DR.

GOGU PARVU

MICI
EN Cl C LOPE DII
I DICTIONARE
I LUSTRATE

MNERALE Sl ROCI

EDITURA TIINTiFICA I ENOCLOPEDICA

Bucureti, 1983

Redactare i coordonare lexicografic:

ing. DINU-TEODOR CONSTANTINESCU

Supracopert si coper: GH. MOTORA

CUT1NT 1NAINTE

Diqionarul de rainei-ale 8i roci conci-etizat In h4crarea de fatd cuprinde

descrierea a circa 500 Lipuri fi specii de niinerale ji circa 150 Lipuri qi variec4i
de roci dintre cele mai importante mineratogic i perografic, mai uile qi mai
frecent inIlni1e In natur ,i pe leritoriul fdrii noastre. Fiecare mineral sau
tip de roi este ilustrat prim una sau rnai multe fotogra/li (color sau alb regru)
care faciLUeaza identificarea operativ a acestor substane utile. Descrierea
mineralelrn i rocilor este redatg in online alfabeticd; unele varietafi mineralogice, respectip petrografice, litologice, pot /1 gSsite in cuprin.sid IucrSrii, cu
ajidorul indexului alfabetic suplirnentar de La finds acesteia.
Lucra.rea este prefaJati de o scurtii introducere pri'ind uncle noiuni de
bazd asupra mineralekr fi rocilor.
In cadrsej descrierii fiecdrui mineral s-a specificat grupa de clasificare
chimicii din care face porte jar pentru roci, tiput de roc, intturtnd a8tfel
posibilitatea ivirii unor con fuzii.
Din dorina ca lucrarea *5 aib4 an caracter practic, pentru fiecare mineral
sau tip de rocS, cc specificS, in a/eu-a fornudei chimice, cistern de crisiatizare
etc, fi modul tie prezentare in naturS pro priek4ile /izice, rospindirea pe glob
i in lara noa.strEY, precum fi dorneniite de utilizare.
Lucrarea constiluje si an material didactic ajutiUor pentru pregStirea *tudenilor geologi, geografi, chimiti, conslruclori, naturali$i, biologi etc. La este
canceputS ci strucuratS intr-o mamierd cc o face, de asemenea, utihi fi specialitilor geologi, consiructori, ehimiti, geografi fi a celor cc lucreazS in agricutturd, metalurgie, siderurgie etc., precum p ynarelul public dijritor de a cunoacle
curiozildiile si frumuseile noturii.
Avind in vedere noutatea tcznaticii abordater ete posibi! ca Iucriirii sit i cc
uducd uncle oliservaf ii care ne apor inerente.
Adresdm pc aceastit cale mulfumirile ,,oasti-e cci ridueerii Inslilutuluj
de geologic fi geofizicit 0 Inlreprinderii geologice de prospeciuni pentru substanfe
minerals so tide (laboratorul ele geotehnicd) pentru sprijinul acordat in obfinerea
unor esantioane do minerals ii roci necesare ilusirlirri dicfionarultii. tie asemenea inulfumim leetorilor universitali Ana ri Dan Mercus, precum fi Ichnicianuhei Cornelia Marinescii, pi in bzeiiitcioinfo citruia am efectuat majoritalca
ilustre4iilor folografice.

CUVINT INAINTE

De an real fobs ne-au fost coleqille de minerale fi roci ale Acad. prof. N
Peru.lian si Al. Codarcea existente In laborakarele Facultdf ii de geologic din
BuurcU,
In mod deosebif rnu4umirn prof. dr. doe. L. Payelescu, prof. dr. doe. Gh.
Mastacan pi ing. lulia Mastacan prof. di. S. Pauliuc, dr. geol. M. Bleahu,
lectorului Joan Alexe, geol, Al, Vasilescu, geol. R. Mutiu, geoL Florica Negoit.,
prof. I. Pduna care n---au pus In dispozif Ic coleqiile personate de minerale fi
rod. Mu4umirn tuturor acelora care au a'u2 arnabililatea de a ne ajata la
elaborarea acestei bucrdri,
Aatoru

SIMBOLURI I PRESCURTARI rN TEXT I FIGURI

= 1e1dspai alcalini
= indite de culoare
= feldspa# plagioclazi
= cuar
= feldspatoizi
= axele cristalograflce
= indicil de refraeie ai mineralelor biaxe
= indicii do refrace ai minoralelor uniaxe
RX
= analiza in raze
(d, 1)
= distaz4a reticular (A) qiintensitatea piculul pe diagrama RX
gr. ap
= greutat.ea specific
gr. vol.
= greutatea volumetric Oa roci)
ATD
= analiza termiert diferenain
TG
= analiza termogravimetric
IR
= spectroscopia do absorbie In infrarou
() sau (-4-) = optic negativ zau optic pozitiv
2V
= valoarea unghiului axelor optice
engi
= donuroirea mineralului In Jiruha englez
Sin
= siiionim
= micron
N If
= nicoli paralei
N+
nicoli in truce
a, 9,y
= tmghiurile dintre axelo crista1ografic.
A
Al
P
Q
F
a, b, a
X, y, a

NOflIJNJ GEN ERA

kAA

1. Mitierale
Miaerakk sint, din pullet. de vedere ebirnic, substance naturale solide,
mat tar lluide, alefituite din unul sau mel multe elemento cliimice. In natur
nu exiso niinorale absolut ornogene chimic. Sint rare cazurile In care un
mineral poate fi conaiderat ,,un nediu omogen".
Din punet de vedere. miserakgic-petrografic mincralele sint defithta ca
ptrti componente ale roestos Vi uunereurilor1 cue so deosebisc mntre ele
prin eompozmi Thimii Si piopiteti fiziec Cu alto cuvrnte mineralele
repr&zhiWmaterialul e)cmnentar dat eseiicial, din care slut alcii.tinte roesle si
ruinereurije scoarei terestre i ale unor corpuri extraterestre pe care omul
le-a etudiat i le-a analizat practic (meteci1iii i luna). Do ragu1, tAe au
engine auorganicii, thu aceasta flu este caraetenstie tuturor mmeralelor;
existii minorale care sint generate prin procese biologke. Spre exemplu
caItiuJ din uncle bionsicrite, biosparite, reeffi etc, este considerat mineral
doarece este ideutic cu ealcitul format prin proceso anorgaimice i Sc supune
prcicesclor diugeuetice de recristalizare a znitniitor cakitulni anorgarne ;
calcedania din uncle siuicolite organice se cotapoitri lizic i ehimia ca Ceo din
sili'olitele anorganwe etc.
MiniaIek ohfiiiuie CintetIe do om pe cain organic sau anorganici nu
%int ruxisidiate niincrale. Totu.i, dacii acesto miuierale Suit intilnite mi in
natura l tuiici ek slid cuprinse In grupa minorallor i Ii se dii un nume,
dr regulli uce1aj Cu al mineralelor naturale similare.
Uninineral este catactejizat prin pro.pzietAi flzice omogene; un fragment
detaat dinar-un atitliul va oven aceleai propnieti fizice on nuneralul
dirt came a fnst cletaiiit. Totui aceste propnieUii pot vane dupii ci direcie
in cstat Spre exemplu un mineral poate fi mci dur pe ci fail deelt pe alta,
dat aceastTl rliferentitire va fl aceeqi pentru Loate fragmentele detaate dirt
mmeralu I reiectiv.
Fiecarc mineral are o carrlpziie ohimioA CaracteiiStie.i Cc poate varia
mintnor in mnurnite limite, dan ca minnie totdeauna put Is si dat difinita
Dup Cuil) s-a amiutit minerelele sint constituite din unul cau.umn.i niulte
alementchjjice. Sti]iul (S), aurul (Au), carbonul (C) etc slut Coflstituite
dintr-un singur elen-wtit; cua4ul esto_alcAluit din .dou elemente: Si qi 0,
imp muscovitul conine Si, C), K, Al, (Fe, Mg), etc. In natunA mineralele
.M tuite dinir-un ekmeui'I?mie i care apar Jiben, necombinate Sint
numite minerale sau Clemente native. Din accastii grup. fee pane mole
lmento metalic.c (Au, hg ate), gemimtaIiee (Ac, Sb eta) sau nemnetcdice
(C, S ete), Prezena aceCtor miuierale ai a altora, In conoentratie mare In
roci, duce Jo formauca de zciminte cc pot fi exploatate efleient.
Muneralele art Stiucturi cristaline caracter sLice: atoulu care eOflstituie
un mineral sint aranjai intr-o relrta regulati si cu sepetare (di8punere)
tiidimensionali. Aceast repetare rcgulatd dupd ce]e trei direccil esen;iahm
ale spatiului deflnete a ro- ea i ccinstituiO condicua de bazi a unei stiiti

NOTIUN! GENERAL

10

cristaline, Aadar a reca cristalin va avea ca elemenje compononte iruri

i plane reticulare a cror dispunere omogen in spauu corespunde unni
sistem de cristalizare specific. Sistemul de eristalizare in care poate fi incadratA reeaua cristalini este deterrninat do trci perloado do translatic a
particulelor elementare, spocifice flecrui ir (a, b, c) i do unghiurile intre
iruri (tc: 3: y). In cadrul reelei cristaline, unitatea de v'olum on flu inchide
in intoriorul su un alt punct material identic cu cele din coFuri poart
numebe do paralelipiped primitiv sau clementar (unitate celularli, sau mai
uzual, celul elementar), caracterizat de asexnenea prin parametrii a: b o
i ungliiurile ; : 'r In natur so lntilnesc frecvent cazuj,i in care dispunerea (aranjamentul) generala a atoinilor este aceeai in minerale diferite,
deli atom ii constituenj flu smnt do acelaii tip. Acest fonomen este cuflOsdut
su. numole do izolipism (izotipie). Daca in donA sninerale izotipe unii din
atomi tint similari in dimensuune i propriotai chimice atunci ei pot Iua
locul unji altora fara a produce deformAri insemnate in structura cristalului.
In most mod mineralele pot forma solulii solide. Dcci soh4iile solicle Sau
arnestecurile izomorfe reprozinta ameetecuri omoorio ca stnuctur cristalin
i In once proporii do doua san niaj multe substane care nu so combina
chimie. tJneJe minerals cu aceai compozilie chjmjca (cu aceiai atonii
combinali in ace]eai proporii) pot cristaliza in dou sau mai multe Forme
cristaline. Accst fenomen este cunoacut sub numele do poiimor/lsin. Pollmorfismul unci substano depinde de temperatura ji presiunea La care a-a
format anineralul. Do aici posibilitatea ca mincralele polimorfe sa fie considerate ca indicatori ai condijibor geoloice in care s-a format mineralul,
sau uncle ruinerale (rod). Fiecare forrnA cristalin a Uflui mineral polimort
va ft stabilit inir-un anumit interval do temperatur. Dac litnitele acestui
interval sint dcpAite, mincralul is alt forma cristalinL Mineralele care
au douA structurj cristaline so numese dimonfe jar fonomenul este eunoscut
sub dersuniirea de dimorfisrn ccle cu trei, trimorfe (tnimorfism) jar cole cu
mai mult do trel stnucturi cristaline so numese polimorfe (polimorfism).
Spre oxemplu earbonatul do calcuu cristalizeaza in sistomul rombic pentnu
aragonit 9i in sistemiji romboedric pentnu calcit; sulfura do for este cubicri
In pinit i rombicit in marcasit; carbonul pun este cubic in diamant p
hexagonal in grafIt sulfura do zinc este cubica in blonda ji bexagonala in
wurtzit. etc. Fiecare din ceeste forme minerale este stahil la o anumita temporatura Vi presiunc fapt pentru care polimorfismul esto consulerat en un
indicator preios al cnndiiilor do presiune i tcmporatur existente la fonmarea
minenahulul sau rocii respective. Spre exomphi cole trei star polimorfe ale
AISiO5, andaluzit, disten i silimanit ant indicatni do joasa presume, reapedtiv do inaltit presiune qi tcmperatura; carbonul, care Is presiune malta
cris4lizoaza in sistemul tetragonal forrnmnd ens tale transparonto Cu dunitate
foarte mare i cu propnietfi dielectnice, la presiune joasa fonmeazil cristale
extrem do mid, perfect apace i cu duritate foarte slab. avid ptoprleltt
excolente do conducator do eleetnicitate (graliiul). Reiese astlel CA propneti10 fizice ale snineralcior polimorfe difer do la a formA la alta. Trecerca
do Ia a iorm a unni mineral polimonl la alta, poate fi rapida sau inceat
reversibila sau ireversibila i este facilitata de tcmperatur p presiune. Dar
condiiiIe chimice pot influenta apariia polimoifismului, lana aportul
temperatunli 1i presiunii (condiii metastabile), Do aiei trebuin trasa concluzia
ci aprecierea condit.iilor geologice do lormare a mineralclor pa bazapohmoriismuhui trebuie facutil cu mare gnija ponti'u a evita unele mter1pretani eronate.
Prin schimbarea temperatunii i prasinnii ininoralole pot Jouferi trawforw5ri polimorfe fr a-i modifies forma extenioar a eiistalulni. Exeniplu

NOTIVNI GENERALE

12

fe%ele care se dezvoltii rapid slat cele luai mid, PC cind cele care an un ritm
lent de cretere slat larg dezvoltate reductud partial sau total posibilitatea
dezvoltii altor
Dezvoltarea poate avea toe sub farina de paturi (strata) sau sub Iorm
de sohelete cu adugare de reele intr-o direcie preferen%ial ducind Ia
forme dcndritice.

Fig. 1. Dezo1korea felelor do crisia.

sub farina do piUu.ri (srate) parable

Fig. 2. Dezvoltarecm crisialebor I nfr-o

dire.-fie preferen;iaia (dendrite).

Prezenta impurithilor din snediul de dezvoltare influei4eaz6 sinflitor

habitusul mincralelor. Uncle dintre impurit(tti depunIndu-se pe fe%ele cristalefor, opreso dczvoltarca. acestora; altele slat ingiobate in cristal devenind
ineluziuni (v. fig. I) Ingbobarea este inss posibith numai pe o anumit direcie
de dezvoltare a fe%ei cristalului. Uncle impuritAti chiinice pot Ii inglobate
chij in structura critalului (soh4ie solidb) producind sebimbari in coloritl
fI In modul de dezvoltare a mincralului.
Un alt factor care izdluenteaza forma mincralelar este temperulura:
slut udnerale care se dezvolt rapid Ia temperaturi ridicate, ji myers. In
fine, forma mineralelor mai este delerminat i de presiune.
In natura mizicralele solitare i bine dezvoltate slat mai mr Intlinite.
racvent ole apar in goupuri ecu agregate si asociai care due la alctuirea
mocilur. Agregatele pot fi priematic-aciculare (stibirifi, epidot, azbest, turmaUn etc), lamelaro (muscovit, elorit, biotit Me), radiaie (fosfaii), tabulare
(gips, anhidrit, baritin). In rocile intrusive, mai icr in cele efusive l cu
totul exceptional In cele sedimentare, uncle crpturi si cavitai (lnchise
sau desebise) numite drum,, sau geode sint urnplute ecu cptuite Cu agregate
san usociaii de cristale.
Asociemea a doi can mci inulti indivici ci aceleeaii specii minorala, dup
log1 geometrice striete, earacteristice minemahilni in Cauz., duce La forruarea
macid. Macla cc forinazii fie in timpul cristalizrii mineralului, fie prin
deformare ultrioarii formubrii mincmalului (macMi xnecanic). Macla%ia are
toe dealungul unui plan sau ci unui ax i niciodat nu poate coincide cu
elementelo de simotrie ale color doi indivizi asoeia%i. Mineralele asociate cc
pot prezenta sub lemma unui cuplu simplu dup o falmi. plan sau so pot
intrepatrunde. Macla mci poate fi multipla sau polisintetic. Dupb modul
de asociere al indivizilor ceistalirmi cc deosebesc macic de omitropie (de alipire
sau juxtapunere), macic do Intrepatrundere i made mimetice formate prin
asocierea mai mulLer cristale ale aceluiai mineral on simetrie inerioar
intr-imn ansamblu cristalin Cu Simotrie suporioarA. Uncle macic slat caracteristice anumitor specil mhrmerale: macla in cruce a stausolitului (v P1. 1, fig. 1),
macla in genunchi a rutilului, macla in viziera a easiteritului, macla poli-

MINERALE

13

sintetiert a ealcitului si feldspa%ilor, macla de Karishad Baveno (v. P1. 1,

fig. 2), si Manebach (la ortoz), macla Dauphin, brazilian ji japonez, la
cuall, macla cic1ic, la aragonit (v. P1. 1, fig. 3) i crisoberil (v. P1. 1, fig. 4)
ile fizice
Proprietdfile fizice ale mineraetor. La mincrale - pro I
pot fi separate In direcionaIe i nedir iona1c. Cele diracc,iiaIe mai sint

Fig. & Macla in genuncht

a rutilului_

Fig. 5. Macla tip Karisbad.

Fig. 1, Macli In vizicr

a casiteritulur.

Fig. 6. Macla tip Manebach.

nwnite i veetoriale, pentru determinarea ]or find necesar s se cunoasc

i direcia in care se e-fectueaz5 msurtoarea. Psopriat4iie fizice nedirecionale, sau scalaro, pot fi expriniate eantitativ, sau pot fi evaluate prin aimtunic omului; Ie suit: grutatea specific (Icrn) i densitatea (gf cm2).
In functie de greutatea speciftc 1 s-au separat minerals foarte uoare cu
gr. sp. mai mica decIt 2, uoare gr. sp. 2-3, grele gr. ap. 3-5, foarte grele
gr. sp. 5-10 i extrem de grele Cu gr. sp. mai mare de 10.
Printre prineipaicle propriet%i vectoriale ale minera1e1ir amintim.:
talc, 2 = gips,
dunitatea (determinatA frecvent dup scara Moha): I
3 = calcit, 4 = fluorin, 5 = apatit, 6 = ortoclaz, 7 = cua4, 8 = topaz
9 = corindon si 10 = diamant; coe.ziunea; proprietatea magnetic; radioactivitatea; proprietaile optice, proprietaile electrice, mcmi, culoarea
maleabiitatea, clivajul, ap.rtura, solubilitatea mirosul eta.

NOTIUNI GENEBALE

14

Principiiie de claeificare ale mineralelor. Literatura inineralogica

curentA citeaz paste 3000 do specii minerale; in afaia acestora so mai
cunoate un mare numr de specii i sinonimii (peste 10.000) cu caracter
de strict specialitate asu Cu importanta cornercialfi. Pentru operativitatea
identificfirii acestora s-a impus crearea unui siatem de clasifica,e sub forma
do catalog, jar principiile fundamentals cave an stat is baza acestei clasiflefiri
au lost de natur cliimic, fizicl, genetic, structural
i cristaloci3imioA.
In lucrarea de lal s-a jinut scaina do clasiflcarea cristalochimic dupA
care inineralele slut imprite In noufi clase
1) elomonte native
2) sulfuri, seleniuri, telinuri, arseniuri, antimoniuri i bismutinide;
3) halogenuri;
4) oxizi i hidroxizi;
5) nitrati, carbona%i Vi borai;
6) sulfati, crosnai, molibda%i i wolfraxnai;
ZL fosfai, arsenia%i i vanada;
8Jsfficati;
P) substante organice.
Pentru silicai se foloseso urinStoarele subgrupo: a) nesoriUcai = siicai
cu grupariITraedrice izolato do Si0, Ei cuprind silicati Cu anionul complex
reprezentat prin tetracdri do (SiO4)4 le ai in relea prin intermediul catiMn S+, A18+, FeS+ etc. (exemplu
onilor alter elemonte (Mg2 , Fes+,
olivina, zirconul, gra1iaii, andaluzitul, staurolitul etc.); b) .sorosilicafi =
si1icai cu grupe de doi tetraedri de SiC)3, acetia fund legai printr-un ion
de oxigen comun situat intre doi ioni de siljciu; radicalul este reprezentat
prin [(Si07)s-,)1 (exemplu ilvaitul, hemimorfitul, molilitul etc); c) cidosWcali = silicai cu grape inclare de 3; 6, 6 tetraedri do SIC)4, tetraedri de siliciuoxigen find legali prin doi ioni de oxigen comuni. Anionii aparlinhnd inelului
constituit din trel tetraedri slut do Lipid (S'104)6 Intilnili Ia wolastonit,
benitoit etc. Cci aparinind inelului de 4 tetraedri prezint radicalul anionic
de tipul (S13015 )8 intlinit la axinit., apofilit etc, jar inelul constituit din
6 tetraedri so prezintfu sub forma (Si5018)12 ca Ia beril; d) inosilicali = silica%i
cu tetraedri do Sb 3 legai sub formfl de 1anurj infinite simple sau dubie,
prin intermediul unor ioni do oxigen (exemplu amfibohi ji piroxenii); e)
filosWc4i = silicaj constituij din tetraedri 1egai prin 3 ioni comuni do
oxigen, formind reeIo plane infinite Cu ochiuri hexagonalo. Complexul
anionic al acestui tip de retea se prezint sub forma (S405)
ci oste intilait
la pirofilit, mice, talc, ciorite, montmorilonit, sorpontin etc.; f) tettosilicali =
silicai formai din reele tridimensionalo do tetraedri Si,AT) 04,tetraedri
do siliciu aluminiu i oxigen find Jegati Intro ci prin toato cele patru col;uzu
ale tetraedrului. Un ion do oxigen aparline Ta doi tetraedri (exemplu nofelinul, leucitul, ortoza, microclinul, anortitul, cancrinitul, zeolilii etc).
Geneza mineralelor. Mineralele ian nactere prin: a. cristalizarea topiturilor magmatice (cuaruI, fcldspaii, amflbolii, piroxenii etc); sublimaroa
produselor gazoase (sulful; b. cristalizarea din solu%iile apoase concentrate
(urea genii, gipsul etc); c. recristalizarea mineralelor preexistente sub
acliunea factorilor metamorfIci (staurolitul, distenul, grana%ii, formarea
cua4ului din calcedonit ci opal otc); d. procose de alteraro sub aciunoa
agenilor externi: apa, aer, etc.
Dupt timpul in care s-au format se disting minerale primaTe care an luat
nactere in timpul formrii rocilor respective (vnineratele rocior magmatice
i metainoi'fice) i minerale secundare care s-au format pe seama color primare

15

ML'EHALE

Dup participarea procentual la aleStuirea rodior Sc disting: Fninerai8

principale predominante in alctuirea roi]or (cuarul, feldspa%ii, mic1e
ate) i minerale accesorii care se tnttlnesc mai rar (zircon, turnialin, ruti],
epidot, zoizit etc).
In condiiile cristalizrii rnagmatice, lente a racier, mineralele principals
cc se formeazzi aint silicaii (feLdspai, olivine, piroxeui, mice); ilicea (cuartul) ; fosfa;ii (apatit) ; sulfurile (pirita, pirotina) ; oxizii (maguetit, dromit);
uncle clemente native (platina, diainant etc.).
Pegmatitele eonfin freevent minerale rare, uneori Cu dezvaltare gigantic,
creterca br fund ajutat si de conditiile de temperatura si presiune ale fazei
fluidc (topaz, ben], turmalinA, apatit, monazit, casiterit, tonianit ate).
In faza hidrotermal, respectiv in filoanele hidroterniale cc au rezultat
pnin depunene (cristalizare, precipitare) din aolutii magrnatiea apoase subentice, so hLtilhicsc siica;i, silica, sulfur (motibdenit, galen, blend, piriti,
cabcopinitti, arsextopinit), suliai (banitin) carbonai (calcit, ankenit, rodocrozit), oxizi (ilmenit, ruth, uraninit).
In fumarobe, rezultate din sublimarea gaze]or vulcanice, se formeaza
sj1icai (zeolii), sulfi4i, oxizi, sulfuri (einabru, realgar, bismutin, stibin),
ejeniente native (suif, arsen, n.lercur).
In condiii sedimentare, geneza mineralebor este mult subordanat
eantitativ, condiii1or amuntite mai sus. Aceasta se datoreazl faptului c
mineralele prezente in rode sedimentare sint in inane parte remaniate din
roile preexistente si numai cu totub subordonat apar ca denivate ale acestora
prin transforzniri chimiec. 0 parte din mineralele sedimentare mai pot
precipita direct din sOhi%ii.
Minera1ele rezultate din alterarea rocibor preexistente se numese minerabe
sccundare snu de neoformalie. Dintre acestea isis1 importante sint cele
asociate cu depozitele de altorare. In funcie de adincimea la care so produce
alterarea, se Impart in minerals do oxidare (din zona de oxidaie) i de reducere
(din zona de cemcataie). Printre mineralele ce se formeaz in astfel de con,Jjii sint: siicaii (hernimorfitul, cnisoeolul etc), sulfaii (anglezit), 1 osfi4ii
si vanadai (carflotit, vanadinit, piromorfit), carbonaii (malachit, azurit,
cenuzit, smithsonit). oxizii (eupnit), uncle elemente native (aur, anglirt,
eupru).
Dintie mineralele precipitate direct din 5o1uii prin evaporare (produse
de evaporare) se pot meniona: subfatii (gips), carbonai (calcit, dolornit),
borai (borax), nitrai (trona), habogenuri (sarea gem, silvina).
Din grupa niineralebor sedimentare mai fac parte Ei cele rezultate din
activitatea organismelor animale si vegetale (suif, aragonit, apatit, oolite
limonitice, ciinbuth ate).
In condilii specifice mctamorflsinului, mineralele rezubtate ian nattere
pnin -tnansiorrrd.ri In stare solid In temperaturi i presiuni difanite do cele
din timpul forrntinii iniiaIe a mineralelor supuse procesebor metamonfice.
Nuxnai un nunir redus de minerale sint caracteristice metaxnorflsmului:
serpentunele, cboritele, granaii, distenul, andaluzitul, silhiinanitul .i spinelu),
grafltub. In istunile eristaline mai slat frecvente i pirita, pirotina i, foarte
ran carbonaii (magnezit) care nu sint caracteriatice inetamorflsmului.
.Nomenclatura mineralebor. Na existg enitenii stabile care sA seivcase
la etnibuirea unor nume mineralebor. Uncle denumiri Ii au origini foarte
vchi din antichitatea greacit, Iatin, arablt, hinduiA san a altar popoare;
abt.ele din evul mediu, iar altele (majoritatea) an primit numele dupA local
wide an fast g1Asie prima datfi, exeroplu: vezuvianit de Ia Vezuvin, aragonit

NOTSUNt GENERAL}

16

do Is, Aragon - Spania, caolinit do la dealul Kaoling -China, Antigorit do

a valea Antigoria EIve%ia etc.; dup localitatea undo au fost prelucrate;
andaluzit do la Andaluzia, chessylit de Ia Choosy -Frant.a etc., sau denumirile
au lost dedicate unor savei4i: wornerit do la A. G. Werner, smithsonit do la
Smithson, goethtit de Is Goethe etc. Unora dintre minerale Ii s-a dat numele
dupt earacterele chimice si fizice. Spre exemplu polihalit, do Is grecescul
polius = mult i halos oars; pirargirit, do Ia cuvintul compus pyros
foe Vi argiros = argint; albit, de la latinescul albus = alb; rnelanit, do la
cuvintul grecesc melanos = negru etc.

2, Rod
Rovilo.sint-agregata fasociaii) naturale do until sau mai mutte minerale
cristalizate, ntai rar neeristalizate. Ele formeaz mase sau corpiiri Cu volume,
uneori imonso, indepeudente geologic, putind fl reprezentate cartografic
pe hri geologice i structurale.
Majoritatea rocilor slut heterogone din punot de vedere mincralegic i
numai o mica porte sint omogene sau monominerale (calcarele pure, gipsurile,
unele argue montmorilleziitice, unil crbunf, sarea etc.)
Concomitant cu analiza minora1ogioa-petrografle a racier, so stabile1te
i raportul dintre componenii xninerali qi modul do dispunere a br in roc,
adic se dotormin struetura i textura rocii. Structura define.te mrimea
forms i aranjamentul mineralelor sau granuielor, in timp ce textura deflneto modalitatea dispunerii in spaiu a acostora, precizInd in ace1ai tirnp
raporthrile dintre componenti. Aceti parametrii (structura si textura) In
unele jeoli englezo sit utiizai cu semniflcaii inverse semnificaiiIor date in
lucrarea do fat.
Procesele care au condus la formarea rocilor sCoarei tercotre slut procese
endogeno (magmatisut i metarnorflani) i procose exogene (sedimentare,
implicit litifleatia qi diageneza).
MagmatismuL Cupriuda totalitatea proeesolo.r magmatice care au
condus Ia formarea rocilor eruptive (sau magmatice) prin consolidarea nuag.
mci. Magma este o mas topita eompus in principal, din silicati,. bogaii in
elements volatile kformatA la adincimi mari In scoarta terestr (prin topirea
maselor crustale solide preexistente). Se apreciazA c topilurile do silicai
ce iau naltero in partea infenioar a seoartei tones tre, in veeintatea contaetului
crustei cu mantaua, rcprezint magmele pniniare. Acestea nil do regula o
compoziie bazaltic qi Ii foe apariia 15 suprafaa pmIntului prin crupii,
dind natere is roci vulcanice sau extrusive, sau prin injocfli in crpturile
crustei, Ia adincimi variate, dar destul do man, dind natcre rocilor hipoabisale. Teonia clasic9i presupunea c din magma bazaltic, prin procose
de thferenierc magmatic se separ6 o topiturii cu viseozitate ridicat, bogat
in componeni volatili ji cii mobiitate scAzut uwnitA magma granitic.
Aceasta cristalizeaz in condiii speciflee adinoimilor Mari Vi dA natere la
noel intrusive sau plutonice. In aceastA accepiune, din punet do vedere
geologic, procesele magmatice genereaza dou marl tipuni de mci: bazaltice
(vulcanice), cu o mare rspindire in zonele do fund ale oceanelor, 4i granitice
(plutonice) care formeazA corpuni imone numite batolite. In cadrul acestor
dou tipuri do Foci 50 Intilnese noel cu compoziie intermediar (hibride).

17

ROCI

Concepiile antuitla cu privire la magmatism slut diferite de cele clasice.

Frineipalele produse ale proceselor licMd-magmatice Sint grupate, in sistematica contemporan (dar an generalizate), In urmAtoarele asociatii de roci
(dup Rdulescu D, 1981): 1. asociatii de roci din regiunile de expansiune
a litosrerei legate a) de expansiunea domeniulul oceanic: asocia%ii bazaltice
actuale de pe fundurile oceanice, asociatii ollolitice, asociatii spilitice, asociaii
peridot.itice-serpentiaice si, b) de expansiunea din - domeniul continental
asociatii de Foci bazice alcaline din niarile fose continentale i asocia%ii
bazaltice de platou, 2. asociatii de roci din regiunile dc comprimare a Iito
sferei: a) asociatii andezitice. b) asociatii granitice; 3. asociaii de roci cu
poziic tectoetructural neclarificatil in care slat cuprinse asocialiile gabroice,
sienitice, anortozitice, ignimbritice, carbonatite, lamprofiriOe.
Din punet de vedere chimic, rocile magmatice slat Constituite In principal,
din Si05 (35-87%), A1503 (10-0%), oxizi dc 11cr (sub 15%, MgO (0-20%),
O(r-13%), Na30 i K50 (sub 10%) '.a.
Din punct de vedere mineralogie rocile maginatlec dc tip granitic (acide)
Sint alcatuito in principal din minerals kucoerate (cuall feldspali sodo
calcica ci potasici fliuscOvit) ci Cu totul subordonat din minerale melano
crate (biotit., amfiboi, piroxeni) pe dud cele dc tip bazaltie (bazice) slut
constItuite predominant din minerale melanocrate i feldspai ealco-sodiet.
Structura rocilor magmatice, dup gradul dc cistalinitate, poate- 11;
flt din sticla)
ho10
crin
tah
alcatuita exclusiv din cristale) i sticloasa (aleuit
In general, rocile plutonice (intrusive) slut holoeristaline, lar cele vuleanice
(extrusive) pot 11 holocristalrne, hipocristahue i sticloase Structura hipocristalinA so intIlneite la rocile aIctuite din cristale i stielli, respectiv la
vulcanite. Roeilc au strueturA faneritich (fanerocristalint) cInd cristalele cc
vild Cu ohiul ITher sau cu lupa si aianitie dud cristalele sint mai mici de
0,01 mm.
Duel poutru cicterminarea stricturii se ia In cousideraie forma crietalelor
atunci rocile pot avea Structurl idiomorfI (cristalele an coutururi qi fee
blue dezvoltate, propzii), sau xenomoruii (cristalele an contururi carecare).
Dac predomin cristalele idiomorfe San slut in exciusivitate, structura se
numcte panidomorf; daca prcdminh cristalele xenoniorfe structura se
numete allotriomorfil, icr eind roca este aleltuitl din ambele forma cristaline
atunci structura devine hipidiomorf (eec mai freeventA). So mai Intlineso
structurile; porfiricI, fluidall, pilotaxicfi, grafleL hyalopilitic, poikiliticL
ofltic, subofitiel, intergranular, intersertal etc. In coca cc privete textura,
rocile magmatice au, do regull, texturl masivI. Foarte rar cc dieting tuxturile: orbicularfi, in lir vrgat, vezicularl, sferOlitic.
Procesele sedimentare. RocHe sedimentare acovera aproximativ doul
treimi din suprafaa pi mill IiJL 11Th an rezultat din transformarea rocilor
preexistente ca urmare a transportului gravitat1ional, a aciunii agenibr atniosferici 1i a activitii organismelor vieuitoare. Cu alto cuvinte
rocile sedimentare s-au format pe seama acumulrii in bazine dc sedimentare
a fragmontelor fine sau grosiere dc roci si minerale (sedimente clasice sau
detritice) i a consolidrii acestora, sau prin precipitarea din so1uii, cu san
lath intervenia organismelor (depozite ehimice anorganice sau organice.
Seilimentele detritice in forrnarea br tree prin patru etape:
- prima ctap ineepe on eroziunea, abraziunea, ablaiunea (elterarea
propriu zisa) materialului primal- de eltre agex4ii atmosferici, gravitaionaIi
i do catre organisme. Se produc astlel primele sedimente dc deasupra rocilor
primare a cror grosime eate detcrininat dc intensitatea proceselor de alte-

NOTIUNI GENERALE

18

rare, de particularitatea si durata acestora, de)natura rocilor supuse altcrrij

precum si de posibilitatea levigarii sedimen.telor de anumiti componeni;
a doua esto caraoterizat prim .aciunea agenilor de transport
ai materialului detritic care smL ape aerul (transport cohn) ghearn
gravitatia Si organismele vietuitoare Transpoitul ac atie (fluvial a'iu mann
cuneni, valuni) se face prin suspensie, rostogolire si iirr.
..etapa a treia cupninde totalitatea proceselor de depunere a sadimenteJar. Du$ locul i condiiile de depunere acestea sint Impdrtite tin continentale
i marine. Depozitele contnentale pot ft subaerale (pe suprafala pAmintului):
grohotiuri, nisipuri do detert dune, nisi.pnni glaciane, loessuri; sau suhacvatice: fluviatile, lactistre (nisipuni, miluni, argite qi evaporite), gi deltaice.
Un caracter intermediar Cr avea depunerile conurilor de de,jecie,
In majonitatea icr sedimenteIc marine sint aIetuite dintr-un arneiec de
material, elastic (detritus) fin sau grosier, provenit din depozite continntaIe
preenistente, cu material provenit din precipitarea chimic5 sau biochimic a
srunilor conl,inute in ape mini1or i cu resturi ale activitaii orgarsice din
aceste ape: sehelete, eociulii, coprolito, pellete etc. Dupa disLana do coast
(rm) i tlup adincimea apei (bazinului) in care sau depiis ole se separ
aetfel: sedimente pelagice Cu gramilaiea ccc mci fin (pelite sau lutite);
neritic, cu granu1aia grosienil si cu tetura complext din cariza nhicrii
detritusului do ctre enrei4ii marini i activitatea organisnielor. Fle slut
depuse la distani mci redusA do la trm; i, ware-ice depuse in delta, lagune
i recifi coralieni avind tin procent nidicat de material organic (cochilii,
schelote si sfrIinturi).
Depozitele sedimentare de origine chimici i biochimieg provin din precipitarea anorganic a strnnilor din ape i, respectiv a substanfelor rezultate
din aetivitate.a organismelor (plante ci aniniale). Rocile i'czultate sint ca1ai,
gipsuni, silieoliie, hidroxizi de her, fosfai. Carhonatul do calciu (calearele)
confine adesea carhonat do niagneziu ri cube (opal, calcedonie, mai rat
cuar; in faz6 ineipient do formane). Tot In aeeastft categoric do sedimen-te
Ant induce i evaponitele (sAruri halogenc, sulfai, eleniente alcalimc etc.,
- a patra etapA a proceselor de sediinent;are este litificatia: transirmarea sedimentelor in roci coerente, Cu eliminarea pania1 can totnl a
fluidelor eoninute qi en clesilintarea partiahui ran totalA a ponilor intcrgrannlan. Se produce asifel compactarca sedime.mtelor lie prin simpla lcgrtuea
fizic5L fie prin-tr-un liant chimic (calcit, silice, sulfati, hidi'oxizi do for etc)
demunit ciment, sau printr-o mnatniee do natur argiloasa ran argilo-detnitic,
depusa odata en stdin'ientiil Liantul poate aver i o oiL,ine mixi
akttu
argilos, argilo-teruginos, calcitic silidios etc.
Etapa a patra a proceselor do sodimontare OsLo dominatli do proese
diagene-tice: crigtajizni i rccnistalizri, schimbuni do catiocli etc, cane adesea
due la lormarea do noi 'tipuri do rod: dolomite cnlcai'oase, calcare ankenitico
etc. In diagenezii so loerneazil o eerie de ruinerale secunciare: piriL, tuaIcasiti,
zeoIii, glauconi L, dlonit, SOjicit etc.
o caractecisticg geneicla a rocitoi sedimxitare rainine stiiLifxviti
prezena unor bioclaste (Iragmei-Lte ci form-ic organice).
Metaniorfismut. ?ri!1. nintamonfism cc hrelcge totalitatca proceselor
fizice i chirnice, in stare sohd, prin care o roci sau mineral an trecut i
apoi s-au adaptat la eioi eoadiii geOlogicc do teniperatur i presiuno, tractsformmndu-se in roci sau mineraic aoL (cs alto cuvinte, prim rnetamorfism
Inelegent rspunsul mineralogic i structural-textural al nei noel .fa do
noile condiii impuse do tomperatuift i presiune, altelo decit acelea care mu
condus Ia geneza acestor rod.

19

ROD

J1c.i1a sedimentare si magxnatieo dupA formarea br se gflscsc intr-un

echiibru stabil de presiune i temperatur. Dac cesta este achimbat
asociatiile minerale coniponenLe se vor transforma in noi asoeinii minerale
care cc vor adapta noior condiii de presiune si temperatur. Deci rocile vor
recristaliza. Asttel dac o roc. magmatic (bazalt) li usia sedimentaril (mama)
sfnt. ingropate (geologic) sub o stivt de sedimente groasa dc mci multe roil
de metril (peste 3000 in) acestea vor de.zvolta o presiune de aproxinxati'
1000 atmosfere q1 temperature find peste 400T amindoud rocile vor recristaliza. Bazaltul care eoi4ine minerale feldspatice, piroen cc s-au format
In temperaturi man (peste 1000C) in noile condiii, acestea se vor tmansfosma
in minerale stabile de joas ternperatur (00C), in timp cc in mama care
couine minerale formate la teniperaturi foarte sczute (sub 30C) acestea
vor ii transformate In minerale stabile la temperatura de 'iOOC. in final
80 va forma an list cloritos ci un flit en clorit, muscovit, cuar;. in eazul
bazaltului ne aflam in prezenta unul metamorfism retrograd (retromorlism),
icr In eaziil manuel se produce on rnetarnorflam progreri' (prograd). Dupa
procesele metamorfice compoziia chimie a mcii nou formate poate rmIne,
In mare, nemodilicat (metam.orfism izothimic), san cc poate snodiuica substania1 (metwnorfirm allochimic) (sau melasomatic). In pnmuJ can se produc
numni reeristalizri ale mincralelor veehi i treecrea acestora In minerale
noi; in ci doilea caz compoziia este modificat lie prin Indeptrtaroa unei
piu'i din mincraicbo veohi, lie prin aport de minerale noi.
In funcie tie eonditiile geologice li tie cauzebe care ii produc metamorfismul este sepanat (in concepia clasic) in: tneamorflsm de contact, mctanwrfism dina,n.ic (de disbocare) i metamorfisni regional. Metamorfismul do contact
are be in zona tie contact a maselor magmatico (In aseensiune) cs rocile
iconjurfitocre Tmansformrile cc produc Bub influana temperaturli (metamorfism tommie san piromet&momtlsm), sub influenla unor fluide lichide
fierbisri (metamorfism hidrolerraal) sac fluide gazoase (snetamorfism pneuinatolitic); ambele fluide provin din niagrnfi.
Metamoifismnl dinamic este rezultatni procesc'lor tie dileaiie aic scoartei
torestre.
Metamorfitmul regional (general) Ctte protiusu] micriJor orogenice
ale eeoarei piImintuiui. In I uncie tie adIneimea Ia care so produce metamoruismul regional cc cepari tri zone earacterizate fiecare prin anumite
condi;ii fizice, anumite minerale tipomorfe i prin anumite roci. Aceste zone
Sint: epizona, snezozorLa i catazona.
In epizou. rocile eruptive stat sti'ivite i laminate jar mineralele Ion
suferfi uncle transformiiri: plagioclazul so saussuritizeazA biotitul i amulbolii tree in clorite, ortoza se scrieitheazii. Uncle granite pot trece total in
isturi sericitoase jar gabrourilu tree in jisturi verri amfibolice (homnblend
asociat en epi clot 9i zoizit). Rocile argiloase tree in listuri eloritoase Vi
sericitoase, greciile In cuar%ite etc.
In mezozonfi, In afara fe!dspailor mineralele frecvente Ant amfibohil,
biotitul, muscovitul, zoizitul, epidotul, starolitul, distenul. Rocibe eruptive
acide tree in ortognaise jam cole bazice In ortoamfibolite, istuniIe nigiloase
tree In m ealisturi jar cole mamnoase In 1isturi paraamfibolitice; calcarele tree
in marmure cu eristalinitate pmonur4atfl.
In catazon se pastreaza feldspatii; piroxenii abundul in 4etxhnentul
amfibolilor; apcn :sillimanitul i cordieritul.
Concep%ii modemne, contemporane impart metamorfiamul i faciesurile
care rezulta in urma pmoceselor lid astlel:
- mezamorfism regional can dinarnotermic ale culrui procese sint activate
in regiunile tie convcrgena a placilor scuba contactebe convergeute ale acectora

N0TIrJNI GENERALE

29

unde, din cauza subcIuciei si a existenoi unor mase magmatice extrem de

fierbinti ji In aecensiune so dezvolt5. tomperaturi i presiuni foarte marl
care produe transformri radicale asupra cornponenior rocilor afectato.
In caziil acestui metamorfism se deosebeso zone ne dominare a strassuluj in
imediata vecintate a subduciei Vi zone cu conthii do dominare a temperaturii situate in pofli iinilo limetrofe ale magmelor ascensionale generate do
subducie. Faciesurile caracteristice acestui metamorfism sint: faciesurile
zeolitice i prehnit-pumpellytice, faciesul isturilor versi, faciesurile arnfjboitice i faciesurile qisturilor en glaucofan.
- moarorfi.nnu1 dinamic sau cataclastic care acioneaz In zona de
fricuiie i zdrobire a marilor falii. Cu alte cuvinte metamorfismul dinamic so
refer In procesele mecanice pe care le suferA rocile In ursa acIiunii streasului
din proajma faliilor majore. In acest eaz, in componentele rocilor afeetato Be
pro(Luo deformiiri, flsurri qi zdrobiri, jar procesul, In ansamblu, este nurnit
milonitizare (rooi inilonitice). Uncle transformri mineralogice sint favorizate
de prezena apei. Cuar%uI capt extin4ie ondulatorie jar calcitul si feldspa.ii sint afectai de fenomenul de transIaie. Rocile rezultate In urma Thetamorfismului cataclastic (dinamic) sint grupate In rod oataclastice n000erente
(eel maj pulin afectate de metamorfism); rod catacIastce stricto sensu in
care incep unelo recrista1izri lath orientare prefereniala i folialie; milonitele care sint rozultatul unui metamorfism dinamic puternic, stat coerente,
au foliaie prin prezena aa sisei texturi do curgero; si, gnaise milonitlee
la care procesul do recristalizare, foliatie 9i cataclaz estc foarte avansat.
- inanorflsmul funduritor oceanice, in titnpul cruia acionoaz temperalura qi soluiiie ffidotermaTc, cii dezvoltare in imediata apropiere a rifturilor
suboceaniec. Sc presupune dcci c are bc in ursa reactiibor cc se produe
mire rocile preexistente i solut,iitc hidrotcrmale on COfl1pOziia apelor marine.
Rocile rezultate slat din grupa metabazalte, metagabrouri, metaperidotite,
serpentinuic, nictaamfibolite etc.
- rnetamorfi.sniul metasonuztie, i n care actioneaza presiunea, temperatura
i fluidebo; cste asociat Cu metamorflsmul regional, in zonele adiuci ale aceetuin, undo temparatura este foarte mare. Metasomatoza sau metasornatismul
deterrninl schimbarea eompouoi4ibor rocil ca urmaro a introducerii In cornpoziia acestora a unor substanie fbi, strains. Reaciie metazornatice Be
produc in condiij de volum constant, jar transferul de substantA so realizeaza in mod diferenijat datoritil aciunii diferentiate a strssului Vi earacterelor propru fiecrui tip de particula. So separ: metasomatism asociat
metainorfismulut terinie (pirometasomatosza); asociat rnetamorfismului
regional; metasomatoza asoeiat metamorfisniului fundurilor oeeanice i,
automotamorfiarnul. In cadrul acestor procese se produe feldspatizari, granititiri, bioiitizri, piopilitizri, spiitizari etc.
- :neianiorfisniul i:zcipient scu do ingropare in care slat separate trei
faciesuri: laciesul iz zeoli1i rol)IeZentat prin roci netistoase pastrindu1i
structwa iui%ial; faciesul cu prehnit si pumpellyt in care componentele
rocilor prezinta 0 orieniare prefereniah slab si faciesul tisturilor verzi,
in care rocile au o listozitate evident. Majoritatea cazurilor de metamorfism
do ingropare an lost semnalate In arii goosinelinalo, unde ingroparea depozitcior so face rapid, cu schimbare rapid&i do presiune i temperatur.
- melanwrfisrnul ana1ectc (anatexia) can migmatizarea, ceracterizat Fin
teinperauri bane ridicate care (tetermln materia topit s& so infiltreze in
rod adiacente solide, roaciionmnd en compcnenii acestora sau cristalizInd
far! rea4ii. Este asociat metamorflsmului regional In zonebe cole md adtnci
ale regiunilor In care acesta acioneaz. Rocile rezultate so numesc miginatite.

21

UOQ

In eadrtd rocilor metamorflcc mai este IncaciraL i kciesul granulite1oz

considerate a 11 do -virst pvecambrian. Granulitele au structurA granular
i slat conctituite predominant din cuar, feldspaii, piroxcni (otto i clinopiroxeni), jar mai tar graiaai, hornblendA si biotit. Sc consider ca procesele
inctamorfice cc produc la temperaturA inaIt (foarte mare) capaMI sA provoace topirea componenilor rocilor, de asenienea presiunile au fost foarte
man. In cadmul granulitelor se disting granulite Jeucocrate provenite, probabil,
din transformarea ortognaiselor i a depozitelor politico i psainitice Vi,
granulite meJanocrate provenite din gabrouri sau enarne.
pokrneiarnorfzamul, so reIerA la rocile care sint suspectate de a Ii sufenit
mai multe faze repotate de nietamorfism, astfcl et uncle caractere potrografice impuse de o I'az metamorfic precedent an lost dcs6inate de noile
procese- metamoruice. Sint citate foarte rare cazurile ce am ft rezultat In urma
acestor procese repetate, deosrece este foarte greu do stahilit parametrii
do baza ci aCestor roci. Sint citate uncle faciesuni din Scotia care at mutruni
condiiiJe unui polimorfism.
tIn alt fades incadrat in grupa rocilor metarnorfice este ccl al eclogitelor,
dat despre acesta, ca si despre faciesurile polinietamorfismului cc cunose
bane puiiie date.
In coca cc pnivete structura -rocilor metamorlice aceasta oorespunde
Ia trei procese esenia1e dilerite:
- sLructurcs catadastith, care rezultA prin efecte inecauice do zdrobfre
i mAcmare, adicA prin metaniorfismul distructiv-dinaxnie sau catadastic
numit, pe scunt, cataclaz. Ea cuprinde structuri heteroclastice reprezentate
prin aristale mirunte, iriechigranulare, structuri homeoclastice Cu cristale
ecl}igrakTulare i, structuri porfiroelastice, in care fragmentele larg dezvoltate
slut prince intr-un agrcgat mrunt homeo sau heteroclastic;
- strucfwa cris1aleb!nstith se formeazA pun procese do reacie in stare
olid, in conditiile unor noi valori de temperaturA i presiune. ,Aici intrA
strueturie tipice pentru metamnorfismul constructiv prim recnistalizarea
roc'ii.
1)upli dimensiunea componenior so diaLing: structuri homooblastice
i lieteroblastico, jar dupA forma componenIiIor minerali struetura borneoblasticA so subdivide in: granoblasticA, cu indivizil granulani rotunjii sau
caluroi, indintai (sinonime stnt structurile in pavele); lepidoblasticA sau
solzoasa caracteristieA rocilor cu mimerale lamelare; nernatoblasticA specificA
rodilor formate din minerale pnismatice (amfiboli, piroxeni eta, dispue
subparalel) i, fibroblasticA, IntilnitA la rocile cu minerale aciculare (sillimanit,
crizotil etc). Structura heteroblasticA Sc subdivide in: porfiroblasticA i
poikiloblasticA Ia care mineralale granulare stat ciuruite do incluziuni
idiomorfo.
struclura measoma1icd lormatA prin reactia rocii cu soIuii1e cc difuzeazA in maca ca Ea cc recunoatte dupA uncle umpleni do goluri Vi inlocuiri
do minerale.
Studiul fi c1asiflcaiea rocilor. Studinl rocilor so bazeazA pe metode
complexe cc denivA din mineralogie, geologic, chiniie i lizicA, Loate avInd
ca seep final ideatiflearea componenlilor minerali. S-a mentionat cA rocile
slat agregate minerale. Dcci pentru a recunoate o rood trebuic mai intli
sA determinAnt enineralele coniponente, propor%ia In care do iau pane la
alcAtuirea rocil respective i raporturile dintre dc. De asemenea trebuic
detenminatA dispuxiorea ]or In spatiu. Pc scurt trobuie determinate: compomitia ehimic-miueralogicA, struetura i textura rocli. EJaeoni este suilcientA
numai doterminarea inineralelor si a structurii cu ajutorul microseopului

r55Y4'IVNI GENERAtE

22

optic (fotonic) sau petrografie. Aceast metod so aplicA satisfacator Ia rocile

consolidate i cu un grad sporit al dimcnsiunii particulelor componente
> I ). Pentru pelite rezultate buno se obin prin analize roentgen i chimice
care pot Ii aplicate si celorlalte tiputi de roci, dac cerintelc o impun. Acestor
analize Ii se mai adaug, uneori, determiuri do densitate, culoare, miros,
coeziune, duritate, radioaetivitate, conductivitate etc. care slut considerate
en parametrii tebnici necosari stabilirii unor calitti telixiologico ale rocilor.
Nu toate rocile cu aspect pleut i rezistente aparent pot fi utilizate In
aceIeai scopuri. Spin exemplu alabastru este o roc compact, pl6cutg ca
aspect, so prelucreazil foarte bins dar nu poate 11 utilizat in lucrAri extericare hind uor atacat de agex4ii atmosferici. Rocile. Cu concen*aii niinerale
feroase i noferoase sint supuse unor analize CU totul deosohito color destinate
luorArilor de construe%ii. Dcci studiul unei roci este impus de scopul urmArit
i de destinalia ce urmeaz sA I so dea rocli in cauz, ca materie prima.
Clasificarea inciter.
Dupa modu] do forinare rocile sint impArite in trei marl grupe: magmatice san eruptive, sedinientare i metamorfice. iecare grup este subimpAr;it, dup diverse eritcrii care nu slut universal acCeptate, cu exceptia
criterntlui mineralogic cuntitativ aplicat rocilor magmatice.
Recite inagnu-aice, dupa condiiile geologice sint inipr%ite in: intrusive,
lllpoabLsale qi extrusive.
Roche intrusive sau plutonice sin t cristalizate lent, la mari adIncimi si
la presiuni mari permi%ind evacuarea gazehr mnagmnatice.
Rocile hipoabisale slut cristalizate Ia adincirni mijiocil i presiuni man
care permit do asemenea eliminarea gazelor. Cristalizarea insa so face mai
rapid diud iaItere Ia corpuri goologice limitate ca dimentiuni (lacolite,
apofize, siluri).
Rocile extrusive sau vulcanice sint cristalizate La suprala%a scoarei,
la presiunea atinosferic, prin rciro bruscA sau In timp foarte scimrt, prezentind structuni foarte fine, chiar amorfe sau sticloase.
Rocile intrusive qi extrusive mai slut clasificato i po pnincipiul modal.
Recite sediinenlare. Posibilitaile multiple i variate do formare a rocilor
sedimentare flu permit cuprinderea br intr-o clasifleare hazata pe un criteriu
unitar, cum. OsLo cazul color magrnatice. Rocile detritice, ca i cole de prodpitaic sau do ovaporare slut roci sedimentare dan criteniile do elasificare
sint net deosebite: poutru rocile detritice so utilizeaz cniterii granulemetnice i morfonietnice in tirnp cc pentru rocile do precipita%ie so face apel
La cniteniul clumico-mmeralogic. La rocile detritice consolidate mai iatCrVifle
i natura liantului care pooLe fi sub forma do cinient sau matrice. Din aceste
motive In clasificarca rocilor sedimentare so face us do un complex do e,niterii:
genetic, granulometric, chimic etc In scopul cupninclerii a cIt mai multe
tipuri do roci.
Clasificarea elasicil a rocilor sedimentare cuprinde trei clase: roci detritice
(elastice), argitoase i do precipfaie. Clasificarea modornA include rocile
argiloase in class color detritice, dei o buna parte din argue se forrneaz
pe cale ahiniica prin regruparea unor ioni existei4i in solulie.
Un parametru do bazii utilizat atit in elasificarea rocilor detritice cit i
in a color de pI'ecipitaie cute dimensiunea particulelor componente. Scara
dimonsiunii particulelor este urmatoarea: (in mm) 0,001-0,004 domeniul
argilcior; 0,004-0,016 domeniul silturibor (prafului) sau aleuritcior; 0,016I
domeniul nisipunilor 1-2 domeniul nisipurilor grosiere; 2-8 domeniul
pietniunilor; ji, peste 8 mm domeniul bo1ovniunior. In funcie do aceste
tUniensiuni rocile detritice (clastico) se impart in: pse/ite sau rudite cu dia-

BOCL

23

metrul granulclor paste 2 mm. Aici intr pietriuri1e, conglomeratele, grohotiurile si breeiile; p8amite sau arenie cu diametru granulelor cuprins intre
0,016 i 2 mm, incIuznd nisipurile i gresiile aleurite sau silturi (prafuri)
bitre 0,016 ji 0,004 mm cuprinzind praful grosier la fin i seria gresiilor flue;
i, polite sau tuf lie en diametrul particulelor sub 0,004 mm cuprinzind argUe,
argilite, listuri argiloase.

:100
:10-

Fig. 7. Ctasificarea moda1a

r rocilor magmatice. ROCI
INTRUSIVE:
1-cua4olite; 2-granite elcalizie;
3-granite; 4-granodiortc
tonalite; 6-senite ii1iline; 7sienits 8-monronite 9-diorite
i gabrouri uonzonWce 10dioHte, gabrouii; 11-sienite
feldspatoiiIe; 12-moiuonitt reidspatods; 13-essexite; 14-thez-alite; I 5-totdit.

ROW EXTRUSIVE
1. ; 2-riotitc al
ne; 3
riolite; 4-dacite 5-plagiodacito;
6-trahite alcaline; 7-trahite; Blatite; 9-latile nodezitice, mugearite; 10-antlezite; I 1-fonoIiLe 12-fonoite tefrilka; 13tefrite fonolitice; 14-tefrite,
bazanite; IS-foidite, leucilite.

'0

Din eombinaia aestor grupe de roci rezultA o gamA larga de tipuri

i varietii litologice.
In fune;e de heat, rocile detritice pot II grupate in: nisipuri argiloase
i gresii cu matrica argiloasA; nisipuri marnoase i gresii cii matriec
marnoasA, gresii CU ciment calcitic, gresii Cu ciment sihios, anlndrztic etc.
Aceste coznbmaVu slat valabile i pontru psefite (rudite): conglomerate Cu
matrice argiloasL conglomerate CU ciment calcitic etc.
D LIP locul de formare roche detritice slat clasificate In: /hwiatile, deltaice,
marine, jitorale.
Dup caracterul mineralegic pot 0 nisipuri (gresii( cuarfoase, psefite
cuartoase, calcaroase etc. Daci conlin ua singur mineral (monominerale)
sau mai multe (politninerale sau palirnictice) etc.
facile de precipitatie chinicA i biac.himicA dupA compozilia minera]ogic
se Impart in: carbonaiLce, sitieioase, ei'aporilice, fosfalotitice ji sutfiditice.
AsemAnAtor rocilor detriiig pot fi subimpArlite dupil seara dimensiunilor care se aplicA indeoehi rocilor carhonatice: criptocristaline (0,00t-

NO1IUNI GENERALE

24

0,004 mm); microcxistallne (0,004-0,016 mm); fin cristaline (0,0100,1 mm); mezocristaline (0,1-1 mm) qi maciocristaline, poste 1 mm.
Aga cum am amintit, clasificarea rocilor detritice face uz do un complex
de criterii pa care, lavind in vedere volumul restrins at lucrArii ji scopul
acesteia, nu-] vom putea aborda in Intregimo aici.
Rocile piroclastice cuprind fragmento do lavA ji cenui vulcanicil, depozitate in strata consolidate in coudilii subaeralc san suhacvatice dind natere
la tufuri (cinorite) ji tulite (cind au Vi material detritic). Aceste roci au earactare mixte, in sensul cA au compoziia asemAnAtoare rocilor eruptive jar
modul de depunere este asemAnAtor rocilor sedimentare.
Rocile rnetamorfice. - Clasilicarea dc bazA a rocilor met arnorflceutilizeaz4,
crjterjul genetic clasic. Uncle dintre ale so disting dupA tipul do roeA di
care au derivat. Peatru cole derivate din rocile eruptive so adaugA prefixul
brto (orognaia) jar pentru cole provenite din roci sedimentare, preuixul
pare (paragnaise, paraamfiboW). Deosobit de aceasta prolixele epi, rnero
i caia defineso gradul do metamorlism, spre exemplu epiamfibolite, mesaamfibolite, caaamfibalits, etc.
Culoarea rocilor. Culoarea rocilor prezintA importantA prin laptul
cA poate da unele informalli asupra compoziiei ]or minerabogice, a mediulni
do formare, a paleoclimatului (In cazul rocilor sedimentare) etc. Culoarea
reprezintA o caracteristicA esenalA a rocilor ji nu trebuic neglijata. In
funcie do etapa In care u -a impus prezcna in rock so deosebete o culoare
primarA ji una secundarA. Culoarea primarA se formeazA odatA en roca gi
ea este determinatA de compozi%ia mincralogicA a rocii respetive. In cazul
unor roci sedimentare (detritice spre exemplu) culoarea primarA este nceea
pe care rocile o moutenese do is rocile do origine (sursA), spre exemplu
arcozele, gresille cuartoase tip Kliwa, gresiibe cu biotit etc. Culoarea secundarA opera In urma proceselor diaganetice, indeosobi alterAri superficiale
(epigenezA): oxidAri, reduceri, adaosuri de substane noi, recristalizAri etc.
S-a remarcat o evidentA corelare Intre climA i culoarea unor soluri en produsa
do alterare continentalA, spre exemplu: in condilii de umiditate mare predominil culorile Inchise sau .negre, Intr-un regim climatic uscat produsele
do alterare prezinth nuant1e roucate Vi brune (ruginli). In cazul depunerilor
bazinale marine culoarea este impusA de mediul oxidant sau reducAtor:
bruise, respeetiv cenuuii negricioase. In general culoarea albA este impusA
de prezenla dominantA a cuarubui si siliclor hidratai do eluininiu. In
cazul rocilor sedimentare ea mai depinde ji do con;inutul in bioclaste si de
liant. De asemenea rnai depinde do unele procese do alterare: oxidarea
marnelor brune bituminoase care Ia suprafa;A devin abbe. Culoarea gathenbrun Cu nuane roii-ruginii osLo impusA do prozenta compuilor feroi
Ie este datA de prezena sulfalior fero i sau a unor
i ferici. Culoarea
minerale din grupa anafibolilor, cloritebor, glauconi e or gi illitelor. Culoarea
neagrA este impusA do prezenla unor minerale femice (biotit, magnetit ate)
sau de prezentn mono ci bisulfuribor de for (cazul rocilor sedimentare). La
rocile sedimentare culoarea neagra mci poate B datoratA prezenei materiei
organico (mediu anaerob) sau a unor oxizi i hidroxizi de mangan (media
aerob). Culorile albastre ale unor roci pelitice sint date do prezena hidrotroilitulul in asociere cu substanla organicA, sau ole se datoreazA prezen%ei
sArurilor de mangan In care manganul prezintA valene auperloaro 1i, do cobalt.
Uneori culoarea indicA #i impune specialitior domeniile de utilizare en maximum do eficienA.

ActinQt\(engl. actinote): silicat (moi11i din grupa amfibolilor).

Ca (Mg, Fe)5Si5O (011)5 = silicat
bidratut de calciu, magnealu Vi fier.
NumBle mineralului este tie origine
greaca: aktis = raz, referind u-se la
dispune.rea radiar a cristaiclor de
actinoL
Sistern de crista!i.zare: monoclinic.
Mod de prezentai-e: cristale pusmlatice a]ungite, adesea formind
agregate fibroase, radiare ji c.hiar
masive; uneori se prezint cu aspect
de pfsl (cazul amiantului actinotitle). Culoare verde deechis pin
Ia verde Inchis (v. PL. 2, fig. 4 i 2).
Proprietafi fizice: duritate mare (56); gr. sp. 34-3,3; cJivaj perfect,
pare let cu Tata tie prismt; transpareuL, cu luciu sticlos; insotubil;
slab pleocroic, cu birefriugen ridieatii; x = 1,599-1,683; y = 1,612
1,679; z=1,622-1,705; 2V=
86 (); RX: (d, 1) =2,715100, 2,155 80, 1,432 100.
Actinotul este on mineral intermediar intre tremolit Vi senile
feroactinotitului, cu predominarea
magneziului asupra fierului. VaneIdea verde este CUIIOSCULb sub
numele de ne nt
Condi;ii de 15ninare: mineral comun
rcilov magxnatiee hazice metaotorfozate Mdroteiyrnal; faciesului
tie 5sturi verzi i celui amfibolitic;
ca produs tie alterare a piroxenilor
in mci bazice i i.iltrabaziee. Asociat
i-u opidot, zoizit, clorit, talc, cuar
etc.
RtIsptndire qi utilizdni: cnistale marl,
frumoase, sint intilnite Ia Zillertal
(Austria); Vat Malenco (Italia).

Varietatea nefnit este intllniL freevent in Asia Centraill, Canada,

R. F. Germanic, Polonia, U.R.S.S.
(Siberia), Wyoming (S.U.A.). In
Romnia este intilnit In istuni1e
cnistaline tie epizonn din Carpalli
Onientall, Meridionali si Apuseni,
Zr'

Fig. 8. Crisgal de acinot.

undo formeaza lentile tie amfibolite
actinolitice (Senia de Leaota, Locva
i Biliaria). In masivul Bihor i Ia
contactul banatitelor apare ca produs tie alterare. Actinot asbestifer
se intihiete la Buru, Cerior,
Ghelar, Greci, Rudlnia si PAltini.
Nelinitul este folosit ca pie Lr ornamental i aclesea ca piatra semipre%ioas, find asemtor on jadu].

ADAMT

Amiantul (varietatea pisloas) este

folosit la fabricarea jesMurilor rezis.
tente la foe i a filtrelor, garniturilor
de etanaTe, izolant Ia conductele
cu aburi fabricarea ermizilor izolante etc.
Adainit (engi, adamite): arseniat
din grupa arseniaiIor.
Zn5(As04)(0iI) - arseniat hidratat
de zinc.
Denumirea mineralului provine de
la nurnele savautuluj francez J. F.
Adam (1832-1891).
Sistern de cristi.iljzare: rombie (ortorombic).
Mod dc prezentare: cristale u.or
alungite, relativ mid, do rogul
forinind agregate marnelonare sau
sleroidale. Culoarea verde strlucitor
sau ineolor; rflai rar roz, galben 9,i
violet (v. P1. 2, fig. 3).
roprietdfi fizice: semidur (3,5-1s);
gr. sp. 4,3_4,5; fragil cu civaj
atisfeAtor; transparent Is transslucid, cu Iuciu sticlos; urma alb;
solubil In acizi di1uai; mieori
fluorescent in raze ultraviolete
(galben).
Gonditii do for,nare: apare ca mineral
secundar in zonele de oxidare ale
unor zAcminte de cupru i zinc,
asociat CU olivenit, malachit, azurit
scorodit i Iimonit.
Rdspndire i utilinlri: forme enstaline slat intilnite la Tstimeb
(Namibia) i la Launiiun (Grecia),
jar cristale larg dezvoltate an intIneec la Mapiini (Mexic) Vi Chanarcillo
(Chile). La Cap-Garone (Frana) se
inti1ncc cristale solitaro colorate
roz (conine urine de cobalt) ji
verde (Contine urine de cupru).
Mai este citat la Tin Lie-Utah
(S.U.A), Devonshire (Anglia) 9i
Cehoelovacia.
PrezintA importanl tiini1ic-minera]ogieA.
.uj(fngL adukwia) silicat (tectosi'Iit din grupa feldspaior, soria
ortolazi).
KAISi3O8 = sihoat do aluminiu i
potasin; varietate de ortoz. Denuniirea mixierahilni provine do La

26
localilatea Adoula -Alp i (Elvetia),
day mineralul a fast g.sit pentru,
prima data in Sri Lanka.
Sistenz do cristalizare: monoclinic
(dup miii triclinic).

Fig 9. Adamit pe mart (Arizona

S. U.A.).

Fig 10. Adaniit in ec'antai (Arizona, S.LLA.).

Mod do prozenlare: cristale Cu habiust
pseudoroixilioedric, prismatic scurt,
adesea elniate, contuimnd ineluziuni
do cloriL sau fluide. Culoare alb
sau incolor; uneori prezint nuante
slab verzuL
PropnieMi fizict': duritate 6-6,5; gr.
sp. 2,5-2,6; civaj distinct la 90;
transparent La transIuid, cu lucin
sticlos; unma alb&; soluhiL in HF.
Yanielatea translucid, opalasL'ent
este cunocotii sub nuniebe de
moonstone (piatr do ILina) care
prezint slab reflexe alinslrui. RX:
(d, I) = 3,313 100, 3,227 80,
1,490 60.
Condilii do /'ormare: In ffloane
hidrotenmale do joas teinperatur;
vine si geode.
Rdspindiro si utilithri: cristale bine
deavoltato so intllnsc In ALpi
(Austria ji E1ve1ia; la Val di Vizze

AGLOMERATE %1JLCN4CE

27
(Italia) insula Elba (in granite
i aplite). Varietatea piatra de lung
este citat5. in Sri Lanka. In Remania este intilnit In Munii Netaliferi, In zona vulcanica a Mararnure-

Fig. 11. Gristal do adular.

rolul de liant. Struotura psefiticA.

lextura niasiv-compaet sau masivvacuolarli. Cinci elemenLele sint slab
rulate sau co1urase i consolidate
roca este nurnit brecie vuloanic.
Slat colorate negru, bran, verde
Inchis, verzui, bran. La componen%ii
de tip , ,bombe" so remarc formele
de tip ,,fus" rezultate in urma
rsucirii lavei in timpul zborului
acestcia prin aer sau, formelor do
,,piinc" cu coaja crapata.
Cornponer4i: sticla yulcanic, fragsnente do roci din craterul yu1
canului sau din pereii acestuia,
plagioclazi, piroxeni, olivine, magnetit, ilmenit. Dc regula componen%ji sint asemntori lavelor din
care provin deosebindu-se: aglomerate dncitice, trahitice, andezitice,
bazaltice etc.
Pro prietd.i fizice: cind tint coerente
(consolidate) i omogene petrografic
prezint coeficient de trie pina la
6-7. PoroziLatea i permeabilitatea
sint influenate intent de textur;
porozitatea poate avea valori mici
0,2-0,5 mu poate atinge valori do
20-25%, iar permeabilitatea poate
oscila de Ia zero mD pin la 500600 mD. Sint rezistente Ia internperil.

Fig. 12. Aciular, varietatea moonstone (Val di Vizze, Italia).

ului (Baia Mare, Cavnic), in Dobrogea de Nord, in uncle filoane

din Carpai Meridionali i In zona
Oravia.
Adularul esta folosit ca piatr
semiproioas (indcoehi varietatea
moonstone) i pentru obicote decorative.
Aglomerate vulcanice (bombe vulcarnce) (engi. volcanic bombs): roci
piroclastice.
Chi,nism: intermediar sau bazic.
Mod do prezentaro: aeumulari haotice, rar stratificate, ale produselor
-vulcanice grosiere: Iapill, bombe,
blocuti, cu Un coninut rodus do
cenula vulcanic cc joac, adosea,

Fig. 13. Bombd vulcanied in formd

do pfine ()V[a1na, Romdnia).

Gondijii do formaro: materialul vulcanie do cliferite dimensiuni (bombe,

lapilli, blacuri, cenub) acurnulat flu
in cuprinsul conului vulcanic fib In
zoncle inconjurtoare ale aeestuia.

AIE1IMAr1T

Adesea in materialul provenit din

exploziile vuloanice Sint inglobate
fragmente do roci rupte din peretii
vuleanulul Uneorj materiaul vu!canic este transportat de ape qi
curgeri do noroi Ia bare conului
vulcanje si consolidat cu cenu
vulcanio.
fldapindire fi utilithri: asemntor
cineritelor, aglooneratele vulcanice
Insc4csc zonele de intens ac-tivitate
vulcanic (paleo i neovuIcanic).
Aglomeratole vulcanice smnt utilizate
ca piatrS de con8trucie, indeosebi
la Intretinerea drumurilor i pavarea
strzilor.
Akerinanit longl. akermanie): silicat
(sorosilicat).
Ca2MgSi2O, - sheet de calciu,
magrieziu si aluminin.
Denumirea rnineralului provine do
In Iocalitatoa Aker -Norvegia, undo
a lost tutilnit ci descris pentru prima
data.
Sistein do cristalizare: tetragonal
(patratic).
Mod do prezentare: crista1 prismatics mArunte, tabulare, albe, gri,
glbui, roscat-brune sau gri-verzui,
cind este alterat.
Proprieti fizice: duritate 5; gr.
sp. 2,94; clivaj Blab dup 001;
transparent Is, translucid, cu luciu
sticlos sau gras; sohibi] in acizi
puternici; greu fuzibil; bireIringrzia
0,08; n= 1,632; n0 =1,660; ();
RX: (d, I) = 2,87e 100, 2,089
70, 1,763 80.
Condif ii do formare; in calcare qi
dolomite xneiamorlozate (la coniactul
Cu erup%iile vukanice, exernplu Ia
contactul lavelor Vezuviulul); prodos Frocvent a1 zgurilor metalurgice
do fume), indoosebi al color bazice.
lAsociat cu meliW i gehienit. Cu gehenitul formoaz o seriO do spacii
minerala avind en termen intermediar
molilitul, care conlInc ci ceva sodrn.
Getilenitul este un produs tipic a]
rocilor calcaroase do contact (skamne)
ulind alb sau vcrde-oenuciu cu Iuciu
gras. Melilitul este Intilnit freevent

28
In roci vulcanice subsaturate, in
skarne calcaroase, In kiraberlite;
.Rdrpfndire i uiilizdri: akormanitul
este Intilnit in efuziunile vulcanice de
la Monte Some - Vezuvju (Italia);
peninsula Kola (U.R.S.S.); Colorado (S.U.A.); Aker (Norvegia).
Mineralul prezinta intei'es ctiin1ifiomineralogic.

CED

/X
Fig. 14. CrisLal do akermanit.

Fig. 15. Akermanit (Val di Fassa,

Ilalia).
Aibit (engl. albite): silicat (tectosilicat din grupa feldspailor, seria plagioclazilor).
NaA1Si908 = silicat de ahiminiu i
sadiu.
Numele mineralului este de origine
IatinLi aThus
alb, relerindu-se Ia
euloarea acestuia.
Sist.ein do cristalizare: triclinic.
Mod do prezentare: cristale prismatice, do regul lamelare, cu made
polisintetice i prezenla unor strialil
fine pe faa bazalA. Varietatea Jamelara este denumitk clepelandit jar cea
pismatic alungitA dupti axe
cu macic polisintotico este denumit
periclin. Este Incolor sau alb (v. P1. 2,
fig. 4).

ALLANIT

ProprieLi fizice: duritate 6-6,5;

gr. sp. 2,62; civaj baa1 perfect,
mai pu1in bun dup 1aa de pinacoid;
transparent la tranalucid, Cu Juciu
sticlos ; urm alb; insolubil in
acizi, cu excepia acidului fluorhidric
in care forme&zS o gelatinli. Se
topete greii colorInd flacra in
gathei (sodiul). Birefringena sczuti; x =1,527; y =1,531; z =1,538
QV =75% (.); RX: (d.I) =44160, 3,21-100, 2,9655-60. In amestee au anortitul formeazA speeii
mineraic intermediare ca oligoclaz
(10-30% An), andezim (30-50%
An),
labrador
(50-70% An),
bytowni (70-90% An).

/7

((/

Fig. 16. Cristal de olbiL

Fig. 17. Albit pe cuar (S.tT.I).

Cndi(ii de formurc: component principal al multor roci plutonice acide
granite, sienite, pegmatite); adesea
intIlnit In roci vulcanice acide sau

subsaturato (riolite, trabite), in roci

ruetamorlIce (gnaise, micaisturi), en
produs din aIi feldspai prin procesul
de albit.izare.
Re'ispuuiire i uiiliza?: eri.stale curate
(pure) au fost Intiluite in unele
filoanedin sisturfle cu glaueofan din
Cazodere - California (S.IJ,A.) si in
Aipii de vest Piedmonte (Italia).
Cristale fine slot intflnite In granitul
de Ogradena i in masivul banatitic
(Romnia); In granitul de liaveno
Novara (Italia). Varietat.ea clevelandit este citatA Ia Amelia Court
}Iause Virginia (S.U.A.) i in unele
liloane pegmatilice la Rio Grande
do SW (Brazilia). Remaniat apare
iii unele nisipuii aluvionare ji in
roci psamitiec mal tinore.
Albitul este considerat im important
mineral industrial, fund iitilizat in
industria ccraniicA finS, en fondant
i Ia prepaiarea glazurilor brute
pentru poreIanuri si faian(e; la
produse mfractare etc.
.,XIIUiL .-(engl. alianite, sin. orliLl
siIiat (sorosilicat din grupa epidoiului).
(Ce, Ca, Y),(AI, Fe)3(SiO4)5)OH) =
pAminturi siliratice iar.e.
Denumirea niineralului provinc 'Ida
numele savantulul T. Allan cave
iden1;ifiat en specie mind-n lii.
Sistern de criIaliza.re: nionocli.nic.
Mod de prezentare de regulil granule
cu Iorzne neregulate; rar eristaic p115niatice scurte, mase compacte san
agregate fibroase; colorat brun sau
Cu nuante negre en arnoala. (v. P1. 3,
6g.!)
l'roprietafi fizice: duritatea 5,5-6;
gr. sp 3,5-4,1; fragil, elivaj nedistinct; translucid In opac cu luciu
rSinos sau slab metake; usor radioactiv ineSlzit expandeazA. Se topete
uor, formirid o stilS neagrA magneticS. Sol ubil In IICI; birefringena =
0,024 0,032; x = 1,727 1,788;
y =1,739-1,810; z =1,715-1,820;
() ; 2!' =70-90; 1?X (d,1) =
2,915-100; 2,74-80; 2,65-60.
Cond.i(ii de forma;e: mineral acessoriu al rocilor magmatice (pegma-

ALMANDP

'Lite, greizenc), in isturi cristaline vi

roei calacroase ale rnetamorfismului
de contact (skarne).
fldspindire si utiiizari: cristale idjomorfe sint intilnite la Adarnello,
Novara si Baveno (Italia); Minsk Ural (U.R.S.S.); Ytterbergi Fauna
(Suedia); Monroe, Edenvi1l New
York, New Jersey, Virginia, Texas
(S.U.A.). In Romnia a fost Intilnit
in qisturi cristaline (Muriii Ffigilra,

Fig. 18. Cristot do allanil.

Lotru, Godc.anu), in roci granitoide
paleozoicu (I)itru, Paring, Rotezat, Petreanu, Munntele Mic), fri
banatite (Ocna do Fier), i in aluviuni la Ditriu si Ocna do Fier.
Mincralul 1,jezintji iliteres itiinlificininaralogie.
Almandin (engi. ol,aitduje) si]icat
(csosihcat din grupa grnnalilorpiraispite).
Fe3A 2(SiO)4 = silicat. do aluminiu
i her.
L)enurnire.a niineraluhii u'ovine do
In voehea regiuzie Alabanda din
Asia Mica, oraiul Caria, undo era
prelucrat cu prioritate.
Sistem do cristalizare: cubic (izometric).
Mod de prezentare: cristale dodecaedriec sau trapezoedrice bino dezvoltate, coIorat rou cu auane pur-

80
purii sau intunecate, uueori violate
i brune, in fuuc%io do coninutul in
her; granule rotunjite cu fccie adesea alterate.
ProprioW4i fizice: duritatea 6,5-7;
gr. sp. 4,32; fragil; fr clivnj:
spiirtur concoidal; transparent la
translucid, iuioori opac, cu luciu
stiolos-gras (adamantin); urma alh.
So tope1te ulor, insolubil in acizi
birefringenta puternicli.
Condf ii do fornzare: caracteristie
rnetar.uorflsmu]ui do ntezozon; prim
aciunea magmelor acide asupra
rocilor metamorlice bazioe; prin
motamorfoza rocilor bogate in Al
i Fe. (pirometamorfIsm); foarte jar
in granite si pegmatite.
Ro.ep7.ndire ii utiiizdri: Ciistalo remarcahile apar in California, Idaho,
Colorado, Michigan, Pennsylvania
i Connecticut (U.S.A.); Norvegia;
Stickon River (Alaska); Zillertal
(Austria).; Australia do Stid; Cehoslovacia; Bavaria (R. F. Germania);
Groenlanda; Spanin; 01giata i
Bo]zano (Italia). In riisipuri amvionare este Intilriit In Sri Lanka,
India, Brazilia (Mina Gerais i
Mina Nova). In Romnia este
Iritilnit in isturile cristaline din
Muni,ii Preiuca, Bistriiei, Rodnoi,
Cibiji, Lotru, Godeanu, Sebe i in
Dobrogea, in Caniena.
Este folosit cm abraziv i ca piatr
se1nipre1oas pentru bijuterii.

Fig. 19. Alrnandia incuar (S.O.A.)

Aitait (engl. czltaile): tclarur do
plumb din grupa galenei.
PbTe = telurur de plumb.

AMBLIGONIT

31
Dcii inivn ruiucrolului provinc de
la M-.ii Altai i,iide a fust lutlinit
pritru pdtua dati.
- ateru th (,'isa1izare: cubic.
ijod de preenZuie: sub foNilti de
;"regate i'rsta1iric eniii pacLe; rar
-ill) fcrm de ej'jstle cuhico. (i.tloama este alb-argintic ru Inialite
n 38, fe.
?ulhui. ('untine

Fig. 20. AIfqi

Piupie(d(i fizi.e: Juritate 2,5-3;
rr. sp. 8,1-82: qiArtur5 concoidal
elivaj lurt; luiu nietalic ptunitflat
;itin5 al}i-g5lliu cc dizolvA In acid
r/_l) tiC.

l,idrotermal la
Irrperaturi uiiiiii Si sczute, in
tiI;I1e di' au, asociat en- telururi
.itvauit, sihuiiitibit, Fieccit, cu sultIIIL (blend!, galena, pirit etc) i
u cuOiI ci oalcit.
Ji'aspwdire fi utiiithri: ean1 inane
frumoasc sint intflnift in M-ii
Altai. 11cIui este intibu I la Red Cloud
Mine - Carolina (S.U.A.); Chile;
Canada Australia. In Romnia este
ititilnit hi S5cirimb, flurla Barza,
SiSuija, Iita Ilibor, Baja de Arie.
Este coiicideiut en stitsA de plumb
i tnhn'.

(widi(ii de fwiinre:

Airinit iigi. uliuilte): sulfat, gL-apii

irIfailur ile Cr, Mo, W etc.
I'ZAI2(SO4 )21OiI)5 sulIai hidratat dii
aluxniniu ci potaSiu.
Denuinit'ea niineraiuluj esi.c de onglue fiancez: alun i so iefci In
compozi ia chiiiiicA a mincralnlui.
.ic(ein de cri8talizare: hexagonal.
Mod de prezen&s1e: eristale pseudoeubice mici, aWe, adesea in mase
gianuhare, compacte colorat alb-

glbui, rocat sau gIi-eenuiu (v. P1.

3, fig. 2).
Pro piieldi Thice: duriate 3,5-4;
gr. sp. 2,75; spi.rtur neicgulat
sau concoidal; clivaj slab; Linusparent sau translueid, en Iuciu
sticlos; urniti alb; soluhil in E26304 ;
reu l'uzibil, la tamperaturi man
Polnrea7l fiaera in rutu-purpunin
1,592;
(potasi tit) ; it,, = 1,572;
(+).
Gondiii tie (urmczre: produs ale alterare hidrotcirnalA a rocior bogate In
feldspati potasici (pegmatite, sienite,
trahite}, prin aeiunea soluilor
incuLcate cii acid sulfuric piovenit
din alterarca pirite. In rocile aloe Late do procese hidrotermale apane en
filoane. i impiegnai. Uneori este
Intilnit cc piodus de alterare pe
searna serkitului (scricito-tisturi) i
in produse fumarolienti.
Rdspndire. .i utilizdri: arhipelagul
Greek (Australia); Lazio. Tulfa i
Toscana (italia); Franta; Rosita
Hills - Colorado, Nevada (S.U.A.);
U.R.S.S. In Rornuiia apare en mineral supergen asociat cu nuiaeralizaii
de cobalt iii sisturi eristaline la
BAdeni. mu in roci magnet-ice neogeni
ne Ia }Iondol, Rosin MaiaIan
Tunic.

Fig. 21. CrisUci de alUnij.

Alunitul este fuloit Ia extragenea
aluminiului i la uncle ingrAminte
Cu potasiu (amendament in agriculturfi).
Anthligonit engl. arnblyenite): Insfa t.

AMFTaOU

(Li, Na)Al(PO)(F,OIJ) = fosfat hidratat do aluminju qi litiu.

Numelo mincialulul este do origine
greacA: amblygon + ite i se referA
is forma obtuz a unghiurilor de
clivaj.
Sjiem de cristatizare: trie1iajc.
Mod de prezentare: agrogate cristaline, adosea formeaz mase compacte
(en rugoziti) colorate alb, gAibnibrun, albastru, roz, mai rar maclore.
(v. P1. 3, fig. 3).
Proprictii;i fizice: duritate 5,5-6;
gr. sp. 2,9-3,1; clivaj perfect;
urm alh; transparent, cu Iuciu
sticlos-sidefos; greu soluhil in acizi;
coloreaz flac5ra in rou (litiul).
Cond4ii de formare: in filoano pegmatitice mu prteumato]itice granitice, asociat cu alto minorale de litiu
Ca: spodumen, lepidolit, turma]in,
apatit etc.
Rdspfndire fi uiilithri: cristale man,
frumoase se Intilnose In Estremadura (Spania