UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR TG-MURES FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR

PROIECT DE PRACTICA
AGENTIA DE TURISM SC. BIBI Touring SRL

COORDONATOR: Conf.univ.dr. EVA VASLOBAN

STUDENT: GRUPA: ANUL: II E.C.T.S

2013

CUPRINS:
CAP 1. PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII
1.1. SCURT ISTORIC 1.2. OBIECT DE ACTIVITATE 1.3. RESURSELE INTREPRINDERII 1.3.1. RESURSE FINANCIARE 1.3.2. RESURSE UMANE 1.3.3. RESURSE MATERIALE 1.4. CARACTERIZAREA ECONOMICO-FINANCIARA A ACTIVITATILOR INTREPRINDERII 1.4.1. ANALIZA INDICATORILOR BAZEI TEHNICO-MATERIALE

CAP 2. IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII

2.1. CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA RELATIA INTREPRINDERE-MEDIU AMBIANT 2.2. COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL INTREPRINDERII 2.3. RELATIA INTREPRINDERE-PIATA 2.4. OBIECTIVE ECONOMICE ALE INTREPRINDERII IN CONDITII CONCURENTIALE

CAP 3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII

3.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA EXPRESIE A ORGANIZARII FORMALE A INTREPRINDERII 3.2. ELEMENTE ALE STRUCTURII FUNCTIONALE (DE CONDUCERE) 3.3. STRUCTURA OPERATIONALA (DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE) 3.4. DOCUMENTE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE

CAP 4. FUNCTIUNILE INTREPRINDERII

4.1. FUNCTIUNILE-COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZARII PROCESUALE A INTREPRINDERII 4.2. MECANISMUL FUNCTIONARII INTREPRINDERII

CAP 5. STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII

PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE A REALIZARII LOR 5.1. IMPORTANTA STRATEGIILOR ECONOMICE PENTRU ACTIVITATEA INTREPRINDERII 5.2. ELABORAREA STRATEGIEI ECONOMICE A INTREPRINDERII 5.3. PLANUL-INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A STRATEGIEI ECONOMICE 5.4. ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL INTREPRINDERII

CAP 6. EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII

6.1. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA 6.2. INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE 6.3. INDICATORI DE EFICIENTA A UTILIZARII FORTEI DE MUNCA 6.4. INDICATORII RENTABILITATII 6.5. CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE

ANEXA 1 ORGANIGRAMA Bibliografie

CAP 1. PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII DATE DE IDENTIFICARE A FIRMEI. Numele firmei : SC CHARTER TRANSAIR AGENCY S.R.L. Forma juridica de constituire: S.R.L. Activitatea principala : Activitati ale agentiilor turistice cod CAEN - 7911 Cod unic de inregistrare : RO7687140 Nr de ordine in Registrul Comertului : J26 /525 /1995 Data inceperii activitatii: 1995 Sediul agentiei : P-ta. TRANDAFIRILOR Nr.32-33-D Ap.58 TIRGU MURES 1.1. SCURT ISTORIC BIBI Touring este agentia de turism nr 1 din Prahova, cu peste 15.000 de turisti activi. BIBI Touring este reprezentant EUROLINES Romania, membru ANAT si agent acreditat IATA. BIBI Touring are o rata de crestere accentuata si constanta in ultimii 7 ani. Firma noastra BIBI TOURING PLOIESTI are placerea de a va oferi urmatoarele servicii: - Linie de autocar cu plecari zilnice spre Germania si saptamanal spre: Marea Britanie, Belgia, Franta, Olanda, Suedia, Danemarca, Norvegia, Spania, Italia, Austria, Portugalia, Elvetia, Maroc - Inchirieri de autocare, microbuze si autoturisme pentru excursii interne si internationale - Programe turistice interne si internationale: 1. vacante pe litoral 2. vacante la munte 3. vacante in Delta Dunarii 4. sejururi pentru tratament in toate statiunile balneo-climaterice 5. agroturism 6. excursii in strainatate 7. croaziere 8. programe turistice in Romania pentru turistii din strainatate 9. rezervari de grup sau individuale la hoteluri in strainatate si la orice hotel in Germania, prin intermediul firmei partenere Intertouring din Frankfurt 10. rezervari la hoteluri in Bucuresti si in tara 11. programe turistice la cerere:

- circuite turistice - simpozioane - conferinte - misiuni economice - banchete - vizite pentru grupuri la muzee, teatre, circ, targuri si expozitii - tabere pentru elevi si studenti - cantonamente sportivi - turism religios - Abonamente Eurolines pentru 48 de orase din 21 de tari europene - Leasing autocare noi si second-hand - Bilete de avion fara comision pentru toate liniile internationale - Asigurari medicale de calatorie, carte verde si alte tipuri de asigurari - Rezervari on-line Echipa Bibi Touring Ploiesti va sta permanent la dispozitie cu dinamism si profesionalism, principalul sau obiectiv fiind gasirea solutiilor optime pentru clintii sai. Ca o recunoastere a meritelor sale, BIBI TOURING a primit trei ani la rand TFOFEUL DE EXCELENTA din partea Camerei de Comert si Industrie Prahova. 1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE Agentia Bibi Touring este reprezentantul pe Prahova al Eurolines Romania. Agentia are o oferta variata de servicii turistice de la bilete autocar, bilete avion si programe turistice in cele mai diverse destinatii. Agentia s-a clasat pe locul 1 in topul firmelor de profil din Prahova si pe locul 9 la nivel national in anul 2002. Obiectul de activitate al agentiei de turism BIBI Touring il reprezinta organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului intern si international, pe care le comercializeaza direct / prin intermediul altor agentii colaboratoare din tara. Oferta agentiei BIBI Touring are o structura complexa, incluzand o mare varietate de aranjamente turistice in mare masura concepute in interiorul firmei. Pe langa serviciile in domeniile turismului intern si international, mai sunt prestate urmatoarele servicii turistice: Bilete de odihna si tratament in statiuni din tara Programe turistice interne si internationale: vacante si concedii pe litoral in statiuni ale litoralului romanesc, dar si din alte tari; vacante la munte, cu precadere in statiunile de pe Valea Prahovei; sejururi pentru tratament in toate statiunile balneoclimaterice;

excursii in strainatate; programe turistice la cerere: - banchete; - cantonamente pentru sportivi; - vizite pentru grupuri la muzee,teatre, circ, targuri si expozitii; - tabere pentru elevi si studenti; Activitate de marketing; Reclama; Publicitate; Servicii de transport intern si international; Asigurari medicale si auto, carte verde Programe de sfarsit de saptamana; Programe agroturistice sub forma de sejururi de 7 zile si week-end-uri. Principale statiuni incluse in program sunt: Bran, , 2 Mai, Sirnea etc. Organizarea si comercializarea programelor turistice; Ghizi interpreti si translatori pentru grupuri turistice si turisti individuali. Programele turistice interne cuprind: Excursii interne religioase, care vin in intampinarea segmentului de piata reprezentat, in special, de bisericile din municipiul Ploiesti si judetul Prahova, care a avut dorinta sa cunoasca manastirile si schiturile existente in spatiul geografic ramanesc. O astfel de excursie cuprinde un pachet complet de servicii: transport cu autocarul, cazare si masa, ghid insotitor pe tot parcursul escursiei sau circuitului. Excursii cultural-educative si de documentare, care se adreseaza, de regula, liceelor si facultatilor di orasul Ploiesti. Excursii adresate varstei a III-a. Programele turistice externe cuprind: Excursii externe pe linie de afaceri, care sunt specifice agentiei, cu precadere in tarile in care viza se obtine la frontiera. Segmentul de piata caruia i se adreseaza este cel al oamenilor de afaceri. Aranjamente turistice externe propri; Programe si sejururi externe in tari precum: Grecia, Franta, Italia, Spania, Maroc etc, sejururir care cuprind servicii de transport, cazare, masa si agrement. I.3. RESURSELE INTREPRINDERII. I.3.1. Resursele financiare Resursele financiare : nglobeaza potentialul ntreprinderii sub forma mijloacelor banesti. Studiile economice si statistice indica o piata potentiala buna pentru aceasta afacere. Realizarea investitiei se face din mai multe surse financiare: disponibilitati banesti amplasate la B.C.R.; sponsorizari interne si externe. Agentia de turism SOCIOVIB TOUR are pe anul 2004 o cifra de afaceri de 22 miliarde lei, un profit de 90.000.000 lei, capitalul social de 70.000.000 lei, un patrimoniu net de

5500000 lei, capacitate pe piata a Ploiestiului de 70%, in Prahova de 55% si o solvabilitate de 100%. Agentia are peste 60 de parteneri externi in toata lumea, iar rezervarile pot fi facute prin e-mail, fax, telefon, cu cel putin doua zile inaintea plecarii. I.3.2. Resursele umane Resursele umane : reprezinta salariatii ntreprinderii, resursele active, creatoare ale unei ntreprinderi. Societatea Comerciala BIBI Touring este organizata pe sectoare direct productive (intern-extern, vanzari programe) si sectoare indirect productive (colaboratori /sezonieri, ghizi autorizati etc.), de deservire. Toate acestea sunt situate pe servicii si compartimente functionale.

