PLAN NATIONAL

PLAN MONDIAL

VOLUMUL TOTAL AL PRESTATIILOR

Numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in RM si de plecari ale vizitatorilor
moldoveni in strainatate, prin intermediul agentiilor de turism si turoperatorilor,
persoane:
Anii
Total

VALOAREA
Anii
Turism intern
Turism
international
Total

2008
93795

2009
102483

PRESTATIIILOR PE ANII

2008-2010,

2010
126160

VOLUMUL TOTAL AL PRESTATIILOR

Turismul a devenit o activitate populara petrecere a timpului liber la nivel
mondial. n 2010, au existat peste 940 de milioane de sosiri turistice
internationale din intreaga lume.
Numarul de sosiri turistice internationale din intreaga lume, milioane:
Anii
Total

VALOAREA

MII LEI

2008
111464,2
418142,1

2009
88912
457867,5

2010
83877,7
624201,7

529606,3

546779,5

708079,4

ncasarile totale din activitatea de turism in anul 2010 s-au cifrat la 708079,4 mii
lei nregistrand o crestere fata de anul precedent cu 29,5 %. Turismul
international este cel mai semnificativ in obtinerea venitului din activitatile
turistice.
In incasarile din turismul international ponderea majora o are turismul emitator,
care este n crestere permanenta, iar ncasarile din turismul receptor au o dinamica
modesta.

Anii
Total

2008
922

PRESTATIIILOR PE ANII

2008
809

2009
880

2008-2010,
2009
858

2010
940

MLRD

$
2010
919

Veniturile internationale din turism au crescut de la SUA 919 miliarde dolari (in
- 693 miliarde) n 2010, ceea ce corespunde la o crestere n termeni reali de
4,7%.

In anul 2010, numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in RM si de plecari ale n 2010, au existat peste 940 de milioane de sosiri turistice internationale din
vizitatorilor moldoveni in strainatate, prin intermediul agentiilor de turism si intreaga lume, reprezentand o crestere de 6,6% comparativ cu 2009. Ca urmare a
turoperatorilor s-a majorat cu 23,1 % fata de anul precedent.
focarului virusului gripei H1N1, cererea internationala pentru calatorii a suferit o
ncetinire puternica din a doua jumatate a anului 2008 pana la sfarsitul anului
2009, rezultand ntr-un declin la nivel mondial de 4,2% n 2009 la 880 milioane
de sosiri internationale de turisti.

VOLUMUL

EXPORTULUI

Numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in RM, prin intermediul agentiilor de turism si
turoperatorilor, persoane
Anii
2008
2009
2010
Total
8710
9189
8956
Pe tari de origine:
Bulgaria
346
380
324
Federatia Rusa
1793
1713
1327
Germania
502
460
482
Italia
440
258
474
Olanda
125
154
311
Marea Britanie
530
744
405
Romania
1070
765
1698
S.U.A.
239
194
451
Turcia
461
1002
526
Ucraina
1542
979
730
Numarul vizitatorilor straini n Republica Moldova s-a cifrat in anul 2010 la de 8956
persoane, sau cu 2,5 % mai putin fata de aceeasi perioada a anului precedent. Cea mai
mare pondere n numarul de sosiri o detin vizitatorii din Romania 18,9 %, fiind urmati
de vizitatorii din Rusia 14,8 %, din Ucraina 8,1 % din Turcia 5,8 %, din Germania
5,3 %, din Italia 5,2 %. n functie de scopul vizitei, sosirile se structureaza astfel: de
afaceri si profesional - 33,1 %, de agrement, recreare, odihna 60,7 % tratament 6,1
% alte scopuri 0,1 %

Numarul vizitatorilor straini n Republica Moldova (%)

VOLUMUL EXPORTULUI
Turismul se numara printre primele cinci pozitii de export global pentru 80%
din tarile lumii, in special din Europa, Orientul Mijlociu si SUA.
In calitate de serviciu comercializat la nivel international, turismul receptor a
devenit una din categoriile comerciale majore la nivel mondial. Venitul total din
exportul generat de turismul intern, inclusiv transportul de pasageri, a depasit 1
trilion dolari n 2010, sau aproape de 3 miliarde de dolari pe zi. Exporturile de
turism constituie 30% din exporturile mondiale de servicii si 6% din totalul
exporturilor de bunuri si servicii. La nivel global, ca categorie de
export, turismul ocupa locul patru dupa combustibili, produse chimice
si automobile.
Pentru multe tari n curs de dezvoltare, turismul este una dintre principalele
surse de venit, de schimb si de creare a locurilor de munca.

VOLUMUL IMPORTULUI
Numarul de plecari ale vizitatorilor moldoveni in strainatate, prin intermediul
agentiilor de turism si turoperatorilor, persoane
Anii
Total
Austria
Bulgaria
Egipt
Federatia Rusa
Franta
6Grecia
Italia
Republica Ceha
Romania
Turcia
Ucraina

2008
2009
85085
93294
Pe tari de destinatie:
542
641
16228
26167
2216
2775
750
196
771
548
916
811
169
304
868
1181
9864
9301
33560
36260
15911
12192

2010
117204
931
31303
6468
1294
6
2023
494
769
7938
50305
11201

Numarul vizitatorilor moldoveni care au plecat n strainatate in anul 2010 s-a cifrat la
117204 persoane, sau cu 23910 persoane (25,6%) mai mult fata de aceiasi perioada a
anului 2009.
42,9 % din totalul plecari au fost nregistrate spre Turcia; 26,7 % - spre Bulgaria; 9,5 % spre Ucraina; 6,7% - spre Romania; 5,5 % - spre Egipt, 1,7% - spre Grecia. Din numarul
total de moldoveni plecati n strainatate, 98 % au avut scopul de agrement, recreatie,
odihna; 0,5 % n scop de afaceri si profesional; de tratament 1,1 %, 0,5% alte
scopuri. Numarul vizitatorilor moldoveni in strainatate (%):

VOLUMUL IMPORTULUI
Din totalul importurilor turistice mondiale 60% reprezinta calatoriile de vacanta,
iar 30% - calatoriile de afaceri. Conform previziunilor, evolutia turismului
international va fi in continua ascensiune. Astfel, ritmul mediu anual de crestere
a importurilor turistice internationale au fost de 4,2% pina in anul 2010 si 4,5%
in perioada anilor 2010 2011.

COEFICIENTUL DE DEVANSARE
Pe parcursul ultimilor ani, activitatea turistica din Republica Moldova s-a
caracterizat prin tendinta de devansare a numarului de plecari raportat la numarul
de sosiri ale vizitatorilor n tara, coeficientul fiind supraunitar. Aceasta semnifica
ca in RM, numarul plecarilor vizitatorilor moldoveni in strainatate prin
intermediul agentiilor de turism si turoperatorilor este mai mare decit numarul de
sosiri ale vizitatorilor straini in RM, deci importul devanseaza exportul. Turismul
organizat emitator depaseste turismul receptor, iar moldovenii cheltuie mai mult
n strainatate (n medie cu cca. 45% mai mult, anual, dect anul precedent), decat
strainii n tara. n Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agentii au
crescut anual cu 38,5%. Astfel turistul moldovean este cel mai important client a
agentiilor nationale de turism.
Anii
10Coeficient

2008
9,77

2009
10,15

2
13,09

COEFICIENTUL DE DEVANSARE
Pe parcursul ultimilor ani, activitatea turistica internatinala s-a caracterizat prin
tendinta de devansare a numarului de plecari raportat la numarul de sosiri,
coeficientul fiind supraunitar. Astfel, exportul serviciilor turistice depaseste
importul, adica turismul emitator depaseste turismul receptor, iar moldovenii
cheltuie mai mult n strainatate (n medie cu cca. 45% mai mult, anual, dect anul
precedent), decat strainii n tara.

STRUCTURA GEOGRAFICA A IMPORTULUI SI EXPORTULUI DE SERVICII

PONDEREA COMERTULUI CU SERVICII IN TOTALUL CU BUNURI SI SERVICII

AUTOHTONE SI VALOAREA ACESTORA

In anul 2001 sosirile de turisti internationali au atins cifra de 692 milioane, in

comparatie cu 697 milioane in anul 2000 (-0,6%).
Turismul international reprezinta o parte integranta a procesului de specializare
internationala, alaturi de alte servicii si de productia de marfuri, iar circulatia
turistica internationala este bazata pe specializarea internationala in turism si
evolueaza in urma accentuarii si extinderii acestei specializari. In ultimele
decenii turismul a devenit una dintre cele mai vaste si mai dinamice industrii
mondiale. Conform estimarilor Consiliului Mondial de Turism si Calatorii
(WTTC), in anul 2001 turismului i-au revenit 10,7% din PIB-ul mondial, iar in
urmatorii zece ani, ponderea turismului a crescut pina la 12% din PIB in tarile cu
economie avansata. In tarile cu economie in curs de tranzitie si in insulele mici,
acest indicator atinge pina la 40% din PIB.
In Uniunea Europeana aceste cifre sint de 12,2% si, respectiv, 12,9% pentru
aceleasi perioade de referinta (cifrele exprima impactul direct si indirect al
turismului).
Turismul se numara printre primele cinci pozitii de export global pentru 80% din
tarile lumii, in special din Europa, Orientul Mijlociu si SUA. Ponderea
turismului in exportul mondial de marfuri si servicii este de 12,8%, iar ponderea
turismului in exportul european - de 13,6%

Majoritatea agentilor economici sunt concentrati n capitala (85,9%), iar n 17

raioane nu activeaza nici o agentie de turism.

PONDEREA COMERTULUI CU SERVICII IN TOTALUL CU BUNURI SI SERVICII

n prezent aportul turismului n economia nationala este relativ nesemnificativ.
Potrivit Anuarului Statistic din 2010 al Republicii Moldova, serviciile agentiilor
de voiaj si de turism au o pondere de numai 1,9 % din totalul volumului de
servicii cu plata prestate populatiei. Nivelul calitativ scazut al capacitatilor de
cazare si venitul redus obtinut din activitatea turistica plaseaza Republica
Moldova printre tarile n care turismul este slab dezvoltat.

PRINCIPALELE STATE EXPORTATOARE DE SERVICII

Organizatia Mondiala a Turismului raporteaza urmatoarele zece tari ca fiind
primele clasate n ceea ce priveste castigurile provenite din turism n anul 2010.
Este important de remarcat faptul ca majoritatea se afla pe continentul european,
dar si faptul ca Statele Unite ale Americii continua sa se claseze pe primele
locuri.
NR .
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

PONDEREA
PIB mii lei
Venit din activitatea
de turism, mii lei
Ponderea in PIB, %

COMERTULUI CU SERVICII TURISTICE IN

PIB:

2008
62 921 545

2009
60 429 803

2010
71 885 474

529606,3
0,84

546779,5
0,91

708079,4
0,99

TARA
SUA
S PANIA
FRANTA
CHINA
ITALIA
G ERMANIA
R EGATUL UNIT
AUSTRALIA
HONG KONG (CHINA )
TURCIA

PIATA

REGIONALA

AMERICA
EUROPA
EUROPA
ASIA
EUROPA
EUROPA
EUROPA
OCEANIA
ASIA
EUROPA

DE

NORD

VENITURI DIN
TURISM (2010)
$103.5 MLRD
$52.5 MLRD
$46.3 MLRD
$45.8 MLRD
$38.8 MLRD
$34.7 MLRD
$30.4 MLRD
$30.1 MLRD
$23.0 MLRD
$20.8 MLRD

PRINCIPALELE STATE IMPORTATOARE DE SERVICII

Organizatia Mondiala a Turismului raporteaza ca urmatoarele 10 tari sunt
primele clasate n topul tarilor emitatoare de turisti n anul 2010. Pentru cea de-a
cincea oara la rand turistii germani ocupa locul ntai n cadrul acestei clasificari.
NR.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

TARA
G ERMANIA
SUA
CHINA
R EGATUL UNIT
FRANTA
CANADA
JAPONIA
ITALIA
R USIA
AUSTRALIA

PIATA

REGIONALA

EUROPA
AMERICA
ASIA
EUROPA
EUROPA
AMERICA
ASIA
EUROPA
EUROPA
OCEANIA

DE

NORD

DE

NORD

CHELTUIELI PENTRU
TURISM (2010)
$77.7 MLRD
$75.5 MLRD
$54.9 MLRD
$48.6 MLRD
$39.4 MLRD
$29.5 MLRD
$27.9 MLRD
$27.1 MLRD
$26.5 MLRD
$22.5 MLRD

LIDERII EXPORTATORI SI IMPORTATORI DE SERVICII

POZITII DETINUTE DE STATELE EXPORTATOARE SI IMPORTATOARE

"CORINA" S.R.L
Compania "CORINA" S.R.L. activeaza pe piata din Moldova incepand cu 1992.
Este agentia de turism de top din republica. n anul 2000 a deschis o filiala in
Germania, in orasul Duesseldorf. A cucerit recunoasterea internationala datorita
calitatii serviciilor si relatiilor cu publicul. Compania a fost mentionata cu premii
internationale: Arca de Aur a Europei (pentru tendinta constanta spre perfectiune),
Premiul International de Platina si Grand Prix Mercuriu de Aur. Este un agent
autorizat IATA (Asociatia Internationala de transportator avia), membra a ASTA
(Asociatia Americana a Agentiilor de Turism), ANAT (Asociatia Nationala a
Agentiilor de Turism din Moldova). Oferim clientilor: calatorii; deplasari; odihna
si tratament la cele mai bune statiuni din lume; studii n strainatate; excursii
pentru elevi si studenti; oferte de weekend; servicii de transport; vanzarea si
livrarea biletelor de avion.

n 2008, au fost peste 922 milioane de sosiri n turismul international, cu o

crestere de 1.9% n comparatie cu anul 2007. n 2009, sosirile de turisti
internationali au scazut la 880 milioane, ceea ce a nsemnat un declin de 4% pe
plan mondial fata de anul 2008. Cea mai afectata regiune a fost Europa cu un
declin de 6%. Din cei 880 milioane de turisti straini, mai mult de jumatate dintre
acestia au vizitat Europa, 20,6% regiunea Asia-Pacific, 15,9% cele doua
Americi, n timp ce Orientul Mijlociu si Africa au atras 6%, respectiv 5,2%
dintre turistii straini[1].
Organizatia Mondiala a Turismului raporteaza urmatoarele zece tari ca fiind cele
mai vizitate pe plan international din 2006 pana n 2009. Comparativ cu anul
2006, Ucraina a intrat n topul celor zece, surclasand Rusia, Austria si Mexic, si
n 2008 Germania. n 2008, U.S.A au nlaturat Spania de pe cel de-al doilea loc.
n continuare, nsa, cele mai vizitate tari se afla pe continentul european

VOIAJ INTERNATIONAL & Co

Voiaj International activeaza n domeniul industriei de transport avia si calatorii,
prestand servicii de vanzari ale biletelor de avion, turism emitent si receptiv,
rezervari de hotele, nchirierea autoturismelor. De-a lungul a 15 ani, timp n care
Voiaj International a ocupat locul de lider pe piata turistica a Republicii Moldova
si si-a creat reputatia de companie stabila, de ncredere, a demonstrat ca scopul
major al agentiei este satisfacerea deplina a cerintelor clientilor sai. Voiaj
International tinde spre prezenta sa internationala, fiind prima agentie din
Moldova, acreditata international IATA, n 2002 devenind partener al Carlson
Wagonlit, ceea ce permite diversificarea spectrului serviciilor oferite, precum si
ridicarea acestora la un nivel mai nalt. Voiaj International se specializeaza n
domeniul rezervarii si emiterii biletelor de avion, colaborand cu majoritatea
companiilor aeriene nationale si internationale.
AMADEUS TRAVEL LCC SRL
Agentia turistica "Amadeus Travel Lufthansa City Center" s-a deschis la 13

august 2004 si este filiala a agentiei recunoscute in intreaga lume - Lufthansa City
Center (LCC). In LCC sunt unite mai mult de 560 de agentii din toata lumea.
Toate agentiile turistice au posibilitatea de utilizare a tuturor serviciilor pe care le
ofera partenerii, precum si distributia ofertelor lor prin intermediul retelei.
Sistemul de franciza ofera tuturor clientilor Amadeus Travel LCC accesul la
ofertele speciale ale sutelor de agentii in toata lumea. In acelasi timp ofertele
Amadeus Travel devin accesibile pentru toate oficiile LCC, ceea ce contribuie la
promovarea Moldovei in domeniul turismului. Agentia "Amadeus Travel" din
prima zi de activitate lucreaza conform standardelor inalte internationale.
Preferintele clientului sunt o prioritate incontestabila in activitatea firmei.
Principiile activitatii agentiei turistice Amadeus Travel Lufthansa City Center
sunt operativitatea, siguranta, calitatea.
"NISTRU-TUR" S.R.L
Este succesorul direct al complexului hotelier turistic Nistru, acesta avand 40 de
ani de experienta n organizarea vacantelor de vara n Moldova, excursiilor si
tururilor VIP n strainatate, precum si organizarea odihnei n tabere de sanatate
pentru copii.
Compania organizeaza si desfasoara excursii pe teritoriul Moldovei, cu vizitarea
manastirilor, complexelor istorice si arhitecturale, rezervatiilor naturale,
renumitelor pivnite de la Cricova, Milestii Mici, "Chateau Vartely" din orasul
Orhei. Tinerii sunt invitati sa se relaxeze pe raul Nistru - la statiunea balneara
Vadul lui Voda, precum si pe coasta Marii Negre din Romania si regiunea Odessa
(Zatoka, Sergeevka, Koblevo). Pentru turisti, alpinisti, pescari, vanatori, compania
ofera VIP-excursii n Tarile Baltice si in Tarile Scandinave: Norvegia, Suedia si
Finlanda.
NUMARUL DE ANGAJATI IN SECTORUL TERTIAR; STATELE CU CEA MAI
NUMARUL DE ANGAJATI IN SECTORUL TERTIAR
MARE PONDERE A ANGAJATILOR IN SECTORUL TERTIAR
Numarul mediu scriptic al angajatilor n activitatea turistica a Republicii Moldova
a constituit 1346 persoane, mai mult fata de anul precedent cu 7 persoane. In Cu aproximativ 100 milioane de angajati la nivel mondial, turismul se
ultimii ani agentiile de turism s-au micsorat de la media de 8,1 angajati/agentie evidentiaza si ca cel mai important angajator. Turismul este un domeniu
(2003) pna la 4,3 angajati/agentie n 2010. Astfel, numarul angajatilor a scazut de generator de noi locuri de munca. Conform estimarilor WTTC, in anul 2001 in

la 1927 la 1346 n aceasta perioada (0,12% din forta de munca angajata n tara).

turismul mondial au fost angajati 8,2% din totalul salariatilor, ceea ce reprezinta
o persoana din fiecare 12 persoane angajate. In anul 2011 numarul angajatilor in
turism a constituit 9% din numarul total al angajatilor pe plan mondial. In
Uniunea Europeana ponderea celor angajati in turism in anul 2001 a fost mai
mare decit cea mondiala, constituind 12,3% din total, respectiv 1 persoana din
fiecare 8 persoane angajate. In anul 2011 acest indicator a crescut pina la 14%.
Contributia turismului la utilizarea bratelor de munca si crearea noilor locuri de
munca denota importanta social-economica a acestui sector.

CELE MAI DINAMICE DOMENII DE SERVICII IN CADRUL TURISMULUI

Formele prioritare ale turismului practicate n ultimul deceniu n Republica
Moldova snt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sanatate si frumusete.
Turismul rural. Comunitatile agricole si satele noastre pitoresti pot oferi
diferite servicii turistilor care doresc sa se odihneasca n snul naturii:
1. cazare n case traditionale de tip rural;
2. posibilitatea de ncadrare n activitati si preocupari rurale;
3. familiarizarea cu folclorul, distractiile si traditiile locale;
4. familiarizarea cu mestesugurile practicate n localitatea data, precum si
posibilitatea de participare a doritorilor la procesul mestesugaritului;
5. posibilitatea de procurare a produselor mestesugaresti.
Turismul vitivinicol. Podgoriile noastre, de asemenea, constituie un important
obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, n Moldova s-au format bogate
traditii de cultivare a vitei-de-vie si de producere a vinului. n prezent, n tara
functioneaza 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de conditii si
experienta n ceea ce priveste primirea vizitatorilor. Aici, turistii au posibilitatea
de a lua cunostinta de tehnologia producerii vinurilor, de a urmari cum snt
mbuteliate si, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre
vinurile produse n tara noastra se bucura de o buna reputatie pe plan
international. Turistii pot vizita beciuri si orase subterane, vinoteci, ntreprinderi
de prelucrare primara a vinului, de producere a sampaniei, divinului, heresului,
balsamurilor etc. Fabricile de vinuri, n ansamblu, facnd parte din ruta turistica
Drumul vinului n Republica Moldova, prezinta o motivatie esentiala de a ne

CELE MAI DINAMICE DOMENII DE SERVICII

Turismul reprezinta o totalitate foarte diversa de activitati legate atit de odihna si
agrement, de refacere a sanatatii, cit si in scopuri legate de crestera spirituala,
culturala si in domenii de dezvoltare profesionala. Cele mai importante si
dinamice domenii in turism sint:
Turismul de odihna si recreere este cea mai frecventa forma de turism
intilnita. Turismul de odihna este adesea practicat in concediul anual,
reprezentind o forma de relaxare fizica si intelectuala. Turismul de recreere se
refera la sejururi scurte, preferate in mod special de catre tineri si practicat mai
ales in weekenduri.
Turismul de tratament balneo-medical vine in completarea turismului de
odihna, particularizindu-l prin intermediul curelor profilactice, bai si cure de
intinerire. El se adreseaza in mare masura persoanelor de varsta a 2-a, insa este
practicat si de catre tineri. Turismul de tratament constituie totodata o forma
moderna de control si refacere a sanatatii si contribuie la valorificarea resurselor
naturale si turistice. El poate fi practicat pe toata perioada anului.
Turismul de agrement este o forma relativ similara celei de odihna si
cuprinde vizitarea unor obiective turistice (muzee, case memoriale), cunoasterea
oamenilor si locurilor noi, obiceiurilor, traditiilor etc.
Turismul cultural cuprinde calatoriile si participarile la festivale, activitati
care confera individului iesirea din cotidian, dezvoltare a personalitatii, a
comportamentului etc.
Turismul de afaceri se refera la calatoriile oamenilor de afaceri pentru scopuri

vizita tara.
Turismul cultural. Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu
cultural, care poate fi cu succes valorificat n turism. n total, au fost identificate
140 de monumente ale patrimoniului cultural, care pot fi incluse n circuitul
turistic. Cele mai timpurii monumente snt asezarile geto-dacice si fortificatiile
romane. O diversitate de atractii pentru turisti ofera vestigiile fortificatiilor
medievale, diverse complexe arheologice, n primul rnd, Orheiul Vechi,
manastirile rupestre, conacele boieresti si casele taranesti. n Republica Moldova,
functioneaza 87 de muzee avnd bogate colectii de exponate.
Turismul de sanatate. Statiunile balneoclimaterice din RM, ar putea deveni un
substantial produs turistic balneoclimateric de nivel international, cu conditia
crearii n jurul lor a unei infrastructuri adecvate. Cele mai bune premise n acest
sens le au: Bucuria-sind, Vadul lui Voda, Codru, Hrjauca, Calarasi si,
ndeosebi, Nufarul alb, Cahul.

legare de munca lor, mai exact, deplasarile cu caracter oficial, comercial,

participarea la diverse intruniri, sedinte.
Turismul religios se practica in masa si se modernizeaza continuu.
Principalele fluxuri turistice de acest gen se indreapta catre: Ierusalim, Mecca,
Medina, Vatican, Muntele Athos etc.
Agroturismul presupune sederea in gospodaria taraneasca (pensiune, ferma),
consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva si participarea la
activitati agricole respective.

IDEI DE PERSPECTIVA
Turismul national a demonstrat pe parcursul ultimilor ani mai multe tendinte atat
pozitive cat si negative:
a crescut interesul antreprenorilor privati pentru sectorul turistic,
turistii stau mai mult timp n Moldova,
capacitatea redusa a industriei turistice moldovenesti de a absorbi vizitatorii
intrati n tara,
peste jumatate din angajatii din turism au lasat domeniul.
Republica Moldova, ca destinatie turistica, dispune de un bogat potential pentru
vizitatorii sai. Turismul are toate sansele de a ameliora balanta de plati a statului
prin majorarea exportului de servicii turistice.
Guvernul RM a adoptat Strategia de dezvoltare durabila a turismului n
Republica Moldova n anii 2003-2015. In urma implimentarii acestei strategii, se
prognozeaza o crestere anuala a numarului vizitelor din strainatate de 8% anual
pentru perioadele ulterioare.

IDEI DE PERSPECTIVA
Conform pronosticului din raportul Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT)
"Turismul - Viziune 2020", numarul de sosiri ale turistilor internationali va
creste de la 697 de milioane n anul 2000 pna la 1 miliard n anul 2010, iar n
anul 2020 va atinge numarul de 1,6 miliarde. Acest pronostic corespunde ratei
medii de crestere anuala de 4,2% pentru anii 2000 - 2010 si 4,5% pentru
perioada anii 2010-2020. Rata medie de crestere anuala variaza n diferite
regiuni ale lumii.
Consiliul Mondial de Calatorii si Turism (WTTC) prevede ca cheltuielile
vizitatorilor internationali vor creste de la 565 miliarde dolari SUA n anul 2000
pna la 1,1 trilioane n anul 2010, cu o rata anuala de crestere de 4,8%.