Micro-criza într-o organizație

Criza demnității (angajaților de) la Electrolux Satu Mare

O criză organizațională este un eveniment rar, neașteptat, cunoscut public și advers care are niveluri
ridicate de incertitudine, interferează cu operațiunile normale ale organizației și poate reprezenta atât o
amenințare financiară, cât și o amenințare reputațională pentru organizație. (Bundy et al., 2017; Coombs,
2007).
Am ales să prezint situația firmei Electrolux și anume greva muncitorilor de la fabrica din Satu Mare, din
perioada 2018-2019. Conform teoriei (J.P. Rossart) aceasta este o criză internă cu caracter de revendicare
(din partea muncitorilor)-o criză a demnității, dar regăsim și elemente ce o fac a fi o criză de credibilitate
și competență din partea conducerii firmei și o criză de imagine, în urma mediatizării puternice a
evenimentelor.
Electrolux AB este o companie producătoare de electrocasnice din Suedia. Compania este al doilea mare
producător mondial de electrocasnice și produce aspiratoare, mașini de spălat, congelatoare și frigidere.
Compania este prezentă și în România din anul 1995 și cuprinde o divizie de vânzări și marketing în
București și o fabrică de aragaze la Satu Mare.
În figurile următoare regăsim statisticile ultimilor 5 ani (2017-2021) în ceea ce privește cifra de afaceri și
numărul de angajați, conform informațiilor cuprinse la secțiunea ”Informații fiscale și bilanțuri” de pe
Ministerul Finanțelor Publice.

Cifra de afaceri (milioane lei) Număr angajați

970 964
1200 1080
960
1000 834 950
800 694 747 936
940 930
596
600 930 921 922
920
400 910
200 900
0 890
2017 2018 2019 2020 2021 2017 2018 2019 2020 2021

Cifra de afaceri Număr angajați

Cauzele crizei: (pre-criză: identificarea semnelor unei posibile crize) nerespectarea angajaților, prin
salarii mici (comparativ cu media industriei în Satu Mare-2460 lei net), condiții de muncă inadecvate:
pauze scurte, volum ridicat de muncă (același număr de oameni montau 700 de aragaze în loc de 550)
prin tehnologizarea benzilor de producție, cu timpi standard, fără a se lua în considerare posibilul număr
fluctuant de angajați în funcție de concediile medicale sau de odihnă, atitudinile negative ale maiștrilor și
șefilor de secție etc.
”Multe vorbesc despre actualul director, punct pivot care le-a adus schimbări de atitudine și lipsă de
comunicare, creșteri progresive de producție și supraîncărcare.”
Un alt factor care a declanșat criza a fost nerespectarea codului de conduită a companiei, unde în capitolul
”Politici la locul de muncă”, la punctul 5.12 este menționat că: „Electrolux încurajează luarea în vedere a

1
costului satisfacerii nevoilor de bază pentru angajați și familiile lor, ca parte a definirii nivelurilor
salariale”. Acești factori au dus la insatisfacția angajaților în timp și cererea unui salariu mai mare,
conform punctului 5.12 din codul de conduită al companiei. Un studiu realizat de Syndex și Institutul de
Cercetare a Calității Vieții, împreună cu Fundația Friedrich Ebert, preciza că o persoană adultă are nevoie
de un venit minim de 2.552 de lei net pentru un trai decent în România, angajații din producție, a
companiei Electrolux având un salariu de aproximativ 1700 lei net plus bonuri de masă.
Criza propriu-zisă: La sfârșitul anului 2018, când sindicatul a negociat contractul colectiv cu o mărire a
salariului inițială de 800 de lei brut (fără personalul TESA) iar apoi de 600 de lei brut (2 lei pe oră), au
fost refuzați și după 20 de ședințe de negocieri în perioada noiembrie 2018-ianuarie 2019 (cu o ultimă
ofertă din partea patronatului de a le mări tuturor salariul cu 5%, asigurare de sănătate și un bonus de
prezență de 150 de lei), pe 4 martie 2019, 360 de angajați ai fabricii au intrat în grevă. Primul răspuns al
companiei a venit după 4 zile, iar primul comunicat oficial după 3 săptămâni.
Efectele crizei: Fabrica a funcționat zilnic pe timpul grevei și a acoperit aproximativ 50% din producția
normală (efect financiar negativ). Deși greva a afectat volumul, compania spune că stocurile din depozite
și distribuție le-a permis să vândă în continuare. O parte dintre comenzile clienților Electrolux Satu Mare
au fost redirecționate către o fabrică din Polonia, care produce aragaze similare.)
Încă un efect financiar negativ, dar mult mai mic comparativ cu posibila demisie a tuturor angajaților în
grevă-oferta acceptată de sindicaliști: creșterea salariului de bază pentru toți angajații cu 5.5% și un bonus
de prezență de 240 de lei brut pentru muncitori și maiștri (fără personalul TESA) începând cu 1 mai 2019
și încă o creștere cu 5,5% a salariului de bază pentru toți angajații și un bonus de prezență de 480 de lei
brut începând cu 1 ianuarie 2020, greva încheindu-se pe 9 mai 2019. (Rezolvarea crizei)
Pe lângă efectele financiare această criză a avut și efecte empirice legate de imaginea companiei, greva
fiind una puternic mediatizată. De asemenea, pe viitor această greva poate descuraja posibilii viitori
angajați sau parteneri ai firmei.
În concluzie, crizele într-o firmă pot apărea și se pot dezvolta din motive care pentru conducere pot părea
neînsemnate, iar efectele pot însuma pierderi de zeci, sute sau milioane de lei, prin întreruperea
producției, plecarea angajaților sau afectarea imaginii companiei și pierderea clienților. De aceea, este
important ca fiecare firmă să aibă un plan de criză, dar și să le acorde atenție angajaților și nemulțumirilor
acestora.

Bibliografie:
1. Nicoleta Rădăcină, Ce ne învață greva de la Electrolux despre munca în România, 20 iunie
2019, https://www.dor.ro/ce-ne-invata-greva-de-la-electrolux-despre-munca-in-romania/ (accesat
3 ianuarie 2023)
2. https://mfinante.gov.ro/domenii/informatii-contribuabili/persoane-juridice/info-pj-selectie-dupa-
cui
3. Wiljeana Glover, Zhike Lei, Eitan Naveh,
A compassion-centric behavioral agency perspective for organizations in times of crisis,
Business Horizons, 2022, ISSN 0007-6813, https://doi.org/10.1016/j.bushor.2022.10.008.
(https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0007681322001343)

2
4. Goh, M. H. (2016). A Manager’s Guide to Implement Your Crisis Management Plan. Business
Continuity Management Specialist Series (1st ed., p. 192). Singapore: GMH Pte Ltd.
Capitolul 12: Identify the Stages of a Crisis