Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing

ANALIZA PIEȚ EI PRODUSELOR

FAST FOOD DIN ROMÂ NIA

București 2009

0
 Cuprins

CAP 1. TEORIE

1.1 Segmentarea pietei.............................................................................................2

1.2 Mixul de marketing............................................................................................3

1.3 Strategia de marketing........................................................................................3

CAP2. PIATA PRODUSELOR DE FAST FOOD

2.1 Caracteristicile generale ale pietei.....................................................................4

2.2 Analiza ofertei....................................................................................................4

2.3 Analiza cererii....................................................................................................6

2.4 Analiza preturilor...............................................................................................8

2.5 Analiza promovarii............................................................................................11

CAP 3. CONCLUZII ……………………………………………………………….12

1
 CAP 1. TEORIE

1.1 SEGMENTAREA PIETEI

Segmentarea pieţei reprezintă activitatea de împărţire a pieţei potenţiale într-un număr de

segmente de piaţă (grupuri de indivizi), fiecare având trăsături şi necesităţi similare şi un
comportament omogen faţă de un produs, o marcă sau o firmă. Criterii de segmentare:
- geografice - împărţirea pieţei în grupuri de persoane care locuiesc în aceeaşi zonă (arie
geografică - regiune, judeţ, oraş, sat), segmentare în funcţie de climă, relief, infrastructură;
- demografice - împărţirea pieţei în grupuri de persoane care au aceleaşi caracteristici
demografice (vârstă, sex, număr de membri de familie ş.a.);
- economico-sociale (venituri, ocupaţie, nivel de instruire, naţionalitate, religie);
- psihografice - împărţirea pieţei în grupuri de indivizi care au moduri de gândire apropiate
(personalitate, stil de viaţă, clasă socială);
- de comportament (atitudinea faţă de marcă, fidelitate, scopul, timpul şi frecvenţă de utilizare a
mărcii, avantajele pe care consumatorii le aşteaptă de la produs, atitudinea faţă de risc ş.a.).
Astfel,în ceea ce priveşte segmentarea pieţei şi definirea segmentelor a€œtinta” există o mare
varietate de abordări.Problemele commune cheie ale segmentării sunt următoarele: alegerea şi
definirea clară clară a variabilelor sau criteriilor de segmentare şi modelul de segmentare folosit.
Filip Kotler propune un set general de variabile de segmentare(geografice, demografice,
psihologice şi de comportament), care pot fi folosite pe orice piaţă.
Spre exemplu, pentru a defini segmente de consumatori în funcţie de stilul de viaţă, W.A.
Kamakura şi M. Wedel au folosit 7 variabile demografice (clasa socială, sex, vârstă, ultima
şcoală absolvită, poziţia în familie, statutul marital şi existenţa copiilor în familie) şi 66 de
variabile ale stilului de viaţă. Că model de segmentare au folosit structura claselor latent şi au
obţinut şapte segmente, descrise cu claritate. Scopul lor a fost a fost acela de a reduce numărul
variabilelor stilului de viaţă şi implicit durata interviurilor.

1.2 MIXUL DE MARKETING

Marketingul-mix este un termen de origine engleză (o prescurtare de la termenul „mixture”) ce
defineşte modalitatea de rezolvare, în optică şi cu instrumentarul marketingului, a unei anumite
probleme practice. El implică alegerea, combinarea şi antrenarea resurselor întreprinderii,
proporţiile, dozajul în care aceasta urmează a intra în efortul global pentru a ajunge la efectele
dorite cu minimum de eforturi.
Mixul de marketing poate fi definit ca un instrument de realizare a politicii de marketing a
firmei, care constă dintr-o combinaţie unitară a diferitelor variabile de marketing, în patru
domenii distincte: produs, preţ, distribuţie şi promovare.
Noţiunea de mix provine de la cuvântul „mixture”, care în limba engleză are semnificaţia de
amestec, îmbinare, combinare.

