UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII ION IONESCU

DE LA BRAD

PROIECT

Analiza statistică a activității turistice din

Slănic Prahova în perioada 2017-2021

Proiect realizat de Ivan Andreea –

Gabriela
Specializarea : IMAPA , anul ll, grupa
356
Prof.Univ. Simeanu Cristina
Slănic- Prahova
Cuprins
Introducere................................................................................................4
Cap. l. Analiza ofertei turistice.................................................................5
1.1.Structurile de primire turistică ....................................................5
1.2.Caracterizarea statistică a capacității de cazare în funcțiune.......7
1.3.Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune ............8
Cap. ll.Analiza cererii turistice...............................................................10
2.1.Nivelul și dinamica sosirilor......................................................10
2.2.Nivelul și dinamica înnoptărilor................................................11
2.3.Durata medie a sejurului............................................................12
Concluzii.................................................................................................13
 Introducere ( descrierea turistică )

Slănic este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile
componente Groșani, Prăjani și Slănic (reședința). Conform recensământului din
anul 2011, Slănic avea o populație de 6.034 de locuitori, fiind al treisprezecelea
centru urban al județului Prahova din punct de vedere demografic. Deși incorectă,
denumirea de Slănic-Prahova este folosită uneori, îndeosebi în alte regiuni ale
României, din dorința de a evita confuzia cu Slănic Moldova, oraș situat în județul
Bacău.
Orașul Slănic se află în zona central-nordică a județului, pe valea pârâului omonim,
care este afluent al râului Vărbilău, care la rândul său este afluent al râul Telejean.
Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre nord de Izvoarele și
spre sud de Vărbilău, Dumbrăvești, Plopeni, Păulești și Ploiești (unde se
intersectează cu DN1B). Din acest drum, la Groșani se ramifică șoseaua județeană
DJ100N, care duce spre est la Teișani (unde se termină în DN1A). În oraș se află
stația Slănic, capătul căii ferate Buda-Slănic.

Orașul este cunoscut pentru lacurile sărate (numite și Băi): Baia Baciului, Baia
Verde și Baia Roșie, precum și pentru Salina Veche și Salina Nouă. În vreme ce în
Salina Nouă se extrage în continuare sare, Salina Veche este în prezent deschisă
publicului larg, fiind folosită ca loc de agrement. De asemenea, într-una din
încăperile separate ale Salinei Vechi, se desfășoară anual Campionatele Mondiale
de Aeromodelism.

Printre obiectivele turistice importante, accesibile unui drumeț fără antrenament, se

numără Fântâna Rece, Releul de televiziune din spatele Pădurii de brazi, Dealul cu
Semn, Muntele de Sare .
 Cap . I I. Analiza ofertei turistice

1.1 Structurile de primire turistică

Definiție
Structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica - orice constructie
sau amenajare, care furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciul de cazare si
alte servicii specifice pentru turisti. Nu se cuprind in cercetarea statistica, structurile
de primire turistica cu functiuni de cazare turistica cu o capacitate de cazare instalata
de mai putin de 5 locuri. Hotel - structura de primire turistica amenajata in cladiri
sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitia turistilor camere, garsoniere sau
apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de
hol de primire (receptie) si de spatii de alimentatie in incinta. Hotelurile pentru
tineret - structuri de cazare turistica, cu dotari simple, adaptate cerintelor
caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza
unor regulamente de organizare interioara specifice. Hostel - structura de primire
turistica cu o capacitate minima de 3 camere, garsoniere sau apartamente dispuse pe
niveluri, in spatii amenajate, de regula, in cladiri cu alta destinatie initiala decat cea
de cazare turistica.

Interpretare
Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică (hoteluri,
pensiuni turistice ) din stațiunea Slănic, județul Prahova variază între 10 și 6 în cei
5 ani analizați, respectiv 2017-2021, numărul acestora fiind mai mică în 2021 față
de anul 2017. Cele mai numeroase tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni
de cazare turistică fiind hotelurile și pensiunile turistice .
 Ani

Tipuri de Anul Anul Anul Anul Anul

structuri de 2017 2018 2019 2020 2021
Judete Localitati
primire
turistica UM: Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

131577
Total Prahova ORAS 10 6 6 6 6
SLANIC

131577
Hoteluri Prahova ORAS 5 2 2 3 3
SLANIC

131577
Pensiuni
Prahova ORAS 5 4 4 3 3
turistice
SLANIC

Tabel 1. Structura de primire turistică

 1.2 Caracterizarea statistică a capacității de cazare

Definiție
Capacitatea de cazare turistica in functiune reprezinta numarul de locuri
de cazare puse la dispozitia turistilor de catre unitatile de cazare turistica,
tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile in perioada
considerata. Se exprima in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau
unitatile inchise temporar din lipsa de turisti, pentru reparatii sau din alte
motive

Capacitatea Modificări Indicile de dinamică Ritm de

de cazare in absolite % dinamică %
funcțiune
loc/zile
∆T1 ∆T(t-1) It/1 It/t-1 Rit/1 Rit/t-1
2017 130571 - - - - - -
2018 103352 -27219 -27219 79,1539 79,1539 -20,846 -20,846

2019 102036 -28535 -1316 78,146 98,7267 -21,854 -12,733

2020 68090 -62481 -33946 52,1479 66,7313 -47,852 -33,269

2021 82148 -48423 14058 62,9144 120,646 -37,086 -

20,6462

Total Y=97239,4 ∆= -9684,6 I= 0,89% R= - 0,10%

Tabel 2. Capacitatea de cazare turistică

Interpretare
La finalul perioadei analizate a rezultat o scădere de -9,68% față de anul
de bază . Cea mai importantă scădere s-a realizat în anul 2020, respectiv
-47,85% față de anul 2017. Cea mai scăzută valoare față de anul precedent
a fost înregistrată în anul 2018, respectiv de -20,84% față de anul de
bază.Per ansamblu, nivelul mediu al capacității de cazare în funcțiune a
fost de 97239,4 cu o scădere medie absolută de -14248,75 și o scădere
relativă de -0,10%.

1.3.Indicele de utilizarea a capacității de

cazare în funcțiune

Indicele sau coeficientul de utilizare a capacității de cazare turistică

reprezintă un indicator care ajută la aprecierea eficienței exploatării
echipamentelor și spațiilor de cazare. Se consideră că acesta reprezintă
indicatorul cel mai expresiv și totodată cumulativ pentru evaluarea
rezultatelor activității desfășurate în spațiile de găzduire a turiștilor.
Indicatorul arată care este procentul din capacitatea de cazare existentă
care a fost efectiv utilizată.
47 %UNIVERSITATEA DE
In=(N/Cf)*100 ȘTIINELE VIEII ION
IONESCU
In=indicele de utlizare a capacitatii de cazare DE LA BRAD
N=număr de înnoptări,înregistrate într-o perioadă
Cf=capacitatea de cazare turistică în funcțiune
In=229341/486197*100=0,47%

PROIECT
 Capacitare de Înnoptări Indicile de
cazare în ( nr. înnoptărilor) cazare
funcțiune turistică în
funcțiune %

2017 130571 72325 0,05%

2018 103352 53730 0,51%
2019 102036 55054 0,53%
2020 68090 25247 0,37%
2021 82148 22985 0,27%

Tabel 3. Indicele de utilizarea a capacității de cazare in

funcțiune

Cea mai mare valoare a acestui indice s-a înregistrat în anul 2019, când
valoarea a fost de 0,53 %.
 Cap.ll. Analiza cererii turistice

2.1.Nivelul și dinamica sosirilor

Definiție
In numarul turistilor cazati in unitatile de cazare turistica se cuprind
toate persoanele (romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in
care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni si stau
cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone vizitate din tara;
motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o
activitate remunerata in locurile vizitate

Capacitatea Modificări Indicile de dinamică Ritm de dinamică

de cazare in absolute % %
funcțiune
loc/zile
∆T1 ∆T(t-1) It/1 It/t-1 Rit/1 Rit/t-1
2017 11973 - - 100 100 - -
2018 8519 -3454 -3454 71,1518 71,1518 -28,848 -28,848

2019 9460 -2513 941 79,0111 111,046 -20,989 11,0459

2020 4857 -7116 -4603 40, 5663 51,3425 -59,434 -48,658

2021 4038 -7935 -819 33,7259 83,1377 -66,274 -16,862

Total Y=7769,4 ∆=-1587 I=0,76% R= -0,23%

Tabel 4. Nivelul și dinamica sosirilor

 Interpretare: La finalul perioadei analizate a rezultat o scădere de -1587 față de
anul de bază . Cea mai importantă scadere s-a realizat în anul 2021, respectiv -
66,27% față de anul 2017. Cea mai scazuta valoare față de anul precedent a fost
înregistrată în anul 2020, respectiv de -59,43% față de anul 2019. Per ansamblu,
nivelul mediu al capacității de cazare în funcțiune a fost de 7769,4 , cu o scădere
medie absolută de -1587 și o scădere relativă de -0,23%.

2.2. Nivelul și dinamica înnoptărilor

Definiție
Innoptarea turistica este intervalul de 24 de ore, incepand cu ora hoteliera, pentru
care o persoana este inregistrata in evidenta spatiului de cazare turistica si
beneficiaza de gazduire in contul tarifului aferent spatiului ocupat, chiar daca durata
de sedere efectiva este inferioara intervalului mentionat. Sunt avute in vedere si
innoptarile aferente paturilor instalate suplimentar (platite de clienți ).

Capacitatea Modificări Indicile de dinamică Ritm de dinamică

de cazare in absolute % %
funcțiune
loc/zile
∆T1 ∆T(t-1) It/1 It/t-1 Rit/1 Rit/t-1
2017 72325 0 0 100 100 0 0
2018 53730 -18595 -18595 74,2897 74,2897 -25,71 -25,71

2019 55054 -17271 1324 76,1203 102,464 -23,88 2,46417

2020 25247 - 47078 -29807 34,9077 45,8586 -65,092 -54,141

2021 22985 - 49340 -2262 31,7802 91,0405 -68,22 -8,9595

Total Y=45868,2 ∆= -9868 I=0,75% R= - 0,24%

 Tabel 5. Nivelul și dinamica înnoptărilor

Interpretare: La finalul perioadei analizate a rezultat o scădere de -9868 față de

anul de bază . Cea mai importantă scadere s-a realizat în anul 2021, respectiv -
68,22% față de anul 2017. Cea mai scazuta valoare față de anul precedent a fost
înregistrată în anul 2020, respectiv de 65,9% față de anul 2019. Per ansamblu, nivelul
mediu al capacității de cazare în funcțiune a fost de 45868,2 , cu o scădere medie
absolută de -9868 și o scădere relativă de -0,24%.

2.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se determină prin raportarea numărului de zile /turist la

numărul turiștilor.

Numărul Numărul Durata medie a

înnoptarilor sosirilor sejurului
2017 72325 11973 6,04
2018 53730 8519 6,30
2019 55054 9460 5,81
2020 25247 4857 5,19
2021 22985 4038 5,69

Tabel 6. Durata medie a sejurului

Cea mai mare valoare a acestui indice s-a înregistrat în anul 2018 , când
valoarea a fost de 6,30 zile.
Concluzii
Destinaţia se construieşte atât pentru turişti cât şi pentru localnici și presupune un
efort comun al turiştilor şi localnicilor pentru producerea şi consumul trăirilor prin
armonizarea efortului majorităţii actorilor locali legaţi direct sau mediat de
activitatea de turism.
Din analiza potenţialului turistic, se poate concluziona că oferta turistică a Slanicului
este formată dintr-un fond turistic antropic reprezentat de obiective generatoare de
imagine, care constituie de fapt elemente ale patrimoniului cultural material, anumite
obiective religioase şi elemente naturale valoroase.
În plus, Slanic este un oraş care are potenţial de dezvoltare a economiei creative,
ceea ce înseamnă că această componentă trebuie în continuare stimulată şi susţinută
pentru ca dezvoltarea economică generală şi, mai ales, dezvoltarea economiei
creative este extrem de profitabilă pentru dezvoltarea sectorului cultural.