Seminar 02_MT I

1. Calculul de tracțiune al autobuzului

1.1. Alegerea parametrilor necesari calculului de tracțiune

1.1.1. Alegerea pneurilor
Pentru alegerea pneurilor trebuie să se țină seama și de încărcătura nominală pe care acesta trebuie să o
suporte, care în acest caz este egală cu:
mt 18130
mpneu = = = 3021,67 kg , unde
6 6

mt - masa totală a autobuzului;

6 - numărul de pneuri.
Pentru un autobuz studiat, avem un exemplu de pneu ( acesta se alege în funcție de masa totală
rezultată, a autobuzului fiecărui student: 275/70R/22.5, unde:
B = 275 mm ( lățime pneu); Zs= 70%;
𝐻
H = B ∙ Zs / 100 = 275 ∙ 70 / 100 = 192,5 mm ( înălțime pneu); rj = 22.5” ( diametru janta) ; 𝑅 = 0,7

Diametrul exterior al roții este:

Dext = Dj + 2 ∙ H = 22,5 ∙ 25,4 + 2 ∙ 192,5 = 956,5 mm
Raza de rulare a roții se calculează astfel:
rr = λ ∙ r0 = 0,95 ∙ 478,25 = 454,34 mm, unde:
λ = 0,95 - coeficient de deformare a pneului de presiune utilă
r0 = ½ ∙ Dext = ½ ∙ 1528 = 478,25 mm - raza roții libere
Seminar 02_MT I

1.1.2. Alegerea coeficientului de rezistență la rulare

Se consideră că studiul se efectuează pe un drum asfaltat al cărui coeficient de rezistență la rulare
este f = 0,02.

1.1.3. Determinarea ariei secțiunii transversale a autobuzului

Aria transversală a autobuzului se determină ca produs dintre înălțimea sa și mărimea

ecartamentului față, stabilite în primul capitol.
A = E ∙ H = 1,945 ∙ 3,04 = 5,9128 m2

1.1.4. Alegerea coeficientului aerodinamic

La autobuzele de generație actuală, coeficientul aerodinamic se situează între:
K = [ 0,04 - 0,05 ]
În cazul proiectului se adoptă valoarea K = 0,05.

1.1.4. Alegerea randamentului transmisiei

La autobuzele de generație actuală, randamentul transmisiei se situează între:
η = [ 0,88 - 0,92 ]
În cazul proiectului se adoptă valoarea η = 0,9.
Seminar 02_MT I

1.1.6. Schimbătorul de viteze

Se alege un schimbător de viteze cu 5 trepte de mers înainte și cu următoarele rapoarte de
transmitere:
iS1 = 7,53; iS2 = 4,34; iS3 = 2,63; iS4 = 1,62; iS5 = 1.
Raportul de transmitere al transmisiei principale este:
i0 = 6,26.

1.2. Determinarea rezistențelor la înaintare și a puterilor corespunzătoare la deplasarea autobuzului

în diferite condiții
1.2.1. Determinarea rezistențelor la înaintare și a puterilor corespunzătoare la deplasarea
autobuzului în palier cu viteză constantă
În aceste condiții de deplasare, asupra autobuzului acționează rezistența la rulare și rezistența
auerului.
Aceste rezistențe, cât și puterile asociate lor se calculează astfel:
𝐾 ∙A ∙V2 𝑅𝑟 ∙V 𝑅𝑎 ∙V
Rr = f ∙ mt ∙ g; Ra = ; Prul = ; Pa = .
13 360 360

Aceste valori se determină pentru diferite valori ale vitezei. Pentru V = 20 km/h se obțin următoarele
valori:
Rr = 0,02 ∙ 18130 ∙ 9,81 = 3557,1 daN
0,05 ∙5,9128 ∙202
Ra = = 9,1 daN
13
3557,1 ∙20
Prul = = 197,61 kW
360
9,1 ∙20
Pa = = 0,51 kW
360
Seminar 02_MT I

Pentru valori ale vitezei cuprinse între V = [ 0 - 120 ] km/h se obțin următoarele valori:
Rr [ Ra Prul
V [km/h] Pa [kW]
daN] [daN] [kW]
0 3557,11 0 0 0
10 3557,11 2,27 98,81 0,06
20 3557,11 9,10 197,62 0,51
30 3557,11 20,47 296,43 1,71
40 3557,11 36,39 395,23 4,04
50 3557,11 56,85 494,04 7,90
60 3557,11 81,87 592,85 13,64
70 3557,11 111,43 691,66 21,67
80 3557,11 145,55 790,47 32,34
90 3557,11 184,21 889,28 46,05
100 3557,11 227,42 988,09 63,17
110 3557,11 275,17 1086,89 84,08
120 3557,11 327,48 1185,70 109,16

Valoriațiile rezistențelor și puterilor în funcție de viteză pot fi observate în graficele de mai jos. Mai
jos, sunt prezentate exemple de caracteristici:

400.00

350.00

300.00
Rezistente [ daN]

250.00

200.00
Rr
150.00
Ra
100.00

50.00

0.00
0 20 40 60 80 100 120 140
Viteza [km/h]

Variația rezistențelor în funcție de viteză

Seminar 02_MT I

140

120

100
Putere [kW]
80

60 Prul
Pa
40

20

0
0 20 40 60 80 100 120 140
Viteza [ km/h]

Variația puterilor în funcție de viteză