CAPITOLUL 7

CALCULUL STALPILOR
1. Predimensionare
Dimensiunile stâlpului se stabilesc cu relaţia:
N
Ast =
0.3gRc
unde N reprezintă forţa axială iar Re reprezintă rezistenţa la compresiune a betonului. în urma
evaluării forţei axiale pe stâlp a rezultat:
- h = 50 cm
- b = 40 cm
2. Schema statică
Schema statică este cea a unui cadru spaţial aşa cum se poate observa din listingul anexat.
3. încărcări
Evaluarea încărcărilor s-a făcut în capitolul „încărcări". Greutatea proprie a elementelor structurale este
automat calculată de programul Robot. Evaluarea încărcărilor s-a făcut, atât pentru gruparea
fundamentală, cât şi pentru gruparea specială.
4. Eforturi
Eforturile rezultate sunt prezentate în listingul anexat. Dimensionarea stâlpului se va face cu eforturile
maxime rezultate în cea mai defavorabilă grupare de calcul:
- forţa axială N = 8882 daN
- momentul încovoietor pe direcţia x Mx = 888400 daNcm
- momentul încovoietor pe direcţia y My = 654600 daNcm
Momentele din calculul static se vor supradimensiona în calculul armăturii cu un coeficient de 1,54
conform Anexei D din Normativul P100-1/2006, pentru a respecta principiul stâlpi puternici - rigle slabe.
Verificarea flexibilităţii stâlpului:
lf =0.5·H max =175 cm
lf
� = 2,92 �10,rezulta ca nu este necesar un calcul al flexibilitatii stalpului
h
h=60cm
5. Armătura
Calculul armăturii se va face pentru solicitarea de compresiune excentrică oblică. Calculul se desfăşoară
după următorul algoritm:
Pas I. eax = eay= 0.02 m - excentricitatea adiţională
Pas II. Max= Max +N·ea
May= May + N·ea
Pas III.
N M cx M cy
n= ; mx = 2
; my =
bghgRc b ghgRc b 2 ghgRc
Din tabelul 12A, se scoate coeficientul β= 1.6
Pas IV. Se calculează raportul:
mx 0.0654
= = 0.4
my 0.1627
si din tabelul 12B se scot coeficienţii kx şi ky.
Pas V. Se calculează coeficienţii
mx my
mx 0 = ; my 0 =
kx ky
si se coate coeficientul a din tabel
Pas VI. Se calculează aria de armătură pe fiecare direcţie cu relaţia:
R
Aax = Aax = a gbghg c
Ra
Pentru uşurinţă, calculul se prezintă în continuare sub formă tabelară.
 b h a=a' Rc Ra N Mx My ζlim P kx ky 58
2 2 tab. 12B) (tab. 12B)
[cml [cm] [cm] [daN/c m ] [daN/ cm ] [daN] (tab. 12A)
[daNcm] [daNcm]
50 60 3.5 125 3000 8882 1368136 1008084 0.55 1,60 0.467 0,652

eax eay Mcx Mcy n mx my mx/my McxO McyO

[cm] [cm] [daNcm] [daNcm]

Dimensionarea armaturii Aay [daNcm] [daNcm]

eoc
2.00 bo
2.00 Xcalculat
1385900 Bo
1025848 ζ
0.024 0.0616 0.0547 Observaţii
Aay platura p0.89 2967666
laturaminim A ayfinal 1573387
[cm] [cm] [cm]
[cm2] [%] [%] [cm2]
179.14 46.50 1.18
Dimensionarea
0.109893 0.116702
armaturii
10.61
Âax 0.38 0.20 10.61 Caz x<2a'
eoc Ho Xcalculai Bo ζ Plaluraminim Observaţii
Aax platura Aayfinal
[cm] [cm] [cm] [%]
[cm2] [%] [cm2]
336.12 56.50 1.42 0.161431 0.177116 17.89 0.63 0.20 17.89 Caz x<2a'
6. Calculul la forţă tăietoare
Deoarece valoarea forţei tăietoare are valori reduse, numărul de etrieri rezultat din calcul este foarte redus.
De aceea, dispunerea etrierilor la stâlpi se face pe criterii constructive pentru prevenirea formării
articulaţiilor plastice în aceştia.
CAPITOLUL 8
CALCULUL GRINZILOR
- in reazem:
Mmax=2 573 202 daNcm

Aproximăm a =3.5 cm şi calculăm ho=h-a =56.5 cm

2573202
BO = = 021495
30g56.52 g125
z nec = 1 - 1 - 2 BO = 0.24496
30g0.24496g56.5g125
Aanec = = 17.30cm 2
3000
(armătura 4Φ20+ 2 Φ 18)
- in câmp:
Mmax= 2019241 daNcm

hp=14cm;
hp 14
= = 0.23
h 60
Pentru grinzile ce fac parte dintr-o structură monolită, zona activă a plăcii se limitează după cum urmează:
Db �6hp = 84cm
1 1
Db � 0.6L = 0.6g5.40 = 54cm
6 6
hp = 2gDb + b = 2g54 + 30 = 138cm
Verificarea pozitiei axelor neuter:
 � hp �
�= 138g14g125g( 56.5 - 7 ) = 11954250daNcm
x=h
M cap p = bp hp Rc �hO -
� 2 �
deoarece
x= h
M cap < M cap p � x < hp
1019241
BOnec = = 0.03667 �
138g56.52 g125
138g0.03737g56.5g125
z = 0.03737 � Aanec = = 12.14cm 2
3000
(amiătura 4Φ20)
Calculul forţei tăietoare