2
 Creatorul conceptului de marketingmix a fost profesorul Universităţii Harvard, Neil Borden,
care consideră că în componenţa mixului intră următoarele elemente: dezvoltarea produsului,
dezvoltarea preţului, adaptarea mărcilor, canalele de distribuţie, vânzarea directă, publicitatea,
promovarea la locul vânzării, condiţionarea, expunerea la raft, serviciile, logistică, cercetarea şi
analiza informaţiilor şi definea mixul de marketing în următorul context: „pe o piaţă în care
oferta este superioară cererii, optimul de beneficiu constă în unificarea politicilor de marketing”.
Conceptul de mix de marketing a evoluat, astfel că în cadrul abordării actuale, importanţa celor
patru elemente componente - produs, preţ, distribuţie (plasare) şi promovare - variază în funcţie
de condiţiile concrete ale transpunerii în practică a mixului. De asemenea, în practică, nu este
obligatorie prezenţa tuturor elementelor pentru realizarea mixului.
Că urmare a diversităţii şi complexităţii fiecăruia dintre cele patru componente ale mixului, la
nivelul fiecăruia dintre ele se poate elabora un aşa numit submix: submix de produs, submix de
preţ, submix de distribuţie sau submix de promovare.

1.3 STRATEGIA DE MARKETING

Strategia de marketing- componenta a politicii de marketing- include mijloacele pe care
întreprinderea urmează să le utilizeze în vederea realizării obiectivelor de piaţă pe care şi le-a
propus, în concordanţă cu coordonatele generale ale politicii de marketing. Strategia de
marketing poate fi elaborată în diverse momente şi cu diverse ocazii: în cazul lansării pe piaţă a
unui nou produs, odată cu fundamentarea programelor, planurilor sau bugetelor întreprinderii etc.
Specialiştii recomandă elaborarea, la nivelul întreprinderii, a unui set de strategii de marketing,
set care să includă şi strategii „de rezerva”, pe care întreprinderea să le poată aplica în situaţiile
de criză, în situaţiile neprevăzute.
În funcţie de segmentul căruia i se adresează, strategia de marketing poate îmbrăca forme
concrete: strategie de piaţă, strategie de produs, strategie promoţională etc.
În general, o strategie de marketing este alcătuită din următoarele strategii „partiale”: strategia
de acţiune, strategia rezultatelor şi strategia angajării. Strategia de acţiune stabileşte: produsele
sau gama de produse care urmează să fie produse în întreprindere; nivelul preţurilor practicate la
beneficiar; regiunea şi respectiv pieţele pe care se va comercializa produsul; canalele de
distribuţie utilizate etc. Strategia rezultatelor motivează acţiunile întreprinderii prin abordarea
prioritară a unor domenii cum ar fi: utilitatea socială a produselor; utilizarea completă a
capacităţilor de producţie sau a forţei de muncă; priorităţile tehnice etc. Prin strategia angajării se
stabileşte cine, când şi unde va executa acţiunile concrete cuprinse în strategia în cauză.

