Fisiunea nucleara

Introducere
Fisiunea este o reactie nucleara care are drept efect ruperea nucleului in 2 (sau mai multe) fragmente de masa aproximativ egala, neutroni rapizi, radiaii si energie termica. Elementele care fisioneaz cu neutroni termici, se numesc materiale fisile. Elementele care fisioneaz cu neutroni rapizi, se numesc materiale fisionabile iar, cele care prin captur de neutroni se transform n materiale fisile, sunt considerate materiale fertile. Neutronii rezultati din fisiuni se incadreaza in doua grupe: prompti si intarziati; Cei prompti sunt eliberati odata cu fragmentele de fisiune (FF) (chiar de catre FF, dupa 10-14s) si au energii de max. 6 MeV, energia probabila fiind de 0,85 MeV. Simultan se emite radiatia prompta. Neutronii intarziati sunt emisi ca produsi de dezexcitare a unor nuclee care apar ca urmare a dezintegrarii - a FF. Fisiunea nuclear, cunoscut i sub denumirea de fisiune atomic, este un proces n care nucleul unui atom se rupe n dou sau mai multe nuclee mai mici, numite produi de fisiune i, n mod uzual, un numr oarecare de particule individuale. Aadar, fisiunea este o form de transmutaie elementar. Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni i alte fragmente nucleare cum ar fi particulele beta i particulele alfa. Fisiunea elementelor grele este o reacie exotermic i poate s elibereze cantiti substaniale de energie sub form de radiaii gamma i energie cinetic a fragmentelor. Fisiunea nuclear este folosit pentru a produce energie n centrale de putere i pentru explozii n armele nucleare. Fisiunea este util ca surs de putere deoarece unele materiale, numite combustibil nuclear, pe de o parte genereaz neutroni ca juctori ai procesului de fisiune i, pe de alt parte, li se iniiaz fisiunea la impactul cu neutroni liberi. Combustibilii nucleari pot fi utilizai n reacii nucleare n lan auto-ntreinute, care elibereaz energie n cantiti controlate ntr-un reactor nuclear sau n cantiti necontrolate, foarte rapid, ntr-o arm nuclear. Cantitatea de energie liber coninut ntr-un combustibil nuclear este de milioane de ori mai mare dect energia liber coninut ntr-o mas similar de combustibil chimic , acest lucru fcnd fisiunea nuclear o surs foarte tentant de energie; totui produsele 1

secundare ale fisiunii nucleare sunt puternic radioactive, putnd rmne aa chiar i pentru mii de ani, avnd de a face cu important problem a deeurilor nucleare. Preocuprile privind acumularea deeurilor i imensul potenial distructiv al armelor nucleare contrabalanseaz calitile dezirabile ale fisiunii ca surs de energie, fapt ce d natere la intense dezbateri politice asupra problemei puterii nucleare.

1. Aspecte fizice

Fisiunea nuclear difer de alte forme de dezintegrare radioactiv prin aceea c ea poate fi amorsat i controlat pe calea reaciei n lan: neutroni liberi eliberai de fiecare eveniment de fisiune pot declana n continuare alte evenimente care, la rndul lor elibereaz mai muli neutroni i pot determina mai multe fisiuni. Izotopii chimici care pot s susin o reacie de fisiune n lan se numesc combustibili nucleari i se spune c sunt fisili. Cel mai comun combustibil nuclear este 235U (izotopul uraniului cu masa atomic 235) i 239Pu (izotopul plutoniului cu masa atomic 239). Aceti combustibili se sparg n elemente chimice cu mase atomice apropiate de 100. Majoritatea combustibililor nucleari sufer fisiuni spontane extrem de rar, dezintegrnduse n principal prin reacii alfa/beta timp de milenii. ntr-un reactor nuclear sau o arm nuclear, cele mai multe evenimente de fisiune sunt induse prin bombardament cu alte particule cum ar fi neutronii. Evenimentele tipice de fisiune elibereaz cteva sute de MeV de energie pentru fiecare atom fisionat, acesta fiind i motivul pentru care fisiunea nuclear este folosit ca surs de energie. Prin contrast, cele mai multe reacii chimice de oxidare (cum ar fi arderea crbunelui sau TNT) elibereaz, n general, cteva zeci de eV per eveniment, astfel nct combustibilul nuclear conine cel puin de zece milioane de ori mai mult energie utilizabil dect combustibilul chimic. Energia fisiunii nucleare este eliberat ca energie cinetic a produilor i fragmentelor de fisiune i ca radiaie electromagnetic sub form de raze gamma; ntr-un reactor nuclear energia este convertit n cldur prin ciocnirea acestor particule i radiaii cu atomii reactorului i ai fluidului de lucru: ap sau ap grea. Fisiunea nuclear a elementelor grele produce energie deoarece energia de legtur a nucleelor cu numere i mase atomice aflate ntre 61Ni i 56Fe este mai mare dect energia

