Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Turismul în România

Studenți: Dogaru Andreea-Ioana

Gogioiu Teodor-Virgil
Gabor Andrei
Grupa: 302

București, 2023
Partea I

Turismul este una dintre cele mai importante și dinamice industrii din lume, cu o
istorie îndelungată și bogată și cu o contribuție semnificativă la economia globală.

Turismul este o ramură importantă a economiei, care implică călătorii și vizitarea altor locuri
cu scopul de a experimenta alte culturi, istorie, gastronomie și a petrece timp de relaxare și
divertisment. Potrivit Organizației Mondiale a Turismului (OMT), turismul reprezintă una
dintre cele mai mari industrii din lume, cu o contribuție semnificativă la creșterea economică
și la crearea locurilor de muncă.

Importanța turismului poate fi văzută în mai multe aspecte, de exemplu:

Contribuie la dezvoltarea economiei locale - Turismul poate fi o sursă importantă de

venituri pentru comunitățile locale, prin crearea de locuri de muncă în sectorul turistic și prin
stimularea dezvoltării economice. Îmbunătățirea relațiilor internaționale - Turismul poate
ajuta la îmbunătățirea relațiilor internaționale prin promovarea schimburilor culturale și a
dialogului intercultural. Promovarea patrimoniului cultural și natural - Turismul poate fi un
instrument puternic pentru promovarea patrimoniului cultural și natural al unei țări sau
regiuni, prin atragerea de turiști și creșterea gradului de conștientizare și interes pentru
acestea. Creșterea încrederii și înțelegerii între oameni - Turismul poate ajuta la creșterea
încrederii și înțelegerii între oameni din diferite țări, prin promovarea dialogului și a
respectului reciproc.

Turismul mondial este una dintre cele mai mari industrii din lume, cu o valoare
estimată la peste 8 trilioane de dolari în 2019, conform Organizației Mondiale a Turismului
(OMT). Turismul contribuie cu peste 10% la PIB-ul global și cu peste 300 de milioane de
locuri de muncă. De asemenea, turismul poate fi o sursă importantă de venituri pentru țările
în curs de dezvoltare. În ultimii ani, turismul a fost marcat de mai multe tendințe importante,
cum ar fi creșterea turismului internațional, dezvoltarea turismului digital și creșterea
interesului pentru turismul responsabil din punct de vedere social și ecologic.

Turismul a început să se dezvolte în România încă din secolul al XIX-lea, odată cu

dezvoltarea stațiunilor balneare din Băile Herculane și Vatra Dornei. În perioada interbelică,
turismul a devenit din ce în ce mai popular în România, cu dezvoltarea stațiunilor de pe
litoralul Mării Negre și a stațiunilor de schi din munții Carpați.
 În prezent, turismul este una dintre cele mai importante industrii din România,
contribuind cu aproximativ 5% la PIB-ul țării și cu peste 500.000 de locuri de muncă. Potrivit
datelor din 2021 ale Institutului Național de Statistică, numărul de turiști străini care au
vizitat România a crescut cu 50% față de anul anterior.

Turismul este o ramură economică foarte diversă, care include o varietate de activități
precum cazare, transport, restaurante și divertisment. Turismul poate fi clasificat în mai multe
categorii, cum ar fi turismul de afaceri, turismul cultural, turismul ecologic, turismul medical
și turismul sportiv.

Turismul se caracterizează prin faptul că este foarte sensibil la schimbările economice

și politice, la schimbările climatice și la factorii de securitate. De exemplu, pandemia de
COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra industriei turismului la nivel global.

Turismul are o importanță semnificativă în economia mondială, contribuind cu peste

10% la PIB-ul global și cu peste 300 de milioane de locuri de muncă. Turismul poate fi o
sursă importantă de venituri pentru țările în curs de dezvoltare și poate contribui la reducerea
sărăciei și la creșterea nivelului de trai al populației din aceste țări. De asemenea, turismul
poate juca un rol important în dezvoltarea infrastructurii, precum construcția de aeroporturi,
drumuri și hoteluri, și poate atrage investiții străine directe în economia locală. Pe lângă
aceste beneficii economice, turismul poate contribui și la dezvoltarea socială și culturală, prin
promovarea diversității culturale și a înțelegerii interculturale.