Tmax = 26541daNcm �Qebmin = 4bgh0 gRt gqe g p - Aet gRat

- Verificarea preliminară:
Tcap.min=0.5bxhoxRt = 0.5x30x56.5x9.5 = 8051 daN < Tmax
(este necesară armatură transversală),
Tcap.min=0.5bxhoxRt = 0.5x30x56.5x9.5 = 8051 daN < Tmax
(nu există riscul de cedare în secţiunea inclinată).
- Procentul de armare logitudinal:
→Aasup = 4Φ20 + 2Φl 8 = 17.65cm2
→Aainf=4 Φ 20=12. cm2.
Se consideră:
12.56
pmin = g100 = 0.74%
30g56.5

- se impugn etrieri Φ8 cu Aet=4x0.503=2.012cm 2

(26.541 + 2.012g1680) 2
qe = = 285.53daN / cm �
4g30g56.52 g9.5g 0.74
2.012g1680
aenec = = 11.79cm
285.53
� se adopta etrieri dubli f 8/10 cm
 CAPITOLUL 9
CALCULUL PLANSEULUI
 1. Elemente de predimensionare
Deoarece planşeul intermediar este circulabil se impune ca grosime minimă a plăcii hp,min≈10 cm.
l � l �
Trebuie asigurată o grosime a plăcii continue hp ,min � 01 �recomandabil � 01 �,
45 � 35 �
unde lo1 este deschiderea cea mai mică a plăcii.
2. Stabilirea schemei statice
Pentru sarcini distribuite uniform pe toată suprafaţa plăcii, plăcile continue se comportă astfel:
- pe reazemele corespunzătoare conturului construcţiei, comportare similară
cu rezemarea simplă;
I - pe reazemele intermediare, se comportă ca o încastrare;
Pentru sarcini distribuite alternant în câmpurile adiacente, efectul de continuitate se manifestă prin rotiri
ale secţiunilor de reazem, astfel încît fiecare deschidere intermediară poate fi considerată ca independentă,
simplu rezemată.

Scheme statice
3. Evaluarea acţiunilor pe m2 de placă

încărcări din planseul curent cald

 ^ 3
Nr. Denumirea incarcarii Grosimea [m] Valori n Valori de calcul
[daN/m^]
crt. normate
1. Parchet + strat suport - . 90,0 1,35 121,5
2. Placa de beton armat 2500 0,10 250,0 1,35 337,5
3. Grinzi metalice - - 50,0 1,35 67,5
4. Tavan fals - - 50,0 1,35 67,5
5. Pereţi despărţitori - - 150,0 1,35 202,5
TOTAL ÎNCARC ARI ENTE 590,0 - 796,5
6. încărcarea utila -PERMAN - 200.0 1,5 300,0

Obs.: greutatea pereţilor despărţitori nu va trebui să depăşească 500 daN/ml.

încărcări din planseul curent rece
^ 3
Nr. Denumirea incarcarii Grosimea [m] Valori n Valori de calcul
[daN/m^]
crt. normate
1. Mozaic - - 100,0 1,35 135,0
2. Placa de beton armat 2500 0,10 250,0 1,35 337,5
3. Grinzi metalice - - 50,0 1,35 67,5
4. Tavan fals 1900 0,01 19,0 1,35 25,6
TOTAL ÎNCARC ARI ENTE 419,0 - 565,6
5. încărcarea utila -PERMAN - 300.0 1.5 450,0

4. Calculul static
Calculul static se efectuează în domeniul elastic, utilizându-se tabele întocnnite pentru diferite
condiţii de rezemare.
Pentru evaluarea momentelor încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice din câmpuri şi reazeme,
distribuţia acţiunilor temporare se ia în considerare în ipoteza cea mai dezavantajoasă (distribuţie în şah
pentru momente maxime în câmpuri şi distribuţie pe toată suprafaţa pentru momente maxime pe reazeme).
Schema statică pentru calculul momentelor maxime in câmp:

Schema statică pentru calculul momentelor maxime in reazem

g = 540 daN/m2
p = 280daN/ m2
g+p = 820 daN/ m2
La evaluarea momentelor maxime în câmpuri, se vor suma câte doi termeni:
- rezemării tip 4 , încărcare q = g + p/2 = 680 daN/ m2;
- rezemării tip 1, încărcare q = ±p/2 = ±140 daN/ m2
Pentru momente maxime pe reazem rezultă panouri cu rezemare tip 4,5 cu acţiuni g + p = 987 daN/ m2.
Panou tip 4 (de colţ)

l2 560
l= = = 1.1715 @ 1.17
l1 478
Din tabele rezultă:
-α11=0,0492
- α21= 0,0264

- α41= 0,0356

- α42=0,0191

- β 41= 0,6505

- β 42= 0,3495

M 41 = a 41q ' l12 �a11q " l12 = 0.03856 x680 x 4.782 �0.0492 x140 x 4.782
M 41 = 1105.0daNm / m
333.4daNm / m
M 42 = a 42 q ' l22 �a11q " l22 = 0.0191x680 x5.602 �0.0264 x140 x5.60 2
M 41 = 813.8daNm / m
245.5daNm / m
 1 1
M '41 = - b 41q ' l12 �a11q " l12 = - x0.6505 x820 x4.782 = -2280.3daNm / m
8 8
1 1
M '42 = - b 42 q ' l22 �a11q " l22 = - x0.3495 x820 x5.60 2 = -1681.6daNm / m
8 8
Panou tip 5

