Eficienţa cheltuielilor publice

Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat

între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele comensurabile
sau, estimative, obtenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat.

Condiţii ale realizării eficienţei cheltuielilor publice:

 posibilitatea alegerii alternativei celei mai puţin costisitoare, în raport cu rezultatul
final al serviciului public;
 maximizarea utilităţii consumatorilor, prin îmbunătăţirea calităţii modului de furnizare
a serviciului public.

Eficienţa cheltuielilor publice este privită sub două aspecte:

 eficienţa alocativă a resurselor (optim Pareto);
 X eficienţa resurselor.

O alocare a resurselor este corespunzătoare optimului Pareto, dacă nici o alta nu poate fi
făcută mai bine, fără să influenţeze negativ bunăstarea ultimei persoane consumatoare.

Alocarea resurselor conform opimului Pareto vizează:

 Eficienţa schimbului: ceea ce presupune ca rata marginală a substituţiei între două
bunuri să fie egală pentru toţi consumatorii.
 Eficienţa tehnică:ceea ce prespupune ca rata marginală a sub¬stituţiei între doi factori
de producţie (oricare ar fi aceştia) să fie egală pentru toate bunurile produse.
 Eficienţa omniprezentă a lui Pareto:ceea ce prespupune ca rata marginală a
transformării factorilor să fie egală cu rata marginală a sub¬stituţiei. Acest ultim aspect
exprimă faptul că modul de alocare a bunurilor sau factorilor nu poate face o persoană mai
bogată, fără să facă simultan pe o alta mai săracă.

Ipotezele care stau la baza alocării resurselor conform optimului Pareto:

 existenţa pieţei cu concurenţă perfectă;
 informare perfectă;
 toţi indivizii să dorească să şi maximizeze utilitatea;
 inexistenţa externalităţilor
 competiţia perfectă între cumpărători şi între vânzători;
 maximizarea profitului la toţi producătorii.

Eşecul pieţei desemnează situaţiile când funcţionarea liberă a pieţelor conduce la o

alocare ineficientă a resurselor, generând intervenţia corectoare a statului.
 Externalităţile reprezintă forme de eşec ale pieţei care constau în nereflectarea
corespunzătoare la nivelul preţului pieţei a unora dintre costurile sau beneficiile asociate
producţiei sau consumului.

Eficacitatea reprezintă o modalitate de dimensionare a calităţii activităţilor întreprinse.

Din punct de vedere cantitativ, se determină ca raport între ceea ce s a realizat şi între ceea ce
s a propus (prognozat, previzionat) a se realiza.

În cazul cheltuielilor publice, eficacitatea poate fi privită prin prisma comparaţiei dintre
nivelul realizat al cheltuielilor publice la sfârşitul anului şi ceea ce s a stabilit prin legea
bugetară. De cele mai multe ori, raportul obținut este supraunitar. Acesta trebuie judecat în
funcţie de ceilalţi factori determinanţi ai dinamicii cheltuielilor publice (ex. dinamica P.I.B.).

Metode de evaluare a eforturilor şi efectelor directe şi indirecte ale proiectelor de

obiective publice
1. Analiza Cost – Beneficiu (ACB);
2. Analiza Cost – Eficacitate (ACE);
3. Metode multicriteriale (MM).

Analiza Cost – Beneficiu (ACB)

Indicatori de analiză

1. Valoarea actuală

( ) ( )

unde r este rata de actualizare

este beneficiul obținut

2. Valoarea actuală netă (VAN)

( ) ( ) ( )
( ) ( )

( )
∑
( )

Unde
este capitalul investit
 beneficiile asociate proiectului
costurile asociate proiectulu
rata de actualizare
nr de ani pe care se desfășoară proiectul

OBS.
 Se analizează doar proiectele care au VAN pozitiv
 Se alege proiectul cu VAN maxim

1. Rata internă de rentabilitate – este acea rată pentru care VAN este zero
( )
∑
( )
Acesta se poate calcula și prin interpolare.

OBS.
 Se aleg proiectele cu RIR pozitiv
 Se aleg proiectele cu RIR solicitat de investitori
 Se folosește ca și criteriu pentru sectoriu privat; nu este utilizat ca și criteriu pentru
sectorul public

2. Indicele de profitabilitate(IP)- exprimă rentabilitatea investiţiei pe întreaga perioadă de

exploatare

∑
( )

OBS.
 Se aleg proiectele cu IP mai mare ca 1
 Se alege proiectul cu IP maxim

3. Randamentul

OBS.
 Se alege proiectul cu randament maxim

4. Termenul de recuperare
∑
̅ ( )

 Se alege proiectul cu termenul de recuperare minim

 Aplicații

1. Se cunosc următoarele date pentru 2 proiecte de investiții

Element U. M Proiectul A Proiectul B

Beneficii anuale Mil lei 200 250
anticipate
Costuri anuale Mil. Lei 100 150
anticipate
Capital investit Mil. Lei 250 200
inițial
Durata de viața a Ani 5 4
proiectului
Rata de actualizare % 10 10

a) Ce proiect va fi ales după criteriul VAN?

b) Calculați rata internă de profitabilitate pentru fiecare proiect.
c) Pe baza termenului de recuperare, ce proiect va fi ales?
d) Calculați indicele de profitabilitate pe fiecare proiect

2. Se cunosc următoarele date pentru 2 proiecte de investiții

Element U. M Proiectul A Proiectul B

Beneficii anuale Mil lei 200 300
anticipate
Costuri anuale Mil. Lei 100 150
anticipate
Capital investit Mil. Lei 300 500
inițial
Durata de viața a Ani 5 4
proiectului
Rata de actualizare % 10 10

a) Ce proiect va fi ales după criteriul VAN?

b) Calculați rata internă de profitabilitate pentru fiecare proiect.
c) Pe baza termenului de recuperare, ce proiect va fi ales?
d) Calculați indicele de profitabilitate pe fiecare proiect

3. În anul n, ordonatorul de credite al municipiului Sibiu analizează posibilitatea

efectuării unui proiect de amenajare a unui parc, în partea de nord a orașului. Acesta
stutudiază cele două propuneri pentru care se cunosc beneficiile și costurile adiacente
prognozate. Se cunoaște că rata de actualizare este în primul an de 10%, în al doilea an de
11%, în al treilea an de 14%, iar în al patrulea an de 13%. Ce proiect va fi ales de ordonatorul
de credite dacă acesta folosește criteriul VAN?
 Anul Proiectul A Proiectul B
Investiție Costuri Beneficii Investiție Costuri Beneficii
adiacente adiacente
N+1 100 10 50 150 50 80
N+2 120 30 80 50 100
10 100 50 120
20 150 50 125

4. În anul n, ordonatorul de credite al municipiului Constanța analizează posibilitatea

efectuării unui proiect de amenajare a cazinoulu. Acesta stutudiază cele două propuneri
pentru care se cunosc beneficiile și costurile adiacente prognozate. Se cunoaște că rata de
actualizare este în primul an de 10%, în al doilea an de 12%, în al treilea an de 13%, iar în al
patrulea an de 14%. Ce proiect va fi ales de ordonatorul de credite dacă acesta folosește
criteriul VAN?

Anul Proiectul A Proiectul B

Investiție Costuri Beneficii Investiție Costuri Beneficii
adiacente adiacente
N+1 200 40 90 150 40 90
N+2 120 50 120 40 100
60 170 50 130
60 205 50 145

5. În anul n, ordonatorul de credite al municipiului Brașov analizează posibilitatea

efectuării a trei proiecte de investiții pentru modernizarea spațiilor comerciale. Bugetul său
este de 800 de milioane lei. Se cunoaște că rata de actualizare este în primul an de 10%, în al
doilea an de 10%, în al treilea an de 14%, iar în al patrulea și al cincilea an de 11%. Ce
proiect va fi ales de ordonatorul de credite dacă acesta folosește criteriul VAN?

An Proiectul A Proiectul B Proiectul C

Investiție Benef Costuri Investiție Benef Costuri Investiție Benef Costuri
N 400 300 500
N+1 100 10 150 25 100 15
N+2 200 20 100 50 150 30
N+3 250 15 175 45 300 90
N+4 150 30 200 30 250 80
N+5 200 20 100 15 300 40