Analiza serviciilor de turism

pe piața românească

Profesor dr. Pricope Alina Petronela

Student:
Andronic Eugenia

BRAȘOV, 2021
Universitatea Transilvania din Brașov

Contents
Întroducere.................................................................................................................................- 3 -
Capitolul 1 Rolul serviciilor de turism în economia României.............................................- 3 -
1.1 Serviciile Turistice. Caracterizare generală.......................................................................- 3 -
1
 1.2 Analiza serviciilor de turism în România în perioada 2018-2020....................................- 4 -
1.3 Principalele agregate economice specifice serviciilor turistice.......................................- 4 -
1.3.1 Analiza comparativă a structurilor de primire turistică 2018-2020..............- 5 -
1.3.2 Analiza comparativă ocuparea forței de muncă și activitatea pe sex 2018-2020-
6-
1.3.3 Analiza comparativă a călătoriilor din turism ca pondere din PIB 2010-2020. -
7-
Capitolul 2 Tendințe în evoluția serviciilor de turism din România....................................- 7 -
2.1Turismul României în pandemie........................................................................................- 7 -
2.2 Tendințe de evoluție în turismul Românie......................................................................- 10 -
Concluzii...................................................................................................................................- 11 -

Întroducere
După cel de-al II război mondial au apărut noi modificări în viața socială economică a
populației precum, se folosește pe larg automatica, cibernetica și alte tehnici de calcul în toate
sectoarele de activitate. S-au modernizat mijloacele de transport, iar toată societatea omenească
s-a industrializat la scară planetară. Aceasta societate industrializată pune accent pe mari centre
urbane, in consecință realizându-se aglomerări ale căilor de transport, familiilor din blocuri etc.
Totodata, prin organizarea științifică pe care o promovează, aduce posibilități de creștere a
productivității muncii. Dar, in același timp, societatea industrializată produce și efecte negative
asupra mediului ( poluarea în masă), precum și, influentează în mod direct sistemul nervos al
oamenilor ( stres psihic).
2
 Din acest motiv, apare tendința societății contemporane de a petrece cât mai mult timp
liber călătorind, fiind în căutare de locuri liniștite și neaglomerate. În acest context, odată cu
creșterea populației, sa diminuat factorul distanță-timp, datorită modernizării mijloacelor de
transport, în consecință turismul, devenind o trăsătură remarcabilă a epocii.
Organizația Mondială de Turism (OMT), a definit conceptul de turism astfel ,, reprezintă
un fenomem social, cultural și economic care presupune deplasarea oamenilor în orașe sau locuri
în afara mediului lor obișnuit în scopuri personale (petrecerea timpului liber) sau de afaceri,
pentru o perioadă de peste 24 ore, fără a depăși un an”. Conform acestor aspecte, activitatea
turistică presupune elemente cu rol decisiv în realizarea actului turistic și care servesc drept bun
argument pentru a include turismul în sectorul terțiar al serviciilor.

