Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economia Serviciilor
Capitolul I
Analiza evolutiei serviciilor de cazare turistica din Romania in perioada
2006-2010
20.4. Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica
Anul
Nr. 2006 2007 2008 2009 2010
Turisti
Din care 14 13 15 15 15
straini
20.4
Grafic 20.4
Anul
Nr. 2006 2007 2008 2009 2010
Turisti
Din care 35 32 36 37 36
straini
20.5.
Grafic 20.5
In tabelul si in graficul din figura 20.4. se observa numarul oscilator al turistilor sositi in
hosteluri de-a lungul celor 5 ani (2006-2010). In primii 3 ani acest numar tinde sa creasca, insa in
urmatorii 2 ani ( 2009-2010) cunoaste o usoara scadere.
2
20.4. Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
Capitolul II
Corelatia intre evolutia serviciilor de cazare turistica si gradul
economico-social de dezvoltare in Romania
Pentru a stabili in ce masura Produsul Intern Brut din intreaga economie influenteaza
numarul de sosiri effectuate de turisti in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica, se calculeaza coeficientul de corelatie simpla (r).
In urma calculelor effectuate s-a constatat ca r=0,44, ceea ce seminifica o legatura directa
de intensitate slaba intre cele doua variabile avute in vedere. Cu alte cuvinte, Produsul Intern
Brut nu influenteaza semnificativ numarul de sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica
cu functiuni de cazare turistica.
La nivel regional, pentru a determina existent unor legaturi intre variabilele dependente
(y) si independente (x) enumerate la inceputul capitolului 2, vor fi calculate coeficientii de
corelatie Spearman si Kendall pentru anul 2010.
Capitolul III
Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor din Romania cu
cele din alte tari
Desi evolutia serviciilor din turism din tara noastra a fost in ultimii ani una pozitiva - fapt
demonstrate de cresterea continua a populatiei ocupate si a Produsului Intern Brut in acest sector
– la nivel international pozitia Romaniei in ceea ce priveste ponderea sectorului tertiar in
economie releva dezvoltarea inca insufficienta e acestuia comparativ cu tarile dezvoltate ale
lumii.
Tara Participare in turism Numar de calatorii Numar de innoptari
Bulgaria 32.922.840 6.743.598 29.163.700
Cehia 10.497.557 21.287.385 123.066.900
Danemarca 11.154.623 30.500.175 109.719.823
Germania 166.601.636 281.087.059 1.357.489.919
Grecia 8.175.291 12.902.452 84.027.434
Spania 40.706.125 139.030.273 655.996.739
Franta 81.757.811 219.516.649 1.229.243.732
Croatia 3.970.156 7.310.404 38.192.003
Italia 57.127.454 83.853.830 515.114.102
Romania 10.350.156 11.546.634 50.253.953
U.K. 81.004.000 135.418.402 814.122.977
6
In acest sens, graficul de mai sus evidentiaza faptul ca Romania are o contributie mai
scazuta fata de alte tari mai dezvoltate, unde intalnim Germania pe primul loc in economia
turismului, fiind urmata de Franta si U.K. care ocupa locurile doi si, respective trei. De
asemenea, se observa ca Spania si Italia ocupa o pozitie importanta si sunt in plina dezvoltare.
Oferta turistica româneasca nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenind necompetitiva în
raport cu exigentele cererii turistice si ale produselor turistice similare de pe piata internationala.
Structurile turistice de primire si îndeosebi oferta de agrement sunt învechite, necompetitive, serviciile
turistice si programele turistice sunt realizate stereotip si de calitate modica iar raportul calitate-pret este
neconcludent.
De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scadere continua a cererii turistice externa pentru
România.Pentru a iesi din competitia turistica internationala este necesara modernizarea, relansarea si
dezvoltarea turismului românesc si crearea unor produse turistice moderne si competitive pe piata
turistica.
Capitolul IV
Previzionarea evolutiilor serviciilor din turism
din Romania
= * =
= = = 1,33
In perioada de timp analizata (2006 – 2010), sosirile turistilor in structurile de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica a crescut in medie de 1,33 ori pe an.
= a+b* +c*
Verificarea ajustarilor
2006 90 90 0 0
2007 112 112,28 0,28 0,0784
2008 125 125,56 0,56 0,3136
2009 108 108,84 0,84 0,7056
2010 104 105,12 0,12 0,0144
= 107,8 = 1,2416
σ= = = = 0,4983172
Coeficientul de variatie este mai mic de 5%, ceea ce inseamna ca metoda sporului mediu poate fi
folosita pentru previzionare.
10
2006 90 90 0 0
2007 112 149,10 -37,1 1376,41
2008 125 221,11 -129,8 16848,04
2009 108 254,08 -146,08 21550,24
2010 104 325,41 -221,41 49022,38
= 107,8 = 88797,07
σ= = = = 133,26
Coeficientul de variatie este mai mare de 5%, ceea ce inseamna ca metoda indicelui mediu nu poate fi
folosita pentru previzionare deoarece nu ajusteaza bine seria de date.
σ= = = =5,8103356
Coeficientul de variatie este aproximativ de 5%, ceea ce inseamna ca metoda trendului liniar poate fi
folosita pentru previzionare deoarece ajusteaza bine seria de date.
11
Coeficientul de variatie este mai mare de 5%, ceea ce inseamna ca metoda trendului parabolic nu poate fi
folosita pentru previzionare deoarece nu ajusteaza bine seria de date.
= * =
= = = 1,01
In perioada de timp analizata (2006 – 2010), innoptarile turistilor in structurile de primire
turistica cu functiuni de cazare turistica a crescut in medie de 1,01 ori pe an.
Verificarea ajustarilor
Coeficientul de variatie este mai mare de 5%, ceea ce inseamna ca metoda sporului mediu nu poate fi folosita
pentru previzionare.
14
Coeficientul de variatie este mai mic de 5%, ceea ce inseamna ca metoda indicelui mediu poate fi folosita
pentru previzionare deoarece ajusteaza bine seria de date.
σ= = = =82,55
v = * 100 = *100 = 34
Coeficientul de variatie este mai mare de 5%, ceea ce inseamna ca metoda trendului linear nu poate fi folosita
pentru previzionare deoarece nu ajusteaza bine seria de date.
15
Coeficientul de variatie este mai mare de 5%, ceea ce inseamna ca metoda trendului parabolic nu
poate fi folosita pentru previzionare deoarece nu ajusteaza bine seria de date.