Universitatea Transilvania din Brașov

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii: MK-ZI

Proiect la Protecția consumatorului

Nume: Tufă Miruna-Cosmina, Nica Florentina

Specializare: Marketing

Anul: 3

Grupa: 3
1.Aspecte conceptuale privind piața produselor cosmetice și protecția consumatorilor

Pe piața produselor de îngrijire personală, siguranța și calitatea sunt cele mai vitale aspecte pentru
fabricarea acestor tip de produse. Consumatori finali pentru a-și asigura o îngrijire personală
sănătoasă fară a avea reacții adverse, solicită din ce în ce mai frecvent o testare dermatologică,
conformități și eficacității, de la materiile prime până la produsele finite .

Definiţia dată în articolul 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21 din 21/08/1992 (în versiunea
consolidată la data de 27.12.2008 şi care este în vigoare) este următoarea: „consumator – orice
persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din
afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale. Consumatorul
se regăseşte, independent de modul în care este reglementat de lege, în fiecare dintre noi. Modul
actual de organizare a societăţii, specializarea deosebită intre diversele ramuri ale economiei,
profesionalizarea prestaţiilor de orice fel, determină şi ne obligă pe fiecare dintre noi să devenim
consumatori. Produse cosmetice și de parfumerie sunt amestecuri de substanțe chimice naturale sau
sintetice, care se folosesc în scopul ingrijirii corpului omenesc, în vederea asigurării menținerii
echilibrului fiziologic și a stării de sănătate corespunzatoare. Denumirea lor derivă de la cuvantul
grecesc “Kosmeticos”,ce înseamnă igiena pielii. Progresele științei și tehnicii au precizat și factorii
care intervin în fiziologia pielii. Acesta a determinat o lărgire a gamei de materii prime și implicit a
sortimentelor care să acopere necesitățile de utilizare. Trebuie remarcat faptul că produsele
cosmetice și de parfumerie sunt folosite pentru organismul sănătos. Deci, cosmetica se bazeaza pe
igienă și estetică.

Cosmetica fiziologică bazată pe îngrijirea pielii,feței,corpului și a părului , pentru a le asigura

funcții de nutriție și dezvoltare normală.Cosmetica decorativă bazată pe obținerea unui aspect cât
mai plăcut, curat și atrăgător.Tehnologia obținerii produselor cosmetice și de parfumerie constă în
procese de condiționare. În teorie nu există produse cosmetice să nu ne pună sănătatea în pericol.
Producători vin cu condiția de- a fi utilizate în mod moderat de către consumatori, să se respecte
zonele pentru care sunt destinate, pentru a evita eventuale neplăceri.

Anumite substanţe din compoziţia unor cosmetice pot cauza alergii. Dintre substanţele din
produsele cosmetice care pot provoca alergii amintim un conservant foarte toxic, chleoroacetamide,
poate cauza atât alergii, cât şi iritaţii, boli ale aparatului reproducător. Acest conservant se găseşte în
gelul de duş, şampon şi balsam de păr. Mai periculos decât acest conservant este antioxidantul
BHA, existent în compoziţia multor produse cosmetice. Acesta poate cauza cancer şi probleme ale
sistemului imunitar. Are un efect toxic, în special asupra sistemului endocrin. Poate fi găsit în
mascară, fond de ten, creion dermatograf, creme cu efect anti-îmbătrânire. În vopselele de păr se
găseşte substanţa phenylendiamine, care poate cauza alergii puternice, arsuri, cicatrice şi boli ale
sistemului nervos. Tot în vopselele de păr se găseşte şi persocinolul. Acesta este un iritant puternic
pentru piele, având efect toxic asupra ţesuturilor. Methylparaben se numeşte ingredientul cosmetic
declarat periculos de către Uniunea Europeană. Se găseşte în special în cremele cu factor de
protecţie solară ridicată şi în cele hidratante. Este de evitat pentru că poate cauza alergii şi este toxic
pentru ţesuturi şi organele interne, întrucât este complet absorbit prin piele.

2. Descrierea piețeia a produselor cosmetice din România

Piaţa produselor cosmetice din România poate fi caracterizată la ora actuală ca fiind o piaţă
concurenţială, elastică şi încă în curs de dezvoltare, în care produsele sunt furnizate atât de
producătorii interni, de marile companii internaţionale cât şi de firme „no name” ale căror produse
au o calitate scăzută, sunt neconforme cu prevedeile legale, dar al căror succes se bazează pe preţuri
mici şi pe lipsa de educaţie în domeniul cosmetic a multor consumatori. Ponderea acestor produse
este din ce în ce mai mică, iar studiile de piaţă demonstrează tendinţa de achiziţie a produselor cu
preţuri medii sau medii spre ridicate. O dovadă în acest sens, o constituie şi faptul că, dacă pe
anumite segmente vânzarea în volum a scăzut, vânzările în valoare au crescut cu 10%-20 %. Piaţa
produselor destinate îngrijirii mâinilor şi corpului este o piaţă în formare, care va creşte odată cu
creşterea nivelului de informare şi educare al consumatorului, creşterea puterii de cumpărare şi în
mod special, prin campaniile de promovare şi informare declanşate de jucătorii din piaţă. Produsele
de îngrijire a mâinilor şi corpului, sunt percepute de către consumatorul român ca fiind caracterizate
de sezonalitate, consumul de produse anticelulitice, se măreşte semnificativ în timpul primăverii şi
al verii, iar cel de îngrijire a mâinilor în timpul iernii.Piaţa romanesca a produselor de îngrijire a
feţei este o piaţă eterogenă, intens concurenţială, pe care atât companiile multinaţionale cu nume
sonore şi forţă financiară mare, cât şi producătorii interni, îşi construiesc poziţii tot mai puternice,
fac eforturi pentru a atrage şi a fideliza un număr cât mai mare de consumatoare.

Consumatorul pe această piaţă, este consumator informat şi educat, care îşi cunoaşte foarte bine
aşteptările faţă de produs, deosebit de atent la calitatea şi prezentarea acestuia, a locului de unde îl
va achiziţiona şi la raportul beneficiu-marca-preţ. Dezvoltarea pieţei produselor de îngrijire a
tenului, va fi stimulată de creşterea puterii de cumpărare, de dezvoltarea reţelelor noi de distribuţie,
care încep să concentreze volume de vânzări importante şi de tendinţa din ce în ce mai mare a
bărbaţilor de a folosi creme de îngrijire facială. Segmentul produselor de îngrijire a părului este
dominat de şampoane a căror piaţa sa dezvoltat foarte mult în ultimii trei ani, devenind extrem de
sofisticată şi fragmentată, cu o mare varietate de sortimente create special pentru a răspunde
necesităţilor speciale. Piaţa produselor de styling este o piaţă în formare care se dezvoltă pe două
direcţii majore respectiv,segmentul de produse moderne ce asigură fixare cât mai puternică şi
strălucire foarte mare şi segmentul produselor clasice, care pe lângă beneficiul clasic de coafare,
deţin şi beneficiul de îngrijire, de menţinere şi îmbunătăţire a calităţii părului. Segmentul destinat
tratamentului firului de păr, este dominat de balsamuri, a căror piaţă este mult mai concentrată decât
a şampoanelor şi este dominată de companiile internaţionale. Piaţa vopselelor de păr s-a caracterizat
printr-o creştere constantă, atât din punct de vedere al volumului, cât şi a valorii acesteia, dar în
comparaţie cu alte ţări europene, are sezonalitate pronunţată, fiind marcată de anotimpuri sau
sărbători religioase. Piaţa produselor de cosmetică decorativă este una în plină dezvoltare, cu
consumatoare din ce în ce mai exigente şi mai pretenţioase, ele căutând pe lângă utilitatea de bază a
produsului şi alte beneficii suplimentare, respectiv hidratare, strălucire, volum, etc Piaţa produselor
de igienă orală este puternic segmentată, atât din punct de vedere al preţului, cât şi din punct de
vederea al caracteristicilor produselor: paste şi geluri de dinţi, ape de gură, etc. Cel mai important
segment este însă este cel al pastei de dinţi , unde se remarcă o puternică diversificare, de la paste
de dinţi clasice, la paste de dinţi speciale pentru: albirea dinţilor, antitartru, contra paradontopatiilor,
dinţi sensibili. În privinţa segmentului pastelor de dinţi, viitorul aparţine produselor care oferă
consumatorilor beneficii multiple sau puternic specializate. De asemenea, va continua tendinţa de
diversificare a pieţei, prin oferirea de produse potrivite pentru fiecare segment de piaţă, prin apariţia
de produse noi, inovative atât din punct de vedere al compoziţiei cât şi al ambalajelor. Piaţa
deodorantelor este dominată de cele tip spray, segmentul deodorantelor antiperspirante este în
creştere, iar segmentul deodorantelor de tip stick reprezintă 20% din piaţă, cu tendinţă de creştere.
Piaţa produselor de protecţie solară, este o piaţă afectată de sezonalitate, în formare încă datorită
slabei informări a consumatorului asupra pericolului expunerii neprotejat la soare şi legislaţiei care
nu cuprinde prevederi speciale asupra factorului de protecţie declarat. Piaţa produselor de epilat este
afectată puternic de sezonalitate, iar ca metode de epilare se remarcă cea cu ceară de albină sau cu
cremă epilatoare, fapt ce face ca segmentul să fie dominat de acest tip de produse. Piaţa produselor
pentru duş şi baie este considerată a fi una dinamică şi competitivă, dar încă în curs de
dezvoltare.Sunt preferate în continuare săpunurile solide în defavoarea celor lichide, explicaţia
regăsindu-se în nivelul scăzut de educaţie în ceea ce priveşte igiena personală a majorităţii
consumatorilor, precum şi în lipsa de informare în privinţa atuurilor gelurilor de duş, a peeling-ului
sau a uleiului după duş. În domeniul cosmeticii masculine, bărbaţii din România agreează produsele
de strictă necesitate, respectiv: produse pentru pregătirea bărbieritului (spuma de ras, crema de ras,
gel de râs) şi cele de după bărbierit ( loţiuni, balsamuri, after-shave-uri). Firmele multiaţionale
domină piaţa produselor cosmetice bărbăteşti cu produse de tip spumă pentru bărbierit şi loţiune
după bărbierit Piaţa parfumurilor este însă segmentată în funcţie de veniturile populaţiei, iar
principalele criterii luate în considerare în achiziţionarea unui produs sunt: marca, parfumul,
ambalajul, calitatea şi preţul. Trendul general al pieţei de produse cosmetice este unul ascendent, cu
creşteri semnificative pe unele segmente, respectiv produsele lichide pentru baie/duş (geluri de duş,
spume pentru baie), balsamurile pentru păr, produsele de îngrijire a pielii (creme şi loţiuni
cosmetice) şi produsele de styling. Pentru pieţele mature, se întrevăd creşteri mai mici din punct de
vedere valoric, dar volumele de vânzări sunt considerabil mai mari. În ceea ce priveşte
comportamentul se cumpărare şi consum există diferenţe notabile între consumatorii din mediul
urban şi cei din mediul rural sau între diferitele segmente ale pieţei. Dacă în oraşe, consumatorii au
preferinţe din ce în ce mai sofisticate, în schimb în mediul rural vânzările de cosmetice sunt foarte
reduse.

În ceea ce priveşte principalii producători, aceştia diferă în funcţie de caracteristicile fiecărui

segment. Pieţele în formare sunt dominate de companiile multinaţionale, pe pieţele dezvoltate există
şi competitori autohtoni ( ex. Farmec-piaţa deodorantelor), iar pe pieţele mature există o competiţie
acerbă între producătorii autohtoni şi cei multinaţionali. Principalii producători de pe piaţa
cosmeticelor sunt: Beiersdorf, L’Oreal, Procter&Gamble, Unilever, Gilette, Colgate Palmolive,
Farmec, Elmiprodfarm, Geroccosen. Integrarea în Uniunea Europeană nu doar din punct de vedere
politic ci şi legislativ, creşte calitatea produselor şi gradul de informare al consumatorului.

3. Evoluția cadrului legislativ( de protecție a consumatorilor) pe piața produselor

cosmetice.

Legea 178/2000 privind produsele cosmetice apare în legislația autohtonă destul de târziu, dacă se
are în vedere activitatea comercială deja intensă pe piața produselor cosmetice de uz uman la
momentul apariției acestui act normativ. Fără nici un dubiu, era nevoie de un cadru legislativ
propice pentru activitatea de producție şi distribuție a produselor cosmetice pe piața din România,
din cel puțin două motive:

1. Apariția pe piața autohtonă a marilor companii străine cu tradiție şi nevoia firească a acestora de
protecție pe o piață – debuşeu;

2. Protecția cetățeanului român, încă neinstruit din punct de vedere al cumpărării, față de abuzul
producătorilor şi distribuitorilor de mâna a doua. Ulterior adoptării, de altfel aşa cum era de aşteptat,
legea a fost supusă mai multor modificări şi completări, prin Legea 503/2002 şi mai apoi prin Legea
264/2003. Produsele cosmetice puse în vânzare pe piață nu trebuie să pericliteze sănătatea umană şi
nici să fie testate pe animale sau să conțină ingrediente sau combinații de ingrediente testate pe
animale. Aceste principii generale sunt cuprinse în noua Lege privind produsele cosmetice nr. 379
din 4 octombrie 20041 şi asigură libera circulație a mărfurilor, potrivit practicii internaționale
comune cu cea a statelor membre ale UE. Această lege aduce o serie de reglementări destul de
consistente şi care prezintă un real interes atât pentru producătorii şi distribuitorii de produse
cosmetice, cât şi pentru cumpărătorul final, el fiind subiectul căruia i se oferă de fapt protecție (ştim
cu toții că acesta nu dă dovadă de o vigilență minimă în a-şi cunoaşte propriile drepturi şi în
consecință, acest aspect ar putea fi speculat în defavoarea sa).

4.Protecția consumatorilor de pe piața produselor cosmetice. Metode de asigurare a

protecție a consumatorilor.
Pentru prevenirea unor neplăceri în rândul consumatorilor, legea prevede interzicerea folosirii
substanțelor cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere; menționarea pe eticheta
produselor a ingredientelor alergene, precum şi marcarea pe eticheta acestora a perioadei în care
produsul poate fi folosit în siguranță după desigilare . Produsele cosmetice pot fi oferite spre
consum pe piață numai dacă pe recipient şi pe ambalaj informațiile privind ingredientele sunt
inscripționate vizibil, lizibil şi cu caractere care nu se şterg usor. De asemenea, pe ambalaj trebuie
precizate: numele sau denumirea producătorului ori a persoanei responsabile cu introducerea pe
piață, stabilite de UE, sau abrevierea, dacă astfel pot fi identificate persoanele respective; sediul sau
adresa din statul membru UE a producătorului sau a persoanei responsabile pentru introducerea pe
piață în UE a unui produs cosmetic importat sau abrevierea sa, atât timp cât acesta este posibil de
identificat; Țara de origine pentru produsele fabricate în afara statelor membre ale UE, data de
minimă durabilitate indicată prin sintagma “A se folosi preferabil înainte de”, urmată de dată sau de
indicarea locului de pe ambalaj unde se afla inscripționată această dată , precauțiile speciale la
utilizare, precum şi lista ingredientelor care fac parte din compoziția produsului cosmetic în ordinea
descrescătoare a greutății în momentul încorporării lor.

O problemă destul de întâlnită, atât la nivelul Țării noastre, cât şi la nivel global, o reprezintă aceea
a contrafacerii şi falsificării produselor cosmetice. Falsificarea este operația de imitare, substituire,
recondiționare, reconstituire, transformare, denaturare, alterare a caracteristicilor de calitate ale unui
produs, în scopul obținerii unor produse asemănătoare cu cele originale şi în vederea realizării unor
venituri ilicite. Datorită sumelor considerabile obținute de pe urma acestor activități (la nivel global
circa 250 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2003) fenomenul s-a extins aproape în toate Ńările
lumii. În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului are în atenție aspectul
contrafacerilor, realizând acțiuni în vederea combaterii acestora. La nivelul Poliției există o
structură care se ocupă de această problemă. Principalul obiectiv constă în prevenirea anumitor
situații, dar în acest domeniu al contrafacerilor de marcă, unde legislația prevede să existe o
plângere prealabilă a titularului de drepturi care apreciază că a fost prejudiciat, Poliția nu poate să
acționeze preventiv, ci numai în urma unei reclamații. În străinătate, dacă cineva semnalează că i-a
fost incălcat un drept, un judecător de instrucție se deplasează imediat la fața locului, se face o
constatare, şi dacă reclamația se confirmă, se întrerupe activitatea, fie de comerț, fie de producție
până la clarificarea situației.

Pentru a proteja consumatorii, în opinia mea, cred că ar fi ideal să se realizeze o campanie națională
de informare a cumpărătorilor, la care sa participe factorii direct interesați. Şi anume: producătorii şi
distribuitorii de parfumuri şi cosmetice, instituțiile statului abilitate în domeniul supravegherii
pieței, reprezentanții consumatorilor şi, bineînteles, presa. Această campanie ar putea fi dusă prin
realizarea unor pliante şi broşuri, a unor articole în mass-media, prin care să se încerce prezentarea
unor elemente-cheie de recunoaştere a unor produse cosmetice originale, de altele falsificate .

5. Concluzii și propuneri
Produsele cosmetice pot avea efecte nocive asupra consumatorului, ele făcânduse vinovate de
uscarea excesivă a pielii, exfolierea şi ofilirea pielii, înroşirea pielii, favorizarea apariţiei unor
eczeme etc. Produsele cosmetice de orice fel, indiferent de preţ şi calitate, se găsesc aproape
oriunde: în magazine specializate sau farmacii, în supermarketuri sau chiar la piaţă. Cumpărăm
aceste produse pentru a ne întreţine şi pentru a arăta mai bine. De aceea, este foarte important să le
achiziţionam în cunoştinţă de cauză, astfel încât fiecare dintre noi să poată lua decizia cea mai
potrivită nevoilor sale. În acest sens, se interzice în etichetare, prezentarea spre vânzare sau
promovarea produsului întrebuinţarea textelor, denumirilor, mărcilor, imaginilor sau a altor însemne
care să atribuie produselor cosmetice caracteristici pe care acestea nu le au. Trebuie să ştim că
produsele cosmetice pot fi puse pe piaţa numai dacă pe recipient şi pe ambalaj sunt inscripţionate
vizibil, lizibil şi cu caractere care nu se şterg uşor, următoarele date: * Numele său denumirea
producătorului şi adresa acestuia; * Conţinutul nominal (indicat în greutate sau în volum); * Termen
de valabilitate (data de minimă durabilitate). În cazul în care produsele au o durabilitate mai mare
de 30 luni, menţiunile se completează cu:

- Indicarea PAO (perioadă după deschiderea produsului în care poate fi folosit în siguranţă de
consumatori);
- Precauţii speciale la utilizare;
- Informaţii speciale de avertizare;
- Lista ingredientelor;
- Număr de lot

Propuneri :

Consumatorul ar trebui să fie foarte atent în momentul în care îşi cumpără produse cosmetice
pentru a evita achiziţionarea unor falsuri; Trebuie să urmărească cu atenţie acele semne
caracteristice produselor cosmetice care să le diferenţieze de cele contrafăcute. Comisariatul
Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor verifica respectarea prevederilor legale la
comercializarea sau importul de produse cosmetice de către operatorii economici. Cea mai
importantă activitate în acest sens este cea de depistare a unor produse neconforme din punct de
vedere al compoziţiei chimice, al efectelor negative pe care le pot avea unele produse asupra
sănătăţii celui ce le utilizează. Depistarea produselor cosmetice neconforme la comercializare
conduce la retragerea definitivă de pe piaţă, în vederea prevenirii îmbolnăvirii consumatorilor.

6.Bibliografie :

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/126233

https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32009R1223&from=PL

https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/ghiduri/Ghid-Produse-Cosmetice.pdf