Capitolul 1 Rolul serviciilor de turism în economia României

1.1 Serviciile Turistice. Caracterizare generală.
Serviciile turistice reprezintă ,,...ansamblu de activități ce au ca obiect satisfacerea tuturor
nevoilor turistului în perioada în care se deplasează”1. O parte din aceste activități au ca scop
satisfacerea unor necesități (hrană, odihnă), iar altele reprezintă caracteristici specifice turismului
(organizarea călătoriilor, agrement etc.).
Trăsăturile serviciilor turistice:
 Imaterialitate
 Nestocabilitate
 Simultaneitatea producției și consumul lor
 Inseparabile de prestatorul acestora
 Intangibile
 Personalizate
 Grad accentuat de sezonalitate
 Complexitate
În ultimii ani, datorită unui ritm accelerat de dezvoltare, cât și a tendințelor de diversificarea,
prestarea serviciilor de turism sa imbogățit cu conținut, iar clasificarea acestor se poate realiza
după mai multe criterii. În general, pentru a satisface consumatorul, derularea prestației turistice
presupune următoarele tipuri de servicii:
 Servicii de cazare;
 Servicii de alimentație;
 Servicii de agrement-diverstisment;
 Servicii de trasnport;
 Servicii suplimentare (informații, activități culturale, închirieri de obiecte etc.).
1.2 Analiza serviciilor de turism în România în perioada 2018-2020
După cum am povestit anterior, turismul ca sector economic, include o gamă largă de
servicii, începând cu informare, cazare, alimentație, agrement etc. În economia națională,
turismul reprezintă un element stimulator, presupunând o cerere anumită de servicii și bunuri
care pune în mișcare o creștere în sfera producției acestora. În acest context, cererea determină o
ajustare a ofertei, aceastea din urmă materializându-se în dezvoltarea structurilos turistice și
indirect stimulează producția ramurilor participante. În consecință dezvoltarea turimului duce la
un semnificativ spor de producție.
Aportul serviciilor turistice la creare PIB diferă de la o zonă la altă, de la un continent la
altul, in funcție de nivelul acestuia și de dezvoltarea economiei țărilor respective. Astfel, în
Europa - principala zonă turistică a lumii - cota de participare a turismului la PIB este de 14,0%,
pe când în România, turismul a participat doar cu 2-3% la creare PIB.

1
Ispas, A., (2017), Economia Turismulu, Universitatea Transilvania din Brașov, Suport de curs pentru ID, Brașov,
pag. 92
3
1.3 Principalele agregate economice specifice serviciilor turistice
Agregatele economice sunt foarte utile, întrucât oferă indicatori statistici referitori la ramurile
turismului. Principalele mărimi statistice sunt următoarele:
 Structurile de primire turistică;
 Ocuparea forței de muncă și activitatea pe sex și vârstă - date anuale;
 Valoarea adăugată brută din industriile turismului (VABIT);
 Valoarea adăugată brută directă din turism (VABDT);
 Produsul intern brut direct din turism (PIBDT).
1) Structurile de primire turistică, reprezintă toate construcțiile și amenajările, care oferă
serviciul de cazare permanent sau sezonier turiștilor.
2) Valoarea adăugată brută din industriile turismului (VABIT) se obține prin însumarea
valorilor adăugate brute totale din toate industriile turismului. Acesta exclude industriile
neturistice a căror producție a fost achiziționată de vizitatori.
3) Valoarea adăugată brută directă din turism (VABDT) reprezintă suma părții din valoarea
adăugată brută generată de industriile turismului şi de alte industrii ale economiei care
sunt direct în serviciul vizitatorilor. ,,Direct” face referire la valoarea care conduce doar
la consumul vizitatorilor.
4) Produsul intern brut direct din turism (PIBDT) reprezintă consumul turistic interior ca
parte a valorii adăugate (la prețuri de bază) generată de toate industriile la care se adaugă
suma impozitelor nete asupra producției şi importurilor incluse la prețuri de achiziție.
În continuare, se vor prezenta statistic indicatorii economici principali ca parte din serviciile
turistice, analiză comparativă între anii 2018-2019-2020. Pentru a se realiza analiza serviciilor
de turism sau creat așa numitele ,,achete statistice” care au constituit drept sursă de date pentru
completarea tabelelor și graficelor. Printre populația țintă au fost turiștii nerezidenți, cât și
persoanele rezidente cu vârsta de cel puțin 15 ani.