3
CAP 2. PIATA PRODUSELOR FAST-FOOD

2.1 CARACTERISTICILE GENERALE ALE PIETEI

Conceptul de mâncare deja preparată pentru vânzare este strâns legat de dezvoltarea urbană. În
Roma antică oraşele aveau pe stradă standuri care vindeau pâine şi măsline, culturile est-asiatice
aveau magazine unde vindeau tăieţei,iar lipia şi falafelul sunt omniprezente în orientul mijlociu.
Istoria modernă de fast-food din America a început la 7 iulie 1912 cu deschiderea unui
restaurant fast food numit -Automat” în New York.-Automat” a fost de o cantină cu produse
alimentare preparate din spatele micilor ferestre şi aparatelor de jocuri de noroc. Joseph Horn şi
Frank Hardart aveau deja deschis un -Automat” în Philadelphia, dar cele de pe 13th Street şi
Broadway, dinn New York, a creat senzaţie. Numeroase restaurante -Automat” s-au construit
repede în ţară pentru a face faţă cererii.”Automatele” au rămas extreme de populare în anii 1920
şi 1930.
Al doilea fast food a fost deschis de compania Americană White Castle în Kansas în 1921,
vânzând hamburger pentru 5 cenţi bucată. Printre inovaţiile sale, societatea a permis clienţilor să
vadă mâncarea în timp ce era preparată.
Fraţii Dick şi Mac Mcdonald,după ce au descoperit că cea mai mare din profiturile lor au venit
de la hamburgeri, au închis restaurantul pe care îl conduceau timp de trei luni şi l-au redeschis în
1948 oferind un meniu simplu de hamburgeri, cartofi prăjiţi, shakeuri, cafea, şi Coca-Cola,
serviţi în hârtie de ambalaj .
Fast food este termenul dat de produsele alimentare care pot fi preparate şi servite foarte repede.
În timp ce orice masă cu un nivel scăzut de pregătire timp pot fi considerate a fi fast-food, de
obicei, în termen se referă la produsele alimentare vândute într-un restaurant sau magazin cu un
nivel scăzut de calitate a pregătirii şi a servite la client, ambalate într-o formă de take-ouţ/take-
away.
Schimbarea stilului de viaţă, mai ales în oraşele mari, unde lumea nu are timp pentru o masă
normală, ar putea fi unul dintre motivele acestei dezvoltări, afirmă Codruţ Pascu, managing
director pentru România al Roland Berger Strategy Consultants. El apreciază că, dacă la început
a fost o chestie care ţinea mai degrabă de imitaţie, de moda zilei, în prezent a devenit ceva
obişnuit, care face parte din cotidian. El spune că afacerile de acest gen au succes oriunde există
studenţi şi centre de afaceri.

2.2 ANALIZA OFERTEI

Principalii jucători de pe piaţa românească în materie de fast food sunt

Mcdonald`s, KFC, Burger King, Pizza Hut, Gregory`s şi Spring Time.
Primul restaurant Mcdonald's, în ţara noastră, şi-a deschis porţile în
data de 16 iunie 1995 la parterul Complexului Comercial UNIREA,
deschidere ce a coincis cu stabilirea recordului de tranzacţii în ziua
deschiderii la nivel central european. La scurt timp, Mcdonald's a adus
în România şi un nou concept de servire a clienţilor, direct din maşină.
Primul restaurant Drive-Thru a fost deschis pe Drumul Naţional 1
Bucureşti -Ploieşti, în faţa Complexului Comercial PRISMA, în data de 29 decembrie 1995.

4
Potrivit estimărilor Romdis,singurul partener al lanţului de fast food-uri Mcdonald's România pe
distribuţie şi logistică,70% din produsele folosite de reţeaua de fast-food-uri din România este
reprezentată de importuri.
Meniurile se concentrează pe cinci componente principale: carne de vită, de pui, pâine, cartofi şi
lapte. Denumirea produselor Mcdonald provine dintr-o convenţie ce presupune adăugarea
literelor „Mc” înaintea numelui propriu asociat produsului respectiv. Astfel, spre exemplu un
sandwish cu pui devine „McChicken”.
Conform Business Standard, lanţul de restaurante Mcdonald's a atins pe piaţa din România o
cifră de afaceri de 93 milioane de euro, în anul 2007, cu 30% mai mult decât în anul 2006 şi o
cotă de piaţă de circa 10%.

