati ale actiunii sociale
de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei din Romania. Aceste schimbari
au provocat, pe de o parte, o scadere a frecventarii cabinetului medico-psiho-social
Samusocial din Romania. Pe de alta parte, se poate observa ca numarul de beneficiari noi
este de asemenea in scadere continua si nu s-a stabilizat decat in 2005 si 2006; aceasta
pare sa indice ca cea mai mare parte a persoanelor adulte fara adapost cunosc astazi
serviciile Samusocial din Romnia.
In ciuda acestor progrese de netagaduit la nivel national, Samusocial ramane astazi unicul
serviciu de acces la ingrijiri pentru aceasta categorie de persoane, dar si prima veriga a
ajutorului social: locul unde persoanele vin sa faca primele demersuri. Pe de alta parte,
Samusocial este si singurul serviciu care iese in intampinarea celor mai defavorizate
persoane la nivel de Bucuresti si care, gratie echipelor mobile, poate oferi primele ingrijiri
direct in strada.
2 Caracteristicile populatiei-tinta
Grupul-tinta al Samusocial din Romania este reprezentat de populatia adulta fara adapost.
Prioritate au persoanele aflate in situatie de excludere, adica cele care dincolo de simplul
criteriu material, se gasesc in situatie de criza la nivel personal, psihic, relational, social,
juridic sau material. Astfel, persoana beneficiara nu este doar fara adapost, ci se afla si in
imposibilitatea de a se mobiliza pentru a-si oferi unul. In Romania, populatia Roma, care
reprezinta un procentaj important din totalul populatiei, nu face neaparat parte din
beneficiarii Samusocial, ea fiind o populatie structurata si solidara, care conserva
legaturile de coeziune familiala. Sa intalnesti o persoana izolata provenita din aceasta
3
comunitate este relativ rar. Totusi, echipele trec in timpul zilei prin taberele cu populatie
Roma pentru o monitorizare medicala.
Persoanele adulte fara adapost se impart in trei subgrupuri:
- Grupul majoritar, cu varste cuprinse intre 40 si 65 ani, victime ale tranzitiei
economice, uneori brutala in anii 90. Aceste persoane au cunoscut o viata sociala
normala: ele au avut un loc de munca, o familie si o casa, insa un accident de viata
(concediere sau divort) si absenta aproape totala a unui cadru national de asigurari
au dus la epuizarea foarte rapida a resurselor si la ajungerea brutala in strada.
- Persoanele trecute de 60 de ani constituie un grup in crestere printre beneficiarii
Samusocial. Pensiile mici (in medie 50 de euro pe luna) nu le permit sa isi acopere
singuri cheltuielile unei locuinte. Daca legaturile familiale sunt dislocate,
persoanele varstnice pot ajunge foarte repede in situatia de a fi nevoite sa traiasca
din cersit, apoi in strada.
- Fostii copii ai strazii reprezinta grupul cel mai problematic din punctul de vedere al
preluarii sociale. Ei au crescut in strada, au devenit parinti sau uneori chiar bunici,
nu cunosc nicio alta forma de viata sociala decat cea de violenta si le este foarte
greu sa se adapteze intr-un alt mediu. Ei traiesc in grup si sunt, uneori, greu de
abordat. Echipele mobile ale Samusocial urmaresc aceste grupuri pentru a asigura o
preluare medicala primara.
Estimarile oficiale arata ca in Romania exista 15 000 persoane fara adapost, dintre care
5000 ar trai in Capitala. Este de notat ca aproape 300 de persoane fara adapost mor anual
pe strazile din Bucuresti.
3 Obiectiv general
Infiintarea unui dispozitiv de urgenta sociala pentru populatia adulta fara adapost la
Bucuresti.
4 Activitati si rezultate
Obiectivele specifice ale echipelor mobile sunt sa iasa in intampinarea populatiei fara
adapost, sa intre in contact cu aceasta, sa stabileasca o legatura de incredere, sa
stabileasca un prim prim bilant medico-psiho-social si sa orienteze, eventual, persoanele
spre structurile sanitare si sociale existente.
Echipele mobile completeaza o fisa medico-sociala pentru fiecare persoana care a
beneficiat de o ingrijire sau de o consultatie sociala. Oricum, fiecare intalnire este notata
in caietul de bord al echipei. Din luna mai 2006, functioneaza o baza de date informatica
creata pentru a facilita urmarirea beneficiarilor intre echipele mobile si echipele de la
cabinet, si pentru a facilita cercetarile statistice care se refera la populatie. Colaboratorii
echipelor mobile sunt responsabili de completarea progresiva a acestei baze de date,
pentru a fi cat mai actualizata cu putinta.