STRUCTURA PERSONALULUI Tabelul 1 Categorii de personal Personal de conducere - cu studii superioare - cu studii medii Personal productiv Personal indirect productiv Total personal Anul 1993 % 20 11 9 38 12 60 16.66 63.24 20 100 9 6 3 36 12 57 2004 % 15.79 63,16 21.05 100 8 5 3 30 14 52 2005 % 15.38 57.69 26.93 100

Din analiza datelor si indicatorilor privind sructura si miscarea personalului, se desprind uramatoarele concluzii: ponderea cea mai mare in totalul personalului o are personalul direct productiv, de care depinde direct vanzarea si conceperea programelor/sejururilor turistice.Totusi ponderea acestora in numar total al salariatilor a scazut in 2005 fata de 2004, in favoarea celor indirect productivi; In cadrul personalului total, respectiv personalul de conducere, ponderea celor cu studii superioare este mai mare fata de cea a celor fara studii superioare; Numarul salariatilor a scazut in fiecare an, datorita masurilor luate referitor la reducerea cheltuielilor salariale in costul produselor turistice;

Se poate observa ca in anul 2005 numarul salariatilor a scazut fata de ceilalti ani, numarul salariatilor de conducere a scazut, dar a crescut numarul colaboratorilor/sezonieri. Trebuie mentionat faptul ca in anul 1999 societatea avea peste 60 de salariati din care 37 de colaboratori/sezonieri. In anii urmatori, datorita scaderii nivelului de trai si respectiv cresterea accelerata a preturilor, societatea a fost nevoita sa reduca numarul de salariati, ajungand in prezent la 52 de salariati cu carte de munca din care 20 sunt cu contract prestari servicii. In anul 2001-2002 agentia de turism SOCIOVIB TOUR a deschis o pensiune turistica pentru agroturism intr-o zona muntoasa cu viitor turistic si cu posibilitatea de distractie si recreere, unde bineinteles s-au creat noi locuri de munca. Din totalul personalului de 52 de persoane, 73% (38 persoane) sunt femei; varsta medie este 26 ani iar vechime intre 2 si 11 ani.

Tabelul 2. Nr.crt. 1 2 3 Total I.3.3. Resursele materiale Materiile prime reprezinta bunurile asupra carora se actioneaza n cadrul proceselor de productie, cu ajutorul tehnicii si tehnologiei mnuite de catre om, n vederea obtinerii produselor/serviciilor necesare societatii. Ele pot fi : - materii prime de baza : care se regasesc dupa procesul prelucrarii n produsul finit - materii prime auxiliare : care ajuta productia si se degradeaza n timpul acesteia, practic neregasindu-se n corpul material al produsului finit. ntreprinderile trebuie sa fie preocupate, n mod constant, de asigurarea : - aprovizionarii ritmice cu materii prime si materiale; - consumului rational al materiilor prime si materialelor n procesul de productie. n vederea aprecierii modului de utilizare a materiilor prime si materiilor se folosesc anumiti indicatori, cum ar fi gradul de valorificare calculat conform relatiei : Gv = ; i=1,n j= 1,.m Pregatire profesionala Personal cu studii superioare Personal cu studii medii si cursuri de specializare Personal cu studii medii 1993 8 20 24 52

unde : i -numarul tipurilor de produse fabricate; j -numarul sortimentelor de materii prime consumate n procesul de productie; qi -cantitatea fabricata din produsul i; pi -pretul unitar al produsului i; mj -cantitatea din sortimentul j de materie prima folosita pentru fabricarea produselor; pj -pretul unitar al sortimentului j de materie prima. Agentiile de turism isi pot mari profitul taxei de serviciu cu 28%, automatinzand profitul acestei taxe, arata un studiu realizat de compania Amadeus si agentia de consultanta Dr Fried din Germania, in cinci tari europene. Potrivit analizei, agentiile de turism isi pot mari profitul obtinut de pe urma taxei pe serviciu si productivitatea cu 28%, respectiv 67%, automatizand managementul taxei pe serviciu. Studiul compara agentiile care calculeaza manual taxele cu cele care utilizeaza o solutie automatizata. Prin automatizarea managementului taxei pe serviciu, agentiile de turism pot adopta planuri mai sofisticate de taxe care includ o varietate mai mare de taxe de tranzactionare. Cresterea rezultata din profitul taxei pe serviciu poate atinge un procent de 28%. Acelasi studiu mai arata ca, in comparatie cu agentiile care calculeaza manual taxele, agentiile care utilizeaza o solutie automatizata, cresc in medie productivitatea cu 67% pentru activitatile de aplicare a taxelor si cu 12% pentru intregul proces de rezervare a biletelor. Productivitatea sporita poate fi obtinuta prin utilizarea timpului economisit datorita managementului taxei automate prin cresterea numarului de rezervari. Maximizarea profitului obtinut din taxa pe serviciu este crucial avand in vedere ca modelul de business al agentiei de turism se bazeaza pe taxa pe serviciu datorita disparitiei comisioanelor companiilor aeriene. Conform cercetarii publicate de Amadeus, 34 % dintre agentiile de turism vad disparitia comisioanelor ca pe cea mai mare provocare cu care se confrunta. In Scandinavia, tara in care aceasta tendinta este pe primul loc, 73% din profitul total al agentiilor de turism provine din taxele de tranzactie si serviciu. Activitatea agentiei de turism BIBI Touring este impartita in 2 departamente. Managerul si agentul de vanzari se ocupa de vanzarea pachetelor turistice departamentul Vanzari si departamentul Contabilitate. Activele fixe ale agentiei se compun din urmatoarele mijloace fixe: 2 computere in retea; 1 fax; 2 multiplicatoare; program de rezervari bilete de avion; 2 birouri si mobilier pentru dotarea acestora; autocare pentru transportul turistilor; 1 grup sanitar propriu. In fiecare an agentia vinde pachete turistice promotionale la preturi atractive, in tara si strainatate.

I.4.CARACTERIZAREA ECONOMICO-FINANCIARA A ACTIVITATII 8

Ca o recunoastere a meritelor sale, BIBI TOURING a primit trei ani la rand TFOFEUL DE EXCELENTA din partea Camerei de Comert si Industrie Prahova. Agentia SOCIOVIB TOUR a realizat si realizeaza programe si sejururi externe in colaborare cu agentii de turism din Bucuresti (Romextour etc.). Aceste colaborari au fost si sunt in continuare deosebit de fructuoase, calitatea pachetelor de servicii fiind de o inalta calitate, ele continand servicii turistice complete: transport, cazare, masa si agrement. Agentia a promovat pe piata produse agroturistice prin incheierea unor contracte de prestari servicii cu S.C. FLUX S.R.L. din Mangalia si cu BRAN IMEX S.R.L. din comuna Bran. Prin promovarea acestor produse agroturistice si a celorlalte pachete de serviciisi si prin comercializarea lor, agentia a realizat castiguri considerabile din punct de vedere financiar. 1.4.1. ANALIZA INDICATORILOR BAZEI TEHNICO MATERIALE Caracterizarea statistica a potentialului economic se bazeaza pe indicatorii bazei tehnico-materiale si pe indicatorii fortei de munca. Indicatorii bazei tehnico-materiale: este constituita din totalitatea mijloacelor de munca ce participa la desfasurarea procesului de servire a turistilor, mijloace pe care le foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. Ea cuprinde atat fondurile fixe proprii cat si fondurile din alte sectoare ale economiei nationale ca de exemplu: mijloace de transport aerian, rutier, naval, capacitati complementare de cazare, etc. Practica statistica si contabila din tara noastra include in prezent in fondurile fixe numai acele bunuri materiale care au o durata de intrebuintare mai mare de un an si o valoare de inventar mai mare de un anumit plafon valoric, si care isi transfera valoarea treptat prin amortizarea anuala cuprinse in preturile marfurilor sau tarifele serviciilor prestate. Evidenta fondurilor fixe se tine in unitati naturale sau natural conventionale: locuri de cazare in hoteluri, moteluri, locuri la mese in unitatile de alimentatie publica, etc. Acesti indicatori fizici folosesc pentru caracterizarea volumului si structurii fondurilor fixe. Indicatorii fortei de munca: Ea se caracterizeaza printr-o multitudine de aptitudini fizice si intelectuale ale oamenilor cu ajutorul carora acestia participa la crearea de bunuri materiale sau la o activitate sociala utila. Indicatorii circulatiei turistice cuprinde numarul total de turisti care sete un indicator absolut, si se determina prin insumare. Alt indicator absolut este numarul total de zile turist si se obtine ca un produs intre numarul de turisti si durata activitatii turistice exprimat in zile. Indicatorii cheltuielilor turistice prin care se intelege consumul de mijloace banesti, mijloace de productie , de forte de munca pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de turism. Indicatorii incasarilor din turism exprima valoric rezultatele activitatii turistice

desfasurate intr-o anumita perioada de timp, la nivel de zona economica. Cel mai reprezentativ indicator este suma totala a incasarilor in care se includ volumul desfacerilor de marfuri, volumul incasarilor din prestatii, volumul incasarilor valutare si alte incasari din turism. Indicatorii eficientei economice a turismului se calculeaza pe baza relatiei: Ef = raportul dintre efect si efort. Indicatorii calitatii activitatii turistice exprima latura calitativa al ofertei, efectele sociale , cultural-educative si politice al industriei turistice.

CAP 2. IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII 2.1.CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA RELATIA INTEPRINDERE MEDIU AMBIANT Consideratii generale cu privire la relatia intreprindere - medi ambiant firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata. Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei schimarilor. Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor vizibile; - mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variata, dar in general previzibile; - mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat; 2.2. COMPONENTEELE MEDIULUI AMBIANT Acestea sunt: -micromediul -mezomediul -macromediul. Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe. Acestea sunt: - furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele necesare de materii prime, materiel, echipamente si masini; - prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de servicii utile realizarii... 10

furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munc si persoanele ce cauta un loc de munca; clienti care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse se intreprindere le sunt oferite spre consum; organismele publice - asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa si publicul consumator; concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi categorie de clianeti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii. Mezomediul este o notiune intermediara care devine tot mai necesara in explicarea evolutiei macroeconomice a intreprinderii. Pentru remedierea oricaror deficiente de explicare se studiaza comportamentul intreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat intreprinderii si care poate fi un intermediar intre macromediul si micromediul intreprinderii. Mezomediul trebuie sa intereseze in mod deosebit sistemul de conducere al intreprinderii pentru ca permite abordarea relatiilor acesteia cu mediul sau in termeni mult mai apropiati de lumea afacerilor. O intreprindere poate face parte din urmatoarele sisteme mezoeconomice: o anumita industrie o zona geografica sau administrativa un grup de intreprinderi. Aceste sisteme sunt in masura sa influenteze actiunile, deciziile si rezultatele unei intreprinderi, influenta exercitata la acest nivel poate fi atat directa cat si indirecta, dar are un caracter general, in sensul ca influenteaza toate intreprinderile care apartin aceluiasi sistem. Activitatea oricarei intreprinderi, ca si a celorlalti agenti din cadrul micromediului intreprinderii, se afla si sub influenta altor factori de mediu, care actioneaza pe o arie mai larga. Legatura care se stabileste intre intreprindere si acesti factori este de regula industriala, influenta exercitandu-se pe termen lung si formand macromediul intreprinderii. Componentele macromediului sunt: - mediul demografic - numarul populatiei, structura pe sexe si grupe de varsta, numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si me medii a populatiei, rata natalitatii. Analiza unor astfel de caracteristici si surprinderea tendintei lor reprezinta punctul de pornire in evaluarea dimensiunii cererii potentiale, a pietei intreprinderii. - mediul economic. Ansamblul elementelor care compun viata economica a spatiului in care actioneaza intreprinderea determina mediul economic al acesteia. Acesta determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor la nivelul concurentei. - mediul tehnologic. Intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic, atat ca beneficiar cat si ca furnizor, in principal prin intermedciul pietei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului intreprinderii si dobandeste o exprimare concreta prin inventii, inovatii, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii, explozia productiei noi, perfectionarea productiei traditionale, reglementari privind

11

delimitarea tehnologiilor poluante. - mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, traditii. 2.3. RELATIA INTREPRINDERE - PIATA In calitatea sa de componenta a mediului, ntreprinderea se afla ntr-un contact permanent cu diferite componente. ntreprinderea intra ntr-un ansamblu de relatii prin care si orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Aceste relatii dintre ntreprindere si componente ale mediului sau extern sunt prin natura si continutul lor de doua feluri: relatii de piata si relatii de concurenta. Din multitudinea de relatii ale ntreprinderii cu mediul sau extern se remarca prin amploare si complexitate relatiile de piata. Acestea au ca obiect vnzarea si cumpararea de marfuri si servicii, mprumutul de capital si angajarea fortei de munca. Studierea pietei constituie premisa si punctul de plecare n activitatea oricarei ntreprinderi. Mecanismul pietei reprezinta pentru ntreprinderea moderna termenul de confruntare a situatiei prezentate cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Relatiile ntreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul aplrovizionare productie, desfacere. De asemenea, aceasta relatie se reflecta si n orientarea activitatii ntreprinderii catre obiective prioritare cun sunt satisfacerea n conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite, crearea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vnzarilor totale si a profitului unitar. Relatiile ntreprinderii cu piata vizeaza 3 mari componente si anume: - piata marfurilor - piata capitalului - piata fortei de munca. Natura si dimensiunile relatiilor ntreprinderii depind de o serie de factori generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau externi ntreprinderii, cei mai importanti fiind: cadrul economico-social, specificul pietei si caracterul ntreprinderii. Relatiile ntreprinderii cu piata cunosc astfel o mare diversitate si se pot grupa dupa mai multe criterii: - dupa obiectul relatiilor. Potrivit acestui criteriu, relatiile ntreprinderii cu piata sunt de doua feluri: - relatii de vnzare-cumparare si - relatii de transmitere, receptie de informatii. Relatiile de vnzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea de marfuri, achizitionarea de marfuri si servicii, prestarea de servicii, nchirierea, mprumutul precum si activitatile de intermediere. Principalele forme pe care le mbraca succesiv relatiile de vnzare-cumparare sunt: - relatii precontractuale - relatii contractuale - relatii postcontractuale. Relatiile precontractuale se realizeaza n principal prin negociere, comanda, cerere de oferta si oferta ferma. RelatiIle contractuale au ca instrument principal contractul la care se adauga o serie

12

de activitati ca: facturarea, livrarea, transportul, receptia si decontarea. Relatiile postcontractuale apar n perioada de garantie si psotgarantie. Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si concretizarea relatiilor de vnzare-cumpaare, realizndu-se prin publicitate, relatii publice si alte forme de promovare. - dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi: cu furnizorii si prestatorii de servicii, cu beneficiarii si cu institutiile si cu mecanismele de stat; - dupa frecventa, relatiile sunt permanente, periodice sau ocazionale; - dupa gradul de concentrare, relatiile pot fi concentrate dimensional, spatial sau temporal si relatii dispersate.

2.4. OBIECTIVE ECONOMICE ALE INTREPRINDERII IN CONDITII CONCURENTIALE Obiectivele economice ale ntreprinderii n conditii concurentiale: n conditiile actuale ntreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei ntreprinderi. Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta n cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele ct mai numeroase. Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea n vedere utmatoarele aspecte: - interesele si aspiratiile clientelei - libertatea de a actiona - interesele si aspiratiile producatorilor n calitate de ofertanti - existenta n mediul economic a unor reglementari juridice si a unei stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentului economic. n conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face parte din regulile de joc ale pietei. Competitivitatea unui agent economic este determinata n principal de trei mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate. Ansamblul raportului de interactiune n care intra agentii economici n lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare si a pietei de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta. Mijloacele si instrumentele utilizate n relatiile de concurenta se pot delimita n jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei. Concurenta este de doua tipuri: - directa, manifestata ntre ntreprinderile care realizeaza bunuri identice sau cu mici diferentieri, destinate satisfacerii aceleeasi game de nevoi; - indirecta - manifestata ntre ntreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desfasurarea n bune conditii a activitatii economice, statul trabuie sa asigure un cadru concurential normal care presupune existenta urmatoarelor

13

elemente si anume: 1. autonomia ntreprinderii, 2. libertatea de nfiintare a oricarui tip de ntreprindere, 3. promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecarei firme, 4. reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate, 5. formarea libera a preturilor, 6. stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa, 7. masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara, 8. reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a firmelor nerentabile.

CAP 3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII 3.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA EXPRESIE A ORGANIZARII FORMALE A INTREPRINDERII Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor,subdiviziunilor organizatotrice si al relatiilor dintre acestea,orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii. Structura organizatorica este o componenta a structurii generale a intreprinderii si reflecta anatomia intreprinderii. Ea se proiecteaza pe baza unor norme,reguli,principii si documente oficiale. Structura organizatorica este influentata de anumiti factori (strategia dezvoltarii intreprinderii,tipul si complexitatea productiei,dimensiunea intreprinderii,calitatea resurselor umane),influente ce trebuie tratate pe fondul dimensiunilor accelerate al mutatiilor de amploare care au loc in economia contemporana ,luandu-se in consideratie urmatoarele elemente: -evaluarea corecta a resurselor de materii prime si a modului cum acestea se exploateaza; -cresterea competitivitatii economice,stiintifico-tehnice si educationale; -exploziainformationala; -adancirea cooperarii economice si tehnico-stiintifice; -crestera existentei calitatii produselor si serviciilor; -sporirea cerintelor de protectie ecologica.

3.2. ELEMENTE ALE STRUCTURII FUNCTIONALE(DE CONDUCERE) Structura de conducere reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentelor tehnice, tehnice, economice, administrative, modul de constituire si gruparea acestora, precum si relatiile dintre ele. Structura functionala este alcatuita din: 1. componente; 14

2. relatii; 3. ordinea componentelor; 4. sistem de obiective. Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: a) Postul ansamblul obiectivelor, cu sarcinile, competentele, responsabilita-tile associate, care revin spre exercitare, in mod regulat, unei persoane angajate in intreprindere. Trasaturile obligatorii ale unui post de munca sunt: autoritate formala limita in care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor; competenta profesionala nivelul de pregatire, experienta, prestigiul profesional. responsabilitate obligatia titularului de a indeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. Totalitatea posturilor care sunt definite prin aceleasi caracteristici principa-le formeaza o functie. b) Functia ansamblul atrubutilor si sarcinilor, omogene din punct de vede-re al naturii si complexitatii lor, desemnate in mod regulat si organizat unui anga-jat al intreprinderii. Functia unei persoane este definite prin: atributiile si sarcinile de indeplinit; responsabilitatiile pe care aceasta le implica; competentele si relatiile pe care salariul trebuie sa le manifeste; Dupa natura competentelor, autoritatii si responsabilitatii pe care le implica o functie, se distig doua tipuri de functii: de conducere - competente, sarcini, responsabilitati din domenii mai largi de activitate; de executie obiective individuale limitate, insotite de competente si responsabilitati mai reduse. c) Compartimentul o reunire sub aceeiasi autoritate ierarhica a unui anumit numar de persoane, carora le revin permanent sarcini bine definite. Dupa modul de participare la realizarea obiectivelor intreprinderii, compartimentele sunt: operationale contribuie direct la realizarea obiectivelor derivate si generale ale intreprinderii(sectiile de productie, depozitele, atelierele de service) functionale participa la fundamentarea strategiilor si politicii globale a intreprinderii(diviziile, serviciile) Dupa natura atributiilor, a volumului acestora si a nivelului de delegare a autoritatii unuei actoivitati se pot distinge: compartimentul de baza; compartimentul de ansamblu. 2. Relatiile organizatorice raporturile instituite intre componentele organizatorice. In functie de natura si modul de manifestare a competentelor si responsabilitatilor se disting:

15

A. Relatii de autoritate- relatii a caror manifestare este obligatory.Ele cuprind: - relatii ierarhice intre titularul postului de conducere si cei ce detin posturi de executie; - relatii functionale de catre copmartimente specializate care emit o serie de indicatii metodologice, studii, etc. - relatii de stat major ca urmare a delegarii sarcinilor, responsabilitatilor de catre conducere a unor persoane pentru rezolvarea unor probleme complexe. B. Relatii de cooperare relatii intre titularul unui post situate pe acelasi nivel ierarhic cu titularul altui post. C. Relatii de control D. Relatii de reprezentare legaturile dintre manageri si reprezentantii diferitelor organizatii profesionale, sindicate din interiorul intreprinderii sau din afara. 3. Ordinea componentelor organizatorice.Aceasta este realizata prin: A. Nivelul(treapta) ierarhic(a) ansamblul subdiviziunilor plasate la aceeiasi distanta de conducerea superioara. B. Ponderea ierarhica(sau norma de conducere) numarul de persoane subordonate nemiljocit unui cadru de conducere.

3.3. STRUCTURA OPERATIONALA(DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE) Structura operationala reprezinta aceea componenta a structurii organiza- torice definite prin numarul si componenta unitatilor de productie, prin marimea si modul amplasarii spatiale a acestora, modul de organizare interna, precum si prin relatiile de cooperare ce se stabilesc intre acestea in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al intreprinderii. Verigile structurale ce pot fi integrate intr-o structura de productie si concept-tie sunt: uzine, fabrici, exploatari, sectii de productie, locuri de munca. Veriga structurala de productie de baza a unei intreprinderi constituie sectia de productie, care reprezinta o unitate de productie bine determinata sub aspect administrativ, in cadrul careia se executa fie un produs, fie o faza a procesului tehnologic. In functie de rolul pe care il au in procesul de fabricatie a produselor incluse in programul de productie, sectiile pot fi: de baza auxiliare de servire Se disting trei tipuri de structura de productie si anume: structura de productie si conceptie de tip tehnologic; structura de productie si conceptie de tip obiect; structura de productie si conceptie de tip mixt.

3.4. DOCUMENTELE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE

16

Documentele structurii organizatorice sunt: 1) Regulamentul de organizare i funcionare (ROF). 2) Organigrama 3) Fia postului. Componentele de baz ale organizrii formale a firmei sunt: postul, funcia, compartimentul, nivelul ierarhic i ponderea ierarhic. 2. Organigrama ntreprinderea turistic se nfiineaz i funcioneaz pentru satisfacerea nevoilor turistice ale clienilor poteniali i, implicit, a scopurilor sale. n funcie de obiectivele pe care i le propune, conducerea elaboreaz o structur organizatoric. Configuraia structurii organizatorice este determinat de: -dimensiunea ageniei de turism; -tipul ageniei de turism; -amplitudinea serviciilor oferite; -diversitatea serviciilor oferite. Organigrama este reprezentarea structurii organizatorice a ageniei de turism prin intermediul csuelor dreptunghiulare (care vizualizeaz posturi de conducere i compartimente) i al liniilor de diferite forme (care evideniaz relaiile existente n cadrul ntreprinderii turistice). Rolul unei organigrame const n: - explic poziia i relaiile ce apar ntre: posturi, departamente, birouri servicii,etc.; - arat numrul de niveluri manageriale (de conducere), aria autoritii managerului i criteriile pe baza crora s-au format departamentele; - cu ajutorul organigramei se determin politica firmei i adaptarea ei la mediul extern. n funcie de modul de aranjare a elementelor se identific urmtoarele tipuri de organigram: organigram de la stnga la dreapta care presupune aranjarea posturilor de conducere i a compartimentelor de munc de la stnga la dreapta, ncepnd cu Adunarea General a Acionarilor/Asociailor i terminnd cu compartimentele operaionale; organigram de tip piramid n care compartimentele sunt ordonate pe vertical; organigram circular presupune constituirea unor cercuri concentrice pe care se amplaseaz compartimentele, iar n centru se afl Adunarea General a Acionarilor/Asociailor.

17

ANEXA
Adunarea general a acionarilor Consiliul de administraie Director Director economic Director de turism Director resurse umane

compartiment producie

compartiment recepie

secia contracte

secia materiale

3. Fisa postului Elementele fiei postului Fia postului este rezultatul analizei postului i reprezint principalul document de personal n baza cruia se proiecteaz instrumentele i activitile de recrutare, selecie, ncadrare, pregtire continu, aprecierea i normarea activitii salariatului. Fia postului cuprinde elemente de identificare a fiecrui post, cerine necesare pentru ocuparea postului, condiii specifice de munc, sarcini i responsabiliti ale postului, limitele de competen, precum i criteriile de evaluare a postului.

18

Norma re i salariz are

Recru tare, angaja re

Tra Mar Dez nsp keti volt ortu ng are ri

Traf Tick Turi ic etin sm acce g sori u

Secr etari at

Fina nciar

Cont abilit ate

Fia postului reprezint o descriere detaliat a activitilor pe care s le ndeplineasc ocupantul postului, a legturilor din interiorul compartimentului i a relaiilor cu alte compartimente. Fia postului are un rol dublu: -de informare a salariatului n legtur cu sarcinile ce le are de executat pentru a contribui la realizarea obiectivelor ntreprinderii turistice; -de evaluare a prestaiei salariatului. Fia postului se completeaz n urma desfurri activitii de analiz a postului conform unei metodologii. Ori de cte ori se produc modificri semnificative n coninutul sarcinilor de serviciu, ndatoririlor, responsabilitilor, condiiilor specifice de munc sau cerinelor posturilor se va proceda la modificarea fiei postului. Responsabilitatea ntocmirii i modificrii/ completrii fiei postului revine efului nemijlocit al titularului postului pentru care se ntocmete fia respectiv. Fia postului se pstreaz la dosarul de angajat al personalului. Pentru ca o fi a postului s fie clar i corect ntocmit trebuie respectate cteva reguli: -descrierea activitilor s fie complet, concret i exact; -s fie evitate formulrile vagi, generale, comune altor posturi; -descrierea s includ performanele de atins n cadrul fiecrei activiti; -s ia n considerare pregtirea de specialitate, evitnd descrierea de -activiti similare pentru posturile care necesit specializri diferite.

FIA POSTULUI

1.Postul: Economist. 2. Nume si prenume: Stoica Andrei 3.Cerintele postului(studii pregatirea de baza):

19

-absolvent al invatamantului de lunga durata; -este recomandabil cunoasterea cel putin a unei limbi straine; -vechime in domeniu de cel putin 3 ani; -pregatire superioara de specialitate economica; -necesita specializare periodica perfectionare; -asumarea responsabilitatii si a riscului decisional; -corectitudine absoluta in relatiile de munca. 4.Compartimentul: financiar. 5. Activitatea: -operatii de sinteza a activitatii economico-financiare cu respectarea legislatiei in vigoare; -verificarea inscrierilor de deviz aferente situatiilor de lucrari de investitii din banii publici pentru care acorda viza contolului financiar preventiv. 6.Relatii: 6.1.Ierarhice:este subordonat sefului serviciului -33financiar;asistentului consilier;directorului general 6.2.Are in subordine: 6.3.De stat major:cu arhitectul sef 6.4.De cooperare:cu compartimentul contabil,facturare,resurse umane,resurse informatice,financiar,serviciul investitii;cu compartimentul arhitectilor si a inginerilor 6.5.De deprezentare: 6.6.De control: 7.Sarcini,atributii,lucrari: 7.1.asigura: -intocmirea lunara a analizei diagnostice a bilantulu contabil;
20

-calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate,analiza ei si evolutia acestora; -calculul indicatorilor de rentabilitate si analiza evolutiei lor; -intocmirea de grafice pentru indicatorii analitici. 7.2.Asigura efectuarea de raportari trimestriale a analizei diagnostic. 7.3.Acorda viza de control financiar preventive in termen de trei zile de la data primirii incheierilor de devize aferente situatiilor de lucrari de investitii. 7.4.Participa la instruirea lunara organizata de serviciul investitii,in baza tematicii aprobata de conducere. 7.5.Asigura respingerea documentelor care nu indeplinesc conditiile legale si reacordarea vizei de control. 8.Responsabilitati: 8.1.Raspunde de legalitatea si eficienta operatiunilor effectuate. 8.2.Raspunde de exactitatea atributiilor rezultate mai sus si altele cu caracter specific ce decurg din legislatia in vigoare. -348.3.Raspunde integral,material,disciplinar sau penal,dupa caz,pentru pagube pe care le-a produs ca urmare a nerespectarii atributiilor si regulamentului de ordine interioara. 8.4.Raspunde de calitatea lucrarilor intocmite. 8.5.Raspunde de aplicarea corecta a actelor normative din care rezulta sarcini pentru domeniul sau de activitate. 8.6.Raspunde de legalitatea,necesitatea,oportunitatea, realitatea operatiunilor din documentele pe care le intocmeste sau participa la ele. 8.7.Respecta regulile N.T.S.(norme de tehnica a securitatii muncii) si P.S.I.(prevenirea si stingerea incendiilor) de la locul de munca.

21

Sef serviciu financiar, Citit si semnat, Sef serviciu resurse umane,

CAP 4. FUNCTIUNILE INTREPRINDERII 4.1. FUNCTIUNILE-COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZARII PROCESUALE A INTREPRINDERII Firma i desfoar activitatea productiv ntr-un anumit cadru organizatoric, presupunnd un ansamblu de activiti dinamice i complexe, care se pot grupa n anumite funciuni ce se condiioneaz reciproc. Iniiatorul conceptului de funciune a fost Henry Fayol, care, pe baza unei analize a ntregului complex de activiti, a realizat o regrupare a acestora pe funciuni: tehnic, comercial, financiar, contabil, de securitate, administrativ. n timp, conceptul de funciune a suferit numeroase modificri, evoluia lui fiind influenat de urmtorii factori: - progresul tehnic, ca factor de baz al determinrii structurii i complexitii activitii ntreprinderii; - sistemul socio-economic, n cadrul cruia a fost definit i aplicat. Funciunea poate fi definit prin ansamblul activitilor orientate spre realizarea unor obiective derivate, rezultate din obiectivele generale ale ntreprinderii.. O anumit funciune se prezint n practic ca o grupare concret de activiti omogene, specializate. La proiectarea funciunilor ntreprinderii se ine seama de o serie de criterii: - criteriul identitii activitilor grupate ntr-o funciune; - criteriul de complementaritate, care cere gruparea ntr-o funciune a unor activiti diferite, ntre care se afl relaii de completare reciproc sau de auxiliaritate; 22

- criteriul convergenei, care cere gruparea ntr-o funciune a unor activiti diferite, orientate ns spre realizarea acelorai obiective. Pentru o ntreprindere modern se pot defini 5 funciuni de baz: cercetaredezvoltare, comercial, de producie, financiar-contabil, de personal, toate aceste functiuni fiind ntr-o strns interdependen (se ntreptrund i se completeaz reciproc). Aceste funciuni formeaz sistemul organizrii procesuale a firmei. 1) Functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde activitatile prin care se studiaza, se concepe,se elaboreaza,si se elaboreaza viitorul cadru ethnic,tehnologic si organizatoric al intreprinderii. Ea integreaza activitati ce pot fi grupate in: activitati de conceptie,care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor,a serviciilor,a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora; activitati de organizare a conducerii, productiei si muncii. 2) Functiunea comerciala cuprinde ansamblul activitatilor vizand aprovizionarea tehnoco-materiala,desfacerea produselor,comertul exterior si cooperarea economica internationala,ele fiind grupate in trei componente: -marketing; -aprovizionare; -desfacere. 3) Functiunea de productie este reprezentata de ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si de servire prin care se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor, elaborarii lucrarilor si prestarii serviciilor n cadrul firmei. Principalele activitati cuprinse n cadrul acestei functii sunt: fabricarea sau exploatarea, ntretinerea si reapararea utilajelor, productia auxiliara, controlul tehnic de calitate. 4) Functiunea financiar-contabila este reprezentata de activitatea privind obtinerea si folosirea mijoacelor financiare necesare unitatii, precum si nregistrarea si evidenta n expresie valorica a fenomenelor economice din unitate. Rolul acestei functiuni este static, pasiv, uneori chiar un obstacol n introducerea noului. 5) Functiunea de personal cuprinde activitati de realizare a obiectivelor din domeniul asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar. Principalele activitati cuprinse n cadrul acestei functiuni se refera la planificarea, recrutarea, formarea, perfectionarea, motivarea, promovarea, retribuirea si protectia personalului. Interdependentele dintre functiuni sunt determinate de interdependentele ce se manifesta ntre activitatile desfasurate n cadrul firmei. Acestea se manifesta n contextul n care producerea unei dereglari n cadrul unei functiuni determina dereglari si n cadrul celorlalte, putndu-se vorbi chiar de o autoagravare a dereglarilor si de un proces de reglare n lant. Se impune astfel ca managerii de pe diferite niveluri ierarhice sa actioneze pentru manifestarea corespunzatoare a tuturor functiunilor. Etapa de dezvoltare n care se afla firma la un moment dat constituie factorul determinant n desfasurarea activitatilor din cadrul functiunilor acesteia. Intensitatile cu care se manifesta anumite functiuni la un moment dat se inverseaza pe masura ce firma trece la o noua etapa de dezvoltare. De asemenea, trebuie tinut cont de faptul ca intensitatea de manifestare a unie functiuni trebuie sa fie n acord cu posibilitatile firmei respective si corelata cu intensitatea de

23

manifestare a celorlalte functiuni. Conducerea firmei are un rol deosaebit n coordonarea functiunilor, cunoscnd decalajul ce apare ntre gradul de manifestare a unei functiuni si nivelul rezultatelor obtinute n domeniul respectiv. Rezultatele bune obtinute n urma manifestarii unei functiuni apar dupa momentele de maxim n manifestarea acesteia, astfel ca obiectivul principal al managerilor trebuie sa reprezinta o buna corelare ntre functiuni. 4.2. MECANISMUL FUNCTIONARII INTREPRINDERII Intreprinderea se dezvolta nestingherit aducnd antreprenorilor cstiguri.n realitate ntreprinderea nu functioneaza ntr-un mediu linistit ci n unul traversat de turbulente,de crize si ca toate efectele din cadrul acesteia se propaga asupra ntregii economii. Aceasta stare existentiala a ntreprinderii cu mecanismul propriu de functionare, determina cunoasterea continutului si naturii sale. ntreprinderea este veriga de baza a oricarei economii,ea apartine microeconomiei,adica economiei reale,ea este centrul de producere dar si de decizie pentru producerea,obtinerii de bunuri si servicii economice. Studiul ntreprinderii pe lnga rolul sau are in vedere si organizarea managementului sau adica toate metodele folosite pentru functionarea ei n conformitate cu scopurile ce i-au fost conferite. Pana la aparitia disciplinei economia intreprinderii cunoasterea economica a strabatut un drum lung si de loc lipsit de asperitati. Realitatea economica la inceput a fost cercetata n integralitatea ei nediferentiat nici pe niveluri si nici structural pe o stiinta unica: stiinta economica. Pe masura ce activitatea economica s-a extins si a devenit tot mai complexa a aparut necesitatea specializarii, cercetarii pe domenii ale economiei care pot aprofunda cunoasterea, oferind mai multe informatii despre fiecare; mai multe solutii, rezolvari nct sa sporeasca eficacitatea activitatilor aflate n studiu. Prin urmare este vorba despre o separare a stiintei economice n discipline care sunt parti desprinse din cea dinti, fiecare cercetnd o latura, un domeniu delimitat al economiei. Pe aceasta cale s-au descoperit notiuni si concepte noi, investigatia stiintifica s-a maturizat, s-au creat un numar de teorii distincte dupa domeniul economic cercetat, organic legate intre ele dand nastere unor discipline stiintifice economice autonome intre care si disciplina economia intreprinderii.

CAP 5. STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE A REALIZARII LOR 5.1. IMPORTANTA STRATEGIILOR ECONOMICE PENTRU ACTIVITATEA INTREPRINDERII

24

Importanta strategiilor economice pentru activitatea ntreprinderii ntr-o economie de piata, o ntreprindere si desfasoara activitatea n conditiile unei puternice competitii att pe piata interna ct si pe cea externa. Pentru a-si realiza obiectivele propuse ea trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unei strategii economice proprii, bine fundamentate sub raport tehnic si economic. Conducerea si organizarea actitivatii ntreprinderii pe baza unei strategii economice capata o importanta crescnda ca urmare a faptului ca pe plan mondial s-au realizat mari progrese n teoria managementului privind aplicarea unor concepte moderne si noi mutatii pe piata interna si externa. Importanta si necesitatea crescnda a adoptarii unei strategii economice este determinata de actiunea puternica a unor factori dintre care cei mai importanti sunt: 1. accentuarea competitiei ntre firme pe pietele interne si externe, competitie n care intra si firme apartinnd tarilor n curs de dezvoltare; 2. aparitia si extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile si robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si la scurtarea termenelor de punere pe piata a unor noi produse; 3. cresterea considerabila a calitatii produselor oferite pentru piata, ceea ce a condus la ridicarea exigentelor consumatorilor n ceea ce priveste calitatea; 4. aplicarea de catre unele ntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare, ceea ce a condus la cresterea productivitatii muncii si la reducerea costurilor; 5. extinderea folosirii calculatoarelor n cadrul managementului productiei, ceea ce a dus la optimizarea deciziilor si la cresterea performantelor pe plan economic si tehnic. Tinnd seama de actiunea tot mai puternica a acestor factori, o strategie economica are rolul de a defini prin obiective ct mai precise, directiile de desfasurare a activitatii firmei, astfel nct aceasta sa realizeze o crestere a competitivitatii. O buna strategie economica trebuie sa satisfaca urmatoarele exigente: 1. sa permita o confruntare eficienta a ntreprinderii cu altele similare n cadrul unui proces economic concurential si n conditiile unui mediu n permanenta evolutie; 2. sa faca fata cu succes, prin produse noi sau modernizate, exigentelor sporite ale consumatorilor sub raportul calitatii si al preturilor; 3. sa realizeze o perfectionare continua a structurilor existente astfel nct acestea sa fie ct mai bine adaptate noilor exigente impuse demodificarile care survin n tehnologii, pe pietele de desfacere si cerintele crescnde ale consumatorilor. Strategiile economice se clasifica dupa urmatoarele criterii: 1. n raport cu nivelul de adaptare: a) strategie la nivel de organizare superioara. Se stabileste pentru ansamblul ntreprinderilor care se afla sub conducerea acesteia, indiferent de ramura economica din care face parte; b) strategie de afaceri la nivel de ntreprindere defineste modul n care o ntreprindere intra n competitie pentru o perioada data; c) strategia functionala se elaboreaza pentru diferitele activitati functionale ale ntreprinderii, de regula pe perioade mai scurte. Ca strategii functionale: strategia de marketing, de personal, de finante, pe productie si strategii elaborate pe produse si pe tipuri de consumatori. 2. n raport cu dinamica obiectivelor propuse:

25

a) strategii economice de redresare, care se elaboreaza la nivelul acelor ntreprinderi care se afla n prag de faliment din cauza diferitelor dificultati; b) strategii de consolidare care se recomanda a fi utilizate de acele ntreprinderi care au devenit fiabile sau care se mentin ntr-o stare de echilibru fragil; c) strategii economice de dezvoltare se elaboreaza de catre ntreprinderile viabile din punct de vedere economic, ce dispun de conditii si de capacitatea necesare pentru extinderea viitoare a activitatii. 3. n raport cu scopul urmarit: a) strategii inovationale, b) strategii de piata, c) strategii pe produse. 4. Strategiile economice se mai pot clasifica si n raport cu sfera de cuprindere, caz n care se pot deosebi: - strategii globale, - strategii partiale. 5. n raport cu gradul de interdependenta: - strategii independente, caracterizate prin faptul ca organele de conducere si fixeaza obiectivele de dezvoltare fara restrictii din partea altor organizatii; - strategii integrate, care trebuie sa tina seama de liniile directoare ale strategiei economice stabilite la nivelul organizatiei superioare din care face parte. n cadrul strategiilor economice un loc important l au strategiile economice de dezvoltare dat complexitatii lor si a efectelor pe care le au asupra activitatii economice de perspectiva a ntreprinderii. Prin strategie economica de dezvoltare se ntelege acel tip de strategie care defineste obiectivele de dezvoltare viitoare a ntreprinderii, modul de alocare a resurselor si actiunile ce trebuie ntreprinse pe orizonturi de timp bine precizate, tinnd seama de accentuarea competitiei pe diferitele piete si de cerintele asigurarii unei anumite rentabilitati pentru activitatile desfasurate. Elaborarea unei strategii economice de dezvoltare reprezinta rezultatul unui proces de conducere strategica la nivelul ntreprinderii. Prin proces de conducere strategica se ntelege un ansamblu de activitati desfasurate la nivelul conducerii superioare a ntreprinderii, ce are ca obiectiv adoptarea unui set de decizii si prevederea unor operatiuni pe un orizont mai mare de timp prin care sa se asigure stabilirea misiunii ntreprinderii, a obiectivelor de realizat, elaborarea strategiilor de dezvoltare, n raport cu procesul evolutiv pr care l nregistreaza activitatea ntreprinderii
5.2. ELABORAREA STRATEGIEI ECONOMICE A INTREPRINDERII

Elaborarea unei strategii economice reprezinta un proces complex si dinamic ce necesita numeroase analize cu caracter cantitativ sicalitativ, o foarte buna cunoastere a factorilor cu caracter intern si extern ce pot influenta activitatea ntreprinderii. Ea presupune studierea evolutiei viitoare a cerintelor pe diferitele piete si o buna documentare privind prognoza evolutiilor tehnologiilor, a produselor, a vietii economice, politice si sociale. Elaborarea unei strategii economice se face prin parcurgerea a 4 etape la care se 26

adauga activitatea finala de evaluare si control a strategiei: 1. prima etapa - analiza situatiei curente necesita o identificare a misiunii ntreprinderii iar n raport cu aceasta o identificare a strategiei trecute si prezente. Prin identificarea strategiei trecute si prezente trebuie sa se constate daca acestea au fost aplicate corect si daca au corespuns sau nu obiectivelor stabilite; 2. examinarea perspectivelor pentru viitor, prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung ale ntreprinderii. n acest scop se analizeaza factorii din mediul nconjurator si situatia interna care sa ofere informatiile necesare si sa se asigure pe aceasta baza stabilirea obiectivelor pe termen lung; 3. elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat. Consta n elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea lor cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei economice de aplicat; 4. punerea n practica a strategiei economice adoptate necesita stabilirea strategiilor functionale ce urmeaza a fi adoptate si precizarea masurilor prin care sa se actioneze asupra factorilor de natura organizatorica pentru a se crea conditiile cele mai bune si punerea n functiune a strategiei adoptate. Un rol important n aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate l are activitatea de evaluare si de control a strategiei. Evaluarea strategiei trebuie sa se faca pe baza unor criterii obiective prin care sa se stabileasca compatibilitatea, consonanta, avantajul aplicarii, fezabilitatea. Controlul aplicarii strategiei economice trebuie sa se efectueze cu regularitate si are rolul de a evidentia: lipsurile existente n aplicarea ei si adoptarea de masuri pentru redresarea situatiei. 5.3. PLANUL-INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A STRATEGIEI ECONOMICE La nivelul unitatilor economice desfasurarea organizata a actiunilor prevazute si aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate necesita o anumita activitate de planificare. Planificarea reprezinta o functiune de baza a managementului ce trebzuie efectuata la un nivel stiintific corespunzator, folosind metode si tehnici de lucru adecvate. A planifica nseamna a concretiza n documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei si politicii adoptate pentru o anumita perioda sub forma de indicatori cantitativi si calitativi, termenele la care acestea trebuie realizate, resursele ce trebuie alocate pentru ndeplinirea lor, sarcinile concrete care revin executantilor la nivel de conducere si compartimente functionale, masurile ce trebuie aplicate pentru crearea conditiilor necesare si modul de urmarire si control al felului cum sunt ndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice. Planificarea economica se concretizeaza ntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esentiale n activitatea de conducere si organizare. Prin plan se ntelege documentul elaborat sub o anumita forma scrisa pe baza unei metodologii bine precizate, prin care se concretizeaza prevederile strategiei economice, luata n ansamblul ei sau pe diferite componente si se precizeaza sarcinile care revin compartimentelor de productie si functionale pe anumite perioade de timp. Planificarea economica are un caracter complex iar definirea ei sub diferite aspecte

27

necesita o clasificare dupa mai multe criterii: 1. n raport cu gradul de institutionalizare si de formalizare: - formala, - informala. 2. Dupa orizontul de timp la care se refera: - pe termen lung sau de perspectiva, - curenta - ce poate fi pe termen scurt sau foarte scurt. 3. n raport cu nivelul la care se realizeaza: - la nivel de organizatie superioara - la nivel de ntreprindere. 4. n raport cu gradul de importanta a indicatorilor stabiliti si cu orizontul de timp la care se refera acestia se poate deosebi: - strategica, - tactica. Prognoza strategica se realizeaza de regula la nivelul conducerii de vrf pe termen lung si concretizeaza obiectivele strategiei economice adoptate. Prognoza tactica concretizeaza actiunile si activitatile la nivelul unei unitati economice sunt reunite si definite prin termenul de planificare interna de ntreprindere. Aceasta planificare interna are doua componente aflate ntr-o strnsa interdependenta: - prognoza tehnico-economic, care are ca obiectiv stabilirea principalilor indicatori cantitativi si calitativi pe toate domeniile de activitate; - prognoza operatica - reprezinta acea parte a prognozei interne de ntreprindere care are ca obiectiv elaborarea programelor de activitate pe diferite verigi structurale si pe diferite unitati de timp. n conditiile unei economii de piata, ntreprinderea si organizeaza activitatea fie dupa sistemul productiei pe stoc, fie dupa sistemul productiei pe baza de comenzi. n astfel de cazuri, punctul de plecare n elaborarea planului economic l constituie rezultatele obtinute pe baza efectuarii prognozelor de vnzari, prin studierea pe cale probabilistica a cererii pentru produsul ntreprinderii. Pe baza rezultatelor programului pe termen scurt si lung se face o estimare a produsului ce s-ar putea vinde, iar n functie de aceasta se determina indicatorii privind productia ce urmeaza a fi realizata. n functie de aceasta productie se calculeaza resursele de munca si de materiale necesare, se dimensioneaza ansamblul indicatorilor economici si se fac ajustarile necesare tinnd seama de capacitatea de productie si de resursele de munca si materiale existente. n conditiile n care ntreprinderea actioneaza n cadrul economiei de piata, elaborarea planului economic tine seama de un grafic de productie director, elaborat n prealabil, care stabileste grupele de produse ce urmeaza a se executa, cantitatea si datele de executie, n functie de comenzile existente si de rezultatele prognozelor cererii de produse.

MANUALUL CALITATII IN UNITATEA DE TURISM

28

Organizaia a stabilit, a documentat i a implementat un SMC i mbuntete continuu eficacitatea acestuia. Organizaia a adoptat abordarea bazat pe proces n dezvoltarea, implementarea i mbuntirea eficacitii SMC-ului, cu scopul creterii satisfaciei clientului prin ndeplinirea cerinelor acestuia. Procesul poate fi definit ca o activitate care utilizeaz resurse, condus astfel nct s permit transformarea elementelor de intrare n elemente de ieire. Pentru toate procesele existente n organizaie se aplic metodologia cunoscut sub numele PDCA Planific- Efectueaz- Verific- Acioneaz(provine de la denumirea din limba engelz Plan-Do-Check-Act). PDCA poate fi descris succint astfel : PLANIFIC : Stabilete obiectivele i procesele necesare obinerii rezultatelor n concordan cu cerinele clientului i cu politicile organizaiei. EFECTUEAZ : implementeaz procesele. VERIFIC : monitorizeaz i msoar procesele i produsul fa de politicile, obiectivele i cerinele pentru produs i raporteaz rezultatele. ACIONEAZ : ntreprinde aciuni pentru mbuntirea continu a performanelor proceselor. 5.4. ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL INTREPRINDERII n urmtorii civa ani n care indicatorii economici au continuat s scad i oamenii de rnd s o duc din ce in ce mai greu, a aprut totui o clas de mici ntreprinztori care prin desfurarea unor activiti economice au nceput s nregistreze profit, i deci s-i permit un concediu de odihna intr-o staiune. Cum Romnia ieise de curnd de sub un regim totalitar a existat dorina de a iei afar, prin afara nelegnd rile din apropiere (Grecia, Turcia, Bulgaria, Ungaria), n afara de acest aspect a mai existat si o tendin de continu scdere a numrului de turiti autohtoni din staiunile romne. Plan de afaceri si proiect - turism n aceste condiii turismul nu a mai adus profit fiind la un pas de a deveni o gaura neagra a bugetului. Statul care nc mai deinea majoritatea n consiliile de administraie a diverselor societi de turism nu a avut bani sa mai investeasc in modernizarea i ntreinerea hotelurilor, vilelor si a staiunilor in general, astfel nct totul a intrat in stare de conservare si de cele mai multe ori conservarea a nsemnat distrugere. Ca urmare lucrurile au mers din ce in ce mai prost si aproape nici un strin nu mai era atras de staiunile rii, iar lucru cel mai grav era ca turitii romanii care de la an la an erau mai putini la numr, nu puteau sa-si mai permit un concediu. Odat cu privatizarea staiunilor si concesionarea hotelurilor, lucrurile au nceput sa se schimbe in mai bine, dar standardele noastre erau net inferioare in comparaie cu cele internaionale. Totui lumea continua sa mearg vara la mare hotelurile funcionnd la capacitate de peste 40% (vezi graficul 1). Dup 1992 pentru turismul naional in formula sa clasica a aprut un mare competitor, agroturismul. Familiile de rani care doreau un venit suplimentar s-au organizat intr-o asociaie care sa-i reprezinte si sa le asigure un venit mai mare. Turitii au fost deosebit de receptivi la aceasta noua oportunitate pentru ca le rspundea exact nevoilor; era o forma organizata de turism, cu o larga acoperire si cel mai important la preturi nu deloc piperate. Plan de afaceri si proiect - turism Astfel pe lng deschiderea granielor, care i-a atras pe cei mai nstrii dintre romani, cei mai 29

nevoiai aveau acum o alternativa. Fosta reea naionala de turism ce deinea monopolul a intrat intr-o mare criza, pentru ca acum existau alternative. Cu excepia hotelurilor de la mare, nimeni nu mai era ncntat de a petrece o vacanta intr-o staiune la hotel. Plan de afaceri si proiect - turism In aceste condiii a fost necesara privatizarea sau concesionarea spatiilor de cazare sau a unor staiuni ntregi pentru a putea salva situaia, numai ca in cele mai multe cazuri cei care au cumprat aceste perle ale turismului au ateptat profitul fr a investi nimic in afara de suma iniiala.

CAP 6. EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII 6.1. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Analiza gradului de dezvoltare a unui sistem economic,a capacitatii lui de supravietuire,a directiei de dezvoltare finala,presupune definirea si masurarea exacta a eficientei economice. De aceea un rol important revine conceptului de eficienta economica,aceasta realizand legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unei actiuni si rezultatele obtinute de pe urma acesteia,concept care orienteaza dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficienta maxima a acestora in conditiile unei dezvoltari rationale,armonioase a economiei nationale. Eficienta economica este o conceptie moderna de evaluare a activitaii si serveste la fundamentarea deciziilor,astfel incat resursele disponibile sa fie consumate in modul cel mai favorabil pentru societate. Eficienta este sinonima cu eficacitatea;in anii din urma insa termenul de eficienta a capatat o larga utilizare.Termenii de eficienta si eficacitate nu sunt noi,ei fiind folositi inca din antichitate.Ambele cuvinte provin din latina:eficienta deriva din efficere =a efectua,iar eficacitatea din efficas-efficacis=care are efecte dorite. In domeniul economic,referiri la eficienta pot fi intalnite la mari ganditori ai secolului trecut,cum sunt Adam Smith sau Karl Marx.Conceptul de eficienta a cunoscut o larga raspandire in secolul nostru.In prezent,el are o aplicabilitate generala la aplicarea deciziilor,in orice tara,indiferent de oranduirea sa sociala. Eficienta economica se contureaza deci in urma compararii efectelor unei actiuni,cu eforturile necesare producerii ei. O alta definitie ,formulta de V.V.Novojilov este urmatoarea:eficienta economica,in general,este diferenta dintre efectele utile si celelalte cheltuieli facute pentru obtinerea lor. In DEX eficienta economica este definita drept calitatea de o obtine efecte economice utile,iar in dictionarul de economie politica eficienta este definita ca o expresie a raportului dintre efectele sau rezultatele obtinute si efortul sau cheltuiala facuta pentru obtinerea lui. O definitie care se abate in mod constient de la principiul similaritatii este cea data de Stefan Matei:eficienta economica a unei activitati este o insusire a acesteia exprimata de relatia de cauzalitate dintre efectele totale,echivalate ca natura si timp si resursele totale echivalate ca natura si timp implicate de aceasta activitate,relatie pozitiva in sine,in comparatie cu alte variante ale activitatii si cu marimile normate ce exprima cerintele economiei nationale de economisire a resurselor. 30

Se formuleaza si o alta definitie,astfel:categoria economica de eficienta exprima relatia de cauzalitate intre efectele rezultate din desfasurarea unei activitati si efortul ocazionat de acesta.Se apreciaza ca cea mai cuprinzatoare definitie a eficientei este data de economistul Petre Jica.Acesta atribuie notiunii de eficienta patru sensuri,si anume: 1. un sens foarte larg in care eficienta este definita ca si calitatea unei activitati,actiuni sau a unei resurse de a produce efecte economice pozitive care se exprima prin compararea efectelor cu eforturile; 2. un sens larg in cadrul caruia se include efectele directe si cele conexe ,respectiv efortul direct si conex.Avem de a face deci cu eficienta absoluta,care nu presupune comparatia cu alte alternative ale actiunii respective; 3. un sens restrans care presupune ca raportul efect/efort sau efort/efect sa fie acceptabil in comparatie cu alte raporturi ale activitatii sau cu alte variante sau cu un regim normat de eficienta 4. un sens forte restrans care reprezinta abordarea cea mai sintetica si mai completa a notiunii de eficienta,abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate ca natura si timp cu efectele obisnuite,de asemenea echivalate ca natura si timp. Profesorul Ivan Romanu apreciaza ca termenul de eficienta poate fi intalnit cu doua sensuri: intr-un prim sens el defineste eficienta ca fiind atributul unei actiuni,al unei persane sau al unui lucru de a produce efecte cat mai favorabile pentru societate; al doilea sens este mai restrictiv si compara rezultatele unei actiuni cu resurselepentru realizarea acesteia; Prin prisma definitiilor de mai sus se poate concluziona ca eficienta economica exprima un ansamblu complex de relatii de cauzalitate intre efectele economice (pozitive si negative)cu care o actiune se soldeaza,obtinute atat de intreprinzatorul actiunii cat si la alte niveluri,efecte aflate intr-o anumita corespondenta cu nevoia sociala si cheltuielile totale presupuse de desfasurarea acestora,efectele si cheltuielile fiind comparabile,relatie ce duce la devansarea cheltuielilor de catre diferenta dintre efectele economice pozitive si cele negative. Se spoate spune ca eficienta economica este strans legata de procesul de folosire a resurselor in economie,iar trasatura sa esentiala este raportul de cauzalitate efort/efecte. 6.2. INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI ECONOMICE Indicatori si criterii de eficienta a investitiilor Indicatorii fac parte din instrumentul de baza folosit pentru masurarea si analiza eficientei economice n cadru evaluari proiectelor de investitii. Acestea exprima caracteristici cantitative, marimi sau valori cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice a investitiilor. Indicatorii se obtin prin calcule si prelucrarea informatiilor initiale pe baza unor modele matematice care redau si realizeaza compararea costurilor necesare cu efectele preconizate a se obtine. Cele mai frecvente modele pentru formularea indicatorilor de eficienta economica a investitiilor sunt: a) Modelul raportului matematic - ntre eforturi si efecte, ntre efectele economice si

31

eforturile corespunzatoare. b) Modelul diferenta dintre veniturile totale si costurile totale considerate pe un orizont de timp egal cu durata de realizare a investitiilor plus durata de functionare rentabila a capacitatilor ce se construiesc. c) Modelul costurilor totale de investitii si de expluatare corespunzatoare necesitatilor de costituire si functionare a capacitatilor de productie si servicii. d) Modelul indicilor de structura atat pentru costuri ct si pentru unele efecte economice. a). Indicatori construiti dupa modelul a se exprima sub forma de : eforturi sau costuri specifice pentru obtinerea unei unitati de efecte economice; efecte sau rezultate specifice pe unitatea de masura a costurilor necesare, antrenate de realizarea proiectului n varianta data; coeficienti; rate de rentabilitate sau inversul acestora; La calculul acestori indicatori se pot lua n consideratie efectele anuale dar mai ales efectele economice integrale, costuri de investitii dar si costurile totale de investitii si de expluatare. b). Pe baza modelului b se obtin indicatori de tipul cstigului sau al profitului net pe seama realizari unui anumit proiect exprimati n valori absolute integrale. c) Cu ajutorul modelului c se evalueaza angajamentul de capital format din costurile initiale de investitii si costurile totale de exploatare. d) Indicatori de tipul indicilor de structura se exprima sub forma de cota parte, greutate specifica sau n procente. Din punctul de vedere al capacitati de informare indicatori de evaluare a eficientei economice a investitiei se clasifica n: - indicatori analitici (partiali) - indicatori sintetici - indicatori complecsi Indicatori analitici se utilizeaza la nivelul detaliilor si elementelor solutiilor de proiect pe diferite categorii de resurse necesare si costuri, indicatori sintetici pe subsisteme iar indicatori complexi se utilizeaza pe ansamblul proiectului de investitii privit ca un tot unitar, ca un sistem. Dupa modul n care reflecta sau nu impactul factorului timp n economie, indicatorii se grupeaza n: - indicatori statici - indicatori dinamici n functie de nivelul la care se face evaluarea si analiza economica indicatori pot fi: - la nivel macroeconomic - la nivel microeconomic 6.3. INDICATORI DE EFICIENTA A UTILIZARII FORTEI DE MUNCA Se caracterizeaza printr-o multitudine de aptitudini fizice si intelectuale ale oamenilor cu ajutorul carora acestia participa la crearea de bunuri materiale sau la o activitate sociala utila. Indicatorii circulatiei turistice cuprinde numarul total de turisti care sete un indicator absolut, si se determina prin insumare. Alt indicator absolut este numarul total de zile 32

turist si se obtine ca un produs intre numarul de turisti si durata activitatii turistice exprimat in zile. Indicatorii cheltuielilor turistice prin care se intelege consumul de mijloace banesti, mijloace de productie , de forte de munca pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de turism. Indicatorii incasarilor din turism exprima valoric rezultatele activitatii turistice desfasurate intr-o anumita perioada de timp, la nivel de zona economica. Cel mai reprezentativ indicator este suma totala a incasarilor in care se includ volumul desfacerilor de marfuri, volumul incasarilor din prestatii, volumul incasarilor valutare si alte incasari din turism. Indicatorii eficientei economice a turismului se calculeaza pe baza relatiei: Ef = raportul dintre efect si efort. Indicatorii calitatii activitatii turistice exprima latura calitativa al ofertei, efectele sociale , cultural-educative si politice al industriei turistice. 6.4. INDICATORII RENTABILITATII Profitul constituie punctul de interes maxim in majoritatea analizelor financiare. Toate celelalte rate servesc la luarea unor decizii care sa duca in final la maximizarea profitului. Rentabilitatea reprezinta capacitatea unei companii de a realiza vanzari care depasesc costurile implicate pentru rezolvarea lor, costurile activitatilor. O rata inalta permite luxul unor greseli ocazionale, erori care in conditiile unor afaceri mai putin profitabile ar fi dus firma in pierdere. Principalii indicatori sunt : 1. Marja profitului (Profit Margin) Reflecta procentajul reprezentat de profit in volumul total al vanzarilor. Exista doua metode de calcul a ratei profitului: a. Marja profitului din exploatare (MPE - Gross Profit Margin), care arata procentajul reprezentat de profitul activitati de exploatare in volumul total al vanzarilor, si se calculeaza pe baza raportului:

Acest indicator caracterizeaza in special sistemul anglo-saxon, ce grupeaza cheltuielile firmei pe destinatii.

Atentie !

33

Profitul din exploatare nu reprezinta profitul exploatarii asa cum apare el in contabilitatea din Romania, ci diferenta intre vanzarile totale si costurile directe ale vanzarilor. Desigur, in activitatile de comert nu vor fi probleme in calculul acestui indicator (Venituri din vanzarea marfurilor- costul de achizitie al marfurilor vandute); mai dificil va fi in cazul activitatilor de productie-unde va trebui sa se identifice costurile de productie directe . In analiza dinamica se cere cel putin mentinerea marjei. Pentru a identifica explicatia unor modificari e necesara analiza evolutiei cheltuielilor de exploatare. b. Marja profitului net (MPN Profit Margin of Sales) Constituie cea mai buna metoda de diagnosticare a capacitatii globale a companiei de a obtine profit, dat fiind faptul ca atat cheltuielile financiare cat si impozitul platit sunt luate in calcul.

In general acest indicator evolueaza in acelasi sens ca indicatorul anterior (cu exceptia existentei unor elemente financiare sau extraordinare semnificative). MPN nu va fi analizat independent. Cifra de afaceri joaca un rol extrem de important., deoarece este mai bine sa aveti o rata de 5 % la o CA de 100.000 EUR, decat o rat a de 10 % la o CA de 40.000 EUR. 2. Marja costului bunurilor vandute (MCV) Acest indicator serveste la compararea activitatii companiei cu firmele concurente, costul bunurilor vandute variind foarte mult in functie de produsul realizat.

O tendinta ascendenta a acestui indicator duce la scaderea rentabilitatii companiei, iar o tendinta descendenta poate indica o rationalizare eficienta a costurilor. 3. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE Return on Equity) ROE reprezinta unul din cei mai importanti indicatori ai profitabilitatii, fiind folosit de proprietarii unei companii sau potentialii finantatori in luarea unei decizii de investitie. Se calculeaza pe baza raportului:

Un ROE bun faciliteaza atragerea de capital social nou deoarece demonstreaza capacitatea conducerii de a realiza o afacere rentabila.

34

Acest indice poate varia substantial de la companie la companie sau de la o perioada la alta ca urmare a diferentei de structura de finantare. ROE-ul unei firme cu o crestere rapida va inregistra o descrestere constanta chiar daca vanzarile si castigurile nete evolueaza foarte bine. Acest lucru se intampla datorita faptului ca in perioada de inceput firma a fost subcapitalizata. Obtinerea unui profit mare pe o societate cu finantare proprie modesta poate imprima ROE- ului o evolutie fulminanta. O evolutie descrescatoare a ratei, in conditiile unei firme solid capitalizate, nu trebuie vazuta negativ cu conditia sa nu fie sub limita minim admisa in industria respectiva. 4. Rentabilitatea investititiei (ROI Return on Investment) este un indicator adeseori confundat cu precedentul. Se calculeaza pe baza raportului:

De multe ori valoarea investitiei este considerata ca fiind insusi capitalul propriu al companiei, de unde si confuzia intre cei doi indicatori. ROI este cea mai simpla forma de exprimare a profitabilitatii activelor folosite intr-o afacere, si poate fi folositor la nivel de aproximare. Totusi, valorile sale nu sunt exacte din cauza estimarilor care intervin in calculul valorii investitiei. 5. Rentabilitatea activelor totale (ROA Return on Total Assets) Acest indicator masoara rentabilitatea unei intreprinderi ca procentaj din ansamblul activelor angajate de aceasta. ROA este o alternativa la la ROI , considerandu-se ca profitabilitatea in sine nu depinde de metoda de finantare. Aceasta din urma este o optiune a managementului.

Deoarece impozitele si dobanzile platite pot diferi de la o companie la alta acest indicator utilizeaza profitul inainte de deducerea elementelor anterior mentionate in scopul obtinerii unei comparabilitati a eficientelor industriale. Nu putine sunt situatiile unor companii ce au o rentabilitate a activelor totale redusa dar apar atractive ca urmare a faptului ca sunt foarte mult indatorate sau slab capitalizate aspect ce conduce la obtinerea unui ROE ridicat. Concluzia ce se poate obtine este ca cea mai buna utilizare a ROA trebuie sa se faca in corelatie cu ROA, deci fara a se pierde din vedere structura de finantare a agentului economic.

6. Rentabilitatea capitalului permanent (ROCE Return on Capital Employed)

35

ROCE e un indicator ce caracterizeaza cel mai bine profitabilitatea capitalului permanent al firmei, indiferent de sursa sa de provenienta. In fond, finantarea pe termen lung e o decizie la latitudinea managementului.

6.5. CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE Rentabilitatea exprima capacitatea agentului economic de a produce profit ,si se calculeaza ca rata ,prin raportarea profitului la costuri totale ,sau la alt indicator. Calculat ca rata este un indicator cu o mare putere de exprimare deoarece se refera la finalitatea actiunii intreprinzatorului. Productivitatea muncii este un indicator important al eficientei economice si arata cum este cheltuita munca umana. Se poate raporta volumul productiei la numarul de ore lucrate aferente ,dar si invers. Ea apare sub urmatoarele forme : a) productivitatea partiala :a folosirii fiecarui factor b) productivitatea globala: a folosirii tuturor factorilor de productie c) productivitatea medie : a folosirii timpului total de munca d) productivitatea marginala :sporul obtinut la cresterea cu o unitate dintr-un factor ,ceilalti raminind constanti Asupra nivelului si dinamicii productivitatii muncii inflenteaza factori sociali, economici ,psihologici ,tehnici si educationali si (nu in toate cazurile) factorii naturali. Caile de sporire a productivitatii muncii sunt urmatoarele: - promovarea tehnologiilor moderne - buna organizare si conducere - climatul social adecvat muncii - competenta profesionala a factorului uman - realizarea motivatiei economice a participantilor la productie.

ANEXA 1

ORGANIGRAMA 36

Adunarea general a acionarilor Consiliul de administraie Director Director economic Director de turism Director resurse umane

compartiment producie

compartiment recepie

secia contracte

secia materiale

37

Norma re i salariz are

Recru tare, angaja re

Tra Mar Dez nsp keti volt ortu ng are ri

Traf Tick Turi ic etin sm acce g sori u

Secr etari at

Fina nciar

Cont abilit ate

BIBLIOGRAFIE: 1.http://www.efirme.ro/BIBI Touring/companie 2.http://www.bibitouring. Ro/ agentie 3.http://www.ziare.com/articole/turisti+litoral+romanesc-x6 4. http://www.infotravelromania.com/stiriturism.php?text=hotelieri&page=10&limit=10 5. http://www.scoring.ro/resurse/6.php 6. http://www.adevarul.ro/articole/2007/marile-agentii-de-turism-mizeaza-pedezvoltarea-afacerilor-hoteliere.html 7. http://www.google.ro/search?q=regulament+de+organizare+si+functionare+intro+agentie+de+turism&hl=ro&start=30&sa=N 9. http://peperonity.com/go/sites/mview/danutz105/14280212%28p5%29 10.http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketing/M anagementul%20intreprinderii/cap5.pdf 11. http://www.mimmctpl.ro/presa/2008/raport_centralizat_13112008.pdf 12. http://www.ziare.com/articole/hotelieri+litoral+turisti-x6 13.http://facultate.regielive.ro/referate/statistica/analiza_situatiei_turismului_in_arad_pe_ baza_ indicatorilor_statistici_din_buletine_oficiale_si_alte_surse_de_date-95060.html

38