Rezolvari

COLECTAREA ŞI SISTEMATIZAREA DATELOR STATISTICE
2.1. APLICAȚII REZOLVATE
1. Despre un număr de 40 de primării din Transilvania, Moldova şi

Oltenia s-au înregistrat următoarele date pentru primul semestru al anului 2014:
- regiunea din care face parte primăria (Transilvania, Moldova,
Oltenia);
- valoarea fondurilor comunitare (mii RON);
- fondul de salarii plătit angajaţilor (mii RON).
Nr. Valoarea fondurilor
Fondul de salarii
crt. Regiunea comunitare
(mii RON)
(mii RON)
1. Transilvania 920 94
2. Moldova 835 74
5. Oltenia 852 81
7. Oltenia 870 82
8. Oltenia 870 83
9. Oltenia 870 82
10. Oltenia 870 82
13. Oltenia 890 85
14. Moldova 932 89
15. Oltenia 865 82
16. Oltenia 870 83
17. Oltenia 885 84
19. Oltenia 865 82
21. Moldova 852 81
22. Moldova 842 80
24. Oltenia 885 83
25. Oltenia 870 88
27. Oltenia 890 81
28. Oltenia 855 85
29. Oltenia 890 85
31. Moldova 820 83
23
32. Oltenia 870 81

33. Moldova 842 84
34. Oltenia 870 83
36. Oltenia 855 81
37. Moldova 850 84
40. Oltenia 855 82
Se cere să se efectueze sistematizarea datelor:
a) să se grupeze cele 40 de primării după fiecare variabilă în parte şi să se
precizeze ce tip de grupare s-a utilizat;
b) să se grupeze combinat cele 40 de primării după variaţia caracteristicilor
luate două câte două;
c) folosind rezultatele grupării după regiunea din care provin, să se
centralizeze datele după valoarea fondurilor comunitare şi după fondul
de salarii.
Rezolvare:
Notăm cu: xi = valoarea fondurilor comunitare primite de primăria i;
yi = fondul de salarii plătit de primăria i salariaţilor.
a) a1) gruparea primăriilor după regiune este o grupare simplă după o
caracteristică calitativă:
Grupe de primării după Număr primării
regiune (frecvenţe absolute)
Transilvania 14
Moldova 7
Oltenia 19
Total 40
a2) gruparea primăriilor după valoarea fondurilor comunitare, respectiv

după fondul de salarii reprezintă o grupare simplă după o caracteristică
numerică.
Gruparea simplă după o caracteristică numerică poate fi făcută:
- pe intervale egale;
- pe intervale neegale.
Gruparea simplă pe intervale egale necesită parcurgerea următoarelor
etape:
1) Calculul amplitudinii absolute a variaţiei (câmpul maxim de
împrăştiere al valorilor caracteristicii):
Ax = xmax – xmin = 955 – 820 = 135 mii RON

24
2) Se determină mărimea intervalului de grupare h:

- când se cunoaşte numărul de grupe (intervale):
r = număr grupe
- când nu se cunoaşte numărul de grupe (cum este cazul problemei
noastre) se utilizează relaţia lui Sturgers:
n = 40 - numărul de unităţi din colectivitate.

Rotunjirea se face întotdeauna prin adăugare.
Înainte de a repartiza unităţile (primăriile) pe intervale se efectuează un
control logic şi anume limita superioară a ultimului interval trebuie să fie mai
mare decât xmax.
3) Se formează intervalele pornind de la xmin şi adăugând succesiv

mărimea intervalului de grupare până ajungem la un interval care conţine
valoarea maximă:
Grupe de primării după
Număr primării
valoarea fondurilor comunitare
(frecvenţe absolute)
(mii RON)
820 – 842 3
842 – 864 9
864 – 886 11
886 – 908 10
908 – 930 3
930 – 952 3
952 - 974 1
Total 40
Notă: limita inferioară inclusă în interval
Gruparea primăriilor după fondul de salarii pe intervale egale:

1) calculul amplitudinii variaţiei:
Ay = ymax – ymin = 100 – 72 = 28 mii RON
2) determinarea mărimii intervalului de grupare (k):
3) se formează intervalele de grupare:

Se formează atâtea intervale până obţinem un interval în care se găseşte ymax.
Grupe de primării după fondul Număr primării
25
de salarii
(sute RON)
72 – 77 2
77 – 82 7
82 – 87 22
87 – 92 6
92 – 97 2
97 - 102 1
Total 40
a3) Gruparea primăriilor după valoarea fondurilor comunitare pe intervale

neegale:
Există două variante de realizare a grupării pe intervale neegale:

Varianta 1: se bazează pe regruparea intervalelor egale, considerându-se
că fenomenul analizat are o distribuţie asimptotic normală (urmează curba lui
Gauss Laplace), iar numărul cel mai mare de primării se va găsi în grupa
centrală.
Se formează trei grupe, astfel:
- grupa mică include primăriile care au valori foarte mici alocate pentru
fondurile comunitare, adică au valori inferioare nivelului mediu;
- grupa mijlocie include primăriile care au valori ale fondurilor
comunitare egale cu media şi mai mari decât aceasta. Această grupă are
frecvenţa absolută cea mai mare;
- grupa mare include primăriile care au valori foarte mari ale fondurilor
comunitare.
Se determină valoarea medie a fondurilor comunitare:
Grupa mică va conţine primul interval.

Grupa mijlocie cuprinde intervalul în care se află media [864, 886) şi
intervalele vecine. Deci grupa mijlocie va fi [842, 930).
Grupa mare va fi [930, 974).
Această metodă nu este foarte exactă deoarece limitele celor 3 grupe le
putem alege. Trebuie doar să respectăm condiţiile ca media să se găsească în
grupa mijlocie şi grupa mijlocie să aibă numărul maxim de elemente.
26

Număr primării
(mii RON)
820 – 842 3
842 – 930 33
930 - 974 4
Total 40
Varianta 2: este o variantă exactă
Intervalele se stabilesc astfel:
- grupa mică:
- grupa mijlocie:
- grupa mare:
- reprezintă abaterea medie liniară:

Număr primării
(mii RON)
820 – 854 8
854 – 905 25
905 - 958 7
Total 40
La fel se realizează şi gruparea simplă după fondul de salarii pe intervale

neegale.
b) Gruparea combinată se realizează după cel puţin două caracteristici.

