Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa:SHTA 2201
STUDIU DE CAZ
Studiu individual
Coordonator științific
CHIȘINĂU – 2023
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………
….............
Concluzii și recomandări
Bibliografie.................................................................................................................
................
Introducere
Scopul și obiectivele studiului de caz. Scopul studiului de caz este de a expune în dinamică a
numărului de turişti şi excursionişti, participanţi la turismul organizat de agenţiile de turismşi
turoperatori,colective cu funcțiuni de cazare, pe tipuri de structuri.
Obiective:
Informativ:
Anul 2021
anul 2020
Anul 2021 în % față de
în% față de
anul 2020
anul 2019
turişti şi
turişti şi turişti şi
excursionişti, turişti-zile, mii turişti-zile turişti-zile
excursionişti excursionişti
mii
Turism receptor
(primirea cetăţenilor 24,0 12,5 345,4 327,5 35,0 6,3
străini în ţară) - total
din care, în scopuri
de:
odihnă, recreere şi
22,5 8,2 339,6 441,2 39,1 4,2
agrement
afaceri şi
1,5 3,3 616,4 426,9 10,1 7,8
profesionale
Turism emițător
(deplasarea
rezidenților 217,7 1487,2 291,4 298,2 24,0 24,5
Republicii Moldova
în străinătate) - total
din care, în scopuri
de:
odihnă, recreere și
216,5 1478,4 293,7 300,3 24,2 24,7
agrement
afaceri şi
0,7 3,5 132,7 177,9 27,0 24,0
profesionale
Turism intern
(deplasarea
rezidenților
79,2 224,9 184,8 225,7 92,9 32,0
Republicii Moldova
în interiorul ţării, în
scop turistic)
În perioada cercetată, turismul emițător și intern au deținut cea mai mare pondere
în numărul total de turiști și excursioniști, revenindu-le, respectiv 67,8% și 24,7%,
iar turismului receptor - 7,5%.
Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2021 au plecat în
străinătate 217,7 mii de turişti şi excursionişti sau cu 143,0 mii persoane (de 2,9
ori) mai mult față de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în anul
2020 față de anul 2019 cu 235,9 mii persoane sau de 4,2 ori. Majoritatea
cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi
agrement (99,5%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în
principal, în Turcia (48,1% din total plecați în străinătate), Egipt (22,6%), Bulgaria
(16,9%), Grecia (3,0%), România (2,2%), Muntenegru (1,9%) și Ucraina (1,8%).
turişti şi
turişti şi
excursionişti, turişti-zile, mii turişti-zile
excursionişti
mii
TOTAL 477,2 2 394,6 148,7 138,9
Turism receptor (primirea cetăţenilor străini
29,0 24,7 120,8 197,2
în ţară) - total
din care, în scopuri de:
odihnă, recreere şi agrement 26,5 8,6 118,0 104,6
afaceri şi profesionale 0,9 2,5 62,3 76,3
tratament 0,3 3,4 357,3 351,5
alte scopuri 1,3 10,2 - -
Turism emițător (deplasarea rezidenților
324,6 2 112,0 149,1 142,0
Republicii Moldova în străinătate) - total
din care, în scopuri de:
odihnă, recreere și agrement 323,5 2 104,7 149,4 142,4
afaceri şi profesionale 0,7 3,5 94,8 100,5
tratament 0,4 3,8 93,1 71,4
Turism intern (deplasarea rezidenților
Republicii Moldova în interiorul ţării, în scop 123,6 258,0 156,0 114,7
turistic)
În perioada cercetată, turismul emițător și intern au deținut cea mai mare pondere
în numărul total de turiști și excursioniști, revenindu-le, respectiv, 68,0% și 25,9%,
iar turismului receptor – 6,1%.
În anul 2022 numărul cetățenilor străini care au vizitat Republica Moldova prin
intermediul agențiilor de turism a crescut cu 20,8% față de anul precedent și a
constituit 29,0 mii turiști și excursioniști, majoritatea (91,4%) fiind vizitatori de o
zi care au sosit în scop de odihnă, recreere și agrement.
. Prezentarea concluziilor și recomandărilor
În concluzie, turismul este un sector economic important care poate aduce beneficii
semnificative dacă este gestionat într-un mod responsabil și durabil. În cazul
Republicii Moldova, dezvoltarea turismului poate fi un factor important în
creșterea economică și îmbunătățirea calității vieții, dar este necesar un efort
susținut din partea autorităților și a întreprinderilor private pentru a realiza acest
potential.
2.Analiza factorilor PEST asupra evoluției numărului de agentii de turism
Factorii social au influențe pozitive din anumite puncte de vedere, dar și influențe
negative ( regimul vizelor, formalitățile de frontieră, nivelul veniturilor care în
România este foarte scăzut comparativ cu tările turistice din Europa, sărbătorile pot
influența atât negativ, cât și pozitiv în fucție de perioada în care apar.
Factorii economici, în general aduc mai mult dezavanataje unei agenți de turism,
dar și avantaje atunci cand crește salariul mediu pe economie sau cererea turistică.
Acești factori sunt influențați mai mult de cei politici, fapt pentru care, avantajele și
dezavantajele lor asupra unei agenții sunt discutabile.
Concluzii și recomandări