Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Concepte fundamentale în sociologie

Nume prof. Coord: Nume student:

Lect. Univ. Dr. Bucur Bogdan Neagoie Diana

Orașul București
Sesiunea: ianuarie 2018

1
 Şomajul şi impactul pe care-l are în serviciile de turism din judeţele
Vâlcea şi Neamţ. Comparaţie între anii 2009 şi 2017

1. Introducere
Una dintre direcţiile de relansare a economiei româneşti, în condiţiile în care industria
este într-un declin accentuat, o reprezintă dezvoltarea turismului.
În special în regiunile care au potențial deosebit din punct de vedere al reliefului,
bogăţiilor naturale (balneare), poziţionării geografice şi, nu înultimul rând, cultural, turismul
asigură ocuparea forţei de muncă disponibilă din zonă (sau judeţele limitrofe), investiţii de
capital, banii la bugetul local (taxe de cazare, de acces la obiective turistice etc.).
Touşi, situaţia economică din România, nivelul scăzut al salarizării (comparative cu
cel al multor tări din UE) şi corupţia din aproape toate nivelurile vieţii sociale au generat un
fenomen de migraţie masivă a forţei de muncă. În prezent (ani calendaristici 2018 – 2019)
este o reală problemă asigurarea unui volum minim necesar de forţa de muncă, în diferite
domenii de activitate, cum sunt: construcţii, agricultură, servicii, turism etc.

2. Justificarea alegerii temei:

În judeţul Vâlcea, la 30 km de Râmnicu Vâlcea – este casa mea de la ţară. Aici am
petrecut cea mai mare parte a vacanţelor copilăriei şi adolescenţei. Cunosc foarte bine zonele
frumoase ale judeţului, deoarece le-am străbătut şi am petrecut clipe frumoase, atât în
vacanţele de vară, cât şi în vacanţele de iarnă.
În judeţul Neamţ, au petrecut sărbătorile de iarnă părinţii mei. Cu toate că sunt
obisnuiţi cu frumuseţile naturii, cu atmosfera staţiunilor tursitice (din Vâlcea), au fost plăcut
impresionaţi de ospitalitatea şi căldura cu care au fost întâmpinaţi.
Elemenele comune celor două zone tursitice sunt: frumuseţile naturale, varietatea
serviciilor turistice pentru petrecerea timpului liber, amabilitatea personalului din locaţiile de
cazare şi, lipsa forţei de muncă, necesară serviciilor din turism. Această forţa de muncă, ce ar
putea fi „activată” este, într-o mare parte înregistrată în evidenţele oficiilor de forţă de muncă,
la categoria şomeri.
Ca urmare a celor menţionate mai sus, voi analiza aspecte referitoare la şomaj din
judeţele Vâlcea şi Neamţ.

2
 3. Date statistice
Pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se prezintă date cu privire la
numărul șomerilor înregistrați şi rata șomajului în anul 2017, atât la nivel national, cât şi
pentru fiecare din judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti – v. figura 1.
La nivel național, se remarcă scăderea numărului total de şomeri şi a ratei şomajului
total, din luna ianuarie (421.236 /4,82% ),până în luna decembrie (351,105 / 4,02%). Cu
toateacestea, procentul de femei (din numărul total al şomerilor) înregistrează o uşoară

172712 149174
creştere din luna ianuarie ( ≅ 41 % ¿ , până în luna decembrie ( ≅ 43 % ¿ .
421236 351105
Din punctul de vedere al nivelului de pregatire, procentul cel mai mare de şomeri se
înregistrează din rândul celor care au studii primare, gimnaziale şi profesionale. De exemplu,

337872
în luna ianuarie, procentul este de aproximativ 80% ( ≅ 80 % ¿ .
421236
Procentul cel mai mic pentru numărul de şomeri se înregistrează în rândul celor care

17315
au studii superioare, fiind de aproximativ 80% ( ≅ 4 % ¿.
421236

Fig. 1 Numărul şomerilor înregistraţi, în anul 2017 [ CITATION htt192 \l 1048 ]

Pe site-ul Agenţiei Naţionale de ocupare a Forţei de Muncă se prezintă date cu privire

la numărul de şomeri înregistraţi şi rata şomajului, pe ţară şi pe judeţe, pentru anul 2009.

3
 Studiindu-se datele sus-menţionate pentru fiecare dintre lunile ianuarie – decembrie,
anii 2009 şi 2017, se trasează graficele de variaţie pentru numărul total de şomeri, în
judeţeleVâlcea şi Neamţ– v. figura 2, figura 3 şi figura 4.

Luna Număr total şomeri Luna Număr total şomeri

Judeţ Vâlcea
2009 2017 2009 2017
Ianuarie 10.809 8.087 Iulie 12.062 7.030
Februarie 11.480 8.010 August 12.740 7.041
Martie 12.027 7.949 Septembrie 13.131 7.112
Aprilie 12.177 7.701 Octombrie 13.986 7.251
Mai 11.804 7.206 Noiembrie 13.796 7.028
Iunie 11.967 7.081 Decembrie 14.359 6.670
Judeţ Neamţ
2009 2017 2009 2017
Ianuarie 9.744 11.325 Iulie 13.475 10.009
Februarie 10.725 11365 August 13.801 9.690
Martie 11.549 10.876 Septembrie 14.535 9.643
Aprilie 11.671 10.352 Octombrie 15.008 9.501
Mai 12.208 10.457 Noiembrie 15.669 9.377
Iunie 12.709 10.250 Decembrie 16.140 9.039
Fig. 2 Numărul total al şomerilor înregistraţi, în fiecare lună [ CITATION htt192 \l 1048 ],
[ CITATION www19 \l 1048 ]
12000

10000

8000
Someri

6000

4000
Valcea
2000 Neamt

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna

Fig. 3 Grafic al variaţiei numărulului total al şomerilor – judeţe Vâlcea şi Neamţ, an

calendaristic 2017

4
 18000
16000
14000
12000
10000

Someri
8000
Valcea
6000 neamt
4000
2000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna

Fig. 4 Grafic al variaţieinumărul total al şomerilor – judeţe Vâlcea şi Neamţ, an

calendaristic 2009

Reprezentarea grafică (figura 3) evidenţiază tendinţa descrescătoare a numărului de şomeri,

începând cu luna ianuarie şi terminând cu luna decembrie. De asemenea, se remarcă faptul că
în fiecarelună, numărul şomerilor din judetul Vâlcea este mai mic decât numărul şomerilor
din judeţul Neamţ. Situaţia este valabilă pentru anul 2017.

În contrast, se remarcă faptul că în anul 2009, numarul de şomeri este într-o continuă creştere,
valorile pentru cele două judeţe fiind relative apropiate.

Graficul din figura 5 redă, cumulativ, evoluţia numărului total de someri înregistraţi, pe
fiecare lună a anilor calendaristici studiaţi.

18000
16000
14000
12000
Someri Valcea 2017
10000
Someri Valcea 2009
8000 Someri neamt 2017
6000 Someri Neamt 2009

4000
2000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fig. 5 Grafic al variaţiei numărului total al şomerilor – judeţe Vâlcea şi Neamţ, ani
calendaristici 2009 şi 2017

5
 4. Concluzii
În judeţele pentru care s-a realizat acest studiu, se remarcă tendinţa constantă de scădere a
numărului de şomeri, pe intregul parcurs al anului 2017, în timp ce pentru anul 2009, valorile
înregistrate ale numărului de şomeri cresc continuu.
În cea mai mare parte a perioadei studiate, rata şomajului are valoare mai mică în judeţul
Vâlcea, faţă de judeţul Neamţ.
Procentul de femei este mai mic decât al bărbaţilor înregistraţi ca şomeri. Aceasta se
poate explica şi prin faptul că în aceste două judeţe turismul cunoaşte dezvoltare constantă şi,
astfel, forţa de muncă feminină este căutată – pentru serviciile specifice turismului.

Bibliography
(n.d.). Retrieved ianuarie 2019, from http://www.mmuncii.ro:
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/date-statistice?id=4823:statistici-
somaj-2017&catid=29:domenii

(n.d.). Retrieved ianuarie 2019, from /www.eures.anofm.ro: https://www.eures.anofm.ro/statistica?

page=34

(n.d.). Retrieved ianuarie 2019, from http://www.mmuncii.ro:

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/s3-17.pdf