b1) Gruparea primăriilor după regiune şi valoarea fondurilor comunitare:
Grupe de primării Grupe de primării după valoarea fondurilor Total
după regiune comunitare
(mii RON)
27
820- 842- 864- 886- 908- 930- 952-

842 864 886 908 930 952 974
Transilvania - - - 7 3 3 1 14
Oltenia - 5 11 3 - - - 19
Moldova 3 4 - - - - - 7
Total 3 9 11 10 3 3 1 40
b2) Gruparea primăriilor după regiune şi fondul de salarii:

Grupe de primării după fondul de salarii
Grupe de primării
(sute RON) Total
după regiune
72-77 77-82 82-87 87-92 92-97 97-102
Transilvania 1 1 5 4 2 1 14
Oltenia - 4 14 1 - - 19
Moldova 1 2 3 1 - - 7
Total 2 7 22 6 2 1 40
b3) Gruparea primăriilor după valoarea fondurilor comunitare şi după fondul de

salarii:
Grupe de primării Grupe de primării după fondul de salarii

după fonduri (sute RON)
Total
comunitare
72-77 77-82 82-87 87-92 92-97 97-102
(mii RON)
820 – 842 1 - 1 - 1 - 3
842 – 864 - 4 5 - - - 9
864 – 886 - 1 9 1 - - 11
886 – 908 1 2 6 1 - - 10
908 – 930 - - 1 1 1 - 3
930 – 952 - - - 3 - - 3
952 - 974 - - - - - 1 1
Total 2 7 22 6 2 1 40
c) Centralizarea datelor pentru fondurile comunitare şi pentru fondul de

salarii în funcţie de regiune:
Grupe de Număr primării Valori centralizate pentru:

primării după (frecvenţe fonduri
fondul de salarii yi
regiune absolute) comunitare xi
(sute Euro)
i ni (mii Euro)
Transilvania 14 12767 1218
28
Oltenia 19 16537 1575

Moldova 7 5873 575
Total
2. În tabelul următor se prezintă populaţia din câteva ţări în anul 1988 şi

cea prevăzută pentru anul 2020 (în milioane locuitori):
Ţăra Populaţia în 1988 Populaţia în 2020
(mil. locuitori) (mil. locuitori)
China 1.087 1.361
India 817 1.310
S.U.A. 244 297
Indonezia 177 284
Brazilia 144 234
Japonia 123 123
Mexic 84 138
Să se reprezinte grafic datele din tabel.
Rezolvare:
Diagrama prin coloane:
Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 100 mil. locuitori
b) Gruparea salariaţilor după sex şi vârstă (grupare combinată).

Rezultatul grupării este tabelul combinat.
Grupe de salariaţi după vârstă

Sex Total
29
F
M
Total
Rezultatele grupării combinate se reprezintă grafic prin corelogramă sau

diagrama norului de puncte.
OY
Vârsta
Scara de reprezentare:
1 cm pe OY =
OX
Sex
3. Se cunosc următoarele date despre 100 de agenţi ai unei societăţi de

asigurări:
Grupe de agenţi Valoarea medie a poliţelor
Număr
după vechime încheiate într-o lună
agenţi
(ani) (Euro)
sub 5 25 1100
5 – 10 50 1280
10 şi peste 25 1452
Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie pe total a fost de 13,25%, se
cere:
a) să se verifice dacă factorul de grupare “vechimea în muncă” este
semnificativ.
Rezolvare:
Notăm cu: xi = vechimea ;
ni = numărul de agenţi;
= valoarea medie a poliţelor.
a) Coeficientul (gradul) de determinaţie:
Media pe total:
30
Dispersia totală o deducem din coeficientul de variaţie pe total:

Deci
Interpretare: Factorul de grupare “vechimea în muncă” este factor
semnificativ pentru variaţia valorii poliţelor încheiate, deoarece variaţia
valorii poliţelor încheiate depinde în proporţie de 54,02% de vechimea
agenţilor şi în proporţie de 45,98% de alţi factori.
4. Trei mari companii producătoare de automobile şi-au înscris

maşinile la o cursă. În urma prelucrării datelor, s-au obţinut următoarele
rezultate:
Compania Numărul Viteza medie Dispersia
producătoare automobilelor (km/oră) vitezelor
de automobile participante la
cursă
Audi 5 188 112,5
BMW 4 170 48,67
Mercedes 3 174 124
Se cere să se aprecieze dacă variaţia vitezei automobilelor este

influenţată de compania producătoare.
Rezolvare:
Gradul de determinație ne arată în ce măsură variația lui y (viteza
31
automobilelor) este influențată de factorul x (compania producătoare).
Regula de adunare a dispersiilor:
Media generală:
Media dispersiilor de grupă:
Dispersia dintre grupe:
Interpretare: Variația vitezei automobilelor este influențată în proporție de 41,50% de

compania producătoare restul de 58,5% fiind influența altor factori. Deoarece R 2 < 50%
compania producătoare nu e un factor semnificativ pentru variația vitezei automobilelor
1. Dintr-un sondaj statistic de 10% selectat întâmplător şi nerepetat din

cei 2000 de agenti economici dintr-o ramură s-au obţinut datele:
Grupe de agenţi economici după Ponderea agenţilor Profitul mediu (mii
mărimea capitalului (mii RON) economici (%) RON/ag.ec.)
sub 20 30 25
20-50 50 30
peste 50 20 40
Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie a profitului pe total eşantion

este de 20% se cere:
a) să se stabilească dacă factorul de grupare (mărimea capitalului) este
semnificativ pentru variaţia profitului;
32
b) să se stabilească limitele între care se vor încadra profitul mediu şi

total în colectivitatea generală dacă probabilitatea cu care se garantează
rezultatele este P=0,9545 (z=2).
Rezolvare:
a) Gradul de determinaţie:
factorul de grupare e semnificativ.
mii RON
b) Estimarea profitului mediu:
Estimarea profitului total:
33
2. Pentru 200 din magazinele unei companii producătoare de produse

electrocasnice s-au înregistrat vânzările săptămânale de combine frigorifice:
Grupe de magazine după Ponderea
vânzările săptămânale magazinelor
(bucăţi) (%)
0-4 7
4-8 20
8-12 32
12-16 26
16-20 10
20-24 5
Total 100
Se cere:
a) estimaţi parametrii colectivităţii generale (vânzările medii şi totale ale
companiei) dacă eşantionul reprezintă 10% din total, s-a format prin
selecţie nerepetată şi probabilitatea cu care se garantează rezultatele este
0,95 (z=1,96);
b) să se determine noul volum al eşantionului dacă eroarea limită
maximă admisă se măreşte de două ori.
Rezolvare:
a) vânzările medii:
Interpretare: Numărul mediu de bucăţi vândute este cuprins între 10 şi 12