specific a nucleelor foarte grele, astfel nct energia este eliberat atunci cnd nucleele grele sunt sparte n buci. Masa total a produilor de fisiune (Mp) dintr-o singur reacie, dup disiparea energiei lor cinetice, este mai mic dect masa iniial a nucleelor combustibile. Excesul de mas m este asociat cu energia eliberat folosind relaia lui Einstein E = mc2. Prin comparaie, i energia specific de legtur a multor elemente uoare este de asemenea semnificativ mic, astfel nct dac aceste elemente uoare ar suferi o reacie de fuziune, procesul ar fi de asemenea exotermic, cu eliberare de energie. Variaia energiei specifice de legtur cu numrul atomic este datorat interaciunii a dou fore fundamentale ce acioneaz asupra nucleonilor ce formeaz nucleul: protoni i neutroni. Nucleonii sunt legai printr-o for nuclear tare, atractiv, care contrabalanseaz repulsia electrostatic dintre protoni. Totui fora nuclear tare acioneaz numai pe distane extrem de scurte, ntruct se supun potenialului Yukawa. Din aceast cauz nucleele mari sunt mai slab legate per unitatea de mas dect nucleele mici i spargerea unui nucleu mare n dou sau mai multe nuclee cu dimensiuni intermediare elibereaz energie. n practic, cea mai mare parte a acestei energii apare ca energie cinetic ntruct nucleele rezultate se resping i se ndeprteaz unele de altele cu vitez foarte mare. n evenimentele de fisiune nuclear, nucleele se pot sparge n orice combinaie de nuclee mai uoare, dar cel mai comun eveniment este spargerea n nuclee de mase aproximativ egale, n jur de 120 funcie de izotopi i proces, cel mai comun eveniment este fisiunea asimetric n care un nucleu rezultat are o mas de aproximativ 90 100 uam (uniti atomice de masa) i cellalt nucleu de aproximativ 130 140 uam. Deoarece forele nucleare tari acioneaz pe distane mici, nucleele mari trebuie s conin proporional mai muli neutroni dect elementele uoare, care sunt mult mai stabile cu un raport proton/neutron de 1:1. Neutronii suplimentari stabilizeaz elementele grele deoarece ele adaug for de legtur tare fr a se compune cu fora de repulsie proton-proton. Produii de fisiune au, n medie, aproximativ acelai raport de neutroni i protoni ca i nucleul printe i de aceea sunt n mod normal instabile (deoarece au n mod proporional prea muli neutroni n comparaie cu izotopii stabili de mase similare). Aceasta este cauza fundamental a problemei deeurile nalt radioactive din reactoarele nucleare. Produii de fisiune tind s fie emitori beta, elibernd electroni rapizi n vederea conservrii sarcinii electrice n urma transformrii neutronilor excedentari n protoni, n interiorul nucleului produsului de fisiune. Cei mai comuni combustibili nucleari, 235U i 239Pu nu sunt periculoi radiologic prin ei nii: 235U are timpul de njumtire de aproximativ 700 milioane de ani, evenimentele spontane de dezintegrare fiind extrem de rare, chiar dac 239Pu are timpul de njumtire de aproape 24.000 ani, el este un emitor de particule alfa i,deci, nepericulos atta timp

ct nu este ingerat. Dup arderea combustibilului nuclear, materialul combustibil rmas este intim mixat cu produi de fisiune puternic radioactivi care emit particule beta energetice i radiaii gamma. Unii produi de fisiune au timpi de njumtire de ordinul secundelor, alii au timpi de njumtire de ordinul zecilor sau sutelor de ani, cernd faciliti deosebite de stocare pn la dezintegrarea lor n produi stabili neradioactivi.

1.1.Fisiune spontana si fisiune indusa.Reactii in lant.

Multe elemente grele, cum ar fi uraniu, toriu i plutoniu, sufer ambele tipuri de fisiuni: fisiunea spontan, ca o form a dezintegrrii radioactive i fisiunea indus, o form a reaciei nucleare. Izotopii elementari fisioneaz cnd sunt lovii de un neutron liber se numesc fisionabili, izotopii care fisioneaz cnd sunt lovii cu neutroni leni sunt numiti fisili. Civa fisili particulari i izotopi uor de obinut se numesc combustibili nucleari deoarece ei pot s susin o reacie n lan i pot fi obinui n cantiti destul de mari pentru a fi utilizai. Toi izotopii fisionabili i fisili sufer i un numr mic de fisiuni spontane care elibereaz un numr mic de neutroni liberi n interiorul eantionului de combustibil nuclear. Neutronii emisi rapid din combustibil devin neutroni liberi, cu un timp de njumtire de aproape 15 minute nainte s se dezintegreze n protoni i radiaii beta. n mod normal, neutronii se ciocnesc i sunt absorbii de ctre alte nuclee din vecintate nainte ca dezintegrarea lor s se realizeze. Totui, unii neutroni vor lovi nuclee combustibile i vor induce urmtoarele fisiuni, eliberndu-se astfel mai muli neutroni. Dac se dispune de o cantitate suficient de combustibil nuclear, sau daca numrul de neutroni eliberati este suficient de mare, atunci neutronii proaspt emisi sunt mai muli dect neutronii pierdui din material i poate s aib loc ntreinerea unei reacii nucleare n lan. Concentraia de combustibil care permite mentinerea unei reacii nucleare n lan se numete concentraie critic, dac concentrarea de material este format n totalitate de nuclee de combustibil avem de a face cu masa critic. Cuvntul critic se refer la extremul unei ecuaii difereniale care guverneaz numrul de neutroni liberi prezeni n combustibil, dac sunt mai puini dect masa critic, atunci numrul de neutroni este determinat de dezintegrarea radioactiv, dar dac sunt mai 4

muli neutroni sau cel puin masa critic, atunci numrul neutronilor este controlat mai degrab de fizica reaciei n lan. Valoarea masei critice a unui combustibil nuclear depinde puternic de geometrie i materialele ambiante. Nu toi izotopii fisionabili pot susine o reacie n lan. De exemplu, 238U, cel mai abundent al uraniului, este fisionabil dar nu fisil, el sufer fisiuni induse cnd este lovit de un neutron energetic cu o energie cinetic de peste 1 MeV . Dar prea puini neutroni produi de fisiunea 238U sunt suficient de energetici pentru a induce o urmtoare fisiune n 238U, astfel nct nu este posibil o reacie n lan pentru acest izotop. n schimb, bombardnd 238U cu neutroni termici exist posibilitatea ca acetia s fie absorbii, obinndu-se 239U, izotop care se dezintegreaz prin emisie beta ctre 239Pu, acest proces este folosit pentru a obine 239Pu n reactoarele regeneratoare, dar nu contribuie la reacia nuclear n lan. Izotopii fisionabili dar nefisili pot fi folosii ca surs de energie de fisiune fr reacie n lan. Bombardnd 238U cu neutroni rapizi se induc fisiuni i se degaj energie atta timp ct este prezent sursa de neutroni. Acest efect este folosit pentru creterea energiei eliberate de armele termonucleare, prin blindarea bombelor cu 238U ce interacioneaz cu neutronii eliberai de fuziunea nuclear din centrul bombei.

1.2.Reactoare de fisiune.

Reactoarele cu fisiune critic reprezint cel mai comun tip de reactor nuclear. ntr-un astfel de reactor, neutronii produi de fisionarea atomilor combustibilului sunt folosii pentru a induce, n continuare, alte fisiuni i pentru a menine controlul cantitii de energie eliberat. Reactoarele n care se produc fisiuni dar nu fisiuni autontreinute se numesc reactoare de fisiune subcritice. Pentru declanarea fisiunii n acest tip de reactoare se folosesc fie dezintegrrile radioactive, fie acceleratoare de particule. Reactoarele cu fisiune critic sunt construite pentru trei scopuri principale care, n general, presupun metode diferite de exploatare a cldurii i a neutronilor produi prin reacia de fisiune n lan: 5

reactoarele de putere, gndite s produc cldur, indiferent dac ele fac parte din centrale terestre sau din sistemele de putere de pe vapoare i submarine nucleare; reactoarele de cercetare, gndite s produc neutroni i/sau s activeze surse radioactive destinate cercetrilor tiinifice, medicale, inginereti etc.;

reactoarele reproductoare, gndite s produc combustibili nucleari n mas plecnd de la ali izotopi mai abundeni. Cel mai cunoscut reactor de acest tip creeaz 239Pu (combustibil nuclear) din izotopul natural foarte abundent 238U . Dei, n principiu, orice reactor de fisiune poate s funcioneze n toate cele trei moduri, n practic fiecare reactor este construit numai pentru una dintre aceste trei sarcini. Reactoarele de putere convertesc energia cinetic a produilor de fisiune n cldur utilizat la nclzirea unui fluid de lucru care, la rndul su, este trecut printr-un motor termic ce genereaz energie mecanic sau electric. Fluidul de lucru este n mod uzual apa ntr-o turbin cu aburi, dar unele reactoare folosesc alte materiale cum ar fi heliu. Reactoarele de cercetare produc neutroni care sunt folosii n diferite moduri, cldura de fisiune fiind tratat ca un deeu inevitabil. Reactoarele reproductoare sunt specializate din reactoarele de cercetare cu meniunea c materialul ce urmeaz a fi iradiat este combustibilul nsui.

1.3.Materiale fisionabile.

Numai cateva elemente pot fi utilizate drept combustibili nucleari deoarece,pentru a intra intr-o reactie de fisiune in lant,atomii trebuie sa aiba nuclee relativ mari si instabile. Asemenea elemente sunt cunoscute sub numele de materiale fisionabile,unul dintre cele mai folosite la centralele nucleare este uraniu-235,care are 92 de protoni si 143 de neutroni in nucleul sau. Fisiunea nucleara a unei mase de uraniu produce o energie de peste 2 milioane de doua ori mai mare decat cea obtinuta prin arderea unei mase de carbune de aceiasi greutate. Chiar si in cazul unui material fisionabil adecvat,o reactie in lant va inceta daca este prezenta numai o cantitate mica de material. Numai daca masa depaseste o anumita valoare,numita masa critica,reactia in lant se 6

va autointretine. De exemplu, in cazul uraniului-235 masa critica este de aproximativ 50 de kg. Pentru bombele atomice se folosec combustibili obisnuiti pentru a presa impreuna doua bucati de material fisionabil,fiecare sub masa critica.Masa totala este mai mare decat masa critica,astfel incat o reactie in lant se creeaza repede si provoaca o explozie nucleara. Reactorul nuclear a lui Enrico Fermi consta dintr-o masa de grafit si bare de combustibil de uraniu.S-a mai adaugat grafit si uraniu pana cand cantitatea de uraniu prezenta a fost suficienta pentru a intretine o reactie in lant. Grafitul avea rolul unui moderator,un material care incetineste neutronii pentru a-i face mai eficienti in provocarea fisiunii. Pe masura ce neutronii se lovesc de nucleele moderatorului,pierd energie si incetinesc,asa cum o bila de biliard incetineste daca se loveste de alta. Asemenea neutroni sunt cunoscuti sub numele de neutroni termici,deoarece,cand sunt incetiniti,ei au aproximativ aceiasi energie ca si energia termica a atomilor si moleculelor din jur. Barele de reglare din cadmiu au fost inserate in masa de grafit si uraniu pentru a controla rata reactiei prin absorbtia unor neutroni. Uraniul din pila lui Fermi constadin 0,7% uraniu-235 si 99,3% uraniu-238.Cand uraniul-238 absorbea un neuron,nucleul rezultat de uraniu-239 nu fisiona. In schimb el emitea fotoni sub forma de radiatii gamma,iar apoi emitea electroni cand 2 dintre neutronii sai deveneau protoni.Nucleul rezultat,94 de protoni si 146 de neutroni,era un izotop al unui element necunoscut inainte,plutoniu-239,descoperit in 1942.

1.4.Reactoare moderne si Combustibili nucleari.

Majoritatea reactoarelor nucleare sunt reactoare cu neutroni termici pentru ca ele utilizeaza un moderator pentru a incetini neutronii rapizi.Cele trei moderatoare utilizate in reactoarele moderne cu neutroni termici sunt grafitul,care consta din carbon pur,apa grea,care contine izotopul stabil de hidrogen numit deuteriu, utilizat

deasemenea si drept combustibil pentru armele nucleare,in locul hidrogenului obisnuit,si apa usoara sau obisnuita. Dintre cele trei moderatoare,initial era preferat grafitul,in special in Marea Britanie,si este utilizat in reactoarele Magnox racite cu gaz,in reactoarele avansate racite cu gaz si reactoarele de inalta temperatura racite cu heliu. Principalul avantaj este acela ca rissipeste cei mai putini neutroni.Utilizarea apei usoare permite constructia reactoareleor compacte,acestea sunt utilizate la actionarea submarinelor si a unor nave spatiale. In reactoarele Magnox,combustibilul consta din uraniu invelit intr-un aliaj de magneziu.Dar majoritatea reactoarelor utilizeaza acum granule de oxid de uraniu,care sunt etansate in tuburi metalice lungi,sau cuie.Aceste cuie sunt grupate in elemente de combustibil,fiind necesare mai multe sute de elemente pentru reincarcarea reactorului. De obicei combustibilul ramane in reactor timp de trei pana la cinci ani.Uraniul si plutoniul se extrag din combustibilul fosil. Intru-un reactor nuclear tipic,caldura generata in combustibil prin fisiune este indepartata printr-un curent de agent racoritor lichid sau gazos. Acest agent racitor trece printr-un schimbator de caldura,care transfera apei cea mai mare parte a caldurii,transformand-o in aburi.Aburiii sunt folositi pentru actionarea turbinelor.In reactorul cu apa in fierbere si reactorul cu apa grea care genereaza aburi,agentul racitor este apa.Presiunea sa este reglata astfel incat sa fiarba cand trece prin canale in combustibil.

1.5.Tipuri de reactoare.

Reactoare termice - mai sunt cunoscute si sub numele de reactoare lente deoarece folosesc neutroni de tip termic.Acesti neutroni beneficiaza de posibilitatea avansata de ciocnire cu nuclee fisionabile uraniu-235,si de o probabilitate de captura nucleelor precum uraniu-238 mai mica. Neutronii rapizi ce rezulta din fisiune difera de cei termici prin aspectul mentionat mai sus. Reactorul nuclear termic utilizeaza combustibil incapsulat,vase aflate sub presiune si instrumente si scuturi destinate controlului si monitorizarii sistemelor reactorului. Multe reactoare de putere de acest tip ca si primele reactoare de producere a plutoniului au fost reactoare termice avand moderator de grafit, unele reactoare sunt mai termalizate decat altele. 8

Centralele moderate cu grafit si apa grea tind sa fie mult mai termalizate aceasta din urma utilizand ca moderator apa usoara,datorita gradului mai inalt de termalizare, reactoarele de acest tip trebuie sa folosesca uraniu natural. Reactoare rapide se mai gasesc si sub forma FBR.Pentru a intretine o reactie de fisiune in lant,acestea utilizeaza neutroni rapizi.Un reactor nuclear rapid nu beneficiaza de material de moderare. Combustibilul ce sta la baza functionarii reactoarelor rapide este uraniul imbogatit in plutoniu. Statiile de putere utilizate pentru propulsia submarinelor si vaselor rusesti au fost folosite initial dar nu au reusit sa atinga succesul pe care l-au inregistrat reactoarele termice. Reactoare nucleare naturale un reactor nuclear de fisiune natural poate sa apara in unele circumstante care reproduc conditiile dintr-un reactor construit.Singurul reactor nuclear natural cunoscut s-a format acum 2 miliarde de ani la Oklo,in Gbon Africa. Asemenea reactoare nu se mai pot forma pe Pamant:dezintegrarea radioactiva pe aceasta durata imensa de timp a redus proportia de uraniu-235 in uraniul natural sub limita ceruta pentru a sustine o reactie nucleara in lant. Reactoarele nucleare naturale sau format atunci cand depozitele de minerale bogate in uraniu au fost inundate de apa freatica, actionand ca un moderator de neutroni si determinand initierea reactiei in lant. Respectivele reactoare reprezinta un caz deosebit de studiu al migratiei izotopilor radioactivi in scoarta Pamantului, subiect abordat, de altfel, si de criticii actualei tehnologii nucleare, mai ales in legatura cu depozitarea deseurilor radioactive provenite din centralele de putere. Schema unui reactor nuclear:

Componentele reactorului: 1. Bara pentru oprirea de urgenta; 2. Bare de control; 3. Combustibilul utilizat; 4. Protectia biologica;

10

5. Iesirea corespunzatoare a vaporilor; 6. Intrarea apei; 7. Protectia termica. Utilizarea reactorului nuclear: - Generarea puterii electrice; - Producerea de plutoniu pentru bomba atomica; - Propulsia pentru submarine si vapoare. Parerile in legatura cu utilitatea reactorului nuclear si a influentei pe care acesta o are asupra sanatatii umane sunt impartite. In timp ce majoritatea ecologistilor il considera o metoda problematica si riscanta, persoanele ce sunt de acord cu acesta sustin ca este o optiune optima, nepoluanta si perfecta din motive economice evidente. Aplicatiile reactorului in functie de domeniul in care este utilizat: - Centrala nuclearo- electrica : Un reactor este util pentru productia de caldura, ce mai apoi genereaza energie electrica.Alaturi de aceasta mai sunt produse si hidrogen si caldura utila pentru incalzirea constructiilor civile si industriale. Acesta este domeniul in care un reactor nuclear isi gaseste cea mai mare aplicabilitate. - Propulsia nucleara : Reactorul este folosit pentru propulsia nucleara marina. Se fac cercetari amanuntite si propuneri pentru dezvoltarea de rachete termonucleare sau racheta a caror propulsie se realizeaza prin puls nuclear. - Transmutatia de elemente : Transformarea unor anumiti izotopi de uraniu in plutoniu pentru armele nucleare. - Cercetare : Se asigura o sursa constanta de radiatie cu pozitroni si neutroni si dezvoltarea de noi tehnologii performante.

11

1.6.Clasificarea unui reactor nuclear termic de putere.

cu vas de presiune.
Reactoarele termice cu vas de presiune le putem intalni in centrale comerciale sau la propulsia de nave.Rolul vasului de presiune este de scut de protectie,si in acelasi timp,de container destinat combustibilului nuclear. Rolul de scut protector asigura reactorul nuclear in caz de cutremur.In ceea ce priveste constructia unui reactor nuclear termic cu vas de presiune,aceasta trebuie sa fie robusta,pentru a se asigura lipsa fisurilor in situatiile critice. bazat pe canale presurizate. Reactoarele de tip CANDU si RMBK folosesc acest tip avand la baza canale combustibile presurizate.Avantajul unui astfel de reactor consta in posibilitatea aprovizionarii cu combustibil chiar in timpul functionarii. cu racire pe gaz. Reactoarele din aceasta categorie utilizeaza gazul inert (heliu),azot sau bioxid de carbon pentru recirculare. Caldura este transmisia prin turbine cu gaz, fie direct, fie prin intermediul unui schimbator de caldura.Racirea unui reactor nuclear de tip PBMR se face cu gaz.

1.7.Interactiunea fotonilor nucleari g cu semiconductori.

Cu particulele atomice din care sunt compusi acestia este identica cu interactiunea electronilor si a fotonilor nucleari X, indiferent de substanta sau materia cu care interactioneaza. Efectul fotoelectric (absorbtie).Particulele radiatiei g smulg electronii din stratul K sau L, consumandu-si complet energia.Electronii eliberati se numesc fotoelectroni. Efectul compton (imprestiere).Particulele radiatiei g se ciocnesc de electronii invelisului electronic al atomului pe care ii smulg din structura atomului,transmitandu-i numai o parte din energia sa.Particulele radiatiei g

12

sunt deviate de la directia lor initiala, avand o frecventa mai mica E=hn.Electronii smulsi din invelisul electronic,in urma ciocnirii lor cu particulele radiatiei g se numesc electroni compton. Formarea de perechi.Interactiunea fotonilor g cu nucleonii,respectiv protonii si neutronii va genera perechi de particule subatomice.

In cazul interactiunii fotonilor nucleari g cu protonii, acestia emit perechi de particule electroni, pozitroni si se transforma in neutroni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita superioara, iar datorita acestei interactiuni atomul a trecut din starea fundamentala in stare de excitatie.Electronii sunt particule incarcate din punct de vedere electric negativ si formeaza radiatiile b, iar pozitronii sunt particule incarcate din punct de vedere electric pozitiv si alcatuiesc radiatiile a. Aceste particule avand sarcini electrice diferite se atrag si se neutralizeaza reciproc printrun proces de anihilare A, in urma caruia rezulta doua particule neutre din punct de vedere electric care sunt emise sub forma unor cuante de radiatii g moi care sunt identice si au caracteristici asemanatoare cu radiatiile g radioactive emise de nuclee atomice in procesul dezintegrarii nucleare radioactive. La revenirea neutronilor de pe orbita superioara, pe orbita fundamentala, acestia emit fotoni nucleari duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare. In cazul interactiunii fotonilor nucleari g cu neutronii, acestia emit perechi de particule electroni neutrini si se transforma in protoni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita superioara. Electronii sunt particule incarcate din punct de vedere electric negativ formeaza radiatiile b, iar neutrinii fiind particule neutre din punct de vedere electric alcatuiesc radiatiile g moi. Protonii nu au o situatie stabila pe aceasta orbita superioara si revin pe orbita fundamentala, emitand fotonii nucleari duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare.In acest caz,atomul trece din starea de excitatie in stare fundamentala. Fotonii nucleari emisi sunt particule neutre din punct de vedere electric si reprezinta diferenta de energie dintre cele doua orbite. Din aceasta prezentare rezulta ca , radiatiile radioactive a, b si g sunt alcatuite din particule incarcate din punct de vedere electric sau neutre din punct de vedere elctric: - pozitronii, particule subatomice care au sarcina electrica pozitiva; - electronii,particule subatomice care au sarcina elctrica negativa; - neutrinii,particule subatomice neutre din punnct de vedere electric; - fotoni nucleari,particule neutre din punct de vedere electric.

13

Toate aceste particule interectioneaza cu substanta care este alcatuita din molecule, atomi care la randul lor sunt constituite tot din particule incarcate din punct de vedere electric sau neutre din punct de vedere electric, respectiv: - electronii din invelisul electronic al atomului care sunt incarcati din punct de vedere electric negativ; - protoni carea au sarcina electrica pozitiva; - neutronii care sunt neutri din punct de vedere electric. In acest caz, interactiunea sarcinilor electrice pozitive, negative sau neutre a radiatiilor radioactive a, b si g cu particulele semiconductorilor din bateriile fototermoelectrice va produce absorbtia si transformarea lor in curent electric continuu.

14

15