1.3.1 Analiza comparativă a structurilor de primire turistică 2018-2020

Grafic 1.1 Structuri de primire turistică-%-
2017 = 100%
130
123.9
121
120

110 108.8 108.4 108.9

107.8 106.6 104.2
100

90

80
73.1
70
2018 2019 2020

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Capacitatea de cazare existentă
Capacitatea de cazare în funcțiune
Sursa: Turismul României Breviar Statistic 2021

Se subînțelege că structurile turistice cu funcție de cazare turistică în 2018, față de anul

2017, au crescut cu cca 23,9%, însă în 2020 față de 2018 au scăzut, ajungând la 108,8% de la

4
123,9% (-15.1%). Totuși, influența pandemiei sa simțit considerabil la capacitatea de cazare în
funcțiune, ajungând să scadă până la 73,1%.
Capacitatea de cazare în funcțiune exprimă corelația dintre ”numărul de locuri cu
numărul de zile de funcționare a unității de cazare [...] exprimată în locuri-zile și frecvent
utilizată în determinarea gradului de ocupare a capacității de cazare” 2.

1.3.2 Analiza comparativă ocuparea forței de muncă și activitatea pe sex 2018-2020

Fenomenul turistic și dimensiunile sale, iese în evidență prin resursele umane existente în
turism. Acestea reprezintă un rol important pentru a stimula cererea, cât și a menține interesul
persoanelor față de un anumit produs turistic. Ca rol economic, putem preciza că, relația turism
și utilizarea forței de muncă, este una destul de importantă, întrucăt ”creează noi locuri de
muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare,
contribuind astfel la atenuarea șomajului”3

Grafic 1.2 Ocuparea forței de muncă pe sexe, activitatea ”Hoteluri și restaurante”–mii

persoane-

223.3

2020 90.5

133.1

215.5

2019 89.1

126.4

204.2

2018 81.8

122.4

0 50 100 150 200 250

TOTAL Bărbați Femei

Sursa: Balanța forței de muncă, edițiile 2018-2020
Comparativ cu anul 2018, în 2020 se observă o creștere ale numărului de persoane
ocupate înregistrate în sectorul serviciilor ,,Hoteluri și restaurante”. Totodată, din graficul 2
observăm că femeile sunt mai implicate în muncă reprezentând o pondere mai mare din total. Iar
din Tabel 1 se observă că ponderea populației ocupate din turism în totul serviciilor este una
mică de cca 2.5%, ocupând în anul 2020 locul 9, după activitatea ”Învățământ” cu o pondere de
4,4%.
Putem aminti aici că angajații din turism, reprezentând un domeniu în care pregătirea lor
depinde în mare parte de calitatea produsului, aceștia ar trebui să posede următoarele
caracteristici: cunoștințe de limbă străina (principală fiind engleza), amabilitate, putere de
convingere, abilități de comunicare, flexibilitate etc.
2
Ispas, A., (2017), Economia Turismulu, Universitatea Transilvania din Brașov, Suport de curs pentru ID, Brașov,
pag. 78
3
Boghean, C., Economia Turismului, Disciplină de specialitate la specializarea ECTS, Suceava, pag. 12
5
Tabel 1.1 – Ponderea populației ocupate din turism în totalul populației ocupate din România
Indicatori 2018 2019 2020
Populația ocupată în 204,2 mii persoane 215,5 mii persoane 223,6 mii persoane
hoteluri și
restaurante (mii)
Ponderea populației 2,4 % 2,5 % 2,6 %
ocupate din turism în
totalul populație (%)
Sursa: Balanța forței de muncă, edițiile 2018-2020

1.3.3 Analiza comparativă a călătoriilor din turism ca pondere din PIB 2010-2020
În decursul anilor, călătoriile ca parte integrată din turismul în România a reprezentat
aproximativ 5% din PIB al țăriii. Cea mai mare valoare în decursul anilor 2010-2020 s-a
înregistrat în anul 2017cu o pondere de cca 5.4%, iar cea mai mică în 2013 cu 4.9%. Iar, din
2018, industria turismului a rămas cu o pondere de 5.3% din PIB.

Grafic 1.3 Călătoriile din turism ca pondere din PIB 2010-2020

Călătoriile din turism ca pondere din PIB %

6%
5% 5%
5% 5% 5% 5%
5%

5%
5% 5%
5% 5%

5%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

PIB %
Sursa: Statista, Economy&Politics, Călătoriile și turismul în România ca pondere din PIB între
1995 și 2020

Capitolul 2 Tendințe în evoluția serviciilor de turism din România

2.1Turismul României în pandemie
Industria turismului este, prin definiție, una dintre cele mai vulnerabile industrii atunci
când vine vorba la amenințări legate de o criză economică, militară sau medicală. COVID-19 a
produs efecte dramatice pentru industria turismului, iar afacerile românești nu au fost ocolite.
Agențiile de turism din România au raportat că în acest an afacerile lor au scăzut 80-90%
comparativ cu anii anteriori.
Un important ONG din industria turismului din România (Alianța pentru Turism) a
declarat că deşi contribuția turismului în PIB pentru România a suferit o gravă scădere în 2020,
cu măsurile adecvate acest neajuns ar putea fi depășit 2025 (Figura 2.1).

6
 Conform statisticilor au scăzut considerabil structurile de primire turistică cu funcțiunea
de cazare, cca 15%. Totodată au scăzut și sosirile vizitatorilor străini în România cu cca 40% în
2020 față de 2019 (Grafic 2.2), conform Institutului Național de Statistică4.
Din totalul sosirilor, românii au reprezentat 93%, dar cu 56% mai puțin față de 2019. De
asemenea, au scăzut înnoptările cu 48% (Grafic 2.1). Cea mai dificilă perioadă pentru turism a
fost în anul 2020, lunile martie-iunie, dar din iulie s-a observat o revenire.
Totodată, industria turismului a fost afectată și în ceea ce privește încasările, cifra de
afaceri, personalul, unitățile de turism în funcțiune, multe au fost închise, iar unele au eșuat din
cauza restricțiilor impuse de autorități. Totuși, România a salvat turismul prin prisma comorilor
naturale, culturale și istorice, petrecându-și vacanțele mai mult la munte și în mediul rural,
preferând cazare în hoteluri mici.
Turismul rural a reprezentat o nișă care a oferit cele mai sigure sejuri, datorită
multitudinilor de activități în natură potrivite pentru familii și grupuri mici de prieteni. Un alt
motiv pentru care românii au optat pentru vacanțe rurale a fost, unitățile turistice aflate la
distanțe mici de obiectivele turistice, cât și avantajele pensiunii, care este izolată, cu curte mare,
facilități suplimentare și ospitalitatea tradițională românească.

Figura 2.1 Prognoza contribuției turismului în PIB-ul României

Sursa: Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc – Alianța Pentru Turism

Grafic 2.1 Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică –număr-

4
INS, (2021), Turismul României – Breviar Statistic, 6.1 Sosirile vizitatorilor străini în România, pag. 70
7
 24795253

12581775

5290838

997365
2019 2020

Români Străini
Sur
sa: Turismul României – Breviar Statistic, 2021

Tabel 2.1 Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică –număr-
2019 2020
Români 24795253 13581775
Străini 5290838 997365
Total 30086091 14579140
Sursa: Turismul României – Breviar Statistic, 2021

Grafic 2.2 Sosirile vizitatorilor străini în România –număr-

12815430

5022723

2019 2020

Străini
Sursa: Turismul României – Breviar Statistic, 2021

Tabel 2.2 Sosirile vizitatorilor străini în România –număr-

2019 2020
Total 12815430 5022723
Sursa: Turismul României – Breviar Statistic, 2021
2.2 Tendințe de evoluție în turismul Românie
Turismul este o industrie a viitorului, având potențial, atât de a oferi venituri, cât și de
dezvoltare a unei industrii a ,, frumuseții”, deoarece protejează, păstrează și contribuie la
amenajarea mediului afectat de alte activități umane.
Trebuie să recunoaștem faptul că tehnologia a determinat a determinat o schimbare pe
mai multe piețe. În sectorul turismului aceasta sa pronunțat destul de mult și a determinat o
evoluție prin inovație, de la modul cum rezervăm călătoriile până la experiența pe care o trăim.
Deseori ne punem întrebarea, care sunt modalitățile practice prin care sa marcat evoluția
serviciilor turistice? Voi prezenta câteva exemple definitorii care au marcat trecerea către o altă
epocă a turismului.

8
 1) Serviciul Clienți s-a mutat în mediul online – Acest serviciu este imperativ în orice
afacere și piață, și în special în industria turismul care se bazează în mare parte pe
relația Client-Prestator. În ultimii ani s-a observat o schimbare a Serviciului Clienți de
la canlaele tradiționale la mediul rentabil al rețelelor sociale. Acest lucru cuprinde
fiecăre etapă, de la rezervarea biletului online, livrarea actualizărilor automate de
călătorie, urmărirea datelor și verificarea bagajelor. Rețelele sociale permit, de
asemenea, companiilor de turism și companiilor aeriene să trimită actualizări în timp
real clienților, privind informațiile cu privire la un zbor întârziat sau solicitărilor de
prețuri pentru o anumită călătorie.
2) Resurse digitale de zbor – Majoritatea companiilor aeriene au redus haosul biletelor
fizice, hărți, cărți de îmbarcere și chitanțelor prin intermediul dispozitivelor mobile.
Online putem vedea și prețuri predictive, prin Google Flights. Totodată, aplicațiile
companiilor aeriene permit stocarea biletelor pe smartphon-uri, cât și ghidează
pasagerii prin aeroporturile extinse până la poarta necesară.
3) Planificarea trasportului – tehnologia a schimbat pentru totdeauna trasnportul de
călătorie. Acest lucru este dovedit prin popularitatea Uber și Bolt. Acum este o
obișnuință să ne aranjăm o călătorie de pe dispozitivele personale. Călătorii pon
comanda la cerere o călătorie de la aeroport sau de la hotel în câteva secunde.
4) Realitata Virtuală (VR) – aceasta din urmă reprezintă o tehnologie care oferă tururi
virtuale ale destinațiilor turistice. Clienții pot experimenta locații îndepărtate din
confortul propriei case. Cele mai multe tururi 360 sunt acum compatibile cu
browserele web obișnuite și au fost foarte căutate în pandemie.
5) Chatbots – sunt bazate pe inteligență artificială și sunt capabile să ofere clienților
răspunsuri la întrebări, indiferent de disponibilitatea personalului. Acest lucru poate fi
esențial deoarece reduce timpul așteptărilor. Aceștia răspund la întrebări obișnuite,
care au răspunsuri standard. De asemena, sunt receptivi la întrebările despre politicile
COVID și măsuri de siguranță sau igienă.
În prezent asistăm la trei tendințe principale în turismul românesc: sustenabilitatea,
ecoturism și creșterea turismului cultural.
Sustenabilitatea are 3 aspecte independente: economic, socio-cultural și de mediu.
Aceasta presupune permanență, ceea ce presupune că turismul durabil se referă la utilizarea
optimă a resurselor, minimizarea impactului negativ economic și maximizând beneficiile asupra
comunității, economiilor naționale și conservării mediului.
Turismul cultural este un tip de turism care se diferențiază clar de alte forme sau tipuri de
turism, în special prin motivație. Poate fi definit ca o formă de mobilitate turistică și scopul
principal este lărgirea orizontului cunoaşterii prin descoperirea patrimoniului arhitectural și
cultural-artistic. Fluxurile turistice încadrate în turismul cultural se caracterizează prin
constituirea unei clientele proprii care poate să fie specializată într-un anumit subiect (capabili să
parcurgă distanțe mari pentru un anumit subiect din pasiune), sau să fie atrași de tot ceea ce este
cultural sau incidental, ceea ce este de obicei majoritar şi este format din cei care, fiind în
vacanță de odihnă şi recreere, sunt în vizită şi vizitarea obiectivelor turistice în zonele în care se
află. O altă caracteristică a fluxurilor implicate în turismul cultural este apartenența
participanților la categorii socio-profesionale sau cu studii de nivel înalt sau mediu: elevi,
studenți, intelectuali și, prin urmare, caracterul său colectiv este incert.
Ecoturismul, ca formă de turism, a apărut din nevoia oamenilor de a se retrage în natură,
de a vizita și afla despre ariile naturale care au sau nu protecție națională sau internațională. Cele
3 obiecte ale ecoturismului sunt: conservarea diversității biologice și ecologice, promovarea
utilizării durabilă a biodiversității, distribuirea beneficiilor de ecoturism către populație și
comunități locale. Ca măsuri întru promovarea ecoturismului ar intra: transformarea dezvoltării
nedurabile actuale în forme mai durabile, stabilirea de standarde durabile pentru noile dezvoltări,
în special în medii sensibile, desemnarea zonelor pentru diferite grade de deplasare pe baza
transportului sau și capacitatea zonelor protejate, inclusiv sanctuare și zone liniștite, ca zone
9
potrivite pentru diferite niveluri de utilizare și dezvoltare turistică, reducerea poluării și
decongestionarea traficului de vacanță.

Concluzii
Serviciile turistice și însuși turismul afectează fiecare țară, având un puternic impact
asupra economiei, mediului înconjurător, cât și a comunităților. În același timp, turismul ne oferă
plăcere, distracție și creează legături între persoane care aparțin diferitor națiuni, religii și culturi
diferite.
Activitatea agenților economici din cadrul serviciilor turistice ( agenție de turism, o firmă
de transport, un restaurant, un hotel) se diferențiază la multe aspecte față de înterprinderile
producătoare de bunuri materiale. Ca diferențe vorbim de structură organizatorică, perceperea
calității serviciului prestat etc.
Serviciul turistic trebuie să fie conceput, ca în urma consumului individual, de către
consumator, să dobândească noi informații sau, chiar și, deprinderi noi. Numai astfel putem
vorbi despre un continut al serviciului de calitate. Iar în țaraa noastră, o astfel de orietare a
serviciului care se oferă cetățenilor imprimă un caracter important turismului în realizarea
calității vieții.

10
Bibliografie
1. Boghean, C., Economia Turismului, Suceava , pag 3-6;
2. Dumitru, N., Contribuția Turismului în procesul creșterii economice, Journal of Tourism,
No. 3, București, România;
3. Ioncică, M., Economia Serviciilor Abordări Teoretice și implicații practice, Editura
Uranus, pag 14-17;
4. Institutul Național de Statistică, Balanța Forței de muncă la 1 ianuarie 2018;
5. Institutul Național de Statistică, Balanța Forței de muncă la 1 ianuarie 2019;
6. Institutul Național de Statistică, Balanța Forței de muncă la 1 ianuarie 2020;
7. Institutul Național de statistică, România în cifre, Sinteze, Breviar Statistic. 2021;
8. Ispas, A., (2017), Economia Turismului, Universitatea Transilvania din Brașov, Suport
de curs pentru ID, Brașov, pag 75-111;
9. Pîrjol, F., Maxim, R.G., Nagy, A., Trends in Romanian Tourism, Timișoara;
10. Popa, N., (2012), Rolul serviciilor Turistice privind Evoluția Ofertei în Sector
Turismului, Universitatea Creștină ,,Dimitrie Cantemir”;
11. Popescu, A., (2021), THE IMPACT OF COVID-19 PANDEMIC ON ROMANIA'S
TOURIST FLOWS IN THE YEAR 2020;
12. Strategia Națională a României pentru dezvoltarea turismlui 2019-2030, (2018), Volumul
1: Raport privind Evaluarea Reapidă a sectorului touristic, București, România;
13. Untaru Elena-Nicoleta, (2012), Economia serviciilor Aplicații,Proiecte, Studii de caz,
Editura Universității Transilvania din Brașov;
14. 11 Key Techology Trends Emerging in the Travel & Tourism Industry, Revfine
Optimising Revenue, Travel and Tourism Tips, https://www.revfine.com/technology-
trends-travel-industry/

11