pentru o probabilitate de 0,95
34
b)
1. Într-o universitate s-a efectuat o anchetă în legătură cu fumatul, iar rezultatele

sunt prezentate în tabelul următor:
Sexul
Masculin Feminin
Statutul
fumător 420 75
nefumător 280 225
Să se aprecieze legătura care există între sexul studenţilor şi statutul de

fumător sau nefumător.
Rezolvare:
Notăm cu: y - sexul
35
x - statutul de fumător sau nefumător
 între cele două variabile există o legătură directă.
2. În tabelul următor sunt prezentate date referitoare la numărul de

tornade şi numărul de decedaţi în urma tornadelor pentru 10 luni:
Nr. tornade 35 85 90 94 50 76 98 104 88 128
Nr. decedaţi 0 0 2 1 0 3 4 4 5 7
Se cere să se studieze existenţa, direcţia şi intensitatea legăturii dintre
numărul de decedaţi şi numărul de tornade cu ajutorul coeficienţilor de corelaţie
Spearman şi Kendall.
Rezolvare:
Notăm cu xi numărul de tornade; cu yi numărul de decedați.
Coeficientul Spearman:
di = reprezintă diferenţele dintre rangurile acordate pentru

caracteristicile aferente unităţii;
n = reprezintă numărul de unităţi.
Pentru a calcula coeficientul de corelaţie al rangurilor Spearman avem

nevoie de următorul tabel ajutător:
35 0 10 9 1 1
85 0 7 9 -2 4
90 2 5 6 -1 1
94 1 4 7 -3 9
50 0 9 9 0 0
76 3 8 5 3 9
98 4 3 3,5 -0,5 0,25
104 4 2 3,5 -1,5 2,25
88 5 6 2 4 16
128 7 1 1 0 0
42,5
36
există o
legătură directă foarte puternică.
Pentru a calcula coeficientul de corelație a rangurilor Kendall avem nevoie de

următorul tabel ajutător:
ordonat corespunzător
descrescător
35 0 128 7 1 9 0 9
85 0 104 4 3,5 6 1 5
90 2 98 4 3,5 6 1 5
94 1 94 1 7 3 3 0
50 0 90 2 6 3 2 1
76 3 88 5 2 4 0 4
98 4 85 0 9 0 1 -1
104 4 76 3 5 2 0 2
88 5 50 0 9 0 0 0
128 7 35 0 9 0 0 0
S = 25
există legătură directă de intensitate medie.

3. Se cunosc următoarele date cu privire la producţia anuală de căpşuni a
României în perioada 2004 – 2013:
Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Producţia de
căpşuni 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
(mii tone)
Sursa: Anuarul statistic al României 2014
Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria cronologică;
b) să se calculeze indicatorii seriei cronologice;
c) să se ajusteze seria cronologică prin metode mecanice şi analitice şi
să se extrapoleze pentru anul 2014 şi 2015 producţia de căpşuni.
Rezolvare:
37
a) Avem o serie cronologică de intervale ce se reprezintă grafic prin

cronogramă:
Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 2 mii tone
b) Indicatorii seriei cronologice sunt:

1. Indicatori absoluţi:
 Modificarea absolută ne arată cu câte mii tone s-a modificat
producţia de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă: ;
- cu bază în lanţ: .
Relaţia de verificare:
 Valoarea absolută a unui procent de modificare ne arată câte mii
tone revin unui procent de modificare a producţiei de căpşuni:
- cu bază fixă:
, dacă
Dacă
- cu bază în lanţ:
38
, dacă
Dacă
Anul t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
yt (mii tone) 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
0 0,4 -0,6 1,2 0,7 3,5 -0,6 6,1 4,6 2,6
(mii
tone)
- 0,4 -1 1,8 -0,5 2,8 -4,1 6,7 -1,5 -2

(mii
tone)
0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123
(mii
tone/%)
- 0,123 0,127 0,117 0,135 0,13 0,158 0,117 0,184 0,169

(mii
tone/%)
2. Indicatori relativi:
 Indicele (dinamica) ne arată de către ori s-a modificat producţia
de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă : ;
Relaţia de verificare între indici: .
 Procentul de modificare (ritm, rată, modificare relativă) ne arată

cu câte procente s-a modificat producţia de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă: , ;
- cu bază în lanţ: , .
Anul t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
yt (mii tone) 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
It/1 1 1,03 0,95 1,10 1,06 1,28 0,95 1,50 1,37 1,21
It/t-1 - 1,03 0,92 1,15 0,96 1,22 0,74 1,57 0,92 0,88
Rt/1(%) 0 3 -5 10 6 28 -5 50 37 21
Rt/t-1(%) - 3 -8 15 -4 22 -26 57 -8 -12
3. Indicatori medii:
 producţia medie anuală de căpşuni se calculează ca o medie
aritmetică simplă:
39
mii tone
Interpretare: În perioada 2004-2013 producţia medie anuală de căpşuni a fost

de 14,09 mii tone.
 modificarea absolută medie anuală:
mii tone > 0
Interpretare: În perioada 2004-2013 producţia de căpşuni a crescut în medie

de la un an la altul cu 0,29 mii tone.
 indicele mediu anual:
Interpretare : În perioada 2004-2013 producţia de căpşuni a crescut în medie

de la un an la altul de 1,02 ori.
 ritmul mediu:

de la un an la altul cu 2%.
←
← c) Ajustarea seriei cronologice:
←
← 1. Metode mecanice de ajustare:
←
← 1.1. Metoda modifcării absolute medii:
← ;
← mii tone;
mii tone;
← mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
40
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
← Extrapolarea seriei prin metoda modificării absolute medii:

← - pentru anul 2014: mii
tone;
tone.
←
← 1.2. Metoda indicelui mediu:
← ;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone.
← Extrapolarea seriei pentru anul 2014 şi 2015 prin metoda

indicelui mediu:
← - pentru anul 2014: mii tone;
←
tone.
2. Metode analitice de ajustare.
Estimarea parametrilor a şi b ai funcţiei liniare se face cu ajutorul

MCMMP:
41
Acest sistem se rezolvă în ipoteza în care 
mii tone
Deoarece , va trebui să renumerotăm anii:
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
-9 -7 -5 -3 -1 1 3 5 7 9
Deci, funcţia liniară are forma.
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone.
Extrapolarea seriei pentru anul 2014 şi 2015 cu ajutorul funcţiei liniare.