l2 560
l= = @ 1.17
l1 478
Din tabele rezultă:
-α11=0,0492
-α12= 0,0264
-α51= 0,0276
-α52=0,0129
-β 51= 0,7876
-β 52= 0,2124
M 51 = 0.0276 x 640 x 4.782 �0.0492 x140 x 4.782 = 943.4daNm / m
171.8daNm / m
M 52 = 0.0129 x 640 x5.602 �0.0264 x140 x5.60 2 = 641.8daNm / m
73.6daNm / m
1
M '51 = - x0.7876 x820 x4.782 = -1840.6 daNm / m
12
1
M '52 = - x0.2124 x820 x5.60 2 = -1021.9daNm / m
8
5. Verificarea înălţimii plăcii
Plăcile armate pe două direcţii sunt raţional alcătuite atunci când procentul de armare - pe fiecare direcţie
în parte este limitat la 0,4...0,5%. în secţiunile de reazem, unde armarea se efectuează practic pe o singură
direcţie, perpendicular pe direcţia reazemului, procentul optim de armare urcă la 0,8...1,0%.
Predimensionare câmp ==>frecvenţa cea mai mare o au secţiunile de moment
Predimensionare în secţiunile de reazem. Frecventa cea mai mare o au secţiunile de moment
M51= 943,4 daNm/m,
M41= 965.4 daNm/m=>M=900daNm/m;
Materiale:
OB37=>Ra=2100daN/cm2
Bc25=>Rc=150daN/cm2
poptim @ 0.4....0.5%

2100
pentru p= 0.4%=>μ=0.004=> x optim =0.004x =0.056
150
r=4.286
2100
pentru p= 0.5%=>μ=0.005=> x optim =0.005x =0.007
150
r=3.84
unde:
1
r= ;
x (1-0.5x )
M 900000
h0 nec = r = 3.847 �4.286 = 9.42...10.5cm
bR c 100x150
hnec = hnec + a = 10.5 x 2.5 = 13cm

Predimensionare in sectiune de reazem

Frecventa cea mai mare o au secţiunile de moment
M’51= 943,4 daNm/m, si
M’41= 965.4 daNm/m=>M=900daNm/m; se poate lua in consideratie o valoare medie a solicitarii de
predimensionare.
M’max=1700daNm/m si un procent optim de armare p=0.8%.
 2100
Pentru p= 0.8%=>μ=0.008=> x optim =0.008x =0.112=>
150
r=3.0754

170000
h0nec =3.0754 =11.35cm
100x150
hnec =11.35+2.5=13.80cm

Se adopta hp=14cm, iar acoperirea cu beton se va considera de 1.5cm.

6. Dimensionarea secţiunilor
Elemente comune →secţiunea bxh = 100x13 cm,
ho= h - ab- ø/2 = 14 -1,5 -1,0/2 = 12 cm (în câmp pe direcţia 1 şi pe reazeme)
ho2 = ho - ø = 12 -1 =11 cm (în câmp pe direcţia 2)
Materiale:
OB37 →Ra= 2100 daN/ cm2
Bc 25 →Rc= 150 daN/ cm2
Tip panou Momente maxime Ho M ş^=l-Vl-25„ R
(daNcm/m) (cm) (cm')
4 M4i= 110.500 12 0,0609 0,0629 7,63
M42= 81.380 11 0,05425 0,0558 4,62
M4i= -228.030 12 0,12564 0,1347 9,34
i\/l42=-168.160 12 0,09265 0,0974 7,87
5 M51=94.340 12 0,0520 0,0534 4,20
M52=64.180 11 0,0428 0,0437 3,12
M5i=-184.060 12 0,1014 0,1072 8,42
M52=-102.190 12 0,0563 0.0580 4.56

Schiţă armare placă:

 CAPITOLUL 10
CALCULULO TEHNOLOGIC
1. Tehnologia lucrărilor de execuţie a structurii de rezistentă
Proiectarea cofrajelor de inventar
Cofrajele sunt construcţii auxiliare, provizorii, care au rolul de a da betonului proaspăt turnat forma şi
dimensiunile proiectate pentru elementele de construcţii din beton şi beton armat, şi pentru a susţine btonul
pînă cînd acesta opţine rezistenţele mecanice care permit decofrarea.
Cofrajele sunt alcătuite în general din următoarele părţi:
• plinul cofrajului care delimitează conturul elementului din beton turnat monolit
• elemente de susţinere primară ale plinului cofrajului
• elemente de susţinere secundară ale cofrajului
• elemente de contravîntuire
Dimensionarea şi verificarea cofrajelor
Calculul cofrajului consta în dimensionarea si verificarea plinului, a elemntelor de susţinere şi rigidizare ale
acestuia, precum şi dintr-o serie deverificări ale soluţiilor de cofrare adoptate. în acest calcul, specifice sunt
încărcările la care sunt supuse cofrajele pe timpul utilizării lor.
• P'v = Pa + Pb [daN/ m3] - încărcarea permanentă pentru calculul de deformaţie
Nr. crt. Elem. de Element H gb gb + A încărcări
constr. cofraj (m)
daN / m3 daN / m3
Pa Pb Pe Pe Pv P'v
1 Placă Plin 0,13 2500 2650 25 344,5 250 120 620 370
2 dreaptă ESO 150 520
3 ESV 100 470
4 Grinzi Plin 0,50 2500 2650 25 1325 250 120 1470 1350
5 ESO 150 1500
6 ESV 100 1450

