Mineralogia sedimentelor marine

Stan Alexandru-204

1.Introducere
Mineralogia este o ramur a geologiei ce se ocupa cu proprietatile fizico-chimice a mineralelor,
rocilor (petrografie) prin studiul constitutiei lor, a morfologiei cristalelor lor, a genezei, a
disponibilitatilor de combinare chimica s.a.
Studiul modern de mineralogie a fost fondat pe principiile cristalografice (originile cristalografice
geometrice, n sine, pot fi urmrite la mineralogia practicata ntre secolele XVIII-XIX), precum si
studiul microscopic al sectiunilor n pietre (acestea nu s-au putut decat dupa inventarea
microscopului, n secolul al XVII-lea).
Pentru aceasta lucrare, avem de interpretat mineralogia coloanei lito-stratigrafice de la tema
anterioara. Vom folosi ca suport de lucru carota k24, in compozitia careia intra urmatoarele
minerale : cuart, calcit, muscovit, aragonit, dolomit, pririta, clorit,halloysit(?), montmorillonit, albit.
Fiecare mineral in parte are o compozitie chimica aparte.
2.Descrierea datelor
Sursa informatiilor prelucrate este carota K24, extrasa la data de 14.06.1994 din zona mediana a
Conului Abisal al Dunarii(Conul Euxinic), S-V Marii Negre si de la o adancime de 1678m. Desi are
o lungime de 4m, in analizare si interpretare am folosit primii 257cm de probe.
Un scurt rezumat pentru prezentarea mineralelor propuse :
CUARTUL(Fig.1)
Este un mineral raspandit in scoarta terestra, care are
compozitia chimica SiO2, cristalizand in sistemul trigonal. In
stare pura cuartul este incolor, impuritatile din cristal
determina culoarea mineralului. Cuartul cristalizeaza frecvent
in goluri existente in roci numite geode. Clivajul este inexistent
n spartura avand o culoare sidefie, are valoarea 7 pe scara
duritatii lui Mohs. Inainte de descoperirea proprietatii sale
piezoelectrice, cuartul a fost utilizat ca piatra n bijuterii. Din
punct de vedere optic el poate fi uor confundat cu calcitul, de
care se deosebete prin duritatea sa mai mare (7) valoarea

Fig 1.
Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuar
%C8%9B

refractiei duble mai reduse si nu reactioneaz ca si calcitul cu (HCl) acidul clorhidric.

CALCITUL(Fig.2)

Este un mineral din clasa carbonatilor, foarte frecvent

intalnit n natura, cu refractie dubla n sistemul de
clasificare a mineralelor fiind un carbonat de calciu
nehidratat. Cristalizeaza romboedric are formula chimica
Ca[CO3] i alcatuieste diferite forme de cristale, respectiv
agregate, cu un habitus de la incolor, alb laptos, cenusiu,
care dupa natura impuritatilor poate fi galben, roz, rosu,
verde, albastru, brun, pana la negru. Din punct de vedere
chimic, calcitul este ca si cristalele cu care se poate
confunda, aragonit, vaterit, un carbonat de calciu (o sare

Fig.2 Sursa: http://www.mineralogischesammlungen.de/Calcit-Zw-Stufe.html

a calciului cu acidul carbonic). Caracteristica cristalelor de calcit este refractia dubla clara, axa
optica fiind despartit n dou raze (de acea apare n imaginea de mai sus literele cu un contur
dublu). n comparaie cu alte minerale calcitul este putin rezistent la intemperii, avnd o duritate
mult mai mica decat a cuartului, feldspatului, cu o solubilitate buna n apa rece, el fiind un izotip cu
magnezitul.
ARAGONITUL(Fig.3)
Este un mineral, respectiv o varianta anhidra a carbonatului de
calciu, fara ioni straini. El cristalizeaza n sistemul ortorombic.
Formula sa chimica este: CaCO3. Densitatea este de 2,95
g/cm3. Duritatea pe scara lui Mohs variaz ntre 3,5 - 4.5.
Cristalele sale pot fi prismatice, cilindrice, dendritice sau
oolitice, de culori diferite, cu un grad de transparena diferita,
avand proprietatea de luminiscena i fluorescenta (n prezena
razelor ultra-violete), fiind atacat uaor de baze sau acizi.
Minerale asemanatoare aragonitului sunt: Baritina, Gipsul,
Calcitul i Cuarul.