- pentru anul 2014: mii tone;
- pentru anul 2015: mii tone.
4. Se cunosc următoarele date privind stocul de păcură al unei centrale

termice în anul 2019:
Data Stocul de păcură (tone)
01.01 10
01.02 8
01.03 14
31.03 10
01.06 16
42
15.07 14
01.09 10
31.12 14
Se cere:
a) să se reprezinte grafic stocul de păcură pentru tot anul;
b) să se calculeze stocul mediu de păcură pe toată perioada;
c) să se calculeze stocul mediu de păcură pe primul trimestru al anului.
Rezolvare:
a) Avem o serie de momente cu intervale neegale între momente, deci
seria se va reprezenta grafic prin diagrama prin coloane:
Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 2 tone
b) Stocul mediu de păcură pe toată perioada se determină ca o medie

cronologică ponderată:
01.01 01.02 01.03 31.03 01.06 15.07 01.09 31.12
43
d1 = 1 lună d2 = 1 lună d3 = 1 lună d4 = 2 luni d5 = 1,5 luni d6 = 1,5 luni d7 = 4 luni
c) În primul trimestru avem o serie de momente cu intervale egale între

momente, iar stocul mediu se va determina ca o medie cronologică simplă:
Primul trimestru cuprinde datele: 01.01; 01.02; 01.03; 31.03.
1. Se cunosc următoarele date despre trei produse (A, B, C) vândute într-un

magazin în lunile august şi septembrie 2019.
Preţ unitar
Cantităţi vândute
(RON/UM)
Produsul U.M. august
septembrie
(perioada de august septembrie
(perioada curentă)
bază)
A kg 200 400 2 2,5
B l 100 150 3 4
C buc 500 400 1 2
Se cere:
a) să se calculeze indicii individuali;
b) să se calculeze indicii de grup şi să se verifice relaţia dintre ei;
c) să se calculeze modificările absolute totale;
d) să se determine contribuţia fiecărui factor la modificarea absolută a
valorii totale.
Rezolvare:
Notăm cu:
qi = cantităţile (volumul fizic);
pi = preţurile unitare;
i = produsul ;
vi = valoarea produselor;
vi – fenomen complex (yi);
qi – factor cantitativ (fi);
pi – factor calitativ (xi).
vi = qi  pi
a) Indicii individuali:
- ai volumului fizic (ai factorului cantitativ):
44
Interpretare: Se observă că la produsele A şi B s-a înregistrat o creştere a

cantităţii vândute, respectiv de 2 ori sau cu 100% pentru produsul A şi de 1,5
ori sau cu 50% pentru produsul B, în timp ce la produsul C s-a înregistrat o
scădere cu 20%.
- ai preţurilor (ai factorului calitativ):
Interpretare: Se observă că la toate cele trei produse s-au înregistrat creşteri

de preţuri.
- ai valorii:
Interpretare: De asemenea, şi valoarea a crescut pentru fiecare din cele trei

produse.
b) Indicele de grup al valorii (indicele valorii totale, indicele de grup al
fenomenului complex):
45
Interpretare: Valoarea totală a celor trei produse vândute a crescut de două ori
sau cu 100%.
Indicele de grup al preţurilor (indicele calitativ):
Interpretare: Valoarea totală a celor trei produse vândute a crescut de 1,45 ori
sau cu 45% pe seama modificărilor preţurilor unitare.
Indicele de grup al volumului fizic (al factorului cantitativ):
Interpretare: Valoarea totală a celor trei produse a crescut de 1,375 ori sau cu
37,5% pe seama modificărilor cantităţilor vândute.
Relaţia de verificare între indicii de grup:
2 = 1,375  1,45 (= 1,99 din cauza aproximărilor)
c) Modificările absolute totale vor fi:

- modificarea totală absolută a valorii:
Interpretare: Valoarea totală a crescut cu 1200 RON.
- modificarea absolută a valorii totale pe seama modificării preţurilor

(factor calitativ):
Interpretare: Valoarea totală a crescut cu 750 RON pe seama modificării

preţurilor unitare.
46
- modificarea absolută a valorii totale pe seama modificării cantităţilor

(factor cantitativ):

cantităţilor.
1200 = 750 + 450
d) Contribuţia fiecărui factor la modificarea absolută a valorii totale:

- contribuţia factorului cantitativ (a cantităţilor vândute) la modificarea
absolută a valorii totale:
- contribuţia factorului calitativ (a preţurilor unitare) la modificarea

kq + kp = 100%
2. Se cunosc următoarele date despre vânzările a trei produse într-un

magazin în lunile august şi septembrie 2019:
Indicele volumului
Valoarea vânzărilor în perioada Indicele valorii
fizic
Produsul U.M. de bază (vi0)
(RON)
A kg 400 2 2,5
B l 300 1,5 2
C buc 500 0,8 1,6
Se cere:
a) să se calculeze indicii de grup ca medii aritmetice sau armonice şi
modificările absolute corespunzătoare.
47
Rezolvare:
Indicele de grup al valorii calculat ca medie aritmetică ponderată a

indicilor individuali ai valorii:
Modificarea absolută a valorii totale:
Indicele valorii totale pe seama modificării volumului fizic:

Indicele de grup al volumului fizic (al factorului cantitativ) calculat ca o
medie aritmetică ponderată. Factorul cantitativ nu se poate însuma.
Modificarea absolută a valorii totale pe seama modificării volumului

fizic:
Indicele de grup al preţurilor îl obţinem ca o medie armonică ponderată:
48
Ştim că:
Modificarea absolută a valorii totale pe seama modificării preţurilor:
1. Distribuţia salariaţilor unui magazin în funcţie de numărul de zile de

concediu de odihnă dintr-un an se prezintă astfel:
Zile concediu 14 15 16 17 18 19 20
Nr. salariaţi 2 6 10 15 8 5 4
Se cere:
a) să se reprezinte grafic seria;
b) să se calculeze indicatorii sintetici ai variaţiei;
c) să se caracterizeze gradul de asimetrie;
d) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii “salariaţi care au avut
un număr de zile de concediu mai mare sau egal cu 17”.
Rezolvare:
Notăm cu: xi = numărul zilelor de concediu;
ni = numărul de salariaţi (frecvenţele absolute).
a) Seria se reprezintă grafic prin diagrama prin bastoane sau diagrama
prin coloane nelipite centrate pe variante:
49
Scara de reprezentare: 1 cm OX = 1 zi; 1 cm OY = 2 salariaţi
b) Pentru calculul indicatorilor sintetici ai variaţiei trebuie sa calculăm

media:
Indicatorii sintetici ai variaţiei sunt:

- abaterea medie liniară:
Interpretare: Numărul de zile de concediu a unui salariat se abate în medie de

la numărul mediu de zile de concediu cu  1,1728 zile.
- dispersia:
50
- abaterea medie pătratică:
Interpretare: Numărul de zile de concediu a unui salariat se abate în medie de

la numărul mediu de zile de concediu cu  1,5226 zile.
- coeficientul de variaţie:
Interpretare: Deoarece v, v’ < 35%  seria este omogenă, variaţia este mică,
media este reprezentativă.
c) Aprecierea asimetriei:
Interpretare: deoarece Cas  0 avem asimetrie pozitivă sau de stânga, adică

mediana şi modul se găsesc în stânga mediei pe grafic, deci în această serie
predomină valorile mici ale caracteristicii.
Cas  [-0,3; 0,3]  seria este uşor asimetrică (Cas este foarte apropiat de
zero).
d) Avem o caracteristică alternativă:
- salariaţi care au avut un concediu  17 zile;
- salariaţi care au avut un concediu  17 zile.
Frecvenţele absolute
Varianta xi
ni
DA (peste 17 zile) 1 m = 32
NU (sub 17 zile) 0 n – m = 18
Total - n = 50
51
Media caracteristicii alternative:


Interpretare: 64% dintre salariaţi au avut un concediu  17 zile.
Dispersia caracteristicii alternative:
2. Pentru 200 de agenţi economici se cunosc datele:

Grupe de agenţi economici după Structura agenţilor economici
mărimea profitului (mil. lei) (%)
sub 6 10
6-12 22
12-18 25
18-24 23
24-30 17
30 şi peste 3
Total 100
Se cere:
a) să se aprecieze dacă media e reprezentativă;
b) caracterizaţi asimetria distribuţiei;
c) să se calculeze media şi dispersia caracteristicii „profitul ≥18 mil lei”.
Rezolvare:
Ultimul interval se închide adăugând la limita sa inferioară (30) mărimea
intervalului anterior adică 6 şi vom obţine intervalul 30-36.
a) Indicatorul cu ajutorul căruia se apreciază dacă media e
reprezentativă este coeficientul de variaţie.
Interpretarea coeficientului de variaţie: 35% < v ≤ 75%, media e slab

reprezentativă.
c).asimetria se caracterizează cu ajutorul indicatorilor de asimetrie
52
propuşi de Pearson.
- asimetria absolută: =16,44-15,6 = 0,84 mil. Lei
- coeficientul de asimetrie:
Interpretare: > 0, deci avem serie uşor asimetrică cu asimetrie pozitivă

sau de stânga, deci predomină agenţii economici cu valori mici ale profitului.
d) media şi dispersia caracteristicii „profitul ≥ 18 mil lei”
Avem o caracteristică alternativă sau binară:
- profitul ≥ 18 mil lei;
- profitul < 18 mil lei.
Frecvenţele relative
Varianta xi
DA (profitul ≥18 mil lei) 1 m = 43

NU (profitul <18 mil lei) 0 n – m = 57
Total - n = 100
Media caracteristicii alternative:


Interpretare:43% dintre agenţii economici au profitul ≥18 mil.lei.
Dispersia caracteristicii alternative:
3. Se cunosc următoarele date despre 100 de agenţi ai unei societăţi de

asigurări:
Grupe de agenţi după Valoarea medie a poliţelor încheiate
vechime Număr agenţi într-o lună
(ani) (Euro)
sub 5 25 1100
5 – 10 50 1280
10 şi peste 25 1452
Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie pe total a fost de 13,25%, se

cere:
b) să se verifice dacă factorul de grupare “vechimea în muncă” este
semnificativ.
Rezolvare:
53
Notăm cu: xi = vechimea ;

ni = numărul de agenţi;
= valoarea medie a poliţelor.
a) Coeficientul (gradul) de determinaţie:
Media pe total:
Dispersia totală o deducem din coeficientul de variaţie pe total:

Deci
Interpretare: factorul de grupare “vechimea în muncă” este factor semnificativ
pentru variaţia valorii poliţelor încheiate, deoarece variaţia valorii poliţelor
încheiate depinde în proporţie de 54,02% de vechimea agenţilor şi în proporţie
de 45,98% de alţi factori.
4. Pentru un eşantion de 50 clienţi (persoane fizice) ai unei bănci se cunosc datele:

Grupe de clienţi după valoarea depozitelor Număr
bancare (mii RON) clienţi
sub 2 5
2-4 15
4-6 20
6-8 8
peste 8 2
Total 50
Se cere:
a) estimaţi limitele între care se vor încadra valoarea medie şi valoarea
totală a depozitelor bancare în colectivitatea generală dacă eşantionul
54
reprezintă 10% din totalul clienţilor, s-a format prin selecţie nerepetată,
iar probabilitatea cu care se garantează rezultatele este 0.9545 (z =2 );
b) determinaţi noul volum al eşantionului dacă eroarea limită maximă
admisă este de 0,8 mii RON;
c) transformaţi variabila „valoarea depozitului” în variabilă alternativă
(binară) luând drept prag limita inferioară a intervalului în care se
găseşte media;
d) estimaţi limitele între care se va încadra proporţia clienţilor cu valoarea
depozitelor mai mică decât valoarea luată ca prag.
Rezolvare:
Suntem în cazul sondajului aleatoriu simplu.
a) Pentru estimarea parametrilor colectivităţii generale trebuie efectuate
următoarele calcule în prealabil:
- calcularea mediei eşantionului:
mii RON
- calcularea dispersiei:
- calcularea erorii limite maxime admise:
mii RON
Estimarea mediei în colectivitatea generală:
Interpretare: valoarea medie a depozitelor bancare la nivelul întregii

colectivităţi se găseşte în intervalul (3,96; 5) mii RON cu o probabilitate de
95,45%.
55
Estimarea valorii totale în colectivitatea generală:
Interpretare: Valoarea totală a depozitelor bancare la nivelul întregii

colectivităţi se găseşte în intervalul (1980; 2500) mii RON cu o probabilitate de
95,45%.
b) Noul volum al eşantionului:
clienţi
clienţi
c) Avem o variabilă alternativă (binară):
Răspuns Număr clienţi

DA m=20
Nu n-m=30
Total n=50
d) În cazul variabilei alternative, indicatorii se calculează astfel:

- media:
Interpretare : 40% dintre clienţi au valoarea depozitelor peste 4 mii RON.

- dispersia:
56
- eroarea limită maximă admisă:
Estimarea proporţiei clienţilor cu valoarea depozitelor sub valoarea

considerată drept prag (4 mii RON):
Interpretare: ponderea clienţilor care au valoarea depozitelor sub 4 mii RON

este cuprinsă între 27 şi 53%.
Estimarea numărului clienţilor cu valoarea depozitelor sub valoarea
considerată drept prag (4 mii RON):
Interpretare : numărul clienţilor care au valoarea depozitelor sub 4 mii RON

este cuprins între 135 şi 265.
5. Dintr-un sondaj statistic de 10% selectat întâmplător şi nerepetat din

cei 2000 de agenti economici dintr-o ramură s-au obţinut datele:
Grupe de agenţi economici după Ponderea agenţilor Profitul mediu (mii
mărimea capitalului (mii RON) economici (%) RON/ag.ec.)
sub 20 30 25
20-50 50 30
peste 50 20 40
Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie a profitului pe total eşantion

este de 20% se cere:
a) să se stabilească dacă factorul de grupare (mărimea capitalului) este
semnificativ pentru variaţia profitului;
b) să se stabilească limitele între care se vor încadra profitul mediu şi
total în colectivitatea generală dacă probabilitatea cu care se garantează
rezultatele este P=0,9545 (z=2).
Rezolvare:
a) Gradul de determinaţie:
factorul de grupare e semnificativ.
57
mii RON
b) Estimarea profitului mediu:
Estimarea profitului total:
58
6. În tabelul următor este prezentată distanţa parcursă de un autovehicul din

momentul frânării şi până la oprire şi respectiv viteza autovehiculului în momentul
frânării:
Viteza (km/h) 40 50 60 70 80 90 100 110 120
Distanţa (m) 8 12 18 24 32 40 48 58 72
Se cere:
a) să se estimeze parametrii modelului de regresie şi să se aprecieze
intensitatea legăturii;
b) să se testeze validitatea modelului de regresie;
c) să se determine raportul de corelaţie.
Rezolvare:
a) Pentru a identifica legătura care există între cele două variabile trebuie
să le reprezentăm grafic. Graficul este corelograma sau diagrama norului de
puncte.
Distanţa este variabila endogenă (rezultativă, dependentă, efect) notată cu y.
Viteza este variabila exogenă (independentă, cauză) notată cu x.
n = 9 reprezintă numărul de înregistrări.

De pe grafic se observă că între y şi x există o legătură liniară, directă.
Pentru a estima parametrii a şi b ai modelului de regresie se utilizează
metoda celor mai mici pătrate:
59
De asemenea, a şi b pot fi determinaţi şi astfel:
Va trebui să calculăm:
Deci:
Pentru a calcula estimatorii a şi b ai parametrilor modelului de regresie s-

a utilizat următorul tabel ajutător:
Nr. crt. xi yi
1 40 8 1600 64 320
60
2 50 12 2500 144 600

3 60 18 3600 324 1080
4 70 24 4900 576 1680
5 80 32 6400 1024 2560
6 90 40 8100 1600 3600
7 100 48 10000 2304 4800
8 110 58 12100 3364 6380
9 120 72 14400 5184 8640
Total 720 312 63600 14584 29660
Intensitatea legăturii se apreciază cu ajutorul coeficientului de corelaţie:
corelaţia dintre distanţa parcursă şi viteza automobilului este foarte puternică.
Deci, între cele două variabile există o legătură liniară directă foarte
puternică.
b) Vom aplica analiza dispersională ANOVA pentru testarea validităţii

modelului.
Funcţia de regresie este:
Testarea validităţii modelului cu ajutorul testului F:
- se stabileşte ipoteza nulă:

H0: modelul de regresie nu este valid, adică împrăştierea valorilor
datorate factorului nu diferă de împrăştierea aceloraşi valori
datorate întâmplării;
- se stabileşte ipoteza alternativă:

H1: modelul de regresie este valid, adică împrăştierea valorilor
datorate factorului diferă semnificativ de împrăştierea aceloraşi
valori datorate întâmplării;
- se aplică testul F:
61
k = numărul variabilelor factoriale din model: k = 1 n = 9
Pentru a calcula valoarea testului F construim următorul tabel ajutător:

Nr. crt. yi
1 8 3,35 21,62 980,94
2 12 11,18 0,67 551,78
3 18 19,01 1,02 245,23
4 24 26,84 8,06 61,3
5 32 34,67 7,12 0
6 40 42,50 6,25 61,3
7 48 50,33 5,42 245,23
8 58 58,16 0,02 551,78
9 72 65,99 36,12 980,94
Total 312 312 86,33 3678,53
- se compară Fcalc cu F; k; n-k-1 = F0,05; 1; 7 = 5,58
Fcalc = 298,33  Ftab = 5,58 

ipoteza nulă se respinge, deci modelul este valid.
c) Determinarea raportului de corelaţie:
Pragul de semnificaţie utilizat este  = 5%.
Determinarea raportului de determinaţie:
- l-am calculat la testarea validităţii modelului de regresie;
62
- trebuie să-l calculăm:
- determinat la estimarea parametrilor modelului
Vom utiliza tabelul ajutător:

Nr. crt. yi
1 8 711,28
2 12 513,92
3 18 277,88
4 24 113,84
5 32 7,12
6 40 28,40
7 48 177,68
8 58 544,28
9 72 1393,52
Total 312 3768
Interpretare:deoarece înseamnă că între cele două variabile

este o legătură foarte puternică.
Raportul de corelaţie:
deci între cele două variabile există o legătură foarte puternică.
7. Se cunosc următoarele date referitoare la rangurile acordate de către

doi analişti financiari pentru 12 proiecte de investiţii:
Rangurile acordate Rangurile acordate