Numărul de turiști în România pe o perioada

de 10 ani
25,000,000

20,000,000

15,000,000

10,000,000

5,000,000

0
2021 2020 2019 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012

Număr de turiști străini Număr de turiști români Total

 Figura 1 Numărul de turiști în România pe o perioadă de 10 ani
Sursa: Institutul Național de Statistică din România (INS)- https://insse.ro/cms/ro/content/turism-0
În 2021, România a înregistrat un total de 7.083.527 de turiști, din care 2.301.810 erau
turiști străini și 4.781.717 erau turiști români. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față
de anul precedent, în care numărul total de turiști a fost de 5.436.875.

În 2020, numărul de turiști a fost semnificativ afectat de pandemia de COVID-19 și

de restricțiile de călătorie impuse de multe țări. În acest an, numărul de turiști străini a fost de
1.725.201, în timp ce numărul de turiști români a fost de 3.711.674.

În 2019, România a înregistrat cel mai mare număr de turiști din ultimul deceniu, cu
un total de 21.700.905 de turiști. Acesta a inclus 12.955.471 de turiști străini și 8.745.434 de
turiști români.

În general, se poate observa o creștere constantă a numărului de turiști în România

între 2012 și 2019. Cu toate acestea, numărul a scăzut în 2020, iar în 2021 a crescut într-o
oarecare măsură față de 2019, dar nu a atins încă nivelul maxim de 21,7 milioane înregistrat
în acel an.

În ceea ce privește proporția turiștilor străini și a celor români, se poate observa că

turiștii români reprezintă în general o proporție mai mare decât turiștii străini, ceea ce
sugerează că turismul intern este o componentă importantă a industriei turistice din România.

În general, trendul numărului de turiști în România în ultimii ani a fost în creștere.

Deși au existat anumite fluctuații, se poate observa o tendință de creștere înregistrată în
perioada 2013-2019, cu o creștere semnificativă a numărului de turiști înregistrată în anii
2016 și 2017. În 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, numărul de turiști în România a
scăzut semnificativ.
 Cele mai vizitate orașe ale României în 2020
4,000,000
3,500,000
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
București Brașov Constanța Cluj-Napoca Sibiu

Număr de turiști cazați (2020) Nopți de cazare (2020)

Figura 2 Cele mai vizitate orașe ale României în 2020

Sursa: Institutului Național de Statistică (INS)- https://insse.ro/cms/ro/content/turism-0

București este capitala României și este centrul politic, economic și cultural al țării.
Orașul are multe atracții turistice, inclusiv muzee, parcuri și monumente istorice.

Brașov este situat într-o zonă pitorească, în apropierea Munților Carpați, și are o
istorie bogată. Orașul este cunoscut pentru centrul vechi bine conservat, Biserica Neagră,
Turnul Alb și Castelul Bran (castelul Dracula).

Constanța este cel mai mare oraș de pe coasta Mării Negre din România și are multe
atracții turistice, inclusiv plaje, muzee și situri arheologice.

Cluj-Napoca este un important centru universitar și cultural, cu multe muzee,

monumente istorice și evenimente culturale.

Sibiu este un alt oraș situat într-o zonă pitorească, cu o arhitectură medievală bine
conservată și multe atracții turistice, inclusiv cetatea Sibiu, Turnul Sfatului și Podul
Minciunilor.

Există și alte orașe în România care sunt populare printre turiști, dar care nu au ajuns
în topul celor mai vizitate orașe în 2020. Motivele pentru care un oraș poate fi mai sau mai
puțin vizitat pot fi variate, cum ar fi disponibilitatea de cazare, accesibilitatea prin transport,
existența de atracții turistice, gradul de dezvoltare economică și turistică, dar și factori
conjuncturali.

Pasageri străini

Aeroportul Internațional "Tulcea Danube Delta" (TCE)

Aeroportul Internațional "Henri Coandă" Craiova (CRA)
Aeroportul Internațional "Transilvania" Târgu Mureș
(TGM)
Aeroportul Internațional "Iași" (IAS)
Aeroportul Internațional "Sibiu" (SBZ)
Aeroportul Internațional "George Enescu" Bacău (BCM)
Aeroportul Internațional "Mihail Kogălniceanu" Constanța
(CND)
Aeroportul Internațional "Avram Iancu" Cluj (CLJ)
Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara (TSR)
Aeroportul Henri Coandă București-OTP
0 500,000 1,000,000 1,500,000 2,000,000

Figura 3 Cele mai vizitate aeroporturi din România în 2020

Sursa: Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR)- https://www.caa.ro/statistici/traficul-de-
pasageri/

Aceste aeroporturi sunt importante pentru turismul din România datorită locației lor
geografice, conexiunilor de transport și a numărului de turiști străini care ajung în aceste
locuri. Aeroportul Henri Coandă București - Otopeni este cel mai important aeroport din
România și este punctul principal de intrare pentru majoritatea turiștilor străini care vizitează
țara.

Observăm că există o mare diferență între numărul de pasageri străini aterizați pe

Aeroportul Henri Coandă București și celelalte aeroporturi din România. Acest lucru se
datorează faptului că Aeroportul Henri Coandă este cel mai mare și cel mai bine conectat
aeroport din țară, servind drept poartă de intrare pentru mulți turiști care vizitează România.

În ceea ce privește fluctuațiile în numărul de pasageri străini aterizați pe aeroporturile

din România, acestea sunt influențate de o varietate de factori, cum ar fi condițiile
economice, tendințele turistice internaționale, evenimentele sportive și culturale, politica și
situația securității, precum și prețul biletelor de avion.
 Pentru a crește numărul de pasageri străini aterizați pe celelalte aeroporturi din
România, este important să se îmbunătățească infrastructura aeroporturilor și conexiunile lor,
să se dezvolte noi rute aeriene și să se promoveze mai bine destinațiile turistice din aceste
regiuni. De asemenea, poate fi util să se acorde stimulente fiscale și alte facilități companiilor
aeriene care decid să opereze pe aceste aeroporturi.

De asemenea există mai multe modalități de transport care sunt utilizate de turiști.
Transportul feroviar: în 2020, numărul total de călători transportați pe calea ferată în
România a fost de aproximativ 23,3 milioane de persoane. Cele mai circulate rute feroviare
sunt cele care leagă Bucureștiul de principalele orașe din țară.

Transportul rutier: transportul rutier este una dintre cele mai utilizate modalități de
transport în România, fie că vorbim despre transportul intern sau cel internațional. În 2019,
numărul total de autoturisme înregistrate în România era de aproximativ 8,8 milioane, iar
numărul total de autovehicule comerciale era de aproximativ 1,4 milioane.

Transportul fluvial: deși nu este una dintre modalitățile de transport cele mai utilizate
în România, transportul fluvial are un potențial mare de dezvoltare, datorită faptului că
România are o rețea extinsă de râuri navigabile, inclusiv Dunărea. În 2019, numărul total de
pasageri transportați pe căile navigabile interioare din România a fost de aproximativ 1,2
milioane.

Tip unitate de cazare Număr de locuri

Hotel 219,668
Motel 2,834
Han 2,1
Pensiune agroturistică 12,389
Pensiune turistică 16,971
Cabană 9,874
Vila 4,758
Camping 4,681
Bungalow 482
Refugiu turistic 22
Alte unități de cazare 10,662
Total 284,441

Tabel 1 Numărul de locuri de cazare și tipurile de unități de cazare

Sursa: Institutul Național de Statistică (INS)- https://insse.ro/cms/ro/content/anuarul-statistic-al-
romaniei-2020.
 Tabelul prezintă numărul de locuri de cazare și tipurile de unități de cazare din
România, conform Institutului Național de Statistică. În anul 2020, cele mai răspândite tipuri
de unități de cazare din România au fost hotelurile (aproximativ 41% din totalul unităților de
cazare), pensiunile (aproximativ 38%) și campingurile (aproximativ 9%). În același an,
numărul total de locuri de cazare a fost de aproximativ 1,5 milioane, iar hotelurile au oferit
cele mai multe locuri de cazare (aproximativ 57% din totalul locurilor de cazare).

Se observă o creștere continuă a numărului de unități de cazare din România în ultimii

ani, de la aproximativ 16 mii în 2010 la peste 25 mii în 2019. De asemenea, se poate observa
că există o diversificare a tipurilor de unități de cazare, cu o creștere semnificativă a
numărului de unități de tip "alte tipuri de unități de cazare" și a celor de tip "cabane și
bungalouri", în timp ce numărul de hoteluri și pensiuni a crescut într-o măsură mai mică.

Această tendință arată că România devine o destinație turistică din ce în ce mai

atractivă, iar sectorul de cazare se dezvoltă pentru a satisface nevoile și preferințele variate
ale turiștilor. De asemenea, poate fi un semn al creșterii turismului intern și internațional în
România, ceea ce poate aduce beneficii economice și sociale pentru țară.

Tip de atracție Numărul de obiective turistice

Muzee 621
Monumente istorice 1.115
Parcuri naționale 23
Parcuri de distracții 8
Zone turistice rurale 159
Atracții turistice culturale 304
Alte atracții turistice 246

Tabel 2 Numărul și tipurile de atracții turistice din România

Sursa Institutul Național de Statistică (INS:- https://insse.ro/cms/ro/content/turism-3

Aceste date arată că România are o varietate bogată de atracții turistice, de la muzee și
monumente istorice până la parcuri naturale și de distracții. Se poate observa că cele mai
multe atracții turistice sunt muzee și monumente istorice, iar numărul acestora a crescut
constant în ultimii ani. De asemenea, există un număr semnificativ de zone turistice rurale și
alte atracții turistice, care reprezintă o oportunitate de a descoperi frumusețile naturale și
culturale ale României.

Tendința în această industrie este de a promova și dezvolta aceste atracții turistice și

de a le face mai accesibile și mai atractive pentru turiști. De exemplu, există eforturi pentru
reabilitarea și restaurarea monumentelor istorice, pentru dezvoltarea de noi parcuri naturale și
de distracții, și pentru promovarea zonelor turistice rurale și a altor atracții turistice mai puțin
cunoscute. Aceste eforturi ar trebui să conducă la creșterea numărului de turiști și la
dezvoltarea turismului în România.

În ceea ce privește taxele și impozitele, în România există o serie de taxe și impozite

aplicate în sectorul turistic, cum ar fi: taxa hotelieră (se aplică în cazul în care se oferă servicii
de cazare în unități de cazare, fiind percepută de către autoritățile locale);taxa de promovare
turistică (se aplică în cazul unităților de cazare și are rolul de a promova turismul în zonă,
fiind stabilită de autoritățile locale); TVA (se aplică în sectorul turistic conform legislației
fiscale în vigoare).

În ceea ce privește schemele de sprijin pentru industria turismului, există mai multe
programe și proiecte în acest sens, finanțate din fonduri europene sau din bugetul național,
precum: Programul Național de Dezvoltare a Turismului (are ca obiectiv dezvoltarea
turismului în România prin stimularea investițiilor și dezvoltarea infrastructurii
turistice);Programul Operațional Regional (finanțează proiecte care vizează dezvoltarea
infrastructurii turistice regionale); Programul IMM Invest (oferă finanțare pentru
întreprinderile mici și mijlocii din sectorul turistic pentru investiții și dezvoltare).

Industria turismului este una dintre cele mai importante surse de venit pentru
economia României. Politica și reglementările turistice au un impact semnificativ asupra
dezvoltării acestei industrii și asupra atragerii turiștilor în țară.

În primul rând, taxele și impozitele pot afecta atât oferta, cât și cererea de servicii
turistice. Taxele ridicate pot face ca prețurile să crească, ceea ce poate reduce atractivitatea
României pentru turiști. În plus, impozitele mari pot descuraja investitorii din industria
turismului, ceea ce poate limita dezvoltarea acestei industrii.

Pe de altă parte, schemele de sprijin pentru industria turismului pot avea un efect
pozitiv asupra creșterii numărului de turiști și asupra dezvoltării infrastructurii turistice.
Astfel de scheme pot include subvenții pentru investițiile în turism sau reducerea taxelor și
impozitelor pentru întreprinderile din industria turismului. Acestea pot încuraja investitorii să
dezvolte mai multe facilități turistice și să ofere servicii de calitate superioară, ceea ce poate
îmbunătăți atractivitatea României pentru turiști.

În plus, politica și reglementările privind conservarea mediului înconjurător și

protejarea patrimoniului cultural pot afecta turismul în România. Oferirea de facilități și
servicii turistice în armonie cu mediul înconjurător și cu respectarea patrimoniului cultural
poate crește atractivitatea României pentru turiști interesați de experiențe autentice și
durabile.

Anul Contribuția turismului la PIB (%)

2021 3.7%
2020 1.9%
2019 5.1%
2018 5.0%
2017 4.9%
2016 4.5%
2015 4.3%
2014 4.1%
2013 3.9%
2012 3.8%

Tabel 3 Contribuția turismului la PIB(%)

Sursa: Banca Națională a României-https://www.bnr.ro/Statistica-macropruden-3477.aspx.

În general, se poate observa o creștere a contribuției turismului la PIB-ul României în

ultimii 10 ani, cu o ușoară scădere în anul 2020, cauzată de pandemia de COVID-19 și
măsurile de restricție impuse. În anul 2019, turismul a contribuit cu 5,3% la PIB-ul României,
cel mai mare procent din perioada prezentată în tabel.

De asemenea, se poate observa o fluctuație a contribuției turismului la PIB în perioada

de referință, acest lucru fiind influențat de factori precum crize economice, evenimente de
importanță internațională, schimbări în legislația și politicile guvernamentale privind turismul
etc.

În general, o creștere a contribuției turismului la PIB este pozitivă pentru economia

țării, deoarece generează venituri pentru sectorul turistic și are un efect de multiplicare asupra
altor sectoare, cum ar fi transportul, comerțul și serviciile. Totodată, o politică adecvată și
reglementare eficientă a sectorului turistic poate contribui la dezvoltarea durabilă a turismului
și la protejarea patrimoniului natural și cultural al țării.

Înainte de Revoluție, turismul din România era controlat de stat și se concentra în

principal pe dezvoltarea infrastructurii și a stațiunilor balneare, în scopul de a oferi tratamente
medicale și de a atrage turiști străini. Existau câteva stațiuni populare precum Mamaia, Eforie
Nord, Neptun și Sovata, dar majoritatea turismului era intern.

După Revoluție, industria turismului s-a privatizat și s-au făcut eforturi pentru a
atrage turiști străini prin promovarea istoriei și culturii românești. Au fost dezvoltate noi
destinații turistice, cum ar fi Delta Dunării și Transilvania, și s-a încurajat dezvoltarea
turismului de aventură, cum ar fi excursii în munți și sporturi extreme.

De asemenea, au fost introduse scheme de sprijin pentru investițiile în turism, cum ar

fi scutirea de impozit pentru investiții în stațiuni balneare sau zona rurală. Aceste măsuri au
dus la creșterea numărului de unități de cazare și de atracții turistice.

Astfel, putem observa o tranziție de la un turism controlat de stat și concentrat în

principal pe turismul balnear intern, la unul privatizat și axat pe atragerea turiștilor străini
prin promovarea culturii și istoriei românești, dar și prin dezvoltarea turismului de aventură.

O altă diferență notabilă între perioada de dinainte și după Revoluția din 1989 este
schimbarea priorităților și a modului în care este gestionată industria turismului în România.
Înainte de Revoluție, turismul era văzut ca o sursă de venit secundară și era subdezvoltat, în
timp ce în prezent, turismul este considerat unul dintre cele mai importante sectoare ale
economiei naționale și este promovat activ de către guvern și alte organizații.

În plus, după Revoluție, România s-a deschis treptat către turismul internațional, ceea
ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de turiști străini care vizitează țara. Înainte de
Revoluție, numărul de turiști străini care vizitau România era foarte scăzut, iar majoritatea
vizitelor erau organizate în scopuri oficiale sau de afaceri.

În prezent, România se bucură de o poziție mai puternică pe piața turistică

internațională și atrage un număr mare de turiști din Europa și din întreaga lume datorită
patrimoniului său cultural bogat, a peisajelor naturale impresionante și a prețurilor relativ
mici. De asemenea, în ultimii ani, guvernul român a adoptat mai multe politici și programe
pentru a sprijini dezvoltarea turismului, inclusiv stimulente fiscale și alte forme de sprijin
pentru operatorii din industria turismului.
 În general, putem spune că industria turismului din România a evoluat semnificativ în
ultimele decenii, trecând de la un sector subdezvoltat și neglijat la unul dintre cele mai
importante sectoare ale economiei naționale, cu o contribuție semnificativă la PIB și cu un
potențial ridicat de creștere în viitor.

Partea II
 Bibliografie

Organizația Mondială a Turismului (OMT) - https://www.unwto.org/what-tourism; Institutul

Național de Statistică (INS) - https://insse.ro/cms/ro/content/turism-0

Banca Națională a României-https://www.bnr.ro/Statistica-macropruden-3477.aspx.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR)- https://www.caa.ro/statistici/traficul-de-pasageri/