încărcări orizontale - acţionează asupra feţelor verticale ale cofrajului

• P, =AixA2xA3xA4xyj,xH[daN/ m3]] -încărcare dată deînpingerea betonului
• Al - coeficent în funcţie de viteza de turnare
• A2 - coeficent ce ţine seama de lucrabilitatea betonului
• A3 - coeficent cetine seama de dimensiunea maximă a secţiunii elementului de beton turnat
• A4 - coeficent ce ţine seama de temperatura betonului turnat
Distribuţia presiunii betonului proaspăt pe înălţimea cofrajului în funcţie de viteza de turnare
• Pg = 600 [daN/m3]
• Po = Pf + Pg
• P'o = Pf
Nr. Element H
g b daN / m3 V
l1 l2 l3 l4 încărcări
constr. (m)
crt Pf Pg Po P'o
1 grinzi 0,50 25Q0 lOm/h 1 0.95 0,95 1 1129 — 1129 1129

Note de calcul pentru proiectarea panourilor de cofraj

q = 1129x1= 1129 daN/m
5 = 8 mm
M = 10 cm
H = M-5 = 9cm
c=4
Condiţia de rezistenţă:
M max �M cap �
� 10s aplW pl
1 �
M max = ql 2 �� I =
10 � q
M cap = s aplWpl �
�
s apl = 130daN / cm2
bh 2 100d 2 100 x82
W pl = = = = 10.67cm3
6 6 6
10 x130 x10.67
I� = 30.72cm
14.70
bh3 100d 3 100 x82
I pl = = = = 4.27cm3
12 12 12
10 x70000 x 4.27
I� = 20.41cm
5 x13.5 x 200
A -c
n� i
I +c
25-4
A1 = 25cm � n = = 0.86 � n = 1; nc = 2
20.41+4
30-4
A2 = 30cm � n = = 1.06 � n = 2; nc = 3
20.41+4
40-4
A3 = 40cm � n = = 1.47 � n = 2; nc = 3
20.41+4
50-4
A4 = 50cm � n = = 1.88 � n = 2; nc = 3
20.41+4
60-4
A5 = 60cm � n = = 2.29 � n = 3; nc = 4
20.41+4
 25-2x4
I ef = = 17cm
1
30-2x4
I ef = = 9cm
2
40-2x4
I ef = = 14cm
2
50-2x4
I ef = = 19cm
2
60-2x4
I ef = = 15cm
3
Verificarea la deformaţii a placajului
pI
f max �f adpIm
5xq ' xl 4 I I 348xE pl xl pl
pI
f max = � � = �200
348xE pl xl pl 200 f max 5xq ' xl 3
E pl = 70000daN / cm2
bxh 3 100x83
I pI = = = 4.27cm 4
12 12
q ' = P0 x1m=1350daN/m=13.5daN/m
348x70000x4.27
= 204.1 > 200
5x200x13.53
Deoarece verificarea la rigiditate este satisfăcută în acest moment pentru lumina maximă, implicit si celelalte
panouri sunt verificate la deformaţia placajului.
Proiectarea cofrajelor pentru placă dreaptă. Rezemarea capetelor de panouri

Condiţia de rezistenţă a coastei panoului

 M max �s ac xWc
2
gxl 2 d
M max = = g ge
8 8
d ge2 8xs a xWc
‫ޣ‬g =CxWc d ge
8 q
s = 120daN / cm 2
c
a

bxh 2 4x9.2 2
W= = = 56.43cm3
6 6
Condiţia de rigiditate a coastei panoului cea mai solicitată
c c
f max �M adm
4 2
5 qxd ge xL d
x � ge
384 Ec xlc 300
348xE c xlc
d ge �
5x300xq'
Ec = 100000daN / cm 2
bxh 3 4x9.23
lc = = = 259.56cm 4
12 12
q ' = Pv xPef = 370x0.495=183.15daN/cm
1 1

348x100000x259.56
d ge � = 379.05
5x300x0.183
Calculul distanţei între grinzile extensibile
gr gr
M max �M cap
qxL2 gr
Pv xd ge xL2 gr
‫�ޣ‬M cap M cap
8 8
gr
8xM cap 8x1200
d ge < 2
= = 1.30m
Pv xL 620x3.452
Se adopta grinda extensibila de tip: GE 6.00 – 9.00 m , Mcap=1200daN.
Dispunerea elementelor de susţinere secundară - popi
p
N max �N cap
p
N max = Pcap xSafpop = Pv xd ge xL/2
p
N max = 620x200x3.45/2=2139daN
N pop = 2.81 - 0.1 - 0.65 = 2.06m

Se adoptă pop metalic extensibil de tip:

PES 3100
H=1700-3100cm
Q=2000-4500daN
 2xN cap 2x2000
d ge � = = 1.87cm
Pv xL 620x3.45
Cofrarea stîipiior
Stîlpii cu secţiunea 50 x 40 cm se vor cofra cu cofraje metalice tip CMS.
Acesta este alcătuit din cofraje metalice modulate, caloţi metalici intermediari, de bază şi de capăt,
şpraiţuri metalice pentru asigurarea stabilităţii, rezemări pentru stîipi, cleşti şi clame de legătură dintre
panouri.
Coordonarea modulară a cofrajului cu secţiunile stîipiior se realizează prin aşezarea panourilor cu laturile
de lăţime unică pe caloţi in sistem morişcă; sensul de aşezare a panourilor este în sens invers sensului de
aşezare a caloţilor.
Coordonarea modulară a cofrajului pe înălţime se realizează prin suprapunere pe verticală, între caloţi,
obţinîndu-se dimensiuni modulate din 100 în 100 mm.
Aşezarea pe verticală a panourilor depinde de viteza de turnare a betonului şi de înpingerile laterale ale
betonului. E de preferat aşezarea panoului de tip P2 la baza cofrajului deoarece acestea permit realizarea
ferestrei de curăţire a interiorului cofrajului.
Procesul tehnologic de execuţie a cofrajului metalic pentru stîipi cuprinde:
• trasarea axelor şi laturilor stîlpului;
• montarea caloţilor de bază în sistemul morişcă;
• verificarea şi corectarea orizontalităţii caloţilor;
• montarea panourilor P2 de la bază (cu lăsarea ferestrei de curăţare);
• montarea alternativă a caloţilor intermediari şi a panourilor PI şi prinderea lor cu clame şi cleşti;
• verificarea şi corectarea poziţiei;
• executarea sprijinilor cu şpraiţuri şi tălpi;
• montarea unui rînd de panouri P2 şi a ferestrei de turnare;
• montarea alternativă în continuare a caloţilor si a panourilor pînă la partea superioară a cofrajului, unde
se montează panouri de completare P3 sau P4;
• montarea caloţilor de capăt;
Operaţiile de decofrare a elementelor cofrajului la decofrare se succed în ordine inversă operaţiilor de
montare.
2. Reţeta de preparare a betonului
Stabilirea codului betonului: C16/20 ll/A-S32,5P4 T3
• cantitatea orientativă de apă în funcţie de:
C16 / 20 �
�
T3 �� A / C = 0.50
q ag 31� �
• raportul A/C
C16/ 20 �
�� A / C = 0.50
II / A - S 32.5�
• cantitatea de ciment
A 185
C= = = 370 Kg / m3
A / C 0.50
• cantitatea totală de agregate uscat
Gag = r ag (1000-C/r c - A - P) r ag = 2.7 Kg / m3 - densitatea aparenta a agregatelor
r c = 30 Kg / dm3 - densitatea cimentului
P - volumul de aer oclus
Gag = 2.7(1000-370/3 - 185 - 20) r ag = 1647 Kg / m3

• densitatea betonului

rb =A+C + Gag
rb = 185 + 370 +1647 = 2202Kg/m3
Pentru a opţine compactitatea optimă se fragmentează agregatul pe sorturi în proporţia recomandată de NE
012/99.
Zona Limita % treceri în masă prin sită sau ciur
0,2 3 7 16 31
II max 7 40 60 80 100
min 2 31 51 71 95
4 35 55 75 100
• cantitatea de agregate pe sorturi
Pj -Pi
Agi = G ag x
100
4-0
N 0- 0.2 = 1647x =65.88Kg/m 3
100
35-0
N 0.2-1 = 1647x =576.45Kg/m3
100
55-35
N1-3 = 1647x =329.4Kg/m 3
100
75-55
N 3-7 = 1647x =329.4Kg/m3
100
100-75
N 7 -16 = 1647x =411.75Kg/m3
100
Stabilirea compoziţiei betonului
• compoziţia de lucru a betonului ia în calcul umiditatea naturală a agregatelor pe
sorturi. Umiditatea agregatelor pe sorturi este:
u0-3 = 1%
u3-7 = 2%
u'
DA = � xG ag
100
2
Ag 0-3 = x576.45=11.53I
100
2
Ag 3-7 = x329.4=6.59I
100
2
Ag 7 -16 = x329.4=6.59I
100
2
Ag16-32 = x411.75=8.235I
100
�DA = 32.945I
• greutatea agregatelor umede va creşte cu cantitatea de apă aferentă sorturilor,
iar cantitatea de apă se va reduce cu AA.

N 0-3 = N 0-3 + Ag 0 -3 =587.98+11.53=587.98Kg/m 3

N 3- 7 = N3-7 + Ag 3-7 =329.4+6.59=335.99Kg/m3
N 7 -16 = N 7 -16 + A7 -16 =587.98+11.53=335.99/m3
N16-31 = N16 -31 + A16 -31 =587.98+11.53=419.985Kg/m3
 cantitatea totală de agregate uscate

Gag = �N j -i =1679.95Kg/m3
• densitatea betonului
rb = 149.52 + 350 + 1679.95 = 2182.005
• cantitatea de apă
A' = A-AA= 185-32,945 = 152,055 .
Compoziţia de lucru pentru un amestec în betonieră de capacitate q = 500 dm^
• cantitatea de apa utilizată
500 500
A = A' x x0.7=153x x0.7=53.55/500dm 3
1000 1000
• cantitatea de ciment
500 500
C = C 'x x0.7=350x x0.7=122.5/500dm3
1000 1000
• cantitatea de agregate pe sorturi
 500
N 0 -3 = N 0 - 3 x0.7=587.98x0.35=206
1000
500
N 3- 7 = N 3- 7 x0.7=335.99x0.35=117.6
1000
500
N 7 -16 = N 7 -16 x0.7=335.99x0.35=117.6
1000
500
N16 -31 = N16 -31 x0.7=419.985x0.35=149.99
1000
Gag =587,983Kg/500 dm3
• densitatea betonului
p,=A + C + Gag =56,8 + 99,8 + 669,4 = 826Kg/500dm3
Componente Compoziţia betonului
Apa 180 150
A/C 0,50 0,53
Ciment 325 325
NO-3 576,4 587,9
N3-7 329,4 335,9
Agregate N7-16 329,4 335,9
N 16-31 411,7 419,9
Ag 1647 1810