Fig.3 Sursa:
http://tiganusionutz.wordpress.co
m/2011/09/08/aragonit-caco3/

MUSCOVITUL(Fig.4)
Este o varietate de mica de culoare alba. Muscovitul are
formula chimica K2Al4(Al2Si6O20)(OH,F)4. Muscovitul
are duritatea de 2,5. El cristalizeaza in sistemul
monoclinic. Acesta este un filosilicat.

Fig.4 Sursa:
http://www.energiacristalelor.ro/musco
vit--mica-.html

DOLOMITUL(Fig.5)
Este un mineral din grupa carbonatilor, frecvent intalnit
in natura. Mineralul cristalizeaza n sistemul trigonalromboedric, avand formula chimica CaMg(CO3)2,
dominand

cristalele

romboedrice,

sau

agregatele

masive de culoare alba cenusie cu variante de culoare

ce pot fi pana la brun deschis. Are o duritate relativ
mica, ntre 3,5 i 4 cu o densitate de 2,9 g/cm. O
proprietate

caracteristica

dolomitului

care

deosebete de calcare este solubilitatea redusa n acizi,

Fig.5
Sursa:http://commons.wikimedia.org/wiki/
File:Dolomit,_2Rumunia;_pseudomorfoza_p
o_kalcycie.jpg

iar reactia cu acidul sulfuric spre deosebire de calcita este o reactie lenta. O alta caracteristica a
dolomitului este luminiscena in culori diferite, de la portocaliu la alb, verde i brun. Roca dolomit
care are acelasi nume are un coninut in mineral de cel putin 90 %
PIRITA(Fig.6)
Este un mineral din clasa sulfurilor, cu formula chimica FeS2, de culoare galbui-aramie cu reflexe
verzui si care cristalizeaza n sistemul cubic. Anionul din pirita este un ion de bisulfur S22, care
structural este asemanator peroxizilor. Cristalele sunt
frecvent idiomorfe, aparand sub forme de cuburi, octaedri
sau dodecaedri pentagonali. Culoarea aurie a piritei a
determinat denumirea ei in limba germana Katzengold (aurul pisicii) denumirea provine de fapt de la cuvantul
Ketzer (eretic). In comparatie cu aurul, pirita este insa mai
plastica si mai dura. Alte minerale cu care se poate
confunda sunt marcasita si calcopirita.
Fig.6 Sursa: http://www.minerals.pe/

CLORITUL(Fig.7)
Cloritii sunt o grupa de minerale din categoria silicatilor i
germanatilor care cristalizeaza n sistemul monoclinic a caror
formula

chimica

generala

este

(Mg,Fe,Mn,Ni,Zn,Al)4-

6(Si,Al)4O10(OH,O)2 Atomii care sunt n paranteza pot sa

participe la combinatii n proportii diferite, respectand nsa
raportul dintre elemente. Cloritii au duritatea de 2 -3 pe scara
lui Mohs, urma poate fi galbena sau alba.

Fig.7 Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Clori
%C8%9Bi

HALLOYSIT-UL(Fig.8)
Este un mineral de argilos,un alumosilicat cu formula
empirica Al2Si2O5 (OH) 4. Elementelor sale constitutive
principale sunt aluminiu (20.90%), siliciu (21.76%), i baza
de hidrogen (1,56%). Halloysite prezinta de obicei forme
de alterarea hidrotermala. Se poate sa apara amestecate
cu

dickite,

caolinit,

montmorillonit

si

alte

minerale

argiloase. Difractia de raze x este necesara pentru

identificarea acestuia. A fost descris pentru prima data in
anul 1826 si numit dupa geologul belgian Omalius d'Halloy.

Fig.8 Sursa:
http://webmineral.com/specimens/picsho
w.php?id=1896#.VIYY-dKsXbM

ALBITUL(Fig.9)
Este un mineral feldspat plagioclaz. Albitul pur are formula
chimica NaAlSi3O8. Este un tectosilicat, iar culoarea sa este
de

obicei

alb-pura,

de

unde

provine

si

denumirea

mineralului.

Fig.9 Sursa: aragec.com

MONTMORILLONIT-UL(Fig.10)
Montmorillonit este un filosilicat,format deobicei din cristale microscopice,ce alcatuiesc o argila.
Este numit dupa Montmorillon. Montmorillonit este un membru al familiei smectitelor,fiind o argila
2:1, ceea ce nseamna ca aceasta dispune de 2 foi tetraedrice ce infasoara o foaie centrala
octaedrica. Particulele sunt n forma de placa, cu un diametru mediu de aproximativ 1
micron.Montmorillonit

este

principalul

constituent

al

produsului

denumit

cenusa

vulcanica.Continutul de apa al montmorilonit este variabil.

Aceasta creste foarte mult in volum atunci cand absoarbe
apa.Apare adesea amestecat cu clorit, moscovit, illit,
cookeite, i caolinit.

Difractia de raze X

Fig.10 Sursa:
http://en.wikipedia.org/wiki/Montmorillonite#med
iaviewer/File:Mineraly.sk_-_montmor.jpg

Este o tehnica analitica non destructiva versatila folosita la identificarea si determinarea cantitativa
a diferitilor compusi cristalini, cunoscuti sub denumirea de "faze", compusi care sunt prezenti in
materialele solide si in pulberi. Identificarea fazelor se face comparand difractograma de raze X ( o
"urma" a substantei) sau difractograma obtinuta pentru o proba necunoscuta cu una din
difractogramele de referinta a unei baze de date international recunoscuta, baza de date care
contine mai mult de 70.000 de faze de referinta. (JCPDS Joint Comittee on Powder Diffraction
Standards).Difractometrele moderne controlate de calculator, folosesc rutine automate de
masurare, inregistrare respectiv interpretare a difractogramelor produse de constituentii individuali.
Pentru identificarea mineralelor din carota, s-a folosit metoda difractiei de raze x.In cazul probei au
fost identificate fazele minerale : calcit (CaCO3), cuart (SiO2) si pirita (Fe2S).

Fig.11 Difractia de raze X pt. carota k 24

3.Interpretarea datelor

Raspandirea grafica a mineralelor in strate

Cuart
4000
3000
2000

cuart

1000
0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Se observa ca prezinta o crestere a intensitatii, in urma difractie de raze x, in primele

strate,alcatuite din argile,silturi si creta de culoare cenusie cu un continut ridicat de material terigen,
cuartul fiind si el un mineral terigen.In stratul de argila siltica, intensitatea cuartului scade,pentru ca
mai apoi sa creasca brusc in stratele alcatuite din silt argilos, creta si turbidite. Picul cuartului este
cel mai mare, si atinge valoarea maxima la 3733.2, la adancimea de 257 cm.

Calcit

6000
4000
2000

calcit
0
0
-2000

100

200

300

400

500

Adancimea(m)

Calcitul este si el un mineral prezent in toate stratele, are valori in toate stratele,valori ce
alterneaza, cand mari cand mici,in primele strate,in functie de compozitia stratului respectiv. Acesta
este un mineral principal in alcatuirea argilelor, dar si cretelor. Se poate observa ca in stratele
inferioare, valori tind sa fie constante. Cuartul si calcitul, dupa cum se poate observa grafic, tind sa
coexiste, astfel ca, atunci cand variatia de calcit creste, cea de cuart scade, si invers. Picul
calcitului atinge valoarea maxima, la adancimea de 214.5 cm, aceasta fiind de 4914 .

Muscovit
2000
1000
muscovit

0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Adancimea(m)

Muscovitul, un filosilicat ce intra ce intra in alcatuirea argilelor, tot mineral terigen. Are fluctuatii de
valori, la unele adancimi fiind chiar inexistent. Este un mineral ce se alatura celorlalte in formarea
argilelor. Picul acestuia are valoarea maxima la 30 cm, la 14764.

aragonit
1000
500

aragonit

0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Aragonitul, are o raspandire foarte mica,fiind intalnit doar pe alocuri. El intra in alcatuirea stratelor,
fiind cel mai probabil intalnit in resturile cochiliilor fosile. In creta are cele mai mari valori si este cel
mai des intalnit,deoarece creta este o roca sedimentare biogena de calcar, formata prin precipitare
chimica, sau din resturile organismelor vii. Aragonitul are picul cel mai mare la 375cm, avand
valoare de 650.25.

Dolomit
1500
1000
dolomit

500
0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Dolomitul, de asemenea, un carbonat alcatuit din calciu si magneziu, ce intra in formarea

materialelor biogene. Fiind un carbonat anhidru, are un caracter sfaramicios,o plasticitate redusa a
materialului. Rocile dolomitice se formeaza, de obicei, din acumulari preexistente de calcar, o roca
ce contine carbonat de calciu sub forma mineralului calcit. In anumite stadii, in cursul transformarii

sale in roca dolomitica, acest carbonat de calciu este inlocuit de dolomit, printr-o reactie chimica cu
apele circulante, bogate in magneziu.De aceea, intalnim mult dolomit in creta, in silturile argiloase
si in turbidite. Picul dolomitului este maxim la 5 cm, 992.25 .

Pirita
1000
500

pirita

0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Pirita, o sulfura de fier ce intra in compozitia straturile de argila, creta asociata cu fosile de natur
animal sau vegetal. Aceasta sulfura de fier care se regaseste in special in stratele argiloase in
carota studiata. Pentru unele adancimi valorile sunt inexistente. Picul cel mai mare este la 375 cm,
de 702.3.
1500

Clorit

1000

clorit

500
0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Cloritul,se regaseste in rocile argiloase. Picul cel mai mare al cloritul este la 954.8. Tratarea
cloritului cu acid clorhidric, poate duce la disparitia lui,indicand caracterul sau feruginos.
Concentratii de clorit intalnim in aproape toate stratele si este un mineral care alaturi de celelalte
intra in alcatuirea sedimentelor argiloase,deoarece contine multe minerale, dupa cum putem vedea
in formla (Mg,Fe,Mn,Ni,Zn,Al)4-6(Si,Al)4O10(OH,O)2

Montmorillonit
600
400
montm.

200
0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Montmorillonitul,mineral argilos,prezinta valori medii pentru stratele formate din argile si

silturi,turbidite, crete, fiind intalnit in structuri compacte, in pamanturi fine,roca principala in care se
gaseste este betonitul, iar grupul din care face parte este bogat in microorganisme. Picul acestui
mineral este de 432.64 , la 30 cm.

Halloysit(?)
600
400
halloysit(?)

200
0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Halloysit, mineral argilos si el, ce intra in compozitia stratelor argiloase,are valori medii, si se
regaseste pe alocuri in aceasta carota. Picul maxim la 375 cm, are valoarea de 566.44 .

Albit
1000
500

albit

0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Albitul, este feldspatul sodic, care se altereaza si care intra in compozitia rocilor argiloase.Are
valori medii si este prezent in toate stratele, fiind cel mai prezent in argilele acide. Picul sau cel mai
mare este la 257 cm, avand valoarea de 812.3 .
4.Concluzie
Mineralogia sedimentelor din carota observata, a ajutat sa intelegem mai bine, ce minerale intra in
alcatuirea argilelor, silturilor, a cretelor si a turbiditelor si intensitatea cu care sunt acestea
raspandite. Majoritatea mineralelor intra in compozitia sedimentelor argiloase si au tendinte de
transformare. Carota este prelevata din Marea Neagra, unele roci formandu-se la adancimi mai
mari, iar altele mai joase. Turbiditele, formate in conul abisal, sunt sedimente ce se formeaza prin
transport si acumulare cu ajutorul curentilor. Se mai poate observa ca unele minerale ating picul
maxim la adancimea de 257 a coloanei, iar altele merg mult mai mult in adancime, pana la 375, in
timp ce altele, ating picul maxim la adancimi mici, in primele strate formate din argile si silturi.

5.Bibliografie
http://www.studentie.ro/Cursuri/Fizica/Difractie-de-raze-X_i47_c1114_84797.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Montmorillonite
http://ro.wikipedia.org/wiki/clorit
http://ro.wikipedia.org/wiki/albit
http://ro.wikipedia.org/wiki/cuart
http://ro.wikipedia.org/wiki/calcit
http://en.wikipedia.org/wiki/Halloysite
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pirita