1

Evaluare clinică

Afecțiune cronică: Tiroidită Hashimoto

Neagoie Diana-Maria

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Curs: Psihologie Clinică

8 iunie 2020
 2

Voi realiza evaluarea clinică a unei paciente de 22 de ani diagnosticată cu tiroidită autoimună,
Hashimoto.

Tiroidita cronică autoimună limfocitară (TCA) sau tiroidita Hashimoto (TH) apare la indivizi cu
o anumită predispoziție genetică, după expunerea la factori de mediu (factori trigger). La acești
pacienți predispuși genetic, expunerea la factorii trigger din mediu determină stimularea
anormală a limfocitelor T și amorsează autoimunitatea umorală (producerea de anticorpi de către
limfocitele B), distrucția celulelor tiroidiene producându-se prin chemotaxie, autoanticorpi şi
declanșarea cascadei inflamatorii [ CITATION Vel16 \l 1048 ].

Studii clinice și epidemiologice au arătat că există o asociere între nivelurile ridicate de anticorpi
tiroidieni și o frecvență ridicată a tulburărilor de dispoziție observate în bolile tiroidiene
independent de afectarea funcției tiroidiene [CITATION Car \l 1048 ].

Tiroidita Hashimoto crește predispoziția către tulburări majore de depresie și anxietate [ CITATION
Ayh14 \l 1048 ].

Ipoteze:

 Pacienta diagnosticată cu tiroidită autoimună va manifesta tendințe depresive.

 Nivelul crescut al anticorpilor tiroidieni la pacientă, duc la stări crescute de anxietate.

În vederea testării acestor ipoteze, am aplicat două chestionare și anume chestionarul Goldberg
pentru depresie și Beck Anxiety Inventory pentru anxietate pe pacienta în vârstă de 22 de ani
diagnosticată cu tiroidită Hashimoto. Aceasta a fost diagnosticată în urmă cu 9 luni și este pe
tratament de substituție cu hormoni tiroidieni sintetici.

Anxietatea:

În urma aplicării chestionarului, a reieșit că nivelul de anxietate este unul ridicat și anume un
total de 42 de puncte. Pacienta afirmă că toate aceste stări au început să apară cu puțin timp
înainte de diagnosticare, cu aproximativ 3 luni înainte și au continuat de atunci să apară la
anumite perioade fără a urma un tipar anume. Totuși pacienta afirmă că atunci când ține un
anumit regim alimentar, aceste stări sunt mai rare și mai puțin severe. Stările de anxietate au
debutat cu atacuri de panică, manifestate prin puls crescut, tremor, și teama de a nu face atac de
 3

cord și a muri. Atacurile de panică se încheie cu senzația de frig și amețeală care persistă pentru
mai mult timp, de la câteva zeci de minute până la câteva ore. Somnul pacientei în perioadele în
care declară stări anxioase mai puternice, este unul întrerupt, cu perioade de veghe prelungite.
Reușește să adoarmă greu și se trezește în timpul nopții, uneori numai o singură dată și îi este
greu să mai adoarmă pentru câteva ore, stând într-o stare de agitație, iar în alte nopți se trezește
de mai multe ori pe noapte speriată și cu pulsul accelerat. Starea de anxietate este mai pronunțată
odată cu apropierea nopții, deoarece îi este frică să nu apară un atac de panică, acestea fiind cel
mai dese pe timp de noapte. Cel mai tare se simte deranjată de episoadele de tahicardie și se teme
să nu dezvolte probleme cu inima din cauza lor, fiind totodată diagnosticată cu aritmie
extrasistolică ventriculară.

Nu ia niciun fel de medicație pentru stările anxioase și dorește ca în viitorul apropiat să meargă
la psiholog pentru a urma ședințe de psihoterapie.

Stări depresive:

În urma aplicării chestionarului Goldberg pentru depresie și a obținerii unui scor mic, și anume
13 puncte, reiese că pacienta experimentează stări depresive ușoare, care sunt experimentate în
general de populația obișnuită și nu se poate spune cu certitudine dacă are nevoie de ajutor
specializat sau nu.

Aceasta afirmă că înainte de a fi diagnosticată, cu aproximativ două luni, a resimțit stări

depresive mai pronunțate. Se trezea de dimineață fără chef de viață, simțea că nu are niciun
motiv de bucurie și că nu se va mai putea întoarce la persoana care a fost înainte, ca și cum viața
ei de acum încolo urma să fie tristă, în „nuanțe de gri”. Simțea nevoia de a dormi foarte mult și
uneori dormea chiar și la serviciu în pauze. Experimenta migrene aproape zilnice și alte dureri
dispuse în diferite zone ale corpului. Tot în acea perioadă i s-a spus de către medicul
gastroenterolog că suferă de sindromul colonului iritabil, despre care spune că a avut manifestări
mai severe în perioadele în care experimenta stări depresive și anxioase mai puternice. În timpul
acestei perioade întâmpină dificultăți de concentrare și ușoare probleme de memorie.

Pacienta spune că alimente precum cele care conțin gluten, lactate sau zahăr îi influențează
nivelul anticorpilor din sânge și că în perioadele în care nu le consumă și starea psihică este
vizibil mai bună, nu întâmpină deloc stări depresive și anxioase sau se manifestă mult mai blând.
 4

Totodată, a observat o îmbunătățire generală atunci când este plecată la facultate și nu mai
trebuie să meargă zilnic la job, pe care îl consideră stresant și nepotrivit, totuși stările anxioase se
amplifică în timpul sesiunii de examene.

În prezent starea psihică a pacientei este bună, nemaiavând episoade depresive sau anxioase în
ultima lună.

Bibliografie
Ayhan, G. M., Uguz, F., Askin, R., & Gonen, M. S. (2014). The prevalence of depression and
anxiety disorders in patients with euthyroid Hashimoto’s thyroiditis: a comparative study.
General Hospital Psychiatry, 95-98.

Carta, M. G., Hardoy, M. C., Carpiniello, B., Murru, A., Marci, A. R., Carbone, F., et al. (2005).
A case control study on psychiatric disorders in Hashimoto disease and euthyroid goitre:
not only depressive but also anxiety disorders are associated with thyroid autoimmunity.
Clin Pract Epidemiol Ment Health.

Velea, I. P., & Paul , C. (2016). Tiroidita Cronică Autoimună. In I. P. Velea, & C. Paul,
Patologia Tiroidei la Copil (pp. 139-154). Timișoara: Editura Mirton.
5