3. Schema tehnologică pentru procesul complex de preparare, transport si punere în operă a betonului
4. Punerea în operă a betonului
Pentru punerea în operă a betonului trebuie să se stabilească procedeul de compactare şi mijloacele
utilizate şi să se precizeze condiţiile organizatorice pentru asigurarea continuităţii turnări betonului.
Condiţia de asigurare a continuităţii turnării betonului se exprimă cu relaţia:
Qm min �Pex gm
unde:
Qb min - debitul minim de beton pus în operă:
Vstrat
Qm min =
t2 - t1ef
Vstrat - volumul unui strat;
t2 - vârsta limită a betonului la care este permisă revibrarea;
t1ef - vârsta betonului la terminarea punerii în operă;

Pexm - productivitatea macaralei la punerea în operă a betonului:

1
Pex gm = xn b
tc
tc - durata unui ciclu de transport a unei bene.
 CAPITOLUL 11
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA
LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
1. Programarea lucrărilor prin metoda drumului critic (M.D.C.)
„Metoda drumului critic" presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Analiza proiectului şi stabilirea activităţilor.
2. Elaborarea modelului grafic.
3. Calculul duratelor pentru activităţile graficului reţea.
4. Calculul elementelor graficului reţea (termenele nodurilor, rezerve de timp, evidenţierea drumului
critic).
5. Analiza încadrării în restricţiile temporare a programării.
6. Condensarea şi integrarea graficului reţea.
7. Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
în cele ce urmează vom parcurge 5 etape din cele prezentate mai sus, mai puţin etapele 5 şi 6, deoarece nu
se pune problema restricţiilor temporare, respectiv nu serveşte scopului urmărit de noi condensarea şi
integrarea graficului reţea.
Analiza proiectului, stabilirea listei activităţilor
în această etapă, foarte importantă pentru obţinerea unui program bun, se însuşeşte proiectul de execuţie
ce stă la baza proiectului. în acest sens se studiază atent cele două componente ale proiectului, piesele
desenate prin care se prezintă configuraţia, în plan şi în spaţiu a construcţiei, structurile şi dimensiunile
diferitelor elemente de construcţie. Pe baza proiectului, a cunoştinţelor temeinice de tehnologie şi
organizare, ţinând seama de soluţia constructivă a obiectului, de procedeele tehnologice ce urmează a fi
folosite de resurse disponibile, se structurează activităţile.
Prin „activităţi" definim absolut toata gama de acţiuni legate de o construcţie, acţiuni concretizate prin:
- procese de construcţii (procese simple), procese complexe, uneori foarte complexe;
- acţiuni cu caracter tehnic;
- acţiuni cu caracter organizatoric;
- acţiuni cu caracter administrativ, legislativ etc;
- întreruperi tehnologice.
Se pot identifica următoarele etape telinologice distincte (activităţi principale) pentru realizarea
infrastructurii:
1. trasare;
2. săpătură mecanizată ax A;
3. săpătură mecanizată ax B;
4. săpătură mecanizată ax C;
5. fasonare armătură marca 4;
6. săpătură manuală ax A;
7. săpătură manuală ax B;
8. săpătură manuală ax C;
9. montare armătură marca 4;
10.turnare beton in fundaţii (treapta 1); 11 .cofrare fundaţii (treapta 2); 12.fasonare armătură marca 5; 13.
montare armătură marca 5; 14.fasonare armătură marca 1,2,3; 15.fasonare armătură marca 11,12; 16.turnare
beton in fundaţii (treapta 2); 17.decofrare fundaţii (treapta 2);
18.săpătură manuală grinzi fundare;
19.montare armătură marca 1,2,3;
20.turnare beton sub grinzi fundaţii;
21.cofrare cuzinet;
22.montare armătură marca 11,12;
23.turnare beton cuzinet;
24.cofrare grinzi fundaţie;
25.turnare beton grinzi fundaţii; 26.decofrare grinzi fundaţie;
27. umplutură de pământ;
28. compactare;
29. montare plasă sudată placă suport pardoseală;
30. cofrare placă suport pardoseală;
31 .turnare beton placă suport pardoseală.
O execuţie raţională impune cu necesitate prezenţa activităţilor reprezentând:
a) acţiuni cu caracter tehnic - ex. tasari;
b) acţiuni cu caracter organizatoric - ex. transport beton;
c) acţiuni cu caracter legislativ, administrativ - ex. obţinerea autorizaţiei;
d) întreruperi tehnologice - ex. întărirea betonului.
Toate aceste activităţi, dar şi altele, ce apar explicit în modelul grafic, se pot ordona după anumite
coordonate tehnologice şi organizatorice într-o listă de activităţi.
Elaborarea modelului grafic
Modelul grafic descrie clar şi precis una din modalităţile de execuţie, din mai multe posibile, a structurii
de rezistenţă. Pentru claritatea legăturii tehnologice şi organizatorice dintre activităţi, pentru un nivel
detaliere mare, aşa cum se impune pt. programarea şi conducerea execuţiei efective a oricărei construcţii,
vom utiliza graficul reţea de tip C.P.M. (Criticai Path Method) în care activităţile sunt reprezentate prin
orice formă Îmbinare, lungimea acestora neavând nimic comun cu durata activităţii.
De remarcat că într-un asemenea grafic se întâlnesc trei tipuri de activităţi:
a) activităţi care consumă timp şi resurse;
b) activităţi care consumă numai timp (ex. întărire beton);
a) activităţi care nu consumă nici timp, nici resurse - numite activităţi fictive: acestea au rolul de a pune în
evidenţă condiţionările de natură tehnologică sau/şi organizatorică dintre activităţile de tip a) şi b). Acestea
se reprezintă printr-un arc punctat (-------->).
Apelând la un asemenea tip, ţinând seama de regulile de bază pentru elaborarea sa, a rezultat un model
grafic pentru execuţia structurii de rezistenţă, cu 26 de noduri, model prezentat în planşa 01.
Calculul duratelor pentru activităţile graficului reţea
Funcţie de natura activităţilor se adoptă una din posibilităţile cunoscute pentru stabilirea duratelor de
execuţie astfel:
- pentru activităţile reprezentând procese simple sau complexe de
construcţie ce au un corespondent cantitativ în antemăsuratoare sau detalii
de execuţie, se folosese relaţii cunoscute, şi anume:
tij = (Qi • NTi)/(ds • g • m • I) [schimbare ] cazul unei execuţii manuale;
tij = (Qj • NTi)/(ds • U • KFU) [schimbare] cazul unei execuţii mecanizate, unde:
Qi = cantitatea de lucrări luată direct din antemăsuratoare, fie evaluată pe baza detaliilor de execuţie;
NTI, Nmi = norme de timp a executantului, respectiv a utilajului, preluate din normele republicane, locale
sau proprii fiecărei firme de construcţii;
ds = durata schimbului de lucru;
KFU = indice de îndeplinire a normei de către executant, respectiv coeficientul de folosire a utilajului;
mi = formaţia minimă (norma de personal sau funcţia normată), preluată din aceleaşi surse din care s-au
luat normele de timp;
g = 1,2 = nr. de formaţii minim din structura unei formaţii de muncă (echipe);
- pentru activităţile reprezentând acţiuni cu caracter tehnic, organizatoric, administrative duratele se
impun pe baza unor date statistice, daca acestea există, sau a experienţei unor compartimente funcţionale,
chiar a unor persoane din unitatea de construcţii;
- pentru activităţile reprezentând întreruperile tehnologice se folosesc norme şi normative existente în
vigoare, sau se apelează la modalităţi specifice de calcul.
De exemplu, pentru „întărirea betonului" se poate folosi Normativul Ci40/1986 care reglementează,
printre altele, şi intervalele pentru decofrărea elementelor de beton, ţinând seama de tipul elementului,
deschiderea acestuia, tipul cimentului folosit, temperatura exterioară etc.
Pentru calculul duratelor considerăm: ds = 8 ore/schimb, Imax = 1,20, Uin = 0,90. Formaţia maximă
disponibilă Mmax = 8 muncitori, din care 4 betonişti, 2 dulgheri, 2 fierari betonişti. Muncitorii din formaţie
vor avea pregătirea corespunzătoare specialităţii. Aceeaşi muncitori fac şi activitatea de deservire.
Caicului elementelor graficului reţea
în categoria elementelor graficului reţea înscriem:
- termenele minime şi maxime ale nodurilor
- rezervele de timp ale activităţilor
- evidenţierea drumului critic
Termenele minime şi maxime ale nodurilor pun în evidenţă momentele posibile de începere, respectiv
terminare a activităţilor din structura nodului grafic.
Concret, termenele minime şi maxime ale nodurilor s-au calculat pe modelul grafic (graficul reţea).
Rezervele de timp ale activităţilor pun în evidenţă gradul de libertate a fiecărei activităţi în ceea ce priveşte
începerea, respectiv terminarea.
Se pot pune în evidenţă patru tipuri de rezerve, şi anume: i
- rezerva totală RT;
- rezerva liberă RL;
- rezerva intermediară RIT;
- rezerva independentă RID.
Tehnica de calcul a rezervelor este prezentată în tabelul următor:
Reprezentarea Calculul rezervelor
grafică Denumirea rezervei Relaţia de calcul
Rezerva totală RT = t Mj - (tim + tij )

Rezerva liberă RL = t mj - (tim + tij )

Rezerva intermediară RIT = t mj - (tiM + tij )

Rezerva independentă RID = t mj - (tiM + tij )

Drumul critic este drumul complet între nodul iniţial şi nodul final al graficului reţea cu durata cea mai
mare.
Drumul critic este drumul complet între nodul iniţial şi nodul final al graficului reţea, format numai din
activităţi critice.
Condiţia necesară şi suficientă ca o activitate a graficului reţea să fie critică, presupune îndeplinirea
simultană a următoarelor condiţii:
a) activitatea să fie mărginită de noduri pentru care termenul minim este egal cu
termenul maxim, adică ti = ti si t j = t j ;
m M m M
b) rezerva totală a activităţii să fie nulă, adică RT = 0.
Ţinând seama de cele două condiţii, pe modelul grafic s-au identificat activtăţile critice rezultând în final
drumul critic, care este de fapt durata de execuţie a programului, astfel:
Transpunerea calendaristica a graficului reţea
Are menirea de a marca datele calendaristice de începere - terminare a fiecărei activităţi, respectiv a
execuţiei construcţiei programată prin Metoda Drumului Critic. Urmărind un program - o durată minimă
de execuţie - transpunerea calendaristică trebuie să respecte următoarele reguli:
- activităţile din graficul reţea se trec în planul calendaristic în ordine
crescătoare a termenului minim de începere;
- momentul de începere a unei activităţi, în planul calendaristic coincide cu termenul minim de începere;
- dacă dintr-un nod pornesc două sau mai multe activităţi, în planul calendaristic se trec în următoarea
ordine:
1. activitate critică;
2. activitatea cu rezerva totală cea mai mică;
3. activitatea cu durata cea mai mica.
- pentru fiecare activitate critică se reprezintă în planul calendaristic durata şi
în continuarea acestuia rezerva totală.
 CAPITOLUL 12
NORME TEHNICE IDE SECURITATEA
SI PROTECŢIA MUNCII
1. Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării
Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie sa respecte obligaţiile
generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia naţionala care transpune Directiva
89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:
• menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
• alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi;
• stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
• manipularea în condiţii de siguranţa a diverselor materiale;
• întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de munca
utilizate, în scopul eliminării defecţiunilor care ar putea sa afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
• delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor materiale, în special a
materialelor sau substanţelor periculoase;
• condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
• stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi
demontări;
• adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri
de lucrări sau faze de lucru;
• cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
• interacţiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea şantierului.
2. Obligaţiile proiectanţilor si executanţilor
Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii sunt obligaţi:
• să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de
construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de
Inspectoratul General şi să evalueze riscurile de incendiu, pe baza
metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;
• să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice
naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;
• să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele
tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;
• să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor
de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de
verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători;
• să asigure asistenţa tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în
documentaţii, până la punerea în funcţiune.
Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:
• să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu
respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
• să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum şi la
organizările de şantier;
• să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiile de
execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.
3. Dotări P.S.I.
Post de incendiu echipat cu:
• topor, târnăcop;
• răngi de fier;
• găleţi metalice tip P.S.I.;
• stingătoare tip C9;
• rastel lemn.
4. Materiale P.S.I. la locul de muncă
• stingătoare cu spumă;
• furtun cauciucat;
• racord asamblare;
• ţeava refulare;
• chei pentru racord furtun şi manevră hidranţi.
BIBLIOGRAFIE
1. Groll L, Hîrhui I., Rujanu M - „Materiale pentru construcţii - Bazele fizico-chimice ale studiului
materialelor pentru construcţii" - Universitatea Tehnică ,,Gh. Asachi", laşi, 1992..
2. Negrilă Al. şi alţii - „Construcţii civile" - Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
3. Ciornei Al, - „Cum concepem construcţiile civile" - Editura Junimea, laşi, 2000.
4. Marusciac D. - „Proiectarea structurilor etajate pentru construcţii civile" – Editura Tehnică,
Bucureşti, 2000.
5. FIorea N. - „ Beton armat- calculul şi alcătuirea elementelor structurale" – Institutul Politehnic laşi,
1989.
6. Răiieanu P. - „Fundaţii 1" - Institutul Politehnic laşi, 1992.
7. Raileanu P. - „Geotehnică şi fundaţii" - Institutul Politehnic laşi, 1995.
8. P.Răileanu, V.Muşat, N.Boţu - Fundaţii, vol.l şi II, 1991
9. Corobceanu S.,Florea N., Patras M. - „ Curs de beton armat voi. 1" – Tipar Rotaprint, Institutul
Politehnic laşi, 1982.
10. Corobceanu S.,Florea N., Patras M. - „Curs de beton armat voi. 11" – Tipar Rotaprint, Institutul
Politehnic laşi, 1982.
11. H.FIorea N., Patras M. - „Beton armat voi. 11. Calculul şi alcătuirea secţiunilor" - Tipar Rotaprint,
institutul Politehnic laşi, 1991.
12. Corobceanu VI. - „Beton armat" - Editura Tehnica-lnfo, Chişinău, 2002
13. Hagiu V., Serbănoiu I. - Organizarea şi conducerea producţiei de construcţii, ROTAPRINT, l.P. laşi.
14. Serbanoiu I., Managementul operaţional in construcţii, Ed. „Matei Tteiu Botez", 2003, laşi.
15. Leonte C. s.a. - îndrumător pentru proiectarea planşeelor din beton armat, l.P. Iaşi.2004
16. Vereş AL, Vasilache M. - Construcţii civile. Elemente de construcţii, Ed. Cermi, laşi, 2004.
17. Vereş Al., Vasilache M. - Construcţii civile. Forme structurale pentru construcţii civile, Ed. Cermi,
laşi, 2003.
18. Marusceac D. - Construcţii moderne din lemn, Ed. Tehnică, 1997
19. Pamfil Eugen, - Tehnologia lucrărilor de constructii.Cofraje. Ed. Matei Teiu Botez iaşi, 2006.
20. A.Stanciu, I.Lungu - Fundaţii voi.l - Fizica şi Mecanica pământurilor, Ed.Tehnica,2006.
N.M. 784-34-N - Norme metodologice privind conţinutul cadru de organizare a licitaţiilor, prezentarea
ofertelor, adjudecare, constractare şi decontare a execuţiei lucrărilor de construcţie
C 107 - 2005, Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale
clădirilor;
STAS 10101/1 -1978 - Greutăţi tehnice şi încărcări permanente;
CR O - 2005, Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii;
CR 1 - 1 - 3 - 2005, Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;
NP - 082 - 2004, Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor.
Acţiunea vântului;
NP 005 - 2003, Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn;
CR 6 - 2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidărie;
STAS10107-2/92 - Planşee curente din placi şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat.