Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Științe Economice

EXAMEN DE LICENȚĂ

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI

SERVICIILOR

Grile

MARKETING

Partea I – Bazele marketingului (14 grile)

1. Întreprinderea “A” doreşte să intre pe o piaţă nouă, cu un produs nou. Concurenţa pe piaţă este extrem
de puternică, iar piaţa este atractivă. Ce strategie de marketing adoptă pentru lansarea pe piaţă a
produsului său?

A. strategia de “smântânire” lentă;

B. strategia de “penetrare” rapidă;
C. strategia de “smântânire” rapidă;
D. strategia de “penetrare” lentă.

2. Întreprinderea “A” doreşte ca pentru anul curent să introducă în fabricaţie un nou produs pentru a
creşte profunzimea gamei sale de produse. În acelaşi timp îşi propune o diferenţiere prin calitate faţă
de competitorii săi. Ce strategie de produs va adopta?

A. strategia diversificării orizontale, a diferenţierii calitative faţă de oferta competitorilor şi de

perfecţionare a produselor;
B. strategia diversificării laterale, a diferenţierii calitative faţă de oferta competitorilor şi de asimilare de
noi produse;
C. strategia diversificării verticale, a diferenţierii calitative faţă de oferta competitorilor şi de asimilare
de noi produse;
D. strategia de selecţie, de diferenţiere calitativă faţă de oferta competitorilor şi de perfecţionare a
produselor.

3. Pentru o stabilitate elastică la preţ, decizia privind preţul şi cantităţile preconizate a fi vândute va fi:

A. preţuri mici şi cantităţi vândute mari;

B. preţuri mari şi cantităţi vândute moderate;
C. preţuri mici şi cantităţi vândute mici;
D. preţuri moderate şi cantităţi vândute mari.

1
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

4. Obiectivul fundamental al strategiei de preţ a întreprinderii este:

A. creşterea vânzărilor;
B. obţinerea rentabilităţii;
C. fidelizarea clienţilor;
D. diferenţierea faţă de concurenţă.

5. Ca participanţi la procesul de distribuţie, ofertanţii de servicii funcţionale:

A. au rolul de a facilita distribuţia;

B. deţin proprietatea mărfurilor;
C. nu sunt implicaţi în vânzarea-cumpărarea mărfurilor;
D. nu sunt implicaţi în logistica mărfurilor.

6. După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi:

A. de marcă, emoţională;
B. factuală, instituţională;
C. emoţională, factuală;
D. de marcă, instituţională.

7. Strategia de îmbunătăţire a calităţii produsului este specifică:

A. stadiului dezvoltării produsului pe piaţă;

B. stadiului de maturitate al produsului;
C. stadiului de declin al produsului;
D. stadiului de introducere a produsului pe piaţă.

8. Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat în faza de creştere a ciclului său de viaţă
trebuie să fie:

A. maximizarea cotei de piaţă;

B. maximizarea profitului;
C. reducerea cheltuielilor;
D. informarea consumatorilor.

9. Strategia diversificării gamei de produse este recomandată:

A. unui produs nou, lansat pe piaţa actuală;

B. unui produs nou, lansat pe o piaţă nouă;
C. unui produs vechi, prezent pe piaţa actuală;
D. unui produs vechi, prezent pe o piaţă nouă.

10. Preluarea de către un angrosist a unor activităţi specifice comerţului en-detail este expresia:

A. distribuţiei extensive;
B. integrării verticale a distribuţiei;
C. dimensiunii canalului de distribuţie;
D. strategiei de distribuţie.

2
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

11. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a micromediului întreprinderii:

A. furnizorii forţei de muncă;

B. legislaţia;
C. organismele publice;
D. furnizorii de mărfuri.

12. Funcţia premisă a marketingului este:

A. maximizarea eficienţei economice;

B. satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;
C. conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social;
D. investigarea pieţei, a necesităţilor de consum.

13. Ca funcţie a marketingului, conectarea dinamică a întreprinderii la mediul extern reprezintă:

A. o funcţie premisă;
B. o funcţie obiectiv;
C. o funcţie mijloc;
D. o funcţie implicită.

14. Concurenţa dintre două întreprinderi care oferă produse identice, destinate satisfacerii aceloraşi nevoi
se numeşte concurenţă:

A. la nivel de întreprindere;
B. de marcă;
C. formală;
D. generică.

Partea a II - a – Cercetări de marketing (13 grile)

15. Cercetările instrumentale au drept scop:

A. Elaborarea, testarea și validarea unor instrumente de cercetare

B. Identificarea coordonatelor fenomenului cercetat
C. Identificarea dependenței dintre două sau mai multe fenomene de marketing
D. Previziunea pe termen scurt a unui fenomen de marketing

16. Care din următoarele activități sunt proprii etapei – selectarea modalității de culegere și sistematizare
a informațiilor:
a) Analiza și interpretarea informațiilor
b) Definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetate
c) Tabularea datelor
d) Clasificarea variabilelor în dependente și independente
e) Alegerea scalelor pentru măsurarea variabilelor
f) Definitivarea instrumentelor de culegere a datelor

3
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

A (b,d,e,f) B(a,b,d,e) C(a,c,f) D (a,b,d)

17. Scala nominală:

A. Permite compararea fenomenelor de marketing în funcție de una sau mai multe caracteristici pe baza
împărțirii valorilor obținute de acestea pentru caracteristicile analizate
B. Permite ordonarea fenomenelor de marketing în funcție de una sau mai multe caracteristici
C. Permite compararea fenomenelor de marketing în funcție de una sau mai multe caracteristici pe baza
diferenței dintre valorile obținute de acestea pentru caracteristicile analizate
D. Permite gruparea fenomenelor de marketing în funcție de măsura în care acestea dețin sau nu o
anumită caracteristică

18. Scala interval:

a. Permite compararea fenomenelor de marketing în funcție de una sau mai multe caracteristici pe baza
împărțirii valorilor obținute de acestea pentru caracteristicile analizate
b. Permite ordonarea fenomenelor de marketing în funcție de una sau mai multe caracteristici
c. Permite compararea fenomenelor de marketing în funcție de una sau mai multe caracteristici pe baza
diferenței dintre valorile obținute de acestea pentru caracteristicile analizate
d. Permite gruparea fenomenelor de marketing în funcție de măsura în care acestea dețin sau nu o
anumită caracteristică

A (a,b,c,d) B(b,c,d) C (a,c,d) D (a,b)

19. Scala cu sumă constantă rezultă în date de tip:

A. Interval
B. Nominal
C. Ordinal
D. Proporțional

20. Ca metodă de cercetare, observarea personală poate fi realizată:

a) Direct de către cercetător

b) Pe teren
c) În condiții de laborator
d) Utilizând aparate de înregistrare
e) Date secundare
A (a,b,c) B (a,c,d) C(a,c,e) D (a,b,c,d,e)

21. Aria cercetărilor de marketing cuprinde următoarele trei domenii majore:

A. firma, mediul extern, interfaţa întreprindere-mediu;

B. organizaţia, mediul intern, mediul extern;
C. piaţa, mediul intern, mediul extern;

4
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

D. firma, piaţa, mediul intern.

22. Cercetarea de marketing al cărei scop principal este clarificarea şi înţelegerea coordonatelor unei
probleme are caracter:

A. exploratoriu;
B. instrumental;
C. descriptiv;
D. predictiv.

23. În etapa de stabilire a scopului cercetării, se consideră următoarea recomandare:

A. apelarea la formulări vagi;

B. recurgerea la definiri cât mai ample ale scopului;
C. definirea cât mai îngustă a scopului;
D. definirea scopului în funcţie de problema decizională.

24. Exemple de surse de informaţii primare sunt următoarele:

A. baze de date online;

B. evidenţa vânzărilor organizaţiei;
C. populaţia, un anumit segment de consumatori potenţiali;
D. buletine şi anuare statistice.

25. Exemple de surse de informaţii secundare sunt următoarele:

A. specialiştii firmelor de consultanţă;

B. rapoartele unor organisme internaţionale;
C. personalul din compartimentele organizaţiei;
D. clienții actuali ai companiei.

26. În cercetarea de marketing, măsurarea reprezintă:

A. procesul de culegere a datelor primare şi secundare;

B. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică, a gradului în care un obiect sau fenomen
posedă o anumită caracteristică sau proprietate;
C. procesul de exprimare simbolică, numerică sau nenumerică a relaţiilor dintre caracteristicile şi
proprietăţile unui fenomen;
D. procesul de comensurare a informaţiilor necesare realizării obiectivului cercetării.

27. Una din condiţiile care trebuie respectate în construirea scalelor o constituie:

A. existenţa în mod obligatoriu a unui instrument fizic care să permită măsurarea;

B. să fie inteligibile de către subiecţii de la care se culeg informaţiile;
C. să posede un număr cât mai mare de nivele;
D. să permită măsurarea concomitentă a cel puţin două caracteristici

5
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

Partea a III - a – Comportamentul consumatorului (12 grile)

28. În cadrul procesului decizional de cumpărare, cea de-a a treia fază se referă la:

A. evaluarea post-cumpărare;
B. căutarea de informaţii şi identificarea alternativelor;
C. evaluarea mentală a variantelor considerate;
D. formularea intenţiei de cumpărare.

29. Deciziile programate se caracterizează prin:

A. au implicaţii financiare şi psihologice;

B. se referă la situaţii noi;
C. au un caracter repetitiv;
D. se iau în cazul unor produse complexe.

30. Gradul de cuprindere şi amploarea procesului de evaluare mentală a alternativelor depinde de unul
din următorii factori:

A. condiţiile economice generale;

B. costul luării unei decizii incorecte;
C. numărul şi densitatea populaţiei;
D. epuizarea stocului de produse la consumator.

31. În cazul regulii disjunctive de decizie, consumatorul stabileşte standarde minime:

A. numai pentru anumite atribute dominante;

B. pentru toate atributele considerate;
C. pentru un singur atribut;
D. nici una din variantele de mai sus.

32. Modalităţile ce au dobândit constanţă în timp referitoare la anumite produse/servicii reprezintă:

A. atitudinile;
B. intenţiile de cumpărare;
C. preferinţele de cumpărare;
D. obiceiurile de consum.

33. Schimbarea observabilă/neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorită efectelor

experienţei, care conduce la creşterea probabilităţii ca un act comportamental să fie repetat
reprezintă:

A. Percepţia;
B. Motivaţia;
C. Învăţarea;
D. Personalitatea.

6
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

34. Familia este cel mai tipic exemplu de:

A. grup modal;
B. grup de apartenenţă;
C. grup de referinţă;
D. nici una din variantele de mai sus.

35. Predispoziţiile învăţate de a reacţiona cu consecvenţă faţă de un obiect /clasă de obiecte, într-un mod
favorabil/nefavorabil reprezintă:

A. Percepţia;
B. Motivaţia;
C. Atitudinea;
D. Învăţarea.

36. Clasa socială poate fi operaţionalizată prin următoarele caracteristici:

A. Ocupaţia;
B. Veniturile;
C. Nivelul de educaţie;
D. Toate variantele de mai sus.

37. Deciziile neprogramate se caracterizează prin:

A. au un caracter repetitiv;
B. sunt decizii de rutină;
C. se referă la situaţii noi;
D. se iau în cazul unor produse de uz curent.

38. Dispoziţia favorabilă/nefavorabilă faţă de un anumit obiect social reprezintă:

A. dimensiunea cognitivă a atitudinii;

B. dimensiunea conativă a atitudinii;
C. dimensiunea afectivă a atitudinii;
D. nici una din variantele de mai sus.

39. Procesul prin care consumatorul recepţionează, selectează, organizează şi interpretează stimuli din
mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificaţie reprezintă:

A. Atitudinea;
B. Învăţarea;
C. Motivaţia;
D. Percepţia.

7
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

Partea a IV – a – Marketingul serviciilor

40. Pentru atenuarea efectelor variabilităţii serviciilor, marketingul propune următoarele modalităţi:

A. furnizarea de reprezentări fizice şi conceptuale;

B. personalizarea serviciilor şi consecvenţă în controlul calităţii;
C. extinderea mecanizării în procesul de prestare şi stabilibirea unui standard ridicat în selecţia şi
pregătirea personalului;
D. stimularea cererii în perioadele de declin şi introducerea unor servicii complementare în perioadele
de vârf.

41. În cadrul modelului SERVQUAL, ecartul 2 evidenţiază diferenţele ce pot să apară între:

A. aşteptările clienţilor şi ceea ce crede întreprinderea despre aceste aşteptări;

B. normele de calitate adoptate de întreprindere şi prestarea efectivă a serviciilor;
C. aşteptările clienţilor percepute corect de întreprindere şi normele de calitate adoptate de aceasta;
D. prestarea efectivă a serviciului şi promisiunile făcute de întreprindere.

42. Segmentarea psihologică presupune gruparea purtătorilor cererii în funcţie de:

A. atitudinea acestora;
B. principalul beneficiu aşteptat;
C. motivaţia acestora;
D. caracteristicile stilului lor de viaţă.

43. Poziţionarea pe piaţă prin disciplinele valorii presupune utilizarea următoarelor criterii:

A. statutul de lider de piaţă al serviciului, excelenţa operaţională şi apropierea de client;

B. excelenţa operaţională, preţul, uşurinţa accesului;
C. preţ, uşurinţa accesului, serviciu cu valoare adăugată;
D. apropierea de client, serviciu cu valoare adăugată, uşurinţa accesului.

44. Din perspectiva consumatorului variabilele mixului de marketing sunt:

A. preţul, comunicarea, distribuţia şi clientul şi valoarea lui;

B. clientul şi valoarea lui, comoditatea achiziţiei, comunicarea şi costurile;
C. comoditatea achiziţiei, produsul, promovarea şi costul;
D. produsul, preţul, distribuţia şi promovarea.

45. Un hotel percepe prețuri diferențiate în funcție de sezon datorită:

A. perisabilității serviciilor sale

B. inseparabilității serviciilor sale
C. intangibilității serviciilor sale
D. niciuna din aceste variante

8
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

46. Matricea de poziţionare a serviciilor în cadrul ofertei se construieşte în funcţie de percepţia

consumatorilor faţă de următoarele atribute:

A. uşurinţa accesului şi preţ;

B. utilitatea şi calitatea serviciilor;
C. utilitatea şi distribuţia serviciilor;
D. calitatea şi promovarea serviciilor.

47. Rolul primordial al gestionării reprezentărilor tangibile este:

A. îmbunătăţirea calităţii serviciului;

B. stimularea senzorială a clientului;
C. formarea primelor impresii;
D. operaţionalizarea strategiei de marketing.

48. În funcţie de poziţia întreprinderii prestatoare faţă de variaţia cererii, întâlnim următoarele strategii
de preţ:

A. strategia preţurilor forfetare şi strategia preţurilor înalte;

B. strategia preţurilor diferenţiate temporal şi strategia preţurilor combinate;
C. strategia preţurilor nediferenţiate temporal şi strategia preţurilor diferenţiate temporal;
D. strategia preţurilor moderate şi strategia preţurilor forfetare.

49. În cazul reţelei de distribuţie constituită din mai multe locuri de prestare şi a ofertei constituită dintr-
un număr redus de servicii, întâlnim următoarele caracteristici specifice:

A. standardizarea serviciilor şi specializarea procesului de prestare;

B. standardizarea serviciilor şi nivel ridicat al preţului;
C. specializarea procesului de prestare şi promovarea imaginii întreprinderii;
D. nivel ridicat al preţului şi promovarea imaginii întreprinderii.

50. Componentele comunicării integrate de marketing în servicii sunt:

A. comunicarea internă şi comunicarea interactivă;

B. comunicarea externă şi comunicarea online;
C. comunicarea de grup şi comunicarea interpersonală;
D. comunicarea externă şi comunicarea internă.

1. B 11. B 21. A 31. A 41. C

2. C 12. D 22. A 32. D 42. D
3. A 13. C 23. D 33. C 43. A
4. B 14. B 24. C 34. B 44. B
5. A 15. A 25. B 35. C 45. A
6. C 16. A 26. B 36. D 46. B

9
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice

7. A 17. D 27. B 37. C 47. D

8. A 18. B 28. C 38. C 48. C
9. A 19. A 29. C 39. D 49. A
10. B 20. A 30. B 40. B 50. D

10