Burger King a fost fondat in anul 1954 in Miami, statul Florida, de catre
James W. McLamore si David Edgerton. Conceptul lansat de catre cei
doi era unul simplu: un meniu cu produse de calitate superioara si la
preturi rezonabile, servite rapid intr-un mediu placut si curat. Compania
a ramas fidela acestui concept pana in zilele noastre.
Pe piata din Romania, Burger King activeaza din aprilie 2008 cu sase
restaurante in cadrul Centrelor Comerciale:Baneasa Shopping City ,
City Mall, Liberty Mall, Cora Lujerului, Cora Pantelimon si Mall Plaza.
Desi refuza sa dezvaluie cifre concrete, Nasta, care ocupa si functia de presedinte al Atlantic
Restaurant System, implicandu-se astfel in conducerea directa a afacerii, spune ca „Burger King
are in acest moment putin peste 5% din piata generata de brandurile americane prezente in
Romania – McDonald’s, Pizza Hut, KFC “.
In Romania, dezvoltarea afacerii BK a fost strans legata de mall-uri, care, pe de o parte, asigura
trafic si, de cealalta parte, permit o structura a costurilor mai scazuta. „Locatiile pe care le avem
in mall-uri imi ofera un evantai de performante – mediocru, bun, foarte bun“, spune Nasta.
Focusul sau principal este profitabilitatea fiecarei locatii, acesta fiind si motivul pentru care a
renuntat, deocamdata – desi a avut trei oportunitati –, la ideea de a deschide si restaurante
stradale, pentru ca acestea presupun investitii mai mari. Pe deasupra, explica Marius Nasta, „o
unitate stradala poate deveni un «elefant alb», adica foarte atragatoare ca locatie, dar mediocra ca
incasari“.

Cel mai important competitor al Mcdonald`s, KFC ( Kentucky Fried

Chicken ) operează sub un contract de franciză prin care licenţa este
acordată companiei US Food Network S.A. Primul restaurant a fost
deschis în aprilie 1997 pe Bulevardul Magheru din Bucureşti.

Portofoliul de produse al KFC cuprinde, în special, preparate din carne de

pui în formă de bucăţi(crispy strips,aripioare), salate şi sandwich-uri,iar conform declaraţiilor
anterioare ale reprezentanţilor companiei, KFC deţine o cotă de piaţă de peste 95% pe segmentul
acestor produse. Produsele comercializate de companie sunt produse şi la nivel local, într-un
centru propriu de producţie, o parte dintre ele fiind importate.

5
În prezent Compania US Food Network SA deţine 33 de restaurante KFC, dintre care 13 în
Bucureşti şi celelalte în Constanţa, Timişoara, Oradea, Iaşi, Braşov, Râmnicu-Vâlcea, Ploieşti,
Piteşti, Cluj, Bacău, Târgu Mureş, Suceava, Craiova,Arad şi unul în Republica Moldova.

În România, Pizza Hut operează sub contract de franciză prin care licenţa este
acordată companiei S. C. American Restaurant System S.A
Intrarea Pizza Hut pe piaţa Românească s-a produs în 1994, moment în care
publicul de aici nu era obişnuit cu ideea de restaurant de sistem. Primii paşi au
fost în găsirea unei locaţii cât mai potrivite şi schimbarea mentalităţii clienţilor.
Aceste condiţii fiind îndeplinite, succesul nu a întârziat să apară. Astfel primiului restaurant ,
aflat în Calea Dorobanţilor i s-au alăturat alte şase în Bucurest, două în Constanţa, două în Cluj şi
câte unul în Iaşi, Bacău, şi Timişoara.
Pizza Hut comercializează în principal diferite specialităţi de pizza în patru dimensiuni diferite,
individual, mică, medie şi mare, însă majoritatea magazinelor au renunţat la cele de dimensiune
mică.
Anul trecut, lanţul de restaurante a avut o cifră de afaceri de peste zece mil. euro, cu 11% mai
mult decât în anul precedent.

Lanţul elen de restaurante tip fast-food Gregory’s, una dintre cele mai
mari reţele de pe piaţa de profil din Capitală, a înregistrat în 2007 o cifră
de afaceri de circa 3,7 milioane de euro şi o cotă de piaţă de 5-10% în
funcţie de locaţie. Gregory’s ofertă clienţilor săi pâine şi patiserie coaptă
pe loc, sandwishuri şi salată preparate în faţa acestuia şi deasemenea
oferă un lucru unic pe piaţă: posibilitatea preparării propriului sandwish
sau propriei salate.