Proiecte
de analistul 1 de analistul 2
A 7 6
B 8 4
C 2 1
D 1 3
E 9 11
F 3 2
G 12 12
H 11 10
I 4 5
J 10 8
K 6 7
L 5 8
Să se aprecieze dacă există legătură între rangurile acordate de către cei

doi analişti cu ajutorul coeficientului de corelaţie al rangurilor Spearman.
63
Rezolvare:
Notam cu rangurile acordate de analistul1 şi cu rangurile
acordate de analistul 2.
Coeficientul Spearman:
Pentru a calcula coeficientul de corelaţie al rangurilor Spearman avem

nevoie de următorul tabel ajutător:
Proiect
A 7 6 1 1
B 8 4 4 16
C 2 1 1 1
D 1 3 -2 4
E 9 11 -2 4
F 3 2 1 1
G 12 12 0 0
H 11 10 1 1
I 4 5 -1 1
J 10 9 1 1
K 6 7 -1 1
L 5 8 -3 9
Interpretare: între rangurile acordate de către cei doi analişti există o legătură
directă foarte puternică, ceea ce înseamnă că analiştii au păreri foarte
apropiate referitoare la gradul de risc aferent proiectelor de investiţii.
8. Se cunosc următoarele date cu privire la producţia anuală de căpşuni a
României în perioada 2010 – 2019:
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Producţia de
căpşuni 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
(mii tone)
Sursa: Anuarul statistic al României 2020
Se cere:
d) să se calculeze indicatorii seriei cronologice;
e) să se ajusteze seria cronologică prin metode mecanice şi analitice şi
64
să se extrapoleze pentru anul 2020 şi 2021 producţia de căpşuni.

Rezolvare:
c) Indicatorii seriei cronologice sunt:

1. Indicatori absoluţi:
 Modificarea absolută ne arată cu câte mii tone s-a modificat
producţia de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă: ;
 Valoarea absolută a unui procent de modificare ne arată câte mii
tone revin unui procent de modificare a producţiei de căpşuni:
- cu bază fixă:
, dacă
Dacă
- cu bază în lanţ:
, dacă
Dacă
Anul t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
yt (mii tone) 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
0 0,4 -0,6 1,2 0,7 3,5 -0,6 6,1 4,6 2,6
(mii
tone)
- 0,4 -1 1,8 -0,5 2,8 -4,1 6,7 -1,5 -2

(mii
tone)
0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123 0,123
(mii
tone/%)
- 0,123 0,127 0,117 0,135 0,13 0,158 0,117 0,184 0,169

(mii
tone/%)
2. Indicatori relativi:
 Indicele (dinamica) ne arată de către ori s-a modificat producţia
65
de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă : ;
Relaţia de verificare între indici: .
 Procentul de modificare (ritm, rată, modificare relativă) ne arată

cu câte procente s-a modificat producţia de căpşuni de la un an la altul:
- cu bază fixă: , ;
- cu bază în lanţ: , .
Anul t 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
yt (mii tone) 12,3 12,7 11,7 13,5 13 15,8 11,7 18,4 16,9 14,9
It/1 1 1,03 0,95 1,10 1,06 1,28 0,95 1,50 1,37 1,21
It/t-1 - 1,03 0,92 1,15 0,96 1,22 0,74 1,57 0,92 0,88
Rt/1(%) 0 3 -5 10 6 28 -5 50 37 21
Rt/t-1(%) - 3 -8 15 -4 22 -26 57 -8 -12
4. Indicatori medii:
 producţia medie anuală de căpşuni se calculează ca o medie
aritmetică simplă:
mii tone
Interpretare: În perioada 2010-2019 producţia medie anuală de căpşuni a fost

de 14,09 mii tone.
 modificarea absolută medie anuală:
mii tone > 0
Interpretare: În perioada 2010-2019 producţia de căpşuni a crescut în medie

de la un an la altul cu 0,29 mii tone.
 indicele mediu anual:

de la un an la altul de 1,02 ori.
 ritmul mediu:
66

de la un an la altul cu 2%.
←
← c) Ajustarea seriei cronologice:
←
← 1. Metode mecanice de ajustare:
←
← 1.1. Metoda modifcării absolute medii:
← ;
← mii tone;
mii tone;
← mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
← Extrapolarea seriei prin metoda modificării absolute medii:

tone;
tone.
← 1.2. Metoda indicelui mediu:

← ;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
67
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone;
← mii tone.
← Extrapolarea seriei pentru anul 2020 şi 2021 prin metoda

indicelui mediu:
← - pentru anul 2020: mii tone;
←
tone.
2. Metode analitice de ajustare.
Estimarea parametrilor a şi b ai funcţiei liniare se face cu ajutorul

MCMMP:
Acest sistem se rezolvă în ipoteza în care 
mii tone
Deoarece , va trebui să renumerotăm anii:
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
-9 -7 -5 -3 -1 1 3 5 7 9
Deci, funcţia liniară are forma.
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
68
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone;
mii tone.
Extrapolarea seriei pentru anul 2020 şi 2021 cu ajutorul funcţiei liniare.

- pentru anul 2020: mii tone;
- pentru anul 2021: mii tone.
9. Se cunosc următoarele date privind stocul de păcură al unei centrale

termice în anul 2019:
Data Stocul de păcură (tone)
01.01 10
01.02 8
01.03 14
31.03 10
01.06 16
15.07 14
01.09 10
31.12 14
Se cere:
d) să se reprezinte grafic stocul de păcură pentru tot anul;
e) să se calculeze stocul mediu de păcură pe toată perioada;
f) să se calculeze stocul mediu de păcură pe primul trimestru al anului.
Rezolvare:
a) Avem o serie de momente cu intervale neegale între momente, deci
seria se va reprezenta grafic prin diagrama prin coloane:
69
Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 2 tone
b) Stocul mediu de păcură pe toată perioada se determină ca o medie

cronologică ponderată:
01.01 01.02 01.03 31.03 01.06 15.07 01.09 31.12
d1 = 1 lună d2 = 1 lună d3 = 1 lună d4 = 2 luni d5 = 1,5 luni d6 = 1,5 luni d7 = 4 luni
c) În primul trimestru avem o serie de momente cu intervale egale între

