Sunteți pe pagina 1din 15

Sistemul veniturilor publice

Prof. univ. dr. Gheorghita Dincă


Principiile generale ale impunerii
 Principiile au în vedere ca aşezarea şi încasarea impozitelor să corespundă atât obiectivelor
social-economice ale politicii fiscale a statului din perioada respectivă, cât şi intereselor
plătitorilor.

1. Echitatea fiscală (justețea impunerii) –


 Plătitorii trebuie să contribuie cu impozite şi taxe în funcţie de venituri şi de avere.
 Presupune impunerea diferenţiată a veniturilor şi a averii şi stabilirea unui minimum de venit
neimpozabil, sarcina fiscală să fie stabilită pe baza puterii contributive, să fie generală.
2. Certitudinea impunerii - Mărimea impozitelor datorate să fie certă şi nu arbitrară: termenele,
modalităţile şi sumele de plată să fie clare, precise.
 3. Comoditatea perceperii impozitelor - Impozitele şi taxele trebuie să fie percepute la termenele şi
după o procedură cât mai simplă şi mai convenabilă pentru plătitori.

 4. Randamentul impozitelor - Sistemul fiscal să facă posibilă încasarea impozitelor cu cheltuieli cât
mai mici şi să fie cât mai acceptabil pentru plătitori.

 5. Unicitatea impunerii - Un venit impozabil să fie impus o singură dată şi cu un singur impozit într-o
anumită perioadă de timp.

 6. Stabilitatea impozitelor - Menţinerea la acelaşi nivel al randamentului impozitelor în toate fazele


ciclului economic. Reclamă legislaţie stabilă.

 7. Elasticitatea impozitelor- Impozitele să se poată adapta în timp cerinţelor bugetare (să poată fi
majorate când economia se dezvoltă şi să poată fi reduse când cheltuielile bugetare scad).
 8. Proporţionalitatea impunerii - Impozitul se calculează prin aplicarea cotelor proporţionale. Asigură
realizarea echităţii.

 9. Progresivitatea impunerii - Cotele de impozit şi impozitul cresc pe măsura creşterii venitului impozabil şi
a averii fapt ce afectează echitatea fiscală.

 10. Realitatea impunerii - Baza impozabilă (mărimea venitului impozabil), cuantumul averii şi impozitul se
determină pe baza calculelor bine fundamentate, fără supra sau subevaluări.

 11. Simplitatea impunerii - Impozitele să aibă reguli simple de calcul şi de încasat.

 12. Neutralitatea impunerii - Impozitele şi taxele să aibă un asemenea cuantum încât nici să nu stimuleze,
nici să nu afecteze activitatea contribuabililor.

 13. Moralitatea impunerii - Modul de impunere să fie echitabil, suportabil, legiferat şi aplicat în funcţie de
natura, mărimea venitului şi a averii.
Noțiuni generale privind impozitele și taxele
 Impozitul este plata bănească obligatorie, generală şi definitivă (nerambursabilă) efectuată de persoane fizice
şi juridice la bugetul statului sau la bugetele locale, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege, fără
obligaţia din partea statului de a presta plătitorului un echivalent direct şi imediat.

 Taxa este plata care se efectuează de persoane fizice şi juridice, către instituţii publice, de regulă pentru
serviciile prestate acestora de către stat.

 1. Plătitorul (subiectul impozabil, contribuabilul) - Persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata
impozitului

 2. Suportatorul impozitului (destinatarul) - Persoana ce suportă efectiv impozitul. Aceasta coincide sau nu
cu subiectul impozitului.
 3. Obiectul impunerii - Materia supusă impunerii
 4. Sursa impozitului - Din ce anume se plăteşte impozitul.

 5. Unitatea de impunere - Se foloseşte la exprimarea dimensiunii obiectului impozabil.

 6. Cota de impunere - Impozitul eferent unei unităţi de impunere.

 7. Asieta (modul de aşezare a impozitului)- Totalitatea măsurilor care se iau de către organele fiscale în legătură cu
fiecare subiect impozabil pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii materiei impozabile şi
determinarea impozitului datorat statului.

 trei metode de evaluare a materiei impozabile:


a)metoda evaluării indirecte bazată pe prezumţie,
b) metoda evaluării directe în care se folosesc diferite probe, registre, acte şi
c) metoda normativă prin care materia impozabilă este evaluată de legea impozitului respectiv.
8. Termenul de plată - Data până la care impozitul trebuie achitat statului.
Sistemul cotelor de impunere
 Obiectul impozabil determinat în mod concret cantitativ şi calitativ formează baza impozabilă.
 Cota de impunere reprezintă suma sau procentul care se aplică asupra bazei impozabile şi cu ajutorul căreia
se calculează impozitul.
 Cuantumul impozitului depinde deci de volumul bazei impozabile şi de mărimea cotelor de impunere.
 Cotele de impozit sunt diferenţiate în funcţie de natura şi mărimea venitului impozabil:

 A. Cotele fixe (forfetare) sunt stabilite în sumă fixă (egală), neschimbată, independent de mărimea venitului
impozabil, de mărimea averii sau de situaţia socială a plătitorului
 B. Cotele procentuale reprezintă un anumit procent din suta de lei de venit impozabil. Aceste cote
se aplică numai bazelor impozabile exprimate valoric. Ele se împart în:
 1. cote proporţionale - sunt acelea al căror procent rămâne nemodificat (constant), indiferent
de mărimea bazei impozabile şi de situţia socială a plătitorului.
 2. cote progresive - cresc pe măsura creşterii venitului impozabil, fie într-un ritm constant, fie într-
un ritm variabil. În funcţie de natura venitului impozabil, a averii impozabile şi de categoriile de
plătitori, cotele progresive pot să opereze orizontal sau vertical.
 3. cote regresive - nu sunt specifice economiei romȃnești; ele se micşorează pe măsura creşterii
venitului impozabil în scopul avantajării plătitorului.
A. cote fixe (în sumă fixă, egală, forfetară)

proporţionale
orizontale
B. cote procentuale progresive simple
verticale
compuse
regresive
Aplicatie

. Se consideră un venit impozabil de 15.000 u.m. Să se determine impozitul de plată și venitul net în
condițiile în care se practică următoarele cote de impunere:
a) Cota unică proporțională de 16%
b) Cote progresive simple, astfel: Tranșa de venit Cote progresive simple
până la 3.000 u.m. 10%
3.001 – 5.000 u.m. 15%
5.001 – 12.000 u.m. 20%
peste 12.000 u.m. 30%
Ex. Codul fiscal romanesc
 ART. 3 - Principiile fiscalității
 Impozitele și taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
 a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de
proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin;
 b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări
arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor,
respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina
influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
 c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe
baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia;
 d) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercițiu bugetar la altul
prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât
în perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză;
 e) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o
perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii
de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
Deducerea personala cf CF
  Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei
inclusiv, astfel:

i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 510 lei;


(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 670 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 830 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 1.310 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei,
inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc potrivit următorului tabel:

 Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă
deducerea personală.
 ┌─────────┬******────────┐
│Venit    │Persoane aflate în          │
│lunar    │întreţinere                 │
│brut     │                            │
├─────────┼────┬─────┬─────┬─────┬─────┤
│         │    │     │     │     │4 şi │
│de la …. │fără│1    │2    │3    │peste│
│la       │    │pers.│pers.│pers.│4    │
│         │    │     │     │     │pers.│
├────┬────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1   │1950│510 │670  │830  │990  │1310 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│1951│2000│495 │655  │815  │975  │1295 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2001│2050│480 │640  │800  │960  │1280 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2051│2100│465 │625  │785  │945  │1265 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2101│2150│450 │610  │770  │930  │1250 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2151│2200│435 │595  │755  │915  │1235 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2201│2250│420 │580  │740  │900  │1220 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2251│2300│405 │565  │725  │885  │1205 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2301│2350│390 │550  │710  │870  │1190 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2351│2400│375 │535  │695  │855  │1175 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2401│2450│360 │520  │680  │840  │1160 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2451│2500│345 │505  │665  │825  │1145 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2501│2550│330 │490  │650  │810  │1130 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2551│2600│315 │475  │635  │795  │1115 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2601│2650│300 │460  │620  │780  │1100 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2651│2700│285 │445  │605  │765  │1085 │
├────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│2701│2750│270 │430  │590  │750  │1070 │
CF cheltuieli cu sponsorizarea

 cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate


potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările
ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele
aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , această limită
se determină potrivit normelor;
 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
 Impozitul pe dividende
 ART. 43 - Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende
 (1) O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și
să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.
 (2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei
persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
 (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul
anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de
25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au
aprobat situațiile financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul
anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal
modificat, după caz, persoana juridică română care primește dividendele îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).
 (4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane
juridice române, dacă persoana juridică română care primește dividendele deține, la data plății dividendelor, minimum 10%
din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății acestora
inclusiv.
 (5) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română:
 a) fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative;
 b) organelor administrației publice care exercită, prin lege, drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al
statului/unității administrativ-teritoriale la acea persoană juridică română.

S-ar putea să vă placă și