Echipele sunt clar identificabile, cu hanorace marcate "Samusocial Bucuresti". Fiecare
echipa poseda o trusa medicala proprie; cea a echipei de noapte, pe care lucreaza un
medic, contine mai multe materiale.
4
Echipele mobile continua sa-si indeplineasca rolul de reperare a noi locuri si beneficiari,
indeosebi a celor mai degradate persoane care nu se mai duc spre nicio institutie.
Functionarea echipelor mobile a avut deci, drept consecinta, o anumita agravare a
tabelului morbiditatii de la cabinet, deoarece echipele le orienteaza acolo pe persoanele
foarte bolnave, mai ales pe cele suferind de tuberculoza.
Anul 2006 a fost marcat de o vara mai calda decat in mod obisnuit. La Bucuresti ca si la
Paris, persoanele fara adapost mor atat vara, cat si iarna. Intr-adevar, persoanele fara
adapost ies din iarna cu sistemul imunitar slabit, astfel ca la momentul incalzirii vremii ele
sunt mai fragile, deci mai expuse caniculei.
Toti oamenii strazii isi brutalizeaza propriul corp, indiferent de anotimp. Se intampla insa
ca alcoolul si caldura, combinate cu frecventele dependente psihotrope, hainele
nepotrivite pentru vara si deshidratarea, sa cauzeze numeroase deteriorari. Pentru a lupta
impotriva consecintelor caniculei estivale, profesionistii au fost instruiti sa fie atenti la
semne clinice precum durerile de cap, senzatia intensa de oboseala, ameteli, etc., pentru
a identifica riscurile de insolatie si sa informeze despre lista punctelor de apa potabila,
fantani si dusuri. De asemenea, echipele mobile au distribuit sticle cu apa rece in strada.
Ca in fiecare iarna, s-a facut un stoc de saci de dormit, paturi si bauturi calde pentru a
face fata scaderii temperaturii. Iarna 2006-2007 a fost totusi relativ blanda.
5
energia grupului si sa permita medicului si asistentei sociale sa lucreze in bune conditii cu
un anume beneficiar, fara a fi deranjati de ceilalti.
Cresterea clara a cifrelor este legata, in mod evident, de faptul ca din luna martie 2006,
echipele de noapte au iesit aproape zilnic, in timp ce in 2004 si 2005, echipele nu ieseau
decat luni, miercuri si vineri. Pe de alta parte, se remarca o foarte clara crestere a
numarului de persoane orientate spre un centru de adapostire. Aceasta se explica, pe de o
parte, prin deschiderea centrului provizoriu de adapostire din Bucurestii Noi, timp de 4
luni in cursul anului 2006 (ianuarie februarie si noiembrie decembrie), si, de asemenea,
prin deschiderea centrului de adapostire de urgenta al sectorului 2 in luna martie 2006, cu
care Samusocial a colaborat 3 luni si care este deschis si la ora actuala.
Mai mult de 300 de persoane adulte fara adapost mor in fiecare an la Bucuresti.
Majoritatea sufera, in mod evident, din cauza temperaturilor foarte scazute din timpul
iernii care pot cauza hipotermii in cazurile mai grave, dar care, in orice caz, epuizeaza
resursele fizice si mentale ale persoanelor care traiesc in strada. De la lansarea sa,
Samusocial face lobby pe langa autoritatile si asociatiile partenere pentru stabilirea unui
Plan Marele Frig in Romania. Pentru a asigura o prezenta mai importanta in strada pe
6
timpul iernii, Samusocial a incheiat un parteneriat cu filialele Crucii Rosii Romane din
sectoarele 4 si 5 pentru infiintarea de echipe mobile cu voluntari (cf. 4.4.2.1).
TOTAL
1. Numar de iesiri 39
Femei 49
Total 249
4. Supe 200
5. Saci de dormit 18
6. Persoane orientate la Femmes 8
Adapost
Hommes 42
Total 50
7. Beneficiari noi 75
8. Cazuri referite echipei Samusocial 13
7
Demisia asistentei medicale in luna septembrie, conjugata cu concediul de maternitate al
asistentei sociale de la cabinet, a dus la suspendarea activitatii echipei mobile de zi pana
in 2007. Asistentul social, Eugen Lucan, a continuat sa lucreze la cabinet.
Asistenta medicala va fi inlocuita cu un medic in 2007, dat fiind contextul legislativ tot mai
dur in ce priveste internarile. El ii va putea tine locul medicului de la cabinetul medical, in
cazul in care acesta lipseste.
4.2 Adapostire
Beneficiari
Barbati Femei
primiti
Ianuarie-
Februarie 115 88 27
2006
Noiembrie
Decembrie 115 90 25
2006
8
Primaria Capitalei a pus la dispozitia Samusocial un teren situat pe Strada Scarlat Varnav,
aproape de Maternitatea Giulesti. Acest teren, cu o suprafata de 500 m2, a fost atribuit
Samusocial pentru o perioada de 10 ani in vederea construirii unui centru de adapostire de
urgenta de 30 de locuri. Constructia ar trebui sa inceapa in al doilea semestru al anului
2007.
Dificultatile logistice cu care s-a confruntat cabinetul Samusocial in 2005 s-au inrautatit in
2006. Spatiul pus la dispozitie de Directia Sanitara in curtea Spitalului Cristiana a cunoscut
degradari serioase. In luna octombrie, Primaria sectorului 2 a anuntat Samusocial ca nu va
mai reinnoi punerea la dispozitie a acestui spatiu intrucat spatiul respectiv a fost preluat
de Politia Comunitara a sectorului 2.
La inceputul anului 2006, atunci cand temperaturile au scazut foarte mult, Samusocial s-a
vazut obligat sa reduca programul cabinetului cu o ora (10.00-13.00 in loc de 09.00-13.00),
conditiile de lucru fiind extrem de dificile pentru echipa de la cabinet din cauza lipsei
caldurii si a curentului electric. Prea mic, fara sala de asteptare si nici spatiu de igiena,
locul nu era in niciun caz adaptat activitatii. Fara indoiala ca acest factor explica scaderea
cifrelor de activitate.
In cursul anului 2006, Samusocial a cautat in zadar un teren care sa-i fie pus la dispozitie
de catre o Primarie de sector; in final, solutia a fost gasita de Apa Nova Bucuresti: la
inceputul anului 2007 compania va renova o cladire cu o suprafata de peste 110 m2 situata
in fata Gradinii Botanice pe care o va pune la dispozitia Samusocial.
Cabinetul medical este un cabinet de medicina primara specializat pentru locuitorii strazii.
Aici se desfasoara consultatii medicale, activitati de preventie primara, secundara si
tertiara a diferite afectiuni, se stabilesc diverse demersuri terapeutice, de micro-
interventii chirurgicala (curatare de plagi, pansamente etc.). Persoanele care necesita o
consultatie interdisciplinara, o investigatie para-clinica sau o internare sunt orientate cu
un bilet de trimitere spre reteaua sanitara publica (si mai ales spre camerele de garda ale
diferitelor spitale de urgenta).
Programele de preventie primara si de profilaxie se realizeaza printr-o educatie sanitara
continua, prevenirea bolilor cu transmitere sexuala si a sarcinilor nedorite prin distributie
de prezervative gratuite, iar preventia bolilor cardiovasculare si respiratorii printr-un
tratament igieno-dietetic.
La cabinet, sunt stabilite si realizate tratamente medicamentoase. Medicamentele sunt
acordate gratuit de catre farmacia cabinetului pe baza de reteta medicala.
In 2005, numarul de consultatii scazuse cu aproape 15%. In 2006, observam aceeasi
proportie. Aceasta scadere importanta se explica prin mai multi factori. Pe de o parte,
conditiile de primire sunt determinante: spatiul este mic, iar persoanele trebuie sa astepte
afara, chiar iarna. Fostul cabinet de la Jean-Louis Calderon avea o sala de asteptare si
cateva dusuri pentru beneficiari, ceea ce noul spatiu nu mai este in masura sa ofere. In
sfarsit, cabinetul a avut probleme logistice in luna decembrie, pene de curent si caldura,
care au facut sa vina mai putine persoane. Exista, de asemenea, si o explicatie pozitiva:
fara indoiala, multiplicarea serviciilor oferite persoanelor adulte fara adapost de catre
Primarii si ONG-uri in acesti ultimi trei ani au contribuit, intr-o anumita masura, la
9
prevenirea degradarii starii de sanatate a persoanelor fara domiciliu fix. Cu siguranta, si a
doua echipa mobila de noapte a Samusocial permitind urmarirea zilnica a persoanelor care
traiesc in strada a degrevat cabinetul medical.
10
La cabinetul social lucreaza 3 asistenti sociali. Fiecare nou beneficiar trece mai intai pe la
serviciul social pentru a fi inregistrat in baza de date si pentru o prima evaulare.
Ca si consultatiile medicale, consultatiile sociale cunosc si ele o scadere importanta de
cativa ani. Aceasta scadere se explica, bineinteles, prin conditiile de primire de la
cabinetul Pantelimon, dar si prin reorientarea serviciului social al Samusocial. Intr-adevar,
pana in 2004 2005, trecerea pe la cabinetul social era obligatorie pentru o admitere in
centrul de adapostire Casa Ioana, ceea ce nu mai este cazul astazi. O alta explicatie ar fi si
faptul ca pe masura diversificarii serviciilor destinate persoanelor adulte fara adapost din
Capitala, beneficiarii stiu unde sa se duca, in functie de nevoile lor, nemaifiind necesar sa
treaca pe la Samusocial.
Adesea, sa ajunga la Samusocial inseamna pentru beneficiari primul demers social pe care
il fac. Marea majoritate vine pentru a-si reface actele de identitate sau pentru a obtine
materiale de igiena. Aceste doua misiuni raspund in totalitate unui demers de urgenta
sociala, fiindca a fi curat si a avea acte de identitate sunt primele etape ale unei activitati
de reintegrare mai aprofundata.
70% dintre beneficiarii Samusocial nu dispun de acte de identitate. Intr-adevar, daca
persoana nu este proprietarul unei locuinte, daca nu are contract de inchiriere sau daca nu
are pe nimeni care sa accepte sa o adaposteasca administrativ, ea nu va putea obtine
decat o adeverinta valabila maxim un an (dar care, de asemenea, poate fi valabila si
numai o luna) unde este inscris faptul ca persoana nu are locuinta. Deci, cea mai mare
parte au acte expirate sau chiar pierdute. Persoanele fara adapost apeleaza la serviciile
Samusocial care a decis sa preia costul fotografiilor de identitate si al timbrelor fiscale.
11
Sanatoriu 24 20 4
Azil persoane vrstnice 9 6 6
Azil Casa Ioana 100 31 15
Adapost temporar 31 22 17
Referiti la alte ONG-uri 46 36 18
Acompaniere pentru obtinerea de documente de 289 335
identitate 223
Acompaniere pentru obtinere unui loc de munca 47 69 53
Acompaniere pentru obtinerea unui loc de adapostire 45 48 49
Acompaniere pentru obtinerea unei locuinte 14 16 7
Acompaniere pentru obtinerea accesului la cantina 63 41
sociala 69
Acompaniere pentru o reinsertie familiala 5 14 9
Acompaniere pentru o internare intr-un camin 17 25 8
pentru persoane vrstnice
Acompaniere pentru obtinerea ajutorului social 45 99 23
Acompaniere pentru obtinerea pensiei 19 7 11
Ancheta sociala 101 172 102
In 2006, Asociatia Samusocial din Romania a oferit 6935 consultatii medicale dintre care
4910 la cabinet, 1603 consultatii in cadrul echipei mobile de noapte si 422 consultatii in
cadrul echipei mobile de zi.
12
principale de modificare a perceptiei pe care beneficiarii o au fata de propria stare de
sanatate. Astfel, unii dezvolta o cvasi-fobie in cazul patologiilor minore, insa ignora bolile
cu risc crescut de decompensare, care ii pun in pericol de moarte. Altii isi ignora complet
propriul corp si nu isi mai dau deloc seama de degradarile pe care acesta le poate suporta.
Pentru a raspunde atat nevoilor de ingrijiri medicale, cat si nevoii de incluziune sociala,
esentiala pentru restructurarea psihicului, Samusocial a infiintat un serviciu medical care
raspunde principiilor de ubicuitate, proximitate si pluridisciplinaritate. Echipele mobile
ingrijesc persoanele direct in strada, atunci cand ele nu mai au resursele necesare pentru
a se duce din proprie initiativa spre serviciile existente. Aceste persoane, cele mai
degradate pe plan fizic si moral, nu isi mai dau seama de starea lor de sanatate, ele
preferind sa-si uite corpul, care e sinonim cu suferinta. In cazul acesta, activitatea
echipelor este centrata in principal pe urgentele vitale si nu pe depistare si diagnostic,
preventie sau tratamente de lunga durata. Intotdeauna, medicii au grija sa orienteze spre
cabinetul medical numarul maxim de persoane, in ideea de a-i incita pe ei insisi sa mearga
spre servicii.
La cabinet, persoanele primesc ingrijiri in ordinea sosirii (cu exceptia urgentelor), ceea ce
permite reinvatarea anumitor reguli sociale. In acest cadru de reincluziune sociala, medicii
ii ajuta pe beneficiari sa reinvete regulile minimale de igiena, sa-si reia contactul cu
propriul corp si sa participe la planul de tratament.
2005 2006
Afectiuni respiratorii superioare 7.07% 10,66%
Afectiuni respiratorii inferioare 9.01% 14,72%
Tuberculoza 3.46% 4,30%
Afectiuni digestive 11.34% 12,66%
Afectiuni cardiovasculare 11.98% 15,60%
Afectiuni genitale 2.74% 3,92%
Maladii cu transmitere sexuala 0.8% 0,85%
Traumatisme 8% 10,15%
Afectiuni osteomusculare 9% 8,52%
Afectiuni dermatologice 6.30% 12,67%
Afectiuni neuropsihiatrice 9.02% 12,21%
In 2006 se remarca o scadere a incidentei tuberculozei, ceea ce rezulta, fara indoiala, din
buna colaborare stabilita intre echipele medicale Samusocial si serviciile publice de lupta
impotriva tuberculozei.
Din pacate, patologiile la risc (cele a caror decompensare duce la aparitia de urgente
vitale) au crescut: afectiunile digestive, afectiunile cardiovasculare si afectiunile
respiratorii inferioare.
La cabinet au fost tratate majoritatea patologiilor cronice - boli cu decompensari
frecvente si grave. Pentru aceste patologii, medicii aplica principiile de preventie
secundara (preventia efectelor secundare ale bolii) si tertiara (preventia decompensarilor
secundare ale bolii de baza). In cea mai mare parte a cazurilor, acest tip de patologie
necesita o consultatie mai aprofundata, investigatii multiple si implica o diagnosticare mai
dificila. De aceea este preferabil ca acest tip de patologie sa fie mai degraba tratat la
cabinet decat in strada.
13
7.2 Animarea si profesionalizarea retelei
Samusocial din Romnia lucrind la nivelul urgentei sociale, este necesar sa se infiinteze o
retea operationala de servicii medico-sociale complementare sau suplimentare la serviciile
oferite de Samusocial la Bucuresti.
In 2006, Samusocial din Romania a pus un accent particular pe formarea propriilor echipe.
Acest proces fusese inceput in 2005; atunci, 5 profesionisti au petrecut o saptamana la
Paris pentru a vizita dispozitivul Samusocial din Paris. In 2006, alte 12 persoane au fost la
Paris, unde s-au putut intalni cu profesionisti de la Dispeceratul 115 (numarul de telefon
de urgenta pentru semnalarea cazurilor de persoane fara adapost), de la Centrul de
Adapostire de Urgenta Montrouge, sau de la Centrul de Ingrijiri Medicale Primare Esquirol,
sau cu echipele mobile.
Acest tip de schimburi de experienta este cu adevarat util. Mai intai, el permite
profesionistilor din Bucuresti sa vada un dispozitiv Samusocial complet, dar si sa se
gandeasca la problemele care vor fi prezente in Romania in cativa ani: toxicomanie,
cresterea numarului de femei si fenomenul migratiei.
Noptile petrecute in Centrul de Adapostire de la Montrouge au fost, fara indoiala, cele mai
interesante pentru echipele Samusocial din Romania. Acest centru, care dispune de peste
100 de locuri, solicita intr-adevar multa munca din partea echipei care lucreaza acolo si o
organizare ireprosabila.
In afara de aceste vizite facute la Paris de echipele din Romania, in luna martie a venit la
Bucuresti pentru o saptamana Valerie Lavergne, formatorul Samusocial International. In
principal, venirea sa era axata pe formarea unei noi echipe mobile de noapte. De fapt,
formarea acesteia a fost facuta, sub supervizarea sa, de catre profesionistii mai vechi,
care lucrau din 2004. Pe de alta parte, venirea lui Valerie Lavergne a fost pentru echipa un
prilej de reflectie asupra configurarii unui centru de zi si a activitatilor care se pot
desfasura acolo. Aceste reflectii vor fi utile in 2007, cu ocazia mutarii cabinetului in spatii
mai mari.
14
profesionisti, animat si reglementat de un psiholog sau psihiatru exterior structurii, in
absenta directoarei.
Sedintele au fost animate de doua ori de Dr. Bogdana Tudorache, medic psihiatru,
Presedinta Ligii Romane pentru Sanatate Mintala, si de psihologul Bogdan Lucaciu,
presedintele Asociatiei Casa Deschisa care animeaza un centru de zi pentru copiii strazii.
Sprijin pentru deschiderea unui Centru de Adapostire de Urgenta de catre Primaria Sector 1
La sfarsitul lunii ianuarie, din cauza perioadei foarte reci, Primaria Sectorului 1 a deschis
un centru de adapostire de urgenta pentru persoane adulte fara adapost. Acest centru a
functionat in subsolul Spitalului Caraiman si a avut o capacitate de 15 locuri. El a permis
adapostirea celor mai vulnerabile persoane cat timp temperaturile au coborat sub -10
grade.
Samusocial a adus un sprijin logistic la deschidere, a orientat cativa pacienti si a format
personalul de supraveghere.
15
Constituirea unei echipe de voluntari cu Crucea Rosie din Romania.
Gerul de la inceputul anului 2006 a provocat Samusocial din Romania sa gaseasca o solutie
pentru o prezenta mai numeroasa in strada in perioada de iarna. Dupa exemplul
Samusocial din Paris, a fost contactata Crucea Rosie Bucuresti in ideea de a infiinta echipe
mobile de sustinere, formate din voluntari. Filialele sectoarelor 4 si 5 au acceptat in luna
iunie. In cursul lunilor septembrie si octombrie, fiecare voluntar a insotit echipele
Samusocial pentru a-si da seama de sarcini si pentru a intelege proiectul. In luna
noiembrie, in jur de 20 de persoane au participat la o jumatate de zi de formare
organizata de Samusocial. De la 1 noiembrie 2006 si pana in 28 februarie 2007, 2 voluntari
condusi de un sofer salariat Samusocial ies in fiecare seara pe strazile din Bucuresti pentru
a distribui supe, ceaiuri sau saci de dormit si pentru a duce persoane la Centrul de
Adapostire din Bucurestii Noi.
Voluntarii sunt in marea lor majoritate studenti, mai ales la Medicina sau Asistenta Sociala.
In 2007, Samusocial ar dori sa recruteze si voluntari dintr-o categorie de varsta mai mare,
nu doar studenti, pentru dezvoltarea in Romania a unui voluntariat in acceptiunea larga a
termenului.
Samusocial din Romnia face parte din Samusocial International, Federatia Internationala a
Samusocial-urilor. El a semnat o conventie de parteneriat cu Samusocial International, in
care s-a angajat sa actioneze in respectul principiilor Cartei Samusocial International si in
conformitate cu Caietul de Sarcini al acestuia din urma. Schimburile de experienta cu
Samusocial International sunt numeroase, mai ales in ce priveste formarea echipelor
romanesti.
Samusocial International aduce si un sprijin tehnic, mai ales in cautarea de fonduri.
In fiecare an, coordonatorii proiectelor Samusocial din lume se intalnesc timp de o
saptamana la Paris. Scopul acestei reuniuni este de a face schimb de bune practici in
materie de strategie, gestiune de resurse umane si cautare de finantari.
Lobby-ul efectuat de Samusocial, inca de la lansarea sa, a dat roade la nivelul autoritatilor
16
romanesti, mai ales in contextul integrarii europene.
Mai multe indicii lasa sa se intrevada acest lucru:
In luna mai, Samusocial a fost invitat sa participe la Brasov la o conferinta europeana
despre bunele practici sociale in cadrul Joint Inclusion Memorandum. Acolo, Samusocial a
prezentat activitatile pe care le desfasoara, dar si structurile care lipsesc si schimbarile
legislative necesare unei mai bune preluari a persoanelor fara adapost. La aceasta
conferinta erau prezenti Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Secretarul de
Stat pentru Actiune Sociala, seful Delegatiei Uniunii Europene.
In urma acestei conferinte, in luna iunie, prin Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si
Familiei din Romania a fost lansat un apel la proiecte pentru finantare de centre de
adapostire de urgenta cu fonduri europene.
Pentru ca vocea Samusocial din Romania sa fie mai bine auzita la nivel european, asociatia
s-a inscris in Federatia Europeana a Asociatiilor Nationale care lucreaza cu persoane fara
adapost, FEANTSA (Fdration Europenne des Associations Nationales Travaillant aves les
Sans-Abri). Aceasta federatie face un lobby permanent pe langa institutiile europene.
Pe de alta parte, pentru a-si marca trecerea prin capitala romaneasca, Asociatia
Internationala a Primariilor Francofone a ales un proiect al Samusocial din Romania in
partenariat cu Primaria Bucuresti si Ambasada Frantei. AIMF s-a angajat astfel sa finanteze
o parte a constructiei centrului de adapostire de urgenta de 30 de locuri.
17
fata persoanelor neasigurate si a facut sarcina medicilor Samusocial aproape imposibila.
Pacientii au trebuit sa fie insotiti de maniera cvasisistematica in sectiile spitalelor, dar
asta nu a fost intotdeauna suficient pentru internare, chiar in caz de urgenta. Pe de alta
parte, odata internati, pacientii au rar comportamentul asteptat de ingrijitori, iar in
aceasta situatie exista riscul ca spitalul sa-si inchida definitiv usile pentru Samusocial.
7.3.1.1 Analizarea si difuzarea informatiei privind psihopatologia proprie persoanelor adulte fara
adapost.
Medicii si psihologul Samusocial din Romania s-au angajat in cursul anului 2006 sa analizeze
si sa explice cadrelor medicale din Bucuresti psihologia particulara a persoanelor care
traiesc in strada. Intr-adevar, viata in strada provoaca modificari importante ale psihicului:
pierderea reperelor in timp si spatiu, inventarea unui trecut, crearea unui univers paralel
O persoana care traieste in strada de un anumit timp traieste intr-un continuu prezent gri,
nu mai are resurse pentru a se proiecta in viitor, iar recomandarile unui medic privind
urmarea unui tratament nu sunt in general retinute.
Pe de alta parte, este foarte greu pentru persoanele fara adapost sa respecte regulile
elementare ale unui spital (sa nu bea alcool, sa nu fumeze).
Toate acestea trebuie explicate si analizate pentru ca personalul medical sa inteleaga
eventualele refuzuri de tratament, fugile din spital etc. Reflectia pe aceasta tema a fost
inceputa la sfarsitul anului 2005 cu ocazia venirii Dr. Sylvie Zucca, medic psihiatru la
Samusocial din Paris.
Pentru a aborda problema sanatatii si a accesului la ingrijiri pentru persoanele adulte fara
adapost, Samusocial a facut apel si la experti recunoscuti in Romania. In Viata Medicala
din 24 februarie, doctorul Constantin Bogdan a publicat un articol despre costul acestui
sistem - Un fenomen social cu un impact (ignorat) asupra bugetului Sanatatii. Intr-un
articol publicat pe 24 martie 2006 in Curentul, Dr. Stoicescu, Directorul Institutului Marius
Nasta si Presedintele Societatii de Pneumologie a vorbit despre incidenta tuberculozei
printre persoanele fara adapost si despre necesitatea adaptarii sistemului la structura lor
mentala.
Tot in acest scop pedagogic, Samusocial a organizat pe 6 iulie 2006 un colocviu la Institutul
Francez, adresat cu predilectie personalului medical din spitale si dispensare din
Bucuresti. La acest colocviu au participat aproximativ o suta de participanti care si-au
putut impartasi experientele; a fost pentru ei un cadru unde au putut afla explicatii
despre comportamente pe care nu le intelesesera. In cursul acestui colocviu au fost
organizate patru mese rotunde, dintre care una a abordat in principal psihopatologia
18
persoanelor care traiesc in strada si problemele legate de sanatatea mintala.
In fata cresterii din 2003 a incidentei tuberculozei in randul populatiei persoanelor fara
adapost, Samusocial a tinut sa avertizeze autoritatile responsabile de programul national
de aceste particularitati in ideea de a obtine o adaptare a serviciilor la acest tip de
populatie, si mai ales crearea de echipe mobile specializate. In acest scop, au fost trimise
mai multe scrisori la Unitatea de Management a Fondului Global de Lupta Impotriva
Tuberculozei din cadrul Ministerului Sanatatii, iar un proiect de echipe mobile a fost depus
la Fondul Global pentru a doua runda.
Pentru ameliorarea imediata a situatiei, medicii Samusocial au organizat cu sefii de sectie
ai fiecarui dispensar si ai fiecarui sanatoriu doua intalniri, scopul fiind de a determina
impreuna modalitatile de comunicare intre parteneri atunci cand un pacient isi intrerupe
brusc tratamentul si nu se mai duce la dispensar.
Intreruperea tratamentului pune grav in pericol sanatatea pacientului, fiindca dezvolta
chimiorezistenta, dar si pe cea a populatiei in general, deoarece reprezinta o sursa
infectioasa.
Aceste intalniri au fost foarte utile, intrucat au permis o foarte buna comunicare intre
servicii, iar urmarirea pacientilor s-a imbunatatit.
Asa cum s-a subliniat inainte, Samusocial a sprijinit la nivel local crearea a trei centre de
adapostire deschise de primariile de sector si vede dezvoltandu-se un inceput de retea
pentru persoane adulte fara adapost. Aceasta schimbare se resimte mai ales in activitatea
cabinetului social: intr-adevar, beneficiarii nu mai vin la cabinetul Samusocial pentru a
cere un adapost, ei stiind sa se adreseze cu exactitate serviciului despre care cunosc ca
ofera acest lucru. Lobby-ul va fi mentinut pe viitor pentru obtinerea unui centru de
adapostire in fiecare sector din Bucuresti.
Lobby-ul facut pe langa Primaria Capitalei a dat roade, fiindca pe 16 martie, Consiliul
Municipal a votat atribuirea unui teren catre Samusocial pentru o durata de 10 ani in
vederea construirii unui centru de adapostire de urgenta. Acesta urmeaza logica legislatiei
sociale care sectorizeaza ajutorul acordat persoanelor. Intr-adevar, legal, Primaria
sectorului 2 nu poate ajuta decat persoana care a avut ultimul domiciliu in acest sector.
Era deci, normal, ca Primaria Generala sa contribuie la proiectul Samusocial care are ca
19
populatie-tinta toate persoanele adulte fara adapost care traiesc in Bucuresti.
In ceea ce priveste mobilizarea autoritatilor centrale, ea s-a facut la nivelul celor doua
ministere. Pe de o parte, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF):
Samusocial a facut lobby la secretarul de stat Carmen Manu pentru ca initiativele locale
din timpul gerului de la inceputul anului 2006 sa se prelungeasca si sa fie incurajate de o
autoritate centrala. Din pacate, Secretarul de Stat nu a dat niciodata curs acestei cereri.
Totusi, la inceputul anului 2006 Samusocial din Romania a obtinut de la Minister
acreditarea serviciilor sociale si, mai ales, o prima finantare, dublata in 2007.
Sensibilizarea autoritatilor centrale se face si la nivelul Ministerului Sanatatii. Intr-adevar,
principalul obstacol intalnit de echipele Samusocial il reprezinta absenta asigurarii sociale
pentru beneficiari. Legea nu prevede posibilitatea internarii decat in caz de urgenta vitala
si pentru o durata maxima de 72 de ore pentru persoanele neasigurate. Aceasta inseamna
ca este imposibila efectuarea unor examene specializate (analiza sangelui sau radiografie)
pentru confirmarea diagnosticului. De asemenea, este foarte greu sa fie internati pacienti
pentru fracturi sau operatii de preventie, fiindca nu este vorba despre urgenta vitala. La
inceputul anului 2006, la Parlament era in dezbatere un proiect de lege pentru a-i asigura
fiecarui cetatean un acces minim la servicii de sanatate cuprinzind un set de analize
anuale. Era, de asemenea, prevazuta crearea de centre de medicina comunitara in toata
tara. Din pacate, aceasta lege nu a fost votata. In fata acestei constatari si a unei legislatii
din ce in ce mai stricte in ce priveste acest aspect, Samusocial a vrut sa sensibilizeze
autoritatile.
Cu ocazia colocviului din 6 iulie, aceasta problema a fost indelung dezbatuta, in prezenta
unui consilier al Ministrului Sanatatii si a Secretarului de Stat pentru Integrare Europeana.
In cursul lunilor decembrie 2005 si ianuarie 2006, Samusocial a lansat o mare campanie de
afisaj cu sprijinul Ambasadei Frantei si a UNICEF. Afisele au aparut pe mai mult de 170 de
spatii publicitare din centrul Bucurestiului.
20
si face cunoscuta actiunea, Samusocial si-a mentinut in 2006 relatiile cu presa.
Ziare
21
Adevarul, 26 aprilie 2006 - Oamenii strazii sau viata la marginea societatii
Dr. Ileana Negru, Dr. Simona Popescu, Psih. Victor Badea
Internet
1. http://www.medical.portal-romania.ro/ongfrancofon.htm - 14 martie 2006
Initiativa unui ONG francofon - Samusocial implicat in proiectul Adapost
social de noapte pentru oamenii strazii
2. htttp://www.francophonie-roumanie-2006.info/samusocial.htm - Exemple
de collaboration russie entre Paris et Bucarest Le Samusocial 14 martie
2006
http://www.francophonie-roumanie-2006.info/samusocial.htm 10 aprilie
2006 - Exemple de collaboration russie entre Paris et Bucarest Le
Samusocial
Radio - TV
Radio Romania International, 23 ianuarie 2006 Oameni in frig - Andreea Demirgian
22
7.4.4 Sensibilizarea viitorilor profesionisti
8 Raport financiar
PROIECT EUR
ECHIPA MOBILA DE NOAPTE 47 769
ECHIPA MOBILA DE ZI 29 467
ECHIPA MOBILA VOLUNTARI 22 191
CABINET MEDICO PSIHO-SOCIAL 72 306
CENTRU DE ADAPOSTIRE DE URGENTA 6 194
ADMINISTRATIE 53 658
TOTAL 231 585
CENTRU
ECHIPA MOBILA DE
DE ADAPOSTIRE ECHIPA MOBILA DE
VOLUNTARI
DE URGENTA NOAPTE
10%
3% 21%
ADMINISTRATIE
23%
ECHIPA MOBILA DE
ZI
13%
CABINET
30%
Cea mai mare parte a cheltuielilor Samusocial este reprezentata de salarii, Asociatia
oferind majoritar servicii pentru persoanele adulte fara adapost. Aceasta structura
bugetara este deosebit de dificila pentru cautarea de fonduri si face ca sustinerea
partenerilor financiari sa fie cu adevarat pretioasa.
23
8.2 Parteneri financiari
24
- Distrigaz: din 2006, compania s-a implicat alaturi de Samusocial si a finantat o
parte a echipelor mobile de voluntari. Compania se va asocia la constructia
Centrului de Adapostire de Urgenta.
- JTI: un angajament de lunga durata pentru finantarea cheltuielilor administrative
25