2.3 ANALIZA CERERII

În România, fast food-urile actioneaza în cadrul unei piete dinamice, ale carei dimensiuni
evolueaza datorita tendintelor de crestere a cererii populatiei pentru aceste produsele.

Criterii demografice
Reprezentând cea mai importanta componenta a micromediului societatii, clientii ocupa un loc
central în tematica studiilor de marketing. În functie de natura solicitarilor fata de produsele
restaurantului, clientii apar sub forma consumatorilor.
Restaurantele fast-food se adreseaza unui segment bine definit de clienti.
3 – 9 ani – 15%,
9 – 19 ani – 19%,

6
19 – 39 ani – 37% şi acest lucru pentru că din prima categorie fac parte copii, din a doua
adolescenţii, iar din a treia, tinerii şi familiile tinere cu câte un copil mic sau maxim doi; cât şi
locuitorilor din mediul urban care reprezintă 55% din totalul populaţiei.
Caracteristicile socio – dermografice privesc categoriile de consumatori ce frecventeaza
restaurantele fast food în functie de vârsta si de clasa sociala careia îi apartin:
 tinerii ocupa cel mai important loc si percep restaurantul drept un loc de petrecere a timpului
liber, de distractie si amuzament.
 adulti, care opteaza pentru fast food, fie în vederea economiei de timp, fie pentru a iesi din
monotonie.
 vârstnicii, care de cele mai multe ori însotesc pe cei mici.

Stil de viata, personalitate

În general consumatorii sunt persoane cu studii medii si peste medie, care sunt deosebit
de receptivi la nou.De asemenea consumatorii sunt cei care prefera sa serveasca masa în localuri
publice, cei care merg la fast food ocazional (din motive de venit suplimentar, testarea unui nou
produs, pe post de invitat), cei care merg la fast – food pentru a fi în pas cu moda.

Comportamentul de cumpărare
Consumatorii sunt elementul cheie în comportamentul consumatorului. Ei recunosc că au
anumite nevoi; caută un produs care le poate satisface nevoile; utilizează acest produs pentru a-şi
satisface aceste nevoi. Pentru a înţelege comportamentul consumatorului trebuie mai întâi să
înţelegem cum realizează consumatorul toate aceste activităţi. În acest scop există un număr de
domenii ce explică comportamentul uman: psihologia, ştiinţele economice, sociologia şi
antropologia.

7
 2.4 ANALIZA PREŢURILOR

Poziţionarea în România s-a mai făcut şi ţinând cont de zona în care sunt amplasate
restaurantele: pentru restaurante amplasat în Piaţa Romană, piaţa ţintă sunt studenţii şi elevii de
liceu; restaurantele din zonă Unirea se adresează oamenilor de afaceri (sunt zone comerciale cu
multe sedii de firme), restaurantele tip Drivein se adresează în special persoanelor posesoare de
autoturisme, iar piaţa ţintă pentru restaurantale din cartiere o reprezintă familia în general.

Preţurile acestei pieţe sunt considerate ca fiind adresate persoanelor cu venituri situate puţin
peste media veniturilor.
Politica fast food-urilor în domeniul preţului implică adaptarea acestuia, la nivelul fiecărui
produs, la puterea de cumpărare a pieţei luând în considerare concurenţa locală
.
Între Mc Donald şi Kfc se pot observa următoarele diferenţe :

McDonald’s Avantaje Dezavantaje

 meniu special pentru copii, cu jucării

 se serveşte bere  meniu restrâns
 ambianţă foarte plăcută
 sosuri şi condimente contracost
 zone speciale pentru copii
 personal amabil  nu se fumează
 calitate deosebită a mâncării
 preţuri ridicate
 curăţenie, servire rapidă

KFC Avantaje Dezavantaje

 meniu special pentru copii, cu jucărie  toalete neângrijite

 calitate bună a produselor  program limitat: 11- 23
 se serveşte bere  mai putine magazine decat
 meniu variat concurenta
 personal amabil  preţuri ridicate
 zonă pentru fumători

Strategia preţurilor spune că produsele de cea mai bună calitate sunt cumpărate la cele mai mici
preţuri posibile fără să afecteze valoarea acestora.
In continuare vom analiza preturile unora dintre produsele comercializate de diferite companii.

8
9
 Produs Preţ

 8.00 lei 1. pui 1 buc. pui 4.95 LEI

Meniu Copii 10.50 LE
Meniu Kentucky 11.90
1. Big Mac Meniu Family pentru 4
persoane 36.00
2. McChicken  4.5 lei Meniu Boneless Bites 13.90
 8.5 lei LEI
2. Aripioare Meniu 5 aripioare 12.50
3. Royal Deluxe picante LEI
 5.00 lei Meniu 8 aripioare 17.00
LEI
4. Filet-o-Fish 3. Crispy Meniu 5 crispy strips 15.50
Strips Meniu 8 crispy strips 19.10
 3.5 lei LE

5.Cheeseburger
 4.5 lei

6. Chicken McNugget s 4. Sandwich-

 3.5 lei uri 8.
Colonel

Zinger 8.80
7. McPuişor
 3.00 lei Tower
11.9
Burger
Bon Fillet 6.00
8. Hamburger Meltz 12.4
9. Meniuri  
 Big Mac  13.00 lei
Crispy
 McChicken  11.00 lei 3.60
Sandwich
 9.5 lei
5. Twister Twister Sandwich 11.00
Meniu Twister 16.50 L
Twister Grill 11.00
10. Happy Meal Meniu Twister Grill 16.50
11. Deserturi   L
 Plăcintă  5.00 lei Twister fara carne 6.00 L
 Îngheţată McFlurry  6.5 lei 6. Deserturi
12. Băuturi  De la 3 lei la 10 lei  Îngheţată 4.1
13. Salată 13.5 lei  Prajitura 2.90
Casei
7. Bauturi De la 2.80 lei la 9.90 lei
8. Garnituri  Sosuri,Porumb,Chif
le,Salate,Orez,
Piure
cartofi,Cartofi
prajiti,
Burger King CartofiTaranesti,
Fasole cu sos
Barbecue
10
 Produs Pret(lei)

Whooper 9
Dublu Whooper 11,5
Triplu Whooper 14,5
Whooper Jr. 5,5
Big King xxl 12,5
Big King 8
Hamburger 3
Cheeseburger 3,8
Dublu Cheeseburger 6,5
Crispy Chicken 8

Long Chicken 9
Fish KING 7,5
Salate
- Salată Delight 10
- Salată Delight cu Pui 13
- Bol cu Salată 6,7
Gustari
-Inele de ceapa-6 buc 4,5
- KING Aripioare 7,4-14,5
-KING Nuggets 8-11
- King cartofi 3-5
Desert
-King Sundae 4
-King Shake 4-6 lei
-Brownie 5,5
-Briosa 4,5
Bauturi 2,5 -9
Putem observa ca produsele similare regasite la cele 3
companii analizate au un pret aproximativ egal,diferentele fiind foarte mici. Astfel,spre
exemplu,un Hamburger de la McDonald’s este cu doar 30 bani mai ieftin decat unul de la Burger
King.
In general preturile pentru sandwichuri(pentru toate cele 3 fast fooduri) se incadreaza intre 3 si
13-14 lei,iar bucatile de pui au un pret de aproximativ 4 lei/buc.

2.5 ANALIZA PROMOVARII

11
Unul dintre principalii clienţi sunt copiii. S-a dovedit practic că în general părinţii sunt cei care
spun când se ia masa în oraş, iar copii spun unde. Şi unde se pot simţi mai bine copii decât la un
fast food.
În general, publicitatea fast-food-urilor în special Mc Donald’s şi Kfc este realizată prin
intermediul televiziunii care reprezintă suportul publicitar ce a cunoscut o expansiune rapidă
asigurând o combinaţie a imaginii, sunetului şi mişcării, şi creând o impresie de contact cu
destinatarul mesajului prin flexibilitate, adresare sugestivă în faţa unei audienţe ridicate.
Clipurile publicitare ale McDonald’s sunt Snoopy, Robotul Ben, Kermit, Cheese, Detectiv,
Campioni fiind realizate de colectivul de proiectare al Procer Company SA, firma care s-a ocupat
şi de amenajarea restaurantelor McDonald’s din capitală. Apariţiile în presă şi radio, nu sunt atât
de numeroase sugerând strategia companiei de promovare a mărcii unui public cât mai larg.

KFC a folosit o campanie de comunicare în metroul bucureştean. Primul flight al campaniei a

fost 22 septembrie -21 octombrie, informeaza comunicatul de presa remis SMARTpromo,
supliment de publicitate & marketing al SMARTfinancial.

Pe traseul Magistrala II - Depoul IMGB erau văzute mânerele branduite KFC. Partea a doua a
campaniei a fost reluată pe 15 noiembrie cu o durată de o lună, până pe 14 decembrie.

Mânerele din trenuri au fost branduite faţă-verso şi conţineau informaţii despre noile produse,
dar şi despre locaţiile restaurantelor din apropierea staţiilor de metrou.
Campania doreşte atât promovarea noilor produse cât şi consolidarea imaginii KFC în rândul
persoanele tinere, care preferă metroul ca principalul mijloc de transport.

Mesajul cel mai adecvat dintre aceste doua mari restaurante ar fi al Mc Donald’s.
Implicarea sa în programe nutritionale pentru o alimentatie sanatoasa si furnizarea publica a unor
detalii legate de materiile prime utilizate. Strategia promotionala adoptata s-a bazat pe campanii
publicitare axate pe promovarea marcii printr-o publicitate social-umanitara si corporativa, axata
pe consumatorul final si pe beneficiile ce deriva din consumul de la McDonald’s.
În prezent, în tara noastra, McDonald’s continua campania de promovare “i’m lovin’ it”,
campanie orientata din punct de vedere al publicului tinta catre consumatorii finali prin strategie
de fidelizare, relationare cu marca.

12
CAP 3. CONCLUZII

Concluziile ce se pot desprinde o data cu parcurgerea acestei lucrari, sunt:

1. Toate etapele procesului de comunicatie trebuiesc corect parcurse astfel încât

rezultatele sa fie în concordanta cu obiectivele comunicarii.

2. Stabilirea celei mai potrivite piete tinta are o importanta majora în cadrul
comunicatiei promotionale. Modul în care se formeaza audienta tinta influienteaza
deciziile de comunicare: ce va fi spus, când, cum, prin ce mijloace.

3. Mesajul transmis trebuie sa reflecte nevoile si dorintele pietei tinta, fapt pentru care
marketerul se va implica în cercetarea efectiva.

4. Stabilirea sumelor pe care o firma le aloca programului promotional reprezinta o

decizie de marketing deosebit de dificil.

5. Rezultatele fiecarei strategii de marketing trebuie sa constituie unul din punctele de

plecare ale unui program de marketing viitor.

6. Conceptia de marketing a fast food-urilor se bazeaza pe studierea permanenta a

consumatorilor si adapterea tuturor activitatilor de marketing asupra nevoilor
clientilor.

13
BIBLIOGRAFIE

Balaure V., Adascalitei V., Boboc St. – Marketing, Editia a 2-a revazuta si adaugita, Ed. Uranus,
Bucuresti, 2002
Kotler, Ph. – Principiile Marketingului
Palmer, A. – Principles of Marketing
www.capital.ro
www.mcdonalds.ro
www.gregory’s.ro
www.zf.ro
www.standard.ro
www.financiarul.com
www.brandinfo.ro
www.wikipedia.com
www.bussines.rol.ro
www.moneyexpress.ro

14