momente, iar stocul mediu se va determina ca o medie cronologică simplă:
Primul trimestru cuprinde datele: 01.01; 01.02; 01.03; 31.03.
70
10. Se cunosc următoarele date despre trei produse (A, B, C) vândute într-un
magazin în lunile august şi septembrie 2020.
Preţ unitar
Cantităţi vândute
(RON/UM)
Produsul U.M. august
septembrie
(perioada de august septembrie
(perioada curentă)
bază)
A kg 200 400 2 2,5
B l 100 150 3 4
C buc 500 400 1 2
Se cere:
e) să se calculeze indicii individuali;
f) să se calculeze indicii de grup şi să se verifice relaţia dintre ei;
g) să se calculeze modificările absolute totale;
h) să se determine contribuţia fiecărui factor la modificarea absolută a
valorii totale.
Rezolvare:
Notăm cu:
qi = cantităţile (volumul fizic);
pi = preţurile unitare;
i = produsul ;
vi = valoarea produselor;
vi – fenomen complex (yi);
qi – factor cantitativ (fi);
pi – factor calitativ (xi).
vi = qi  pi
a) Indicii individuali:
- ai volumului fizic (ai factorului cantitativ):
71
Interpretare: Se observă că la produsele A şi B s-a înregistrat o creştere a

cantităţii vândute, respectiv de 2 ori sau cu 100% pentru produsul A şi de 1,5
ori sau cu 50% pentru produsul B, în timp ce la produsul C s-a înregistrat o
scădere cu 20%.
- ai preţurilor (ai factorului calitativ):
Interpretare: Se observă că la toate cele trei produse s-au înregistrat creşteri

de preţuri.
- ai valorii:
Interpretare: De asemenea, şi valoarea a crescut pentru fiecare din cele trei

produse.
b) Indicele de grup al valorii (indicele valorii totale, indicele de grup al
fenomenului complex):
Interpretare: Valoarea totală a celor trei produse vândute a crescut de două ori
sau cu 100%.
Indicele de grup al preţurilor (indicele calitativ):

72
Interpretare: Valoarea totală a celor trei produse vândute a crescut de 1,45 ori
sau cu 45% pe seama modificărilor preţurilor unitare.
Indicele de grup al volumului fizic (al factorului cantitativ):
Interpretare: Valoarea totală a celor trei produse a crescut de 1,375 ori sau cu
37,5% pe seama modificărilor cantităţilor vândute.
Relaţia de verificare între indicii de grup:
2 = 1,375  1,45 (= 1,99 din cauza aproximărilor)
c) Modificările absolute totale vor fi:

- modificarea totală absolută a valorii:
Interpretare: Valoarea totală a crescut cu 1200 RON.
- modificarea absolută a valorii totale pe seama modificării preţurilor

(factor calitativ):

preţurilor unitare.
- modificarea absolută a valorii totale pe seama modificării cantităţilor

(factor cantitativ):

cantităţilor.
73
1200 = 750 + 450
d) Contribuţia fiecărui factor la modificarea absolută a valorii totale:

- contribuţia factorului cantitativ (a cantităţilor vândute) la modificarea
- contribuţia factorului calitativ (a preţurilor unitare) la modificarea

kq + kp = 100%
74

Rezolvari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLECTAREA ŞI SISTEMATIZAREA DATELOR STATISTICE

2.1. APLICAȚII REZOLVATE

1. Despre un număr de 40 de primării din Transilvania, Moldova şi

32. Oltenia 870 81

a2) gruparea primăriilor după valoarea fondurilor comunitare, respectiv

Ax = xmax – xmin = 955 – 820 = 135 mii RON

2) Se determină mărimea intervalului de grupare h:

n = 40 - numărul de unităţi din colectivitate.

3) Se formează intervalele pornind de la xmin şi adăugând succesiv

Gruparea primăriilor după fondul de salarii pe intervale egale:

3) se formează intervalele de grupare:

a3) Gruparea primăriilor după valoarea fondurilor comunitare pe intervale

Există două variante de realizare a grupării pe intervale neegale:

Se determină valoarea medie a fondurilor comunitare:

Grupa mică va conţine primul interval.

Grupe de primării după

- reprezintă abaterea medie liniară:

Grupe de primării după

La fel se realizează şi gruparea simplă după fondul de salarii pe intervale

b) Gruparea combinată se realizează după cel puţin două caracteristici.

820- 842- 864- 886- 908- 930- 952-

b2) Gruparea primăriilor după regiune şi fondul de salarii:

b3) Gruparea primăriilor după valoarea fondurilor comunitare şi după fondul de

Grupe de primării Grupe de primării după fondul de salarii

c) Centralizarea datelor pentru fondurile comunitare şi pentru fondul de

Grupe de Număr primării Valori centralizate pentru:

Oltenia 19 16537 1575

2. În tabelul următor se prezintă populaţia din câteva ţări în anul 1988 şi

Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 100 mil. locuitori

b) Gruparea salariaţilor după sex şi vârstă (grupare combinată).

Grupe de salariaţi după vârstă

Rezultatele grupării combinate se reprezintă grafic prin corelogramă sau

3. Se cunosc următoarele date despre 100 de agenţi ai unei societăţi de

Dispersia totală o deducem din coeficientul de variaţie pe total:

4. Trei mari companii producătoare de automobile şi-au înscris

Se cere să se aprecieze dacă variaţia vitezei automobilelor este

automobilelor) este influențată de factorul x (compania producătoare).

Regula de adunare a dispersiilor:

Media dispersiilor de grupă:

Dispersia dintre grupe:

Interpretare: Variația vitezei automobilelor este influențată în proporție de 41,50% de

1. Dintr-un sondaj statistic de 10% selectat întâmplător şi nerepetat din

Ştiind că valoarea coeficientului de variaţie a profitului pe total eşantion

b) să se stabilească limitele între care se vor încadra profitul mediu şi

factorul de grupare e semnificativ.

b) Estimarea profitului mediu:

Estimarea profitului total:

2. Pentru 200 din magazinele unei companii producătoare de produse

Interpretare: Numărul mediu de bucăţi vândute este cuprins între 10 şi 12

1. Într-o universitate s-a efectuat o anchetă în legătură cu fumatul, iar rezultatele

Să se aprecieze legătura care există între sexul studenţilor şi statutul de

x - statutul de fumător sau nefumător

 între cele două variabile există o legătură directă.

2. În tabelul următor sunt prezentate date referitoare la numărul de

di = reprezintă diferenţele dintre rangurile acordate pentru

Pentru a calcula coeficientul de corelaţie al rangurilor Spearman avem

legătură directă foarte puternică.

Pentru a calcula coeficientul de corelație a rangurilor Kendall avem nevoie de

există legătură directă de intensitate medie.

a) Avem o serie cronologică de intervale ce se reprezintă grafic prin

Scara de reprezentare: 1 cm pe OY = 2 mii tone

b) Indicatorii seriei cronologice sunt:

- 0,4 -1 1,8 -0,5 2,8 -4,1 6,7 -1,5 -2