Proiect economia serviciilor

Analiza evolutiei serviciilor turistice in

Romania
in perioada 2001-2004
Cuprins:

1.Analiza evolutiei serviciilor turistice in Romania in perioada 2001-2004

a) evolutia PIB realizat in serviciile turistice….………………..2

b) Investitiile…………………………………………………....8
c)Populatia ocupata in turism...………………………………...11
d) Valoarea adaugata pe serviciile turistice.....………………....17
e)Imobilizari corporale………………………………………....18

2.Corelatia intre evolutia serviciilor si gradul de dezvoltare economico-sociala

Coeficientul de corelatie simpla,r………………………….....19

Rangurile Kendall………………………………………….....20

Rangurile Spearman………………………………………......20

3.Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor in Romania si in alte tari

……………………………………………21

4.Previzionarea evolutiei serviciilor pentru anul 2005,2006

a)Previziuni pentru investitii in serviciile de turism

1.metoda sporului mediu……………………………….23

2. metoda indicelui mediu de dinamica………………...24

3.metoda trendului liniar……………………………......25

b)previziunea pentru populatia ocupata in turism…………..26

c)Previziuni pentru PIB……………………………………..28

d)previziunea notificarilor structurale cu ajutorul metodei
lanturilor Markov…………………………………………….31

5.Bibliografie…………………………………………………35

2
 Analiza evolutiei serviciilor turistice in
Romania
in perioada 2001-2004
Datorita pozitiei sale geografice Romania detine o mare varietate de
resurse naturale, care ofera o multitudine de posibilitati pentu practicarea
diverselor forme de turism.
În prezent, aportul turismului românesc la economia naţională este încă
nesemnificativ în raport cu realizările altor ţări concurente, inclusiv din Europa
Centrală şi de Est, sectorul turistic avand o contribuţie directă în PIB de 2,6%,
valoare nesemnificativă dacă se au în vedere ponderile realizate de celelalte ţări
(Ungaria 10%, Polonia 13,1%).
Deşi România dispune de cea mai mare capacitate de cazare turistică între
ţările Europei Centrale şi de Est (3.900 unităţi de cazare în anul 2004), ea ocupă
ultimul loc la indicatorii „număr turişti cazaţi în structuri turistice de primire” şi
număr înnoptări.
Incasarile valutare au inregistrat o crestere de 142,8% în 2004 faţă de 2001
fiind cu 22,4% mai mari fata de anul precedent, insa desi evolutia turismului este
ascendenta inca sunt deficiente calitative si lipsesc produse turistice complexe.
În ceea ce priveşte activitatea turistică în sectorul IMM, numai 1% din cifra de
afaceri a sectorului provine din activităţile turistice. Unităţile medii reprezintă
3,23% din totalul IMM, ilustrând că cele mai importante unităţi turistice sunt în
continuare companiile hoteliere şi marile lanturi de restaurante.
Aceeaşi situaţie se poate observa în investiţiile în sectorul turismului.
Numai 1% din totalul investiţiilor întreprinderilor sunt orientate spre activităţile
de turism. Este de remarcat faptul că sursa a peste 50% din investiţiile în turism
reprezintă reinvestirea profitului obţinut din alte afaceri.
Începând cu anul 2002, turismul românesc a intrat pe o pantă ascendentă,
datorita privatizarii structurilor de cazare din patrimoniul statului, a investiţiilor
şi a programelor naţionale de dezvoltare lansate de Ministerul Turismului.
Marea diversitate şi bogăţie turistică a României, ca una dintre principalele
oportunităţi de dezvoltare economică şi socială, nu a fost suficient valorificată şi
în unele situaţii chiar deloc, în lipsa unei politici consecvente de creare şi
dezvoltare a infrastructurii de bază a turismului.
Totodată, oferta turistică nu acoperă întregul potenţial al României şi, ca
urmare, alături de investiţia în infrastructura de bază şi în cea turistică, apare
necesitatea de investiţii în promovarea turismului.

3
1.Analiza evolutiei serviciilor turistice in Romania
in perioada 2001-2004

a) evolutia PIB realizat in serviciile turistice

Ani 2001 2002 2003 2004

Total(mld RON) 15,61 286 17,10 752 18,20 010 19,64 325
Turism 2,341 929 2,634 558 3,276 018 3,92 865
Ponderea PIB in 1.5 1.54 1.8 2
Turism (%)
PIB / locuitor(mld 1,66112 2,43000 3,58264 5,20895
RON)
Indicatorii PIB(%) 100.00 112.49 139.88 167.75
(turism) 100 112.49 124.34 119.92
Indicatorii PIB(%) 100 109.57 106.38 107.92

Din tabelul anterior se poate observa o usoara crestere a PIB-ului in fiecare an cu

12.49 , 24.34 , respectiv 19,92 % de anul precedent.

ponderea PIB din Turism

2,5

2 2004
2003
1,5 2001 2002

0,5

0
2001 2002 2003 2004
ponderea PIB 1,5 1,54 1,80 2
Ani

4
 Din grafic este vizibila cresterea din 2001 pana in 2004 cu ponderile 1.5 , 1.54 , 1.8
respectiv 2% .

Atât P.I.B.-ul total, cât si P.I.B.-ul din turism au avut în perioada 2001-2004 o
evolutie ascendenta, astfel ca în anul 2004 nivelul P.I.B.-ului realizat în economia
româneasca a fost cu 125.8% superior celui din 2001, iar valoarea P.I.B.-ului realizat în
turism a fost în acelasi an cu 167.75% mai mare decât în 2001.
Aceasta crestere substantiala a P.I.B. la nivelul întregii economii nationale si a
celui realizat din turism poate fi pusa pe seama inflatiei. Pentru o analiza cât mai
judicioasa vom realiza transformarea din preturi curente în preturi comparabile
(constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor
preturilor de consum în servicii. În urma deflatarii seriilor de date vom observa daca
aceasta evolutie reprezinta o crestere reala sau, dimpotriva, reprezinta o scadere.

PIB preturi curente Indicii preturilor PIB servicii

din turism de consum in turism in preturi
servicii, cu baza comparabile
mld. Lei fixa
mld.lei
2001=100
2001 2,341 929 100 2,341 929
2002 2,634 558 120.02 2,194002
2003 3,276 018 112.1 2,922407
2004 3,92 865 112.1 3,504594

Transformarea PIB din preturi curente in preturi comparabile se realizeaza folosind formula:

PIB servicii turism in preturi comparabile=(PIB preturi curente/Indicii preturilor de

consum in servicii cu baza fixa)x100.

1. PIB servicii turism in preturi comparabile = (2.341929/100)*100=2,341 929

2. PIB servicii turism in preturi comparabile = (2,634 558/120.08)*100=2,194002
3. PIB servicii turism in preturi comparabile = (3.276018/112.1)*100= 2,922407
4. PIB servicii turism in preturi comparabile = (3.92865/112.1)*100= 3,504594

5
 evolutia PIB in turism in preturi curente

2
2,2
2,4 2001

2,6 2002
2,8
3
3,2
2003
3,4
3,6
3,8
2004
4

evolutia PIB in turism in preturi comparabile

2
2002;
2,2 2,194002332
2,4 2001; 2,341929

2,6
2,8
2003; 2,92240678
3
3,2
3,4
3,6 2004;
3,504594112
3,8
4

Se observa ca nivelul P.I.B. din turism a scazut în 2002 cu 6.3% fata de

2001 pe fondul înregistrarii unei scaderi a numarului turistilor interni cu 689 mii fata de
2002. În anul 2003 indicatorul a crescut cu 24.8% fata de acelasi an. Se
observa ca în anul 2004 numarul turistilor straini a crescut cu 57 mii fata de 2001,

6
 Aceasta crestere s-a realizat pe reducerea numarului turistilor interni cu 782 mii, dar a
cresterii numarului turistilor straini cu 105 mii fata de anul 2001 (datorita dezvoltarii
turismului de afaceri). Anul 2004 marcheaza un regres al P.I.B. din turism cu 49.6%
fata de anul 2001, reprezentând o crestere de numai 19.9% comparativ cu 2003. Aceasta
situatie este urmarea continuarii fenomenului de diminuare a numarului turistilor
interni, de la 4742 mii în 2001 la 3848 mii dar în acelasi timp a majorarii
numarului de turisti straini de la 810 mii în 2001 la 999 mii in 2004. În intervalul
2001-2004 scaderea continua a numarului de turisti interni, ce se poate explica
prin scaderea puterii de cumparare a populatiei, dar si prin contrastul dintre
tarifele exagerat de mari practicate si calitatea serviciilor oferite, ceea ce a
determinat petrecerea vacantei în strainatate de catre persoanele cu posibilitati
financiare mai ridicate, a avut drept efect fluctuatiile P.I.B. în turism, în aceasta
perioada si scaderea acestuia. Calitatea prestatiei turistice si amploarea activitatii
turistice, depind si de gradul de echipare cu mijloacele specifice necesare. Nu trebuie
omis faptul ca baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala,
impunându-se înlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale
ale turismului românesc nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului
turistic al tarii noastre. De aceea se impune realizarea unor eforturi investitionale
sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice.

De asemenea, evolutia PIB din turism este caracterizata de indicatorii prezentati in

tabelul de mai jos:

Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii

pentru PIB in serviciile de turism

Indicatori absoluti Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificari Ind. de Ritm de Calcul din valori Calc. din
absolute dinamica crestere abs. valori
relative
yi ∆i/1 ∆i/i-1 I i/1 I i/i-1 R i/1 R i/i-1 y ∆ I R
2001 2,341929 0 - 1 - 0 - 10.962 0,387 1.14 0.14
2002 2,194002 - 0,44 -0.44 0.93 0.93 -0.06 -0.06 10.962 0.387 1.14 0.14
2003 2,922407 0,35361 0,7284 1.24 1.33 0.331 0,395 10.962 0.387 1.14 0.14
2004 3,504594 0,42405 0,5821 1.49 1.99 0.19 - 10.962 0.387 1.14 0.14
0,132

7
unde:

yi – PIB servicii de turism in preturi comparabile

∆i/1= yi– y1 sporul cu baza fixa

∆1/1=2,341 929-2,341 929=0

∆2/1=2,194002-2.341 929=-0,44056

∆3/1=3,276018-2.341 929=0,353611

∆4/1=3,504594-2.341 929=0,424056

∆i/i-1= yi– yi-1 sporul cu baza in lant

∆2/1=2,194002-2.341 929=-0,44056

∆3/2=3,276018-2,194002=0,728404

∆4/3=3,504894-3,276018=0,582187

I i/1– Indice de evolutie cu baza fixa = yi / y1 pentru care:

I 2/1=2,194002 / 2.341 929=0,936836

I 3/1= 3,276018 / 2.341 929=1,247863

I 4/1= 3,504894 / 2.341 929=1,496456

I i/i-1– Indice de evolutie cu baza in lant = yi / yi-1 pentru care:

I 2/1= 2,194002 / 2.341 929=0,936836

I 3/2= 3,276018 / 2,194002=1,331998

I 4/3= 3,504894 / 3,276018=1,199215

R i/1– Ritmul de evolutie cu baza fixa = I-1 pentru care:

R1/1= 1-1=0

R 2/1= 0.93-1=-0,06316

R 3/1= 1.33-1=0,331998

R 4/1= 1.99-1=0,199215

8
R i/i-1– Ritmul de evolutie cu baza in lant = I-(I-1) pentru care:

R2/1= 0.93-1=-0.06316

R 3/2= 1.33-0.93= 0,395162

R 4/3= 1.99-1.33= -0,13278

y = ( Σ yi ) /n, media seriei, unde n=numarul de ani, pentru care:

y = 10,96293

∆= (yn- y1)/n-1, sporul mediu de evolutie, pentru care:

∆ =(3,504894-2.341 929)/4-1=0,387555

y n 3 3.504894
I – indicele mediu de evolutie = I = n −1 = = 3 1.496584 = 1.14
y1 2.341929

R - ritmul mediu de evolutie= I - 1=1,14-1=0.14

Se observa ca PIB din turism inregistreaza o crestere continua, cu o usoara

scadere in anul 2002.

Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a PIB din turism de

10,96293 mld. RON, un spor mediu pozitiv de 0,387555, un indice mediu al dinamicii
supraunitar de 1.14 si un ritm de crestere pozitiv de 0,14%.

Aceasta situatie demonstreaza legatura puternica intre evolutia sectorului

de turism si evolutia sectorului serviciilor, a economiei romanesti in general, declinul
acesteia din urma influentand in sensul micsorarii ritmului de crestere a serviciilor de
turism.

9
În continuare vom analiza situatia investitiilor în hoteluri si restaurante în
perioada 2001-2004:

b) Investitiile sunt cheltuielile efectuate pentru lucrari de constructii, instalatii,

montaj, achizitionare de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate
crearii de noi mjloace fixe si mobile pentru dezvoltare, modernizare,
reconstructia celor existente, precum si valoarea serviciilor legate de transferul
de proprietate al mijloacelor fixe existente si al terenurilor.

Investitii, indicii investitiilor-turism 2001-2004

2001 2002 2003 2004

Investitii 2,21323 2,98779 5,07368 6,54387
(mld.RON)
Hoteluri&rest. 0,27467 0,3315 0,48152 0,75043
Constructii 1,3183 1,77433 3,42398 4,15467
Adm. publica 0,62026 0,88196 1,16828 1,63877
Indicii 100 99.5 135.3 202.9
investitiilor

Investitii-preturi Indicii p-lor de Investitii-p-ri

curente consum comparabile
2001 2,21323 100 2,2 1323
2002 2,98779 99.5 3,0 02804
2003 5,07368 135.3 3,7 49948
2004 6,54387 202.9 3,2 2517

1.(22132.3/100)*100=22 132.3
2.(29877.9/99.5)*100=30028.04
3.(50736.8/135.3)*100=37499.48
4.(65438.7/202.9)*100=32251.7

10
Hoteluri
Investitii –preturi Indicii p-lor de Investitii preturi
curente consum 2001=100 comparabile
2001 2746.7 100 2746.7
2002 3315 92 3603.26
2003 4815.2 89.2 5398.2
2004 7504.3 82.5 9096.12

Evolutia investitiilor in hoteluri,pensiuni

10000
9000 2004
8000
7000
6000
2003
5000
4000
2002
3000 2001
2000
1000
0

Restaurante,cafenele
Investitii –preturi Indicii p-lor de Investitii preturi
curente consum 2001=100 comparabile
2001 2746.7 100 2746.7
2002 3315 86.6 3827.94
2003 4815.2 93.1 4853.06
2004 7504.3 89.4 8394.07

11
 Evolutia investitiilor in restaurante,cafenele

9500

8500

7500

6500

5500

4500

3500

2500
2001 2002 2003 2004

Servicii
Investitii –preturi Indicii p-lor de Investitii preturi
curente consum 2001=100 comparabile
2001 6202.6 100 6202.6
2002 8819.6 84.2 10474.58
2003 11682.8 72.6 16090.09
2004 16387.7 68.6 23888.77

Evolutia investitiilor in servicii

26000

21000

16000

11000

6000
2001 2002 2003 2004

Investitiile pentru cafenele,restaurante a cunoscut cea mai mica importanta,fata

de cele cu hoteluri si servicii.
Din toate cele trei grafice observam usoara crestere din 2001 pana in 2002,apoi
un progres important, prin investitiile majore fata de turism.

12
c)Populatia ocupata in turism

(mii) ani 2001 2002 2003 2004

PO TOTAL 10697 9234 9223 9158
Din care femei 42 43.2 45 45.6
PO servicii(trm) 510 521 620 653
Din care femei 40.5 42 44.3 45.9
PO hoteluri si 79 95 105 133
restaurante(mii)
PO hoteluri si 0.73 1.02 1.13 1.45
restaurante(%)
PO transporturi 401 401 402 404
Ponderea PO in 4.7 5.6 6.7 7.1
turism (%)
evolutia PO in turism

700

600

500

400
2003 2004
300 2001 2002 620 653
510 521
200

100

Datele reprezentate mai sus arata o scadere a numarului populatiei

ocupate,aceasta fiind determinata de plecarea multor persoane sa lucreze in strainatate
dar si falimentul multor fabrici si uzine.
Ceeac ce este de urmarit este evolutia PO in turism ,fiind ascendenta ne putem
astepta si la venituri la fel de importante.

Studiind datele referitoare la populatia ocupata clasificata in functie de forma de

proprietate in cadrul serviciilor de posta si comunicatie se obtin datele din urmatoru
tabel:

2004 Total Femei

PO hoteluri si 133 73
restaurante
Majoritara de 8
stat
Majoritara 125
privata

13
 PO 401 94
transporturi
Majoritara de 182
stat
Majoritara 222
privata

PO hoteluri si restaurante PO transporturi

Fem ei
23%
Barbati
45% Femei
55%
Barbati
77%

Cele doua grafice arata ca domeniul tranporturilor este dominat de numarul mai mare
al barbatilor,pe de alta parte cel hotelier este ocupat de femei cu 5% mai mult decat
numarul barbatilor.

Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si

medii pentru PO in serviciile de turism

Indicatori absoluti Indicatori relativi Indicatori medii

De Modificari Indici de Ritm de Calcul din Calcul din
nivel asolute dinamica crestere valori valori relative
absolute
yi ∆i/1 ∆i/i-1 I i/1 I i/i-1 R i/1 R i/i-1 y ∆ I R
2001 510 0 - 1 - 0 - 576 47.6 1.08 0.08
2002 521 11 11 1.02 1.02 0.02 0.02 576 47.6 1.08 0.08
2003 620 10 1 1.21 1.19 0.21 0.19 576 47.6 1.08 0.08
2004 653 43 32 1.28 1.05 0.28 0.05 576 47.6 1.08 0.08

unde:

yi – PO servicii de turism in preturi comparabile

∆i/1= yi– y1 sporul cu baza fixa

∆1/1=510-510=0

14
 ∆2/1=521-510=11

∆3/1=620-510=10

∆4/1=653-510=43

∆i/i-1= yi– yi-1 sporul cu baza in lant

∆2/1= 521-510=11

∆3/2=620-521=1

∆4/3=653-621=32

I i/1– Indice de evolutie cu baza fixa = yi / y1 pentru care:

I 2/1=521/510=1.02

I 3/1= 620/510=1.21

I 4/1= 653/510=1.28

I i/i-1– Indice de evolutie cu baza in lant = yi / yi-1 pentru care:

I 2/1=521/510=1.02

I 3/2= 620/521=1.19

I 4/3= 653/620=1.05

R i/1– Ritmul de evolutie cu baza fixa = I-1 pentru care:

R1/1= 1-1=0

R 2/1= 1.02-1=0.02

R 3/1 =1.21-1=0.21

R 4/1= 1.28-1=0.28

R i/i-1– Ritmul de evolutie cu baza in lant = I-(I-1) pentru care:

R2/1=1.02-1=0.02

R 3/2= 1.19-1=0.19

R 4/3= 1.05-1=0.05

15
y = ( Σ yi )/n, media seriei, unde n=numarul de ani, pentru care:

y = 2304/4=576

∆= (yn- y1)/n-1, sporul mediu de evolutie, pentru care:

∆=(653-510)/3=47.6

653
I – indicele mediu de evolutie = 3 = 3 1.28 =1.08
510

R - ritmul mediu de evolutie= I -1=1.08-1=0.08

Se observa ca populatia ocupata in serviciile de turism inregistreaza o crestere

continua in perioada 2001-2004, de la 510mii in 2001 la 653mii in 2004.,cu exceptia
anului 2003 in care PO in turism scade 1000.

Pe intreaga perioada studiata s-a inregistrat o valoare medie a populatiei

ocupate in serviciile de posta si telecomunicatii de 120 250 persoane, un spor mediu
pozitiv de 47.6mii persoane, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 1.08 si un ritm
de crestere pozitiv de 0,08%.

Aceasta situatie demonstreaza legatura puternica ce exista intre evolutia acestui

sector si evolutia economiei romanesti, ascensiunea ei influentand dezvoltarea
serviciilor.

Aproximativ 50% din populatia ocupata din serviciile de turism este de sex
feminin in anul 2004, iar populatia ocupata din acest sector reprezina cca. 7.1% din
totalul populatiei ocupate.

2004
Total-serv de turism 534
Majoritara privata 347 64.9%
Majoritara de stat 190 35.1%

16
Cea mai mare parte a populatiei ocupate din acest sector este majoritara privata, 35.1%
din cadrul totalului populatiei ocupate din turism este majoritara de stat. Aceasta se
datoreaza in principal faptului ca, desi exista un numar destul de mare de intreprinderi
private pe piata romaneasca ce presteaza servicii de turism, totusi foarte putine dintre
ele au o structura ce permite ocuparea unui numar mare de locuri de munca.

Structura populatiei ocupate din domeniul hotelier in 2004

Total
populatie 15-24 25-34 35-44 45-54 ani 55-64 Peste 65 Femei:
ocupata ani ani ani ani ani
(%)
100 19.0 32.6 24.4 20.8 3.0 0.2 66.6

Angajatii acestor intreprinderi sunt oameni tineri, activi, care raspund necesitatilor
cerute de specificul acestor tipuri de servicii, majoritatea – 32.6 - fiind cuprinsi intre
varste de 25-34 de ani.,dar la o foarte mare apropiere de de intervalele de varste
cuprinse intre 35-44 (24.4) si 45-54 ani(20.8).

Structura populatiei ocupate din domeniul transportului in 2004

Total
populatie 15-24 25-34 35-44 45-54 ani 55-64 Peste 65 Femei:
ocupata ani ani ani ani
(%)
100 4.0 30.8 33.9 27.2 4.0 0.1 25.2

Cel mai populat interval este cel intre 35-44 ani.cu o apropiere usoara de cel cu varste
cuprinse intre 25-34 de ani.

In 2004, varsta maxima a angajatilor in serviciile de turism era de 64 ani.

Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional in 2004-turism

Total Salariat Patron Lucrator Lucrator Membru Dintre

PO pe cont familial al unei care
% propriu neremunerat soc. femei:
agricole
(coop.)
Hoteluri si 79mii 91.6 4.9 2.6 0.8 0.1 66.6
restaurant
e
Transport 401 93.0 1.9 5.0 0.1 - 25.2
ur mii

17
 Admin 523 100 - - - - 31.2
publica mii
Total serv 1003 94.86 2.26 2.53 0.3 0.03 41
mii

Structura serviciilor de turism, oferite la nivelul anilor 2001-2004

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

2001 2002 2003 2004

Hoteluri si 968 974 1029 1077
moteluri
Tabere de elevi 168 168 157 157
Hanuri 18 16 16 15
turistice
Cabane 158 140 138 132
turistice

Campinguri 132 129 134 125

Pensiuni 536 682 781 892
turistice rurale
Popasuri 10 11 15 25
turistice
Sate de 1 1 2 2
vacanta
Spatii de 5 6 9 13
cazare pe nave

Dupa cum se poate observa construirea hotelurilor , pensiunilor si popasurilor turistice

a fost intr-o continua crestere pe cand cea a cabanelor si campingurilor scade
considerabil.Spatiile de cazare pe nave erau inexistente in 1990 dar in 2004 s-a ajuns la
13 spatii,satele de vacanta raman constante,la fel ca si numarul hanurilor.

18
d)Valoarea adaugata pe serviciile de turism
VA se calculeaza ca diferenta intre produsul global(IPG) si consumul
intermediar(CI),diferenta intre valoarea unui serviciu obtinut prin vanzarea si valoarea
tuturor bunurilor si serviciilor care au fost achizitionate,folosite,consumate pentru
furnizarea respectivului serviciu.
Aceasta VA serveste ca baza pentru determinarea TVA-ului.

Mld 2001 2002 2003 2004

Ron
VA bruta de 10,3779 13,1592 16,9418 21,2426
servicii in
general
VA in turism 2,341 929 2,634 558 3,276 018 3,92 865
Indicii VA in 100 112 124 120
turism
PG 3,1002 0,4886 10,5266 22,2261
Indicii PG 100 84.3 339.5 716.9
2001=100
VA in preturi 0.02341 0.0312 0.00964 0.00547
constante

Prin metoda deflatiei simple putem afla valoarea adaugata in preturi constante dupa
formula: V.A.’=V.A./I.P.p.g.

Unde V.A.’=Valoarea adaugata in perioada curenta in preturi constante

V.A. = Valoarea adaugata in perioada curenta in preturi curente

I.P.p.g.= indicele pretului P.G.

(mld RON)

2001 VA’= 2.341 / 100=0.02341

2002 VA’=2.634 / 84.3=0.0312

2003 VA’=3.276 / 339.5=0.00964

2004 VA’=3.928 / 716.9=0.00547

e)Imobilizari corporale

19
 2001 2002 2003 2004
Imobilizari 89,7127 92,1843 432,0031 277,4654
corporale(total)
Hoteluri&rest 1,6254 2,7774 4,0189 4,9928
Transport 22,7280 29,0819 38,4766 43,7563
Admin.publica 65,3593 60,3250 389,5076 228,7163
Indicii IC h&r 100 144 159.9 205.7
Indicii IC tr. 100 118.4 127.1 140.9
Indicii IC a.p. 100 83.9 149.9 148.3
Indicii IC 100 115.4 145.63 164.96

evolutia im obilizarilor corporale

500,00
450,00
400,00
350,00
300,00
250,00 2003
200,00
432,003 2004
150,00
100,00 277,465
50,00
2001 2002
0,00 89,71 92,18

2. Corelatia intre evolutia serviciilor si gradul de dezvoltare

20
 economico-sociala

Pentru a stabili in ce masura numarul PO in serviciile de TURISM influenteaza

nivelul productiei (intensitatea legaturii dintre populatia ocupata in servicii si PIB
total pe economie) vom calcula coeficientul de corelatie simpla, folosind formula
urmatoare si tabelul de mai jos.

Coeficientul de corelatie simpla,r

n n n
n ∑ x i y i − ∑ xi ∑ y i
i =1 i =1 i =1
r= n n n n
[n∑ xi − (∑ xi ) 2 ][n∑ y i − (∑ yi ) 2
2 2

i =1 i =1 i =1 i =1

Anii PIB total Populata

pe ocupata in
economie turism xiyi xi2 yi2
[mld ron] [mii]
2001 15,61 286 510 7961,1 243.67 260100
2002 17,10 752 521 8909,1 292.41 271441
2003 18,20 010 620 11284 331.24 384400
2004 19,64 325 653 12824,92 385.7296 426409
TOTAL 70,56373 2304 40979,12 1253,052 1342350

4( 40979 .12 ) − 70 .56 * 2304 1346 .24

r=
[41253 .05 − (70 .56 ) ][4 *1342350 2
− 2304 2
] =
47033 .54
=0.02

s-a obtinut 0.02 ceea ce semnifica o lipsa legaturii intre cei doi indicatori.

Rangurile Kendall
X(mld Y(%) rx ry Pi Qi

21
 ron)
2004 1,66112 1,5 4 4 0 3
2003 2,43000 1,54 3 3 0 2
2002 3,58264 1,8 2 2 0 1
2001 5,20895 2 1 1 0 0
Total 0 6

Unde X = PIB/locuitor
Si Y = ponderea PIB in turism

n n
S= ∑ Pi − ∑Qi S = 0-6=-6
i =1 i =1

2S 2*6
K= K= − = -12 / 12 = -1
n( n −1) 4( 4 −1)

Rezultatul,-1, reprezinta o legatura totala maxima inversa.

Rangurile Spearman
Sa putem realiza si coeficientul de corelatie Spearman ,reluam valorile din tabelul folosit
la rangurile Kendall , x respectiv y.
X(mld Y(%) rx ry di di 2
ron)
2004 1,66112 1,5 4 4 0 0
2003 2,43000 1,54 3 3 0 0
2002 3,58264 1,8 2 2 0 0
2001 5,20895 2 1 1 0 0
Total 0 0

n
6∑ d i
2

Sp =1- i =1 di=rx-ry
n(n − 1)
2

6*0
Sp = 1- =0 Rezultatul obtinut , 0 , semnifica o lipsa a legaturii intre cei doi
4(16 −1)
Indicatori
3 . Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor in
Romania si in alte tari

22
In Romania PO in servicii este de

(mii) 2001 2002 2003 2004

PO TOTAL 10697 9234 9223 9158
PO servicii 2243 1636 2748 2857
Ponderea PO 20.97 17.72 29.8 31.2

Dupa cum se poate observa ponderea PO in servicii a inceput sa creasca din

2003,evoluand pana la 2857 in 2004,dar in comparatie cu tarile dezvoltate
(Anglia,Germania,Franta,Belgia,Norvegia..) ponderea PO in servicii este extrem de
scazuta.

Turismul Romania Franta Bulgaria Turcia

2004 1.5%PIB 36%PIB 5%PIB 25%PIB

Veniturile Romaniei din activitatea de

cazare si masa desfasurata de operatorii din turism
au reprezentat, anul trecut, 1,5% din Produsul
Intern Brut (PIB. Spre comparatie, veniturile din
turism obtinute in 2004 de Bulgaria au insumat 1,5
miliarde de euro, ceea ce inseamna 5% din PIB. Din
aceasta suma, 65% reprezinta incasari obtinute din
activitatile de turism numai din statiunile de pe
litoralul bulgaresc. In acelasi timp, statiunile
romanesti de la Marea Neagra au contribuit cu 40%
din veniturile din turism.

Exista mai multe variante de calcul (a

contributiei turismului la formarea PIB). Astfel, in
2004, contributia turismului si a altor servicii in
formarea PIB a fost de 3,5%. Acum se

23
implementeaza Contul Satelit in Turism care
presupune fixarea unor norme internationale pentru
masurarea contributiei turismului la formarea
(PIB).
Referitor la suma provenita din turism, anul
trecut, in 2005 ,40% din venituri reprezinta banii din
statiunile de la Marea Neagra.
Plajele pline murdare, vanzatorii ambulanti si
serviciile de slaba calitate din Romania au facut ca
tot mai multi straini, dar si romani sa prefere
litoralul bulgaresc pentru statiunile impecabile,
serviciile foarte bune, dar si preturile la jumatate
fata de oferta autohtona. Veniturile Bulgariei din
turism au insumat, anul trecut, 1,5 miliarde de euro,
ceea ce inseamna 5% din PIB. Mai mult, 65% din
aceasta suma reprezinta sumele obtinute din
activitatile de turism din statiunile de pe litoralul
bulgaresc.
Astfel, in prima jumatate a acestui an, in
Bulgaria, au venit peste un milion si jumatate de
turisti straini din vestul Europei, la care se adauga si
conationali de-ai nostri. Spre deosebire de oferta
litoralului romanesc, la numai cateva zeci de
kilometri distanta, in Bulgaria se gasesc plaje curate,
oferte mult mai avantajoase. Foarte multi turisti
romani merg cu masina pentru ca distanta este
foarte mica
Pe litoralul romanesc au fost, in 2004, peste
900.000 de turisti romani si straini. Dintre acestia,

24
aproximativ 87.000 de persoane au fost turisti
straini. Anul trecut au fost inregistrati, in Romania,
6,6 milioane de vizitatori.

Si in anul 2006 Bulgaria, ne-au depasit

in ceea ce priveste numarul de turisti straini. Dintre
acestia, cei mai multi provin din Germania. Anual
vin in toata Bulgaria 700.000 de germani, pe cand pe
noi ne viziteaza numai cateva zeci de mii. Bulgarii
ne-au depasit de cel putin zece ori. Pe langa turistii
germani, bulgarii mai sunt vizitati si de cetateni
englezi, precum si de cei proveniti din fostele state
ex-sovietice. Nivelul TVA practicat pentru
activitatea de turism din Bulgaria este de 10%, adica
jumatate din cat se percepe la nivel national.

25
Turismul contribuie cu aproape 18-20% la PIB-ul
Greciei, reprezentand 43 de miliarde de euro, fara a
lua in calcul incasarile din zona gri.

• 20% din numarul total de angajati, adica

aproximativ 900.000 persoane, lucreaza in turism. In
urmatorii sapte ani, autoritatile estimeaza o crestere
a acestora de pana la 1,2 milioane de oameni.

• In Grecia sunt aproape 10.000 de hoteluri, dintre

care mai mult de jumatate sunt concentrate in
insule.

• Cele mai apreciate destinatii sunt insulele Creta,

Santorini, Rhodos, Corfu, Zakhintos, Kos, Thassos,
Skhiatos, dar si capitala Atena, in special pentru
arhitectura.

• Grecia are peste 800 de insule din care majoritatea

sunt atractii turistice.

700.000 persoane in 2003

26
 4.Previzionarea evolutiei serviciilor pentru anul 2005

a) Previziuni pentru investitii in serviciile de turism

1.metoda sporului mediu

Anii yi

(mld ron) ti y i =y1+ ∆ti (yi- y i )2

2001 2,21323 0 2.21 0

2002 2,98779 1 4.42 2,07
2003 5,07368 2 7.95 8,3
2004 6,54387 3 10.86 18,7
TOTAL 16,81857 25,44 29,07
_
16 .8
y= = 4,2
4
∆ = ( y n − y1 ) /( n −1) =(6.54 – 2.21)/3=1.44 mld ron

y1 = 2.21+1.44*0=2.21
2
 _

y − y  =(2.21-2.21) 2 =0
 1 1
 

σ= ∑
(y i − yi ) 2 29 .07
i =1 = 4 =7.26
n

σ 7.26
V= y * 100 = * 100 =1.73%
4.2

27
 2. metoda indicelui mediu de dinamica
Anii yi

(mld ron) ti y i =y1 * I ti (yi- y i )2

2001 2,21323 0 2.21 0

2002 2,98779 1 4.23 1.56
2003 5,07368 2 10.22 26.52
2004 6,54387 3 18.72 148.35
TOTAL 16,81857 176.43

_
yn
I= n −1
y1
_
=3 6.54
= 3 2.95 =1.42
I 1
2.21

_
) 0 =2.21
_
y1 = 2.21* (
I 1

σ= ∑
(y i − yi ) 2 176 .43
i =1 = 4 =6.64
n

σ 6.64
V= y * 100 = * 100 = 1.58%
4.2

28
3.metoda trendului liniar
Anii yi

(mld ron) ti ti2 yiti yi (yi- y i )2

2001 2,21323 -3 9 -6,63 1,92 0,085
2002 2,98779 -1 1 -2,98 3,44 0,2
2003 5,07368 1 1 5,17 4,96 0,012
2004 6,54387 3 9 19,62 6,48 0,004
TOTAL 16,81857 20 15,18 16,8 0,30748

∑yt i i
_
yi = y + i =1
n
* ti , y =4.2
∑t
2
i
i =1

_
15 .18
= 4 .2 + * (−3) = 4,2 + 0,76 * (−3) = 4.2-2.28=1.92
y y1 20

σ= ∑
(y i − yi ) 2 0.30748
i =1 = = 0.0769 = 0.27
4
n

σ 0.27
V= y * 100 = * 100 =0.064%
4.2

Concluzie: 1.V=1.73%

2.V=1,53%

3.V=0.064%

Toate trei metode ajusteaza bine seria dar doar cea din urma va fi
folosita pentru previzionare.

^ _ _
y 5 = y+ ∆ * t5 = 4,2+1,44*5=11,4 mld RON (2005)

^ _
y 6 = y+ ∆ * t6 = 4,2+1,44*7=14,28 mld RON (2006)

29
 Anii ti yi
2005 5 11.4
2006 7 14.28

b)previziunea pentru populatia ocupata in turism

1.metoda sporului mediu

Anii yi

(mii) ti y i =y1+ ∆ti (yi- y i )2

2001 510 0 510 0

2002 521 1 568,6 2265,76
2003 620 2 715,2 9063,04
2004 653 3 795,8 20391,84
TOTAL 2304 2589,6 31720,64
_
2304
y= = 576
4

_
∆ = ( y n − y1 ) /( n − 1) =(653-510) / 3=47.6

σ= ∑
(y i − yi ) 2 31720 ,64
i =1 = = 7930 .16 = 89 ,05
4
n

σ 89 ,05
V= y * 100 = * 100 =0.15%
576

2. Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii yi

(mii) ti y i =y1 * I ti (yi- y i )2

2001 510 0 510 0

2002 521 1 567,89 2198,67
2003 620 2 736,62 13600,22
2004 653 3 835,84 33430,46
TOTAL 2304 2650,35 49229,35

30
_
yn
I = n −1
y1

_
=3 653
= 3 1.28 = 1,09
I 1
510

σ= ∑
(y − yi ) 2 49229 ,35
i =1
i
= 4
= 12307 .33 = 110 .93
n

σ 110 .93
V= y * 100 = * 100 = 0.19%
576

3.metoda trendului liniar

Anii yi

(mii) ti ti2 yiti yi (yi- y i )2

2001 510 -3 9 -1530 496,8 174,24
2002 521 -1 1 -521 549,6 817,96
2003 620 1 1 620 602,4 309,76
2004 653 3 9 1959 655,2 4,84
TOTAL 2304 20 528 2304 1306,8

y =576
n

∑yt i i
yi = y + i =1
n
* ti
∑t
i =1
i
2

σ= ∑
(y i − yi ) 2 1306 .8
i =1 = = 326 .7 =18.07
4
n

σ 18 .07
V= y * 100 = * 100 = 0.031%
576

31
 Concluzie: 1 V= 0.15%

2 V=0.19%

3 V= 0.031%

Toate metodele ajusteaza bine seria dar pentru previzionare vom folosi a 3-a metoda,cea
a trendului liniar cu V = 0.031%

^ _ _
y 5 = y+ ∆ * t5 = 576+47.6*5=814 mii
^ _
y 6 = y+ ∆ * t6 = 576+47.6*7=909.2 mii
Anii ti yi
2005 5 814
2006 7 909.2

Previziuni pentru PIB

1.metoda sporului mediu

Previziune
pentru PIB in
turism yi (mld lei) ti y i =y1+ ∆ti (yi- y i )2
2001 2,341929 0 2,34 0
2002 2,634558 1 3,16 0,28
2003 3,276018 2 4,33 1,12
2004 3,92865 3 5,51 2,52
TOTAL 12,18116 15,34 3,92
_ 12 .18116
y= = 3.045
4

32
 _
∆ = ( y n − y1 ) /( n − 1) =1.58 / 3 = 0.53

σ= ∑
(y i − yi ) 2 3.92
i =1 = = 0.98 = 0.99
4
n

σ 0.99
V= y * 100 = * 100 = 0.33%
3.045

2. Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii

yi (mld lei) ti y i =y1 * I ti (yi- y i )2

2001 2,341929 0 2,34 0

2002 2,634558 1 2,94 0,096
2003 3,276018 2 4,10 0,68
2004 3,92865 3 6,54 6,86
TOTAL 12,18116 15,92 7,636
_ 12 .18116
y= = 3.045
4

_
yn 3.92
I = n −1
y1
=3 2.34
= 3 1.67 =1.12

σ= ∑
(y i − yi ) 2 7,636
i =1 = = 1.909 = 1,38
4
n

σ 1.38
V= y * 100 = * 100 = 0.45%
3.045

33
3.metoda trendului liniar

Anii

yi (mld lei) ti ti2 yiti yi (yi- y i )2

2001 2,341929 -3 9 -7,02 2,235 0,012
2002 2,634558 -1 1 -2,63 2,775 0,021
2003 3,276018 1 1 3,27 3,315 0,002
2004 3,92865 3 9 11,78 3,855 0,0042
TOTAL 12,18116 20 5,4 12,18 0,038
_ 12 .18116
y= = 3.045
4

∑yt i i
5,4
yi = y + i =1
n
* t i =3.045+
20 t i
* =3.045+0.27* t i
∑ ti
i =1
2

σ= ∑
(y i − yi ) 2 0.038
i =1 = = 0,0095 = 0,097
4
n

σ 0,097
V= y * 100 = 3,045 * 100 =0,031%

Concluzie:
1 V=0,33%
2 V=0,45%

34
3 V=0,031%

Toate metodele ajusteaza bine seria dar pentru previzionare vom folosi a 3-
a metoda,cea a trendului liniar cu V=0,031%

^ _ _
y 5 = y+ ∆ * t5 = 3,045+0,53*5=5,695
^ _
y 6 = y+ ∆ * t6 = 3.045+0.53*7=6,755
Anii ti yi
2005 5 5,695
2006 7 6,755

Dupa cum se observa PIB in turism este previzionat cu cresterea

acestuia in urmatorii ani,2005,respectiv 2006.

d)Previziunea notificarilor structurale cu ajutorul metodei

lanturilor Markov

Anii Ch. Cu Ch. Cu Ch. Cu serviciile(S

constructiile(C%) transporturile(TR%) %)
2001 46,4 34,7 18,9
2002 44,1 34,1 21,8
2003 40,5 34 22,5
2004 42,6 33,6 25,4

I calcularea matricilor de tranzitie:

C TR S An 2001
C 44,1 0 0 46,4 2,
3
TR 0 34,1 0 37,7 0,
6

35
S 0 0 18,9 22,5
An 2002 44,1 34,1 21,8 100

In 2002 ch. Cu constructiile au scazut cu 2,3%,iar pentru transporturi cu 0,6%.

Ch.pentru servicii au crescut cu 2,9%

C TR S An 2002
C 40,5 0 3,6 44,1 3,
6
TR 0 34 0,1 34,1 0,
1
S 0 0 21,8 21,8
An 2003 40,5 34 25,5 100
Constructiile si transporturile au scazut cu 3,6% respectiv 0,1% din 2002 pana
in 2003,iar serviciile au crescut cu 3,7%.

C TR S An 2003
C 40,5 0 0 40,5
TR 2,1 33,6 2,9 34 5
S 0 0 22,5 22,5
An 2004 42,6 33,6 25,4 100
2,1

In 2004 constructiile au crescut cu 2,1% ,iar transporturile au scazut cu 5% din

2003

II calcularea matricii totale de tranzitie

C TR S TOTAL
C 125,1 0 3,6 128,7 3,6
TR 2,1 101,7 3 106,8 5,1
S 0 0 63,2 63,2
TOTAL 127,2 101,7 69,8 300

36
 2,1 6,6

CONSTRUCTIILE au scazut la 3,6-2,1=1,5

TRANSPORTURILE au scazut la 5,1
SERVICIILE au crescut la 6,6

III
125 ,1 0 3,6  128 ,7   0,97 0 0,027 
     
 2,1 101 ,7 3  : 106 ,8 = 0,019 0,952 0,028 
 0 0 63 ,2     1 
   63 ,2   0 0 

IV calcularea structurii

 0,97 0 0,027  42 ,6 

  
0,019 0,952 0,028  33 ,6  =(0.97*42.6+0*33.6+0.027*25.4 ;
 0 0 1   
  25 ,4 
0.019*42.6+0.952*33.6+0.028*25.4 ;

0*42.6+0*33.6+1*25.4)

=(41.322+0+0.685 ; 0.809+31,987+0.711 ; 0+0+25.4)

=(42,017 ; 33,507 ; 25,4)

C TR S
2005 42,017 33,507 25,4

37
Bibliografie:

• Stefan Etves, 29 August 2005

Gardianul

• www.insse.ro

• prefectura brasov-camera de statistica

38