Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu de caz
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI
Autor:Colibaba Ariadna
Conducător științific:Mocanu Natalia
Gr.SHTA 2201
Cuprins:
Introducere
Capitolul I(Noțiuni fundamentale înb domeniul
bugetului local)
Capitolul II (Veniturile bugetului local)
Capitolul III(Concluzii și recomandări)
Bibliografie
Actualitatea și importanța temei
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE
Formarea bugetelor locale este un proces complex prin care autorită țile
locale planifică și gestionează resursele financiare necesare pentru a acoperi
cheltuielile curente și pentru a susține proiecte de dezvoltare în comunități.
Bugetul local reprezintă un instrument esențial în administrarea eficientă a
Facultatea…
Obiective:
1. Analiza bugetelor locale;
Facultatea…
Cuvinte-cheie:Buget,cheltuieli,venituri,eficienta financiara,taxe ;
Capitolul I.
Noțiuni fundamentale în domeniul bugetului local
Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile sunt structurate pe părţi, capitole, subcapitole,
titluri, articole, aliniate.
Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au o destinaţie precisă şi limitată. Numărul de salariaţi permanenţi şi
temporari şi fondul salariilor de bază se aprobă
distinct prin anexă la buget. Este de menţionat faptul că numărul de salariaţi aprobat pentru primărie nu poate fi
depăşit.
Cheltuielile de capital cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament şi duratele de
realizare a investiţiilor.
Programele se aprobă ca anexă la buget.
De asemenea şi listele de investiţii sunt anexe ale bugetului.
Veniturile bugetului local precum şi cheltuielile acestuia de asemenea sunt prevăzute în anexe.
În privinţa cheltuielilor bugetare este necesar ca alocarea pe destinaţii a resurselor să fie conscventă cu obiectivele de
politică economică şi să producă maximum de efecte. Câteva repere pentru realizarea acestor obiective ar fi:
utilizarea bugetului pe programe, bazat pe fundamentarea cheltuielilor publice cu ajutorul analizei cost-beneficii,
reducerea cheltuielilor de personal prin reducerea sectorului public supradimensionat, realizarea unui control
eficient asupra cheltuielilor publice.
Procesul bugetar se caracterizează prin câteva trăsături specifice; este un proces:
decizional, predominant politic, complex, ciclic, strict reglementat, de larg impact politic.
Datorită faptului că procesul bugetar este un proces de lungă durată, parcurge câteva etape consecutive, care se referă
la:
Veniturile bugetare, în cadrul oricărui mecanism bugetar şi implicit în cadrul bugetului local, îşi
păstrează însemnătatea de “resurse financiare” necesare pentru efectuarea sau acoperirea cheltuielilor
acestor bugete.
Teoretic, considerăm că veniturile bugetare sunt mijloacele necesare formării fondurilor băneşti din
care se efectuează cheltuieli bugetare.
În prezent, în condiţiile în care statul nostru a aderat la Carta europeană de autonomie locală, pentru
reglementarea juridică, şi pentru stabilirea veniturilor bugetelor locale au însemnătate orientativă,
chiar oficială, concepţiile referitoare la resursele colectivităţilor locale cuprinse în această Cartă şi
reluate fidel în Carta europeană “exerciţiul autonom al puterii locale”.
Aceste “Carte europene”, şi în mod expres articolul intitulat “Resursele financiare ale colectivităţilor
locale”, relevă următoarele principii referitoare la veniturile bugetelor locale:
dreptul colectivităţilor locale la resursele proprii suficiente, de care să poată dispune liber, în
exercitarea atribuţiilor lor, suficienţa fiind considerată ca proporţionalitate faţă de atribuţiile legale, şi
într-o evoluţie reală cu preţurile sau costurile din economia naţională;
cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale să poată proveni din redevenţe şi
impozite locale, ale căror procente să fie stabilite de ele, în limitele admise de lege;
consultarea colectivităţilor locale asupra procedurilor de redistribuire a unor resurse; redistribuiri care
să protejeze colectivităţile locale mai slabe din punct de vedere financiar, promovând o ajustare
financiară care să corecteze efectul inegalităţii surselor potenţiale de finanţare, fără a reduce libertatea
de opţiune legală a colectivităţii (cf. art. 9 punctele 1-6 din Carta europeană de autonomie locală).
Capitolul III
Concluzii și recomandări
INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE
Făcând o analiză a veniturilor proprii ale bugetului local, observăm că marea
majoritate sunt venituri curente, iar în cadrul acestora, după cum era de aşteptat,
cea mai mare parte a veniturilor fiscale ar duce la nerealizarea veniturilor proprii.
Cum ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor fiscale o au, aşa cum am arătat
anterior, impozitele directe, impozitele ce se adaptează mai greu modificărilor din
economie, veniturile proprii sunt afectate de creşterea inflaţiei, fenomen ce
caracterizează economia.Orice comunitate locală confruntată cu apariţia a
numeroase cheltuieli legate de asigurarea bunăstării propriilor cetăţeni este pusă
Facultatea
în situaţia de a-şi analiza politica de venituri pe care o duce, astfel încât impozitele
locale (care constituie sursa principală) să îndeplinească cel puţin următoarele
condiţii:
-să genereze un venit semnificativ;
-să fie social acceptabile;
- să fie concepute astfel încât costurile totale de colectare să fie cât mai scăzute;
să respecte principiul echităţii;
- să nu distorsioneze activitatea economică;
-să respecte principiile aplicabile economiei private şi anume beneficiile să
acopere costurile;
- să fie corelate cu capacitatea de plată a contribuabilului.
a%C8%9Bii%20Metodice%20%C8%99i%20%20tematica_SI_2023_Managem
ent.pdf
2.
3. https://moodle.usm.md/
4. Beju V. – Note de curs;
5.
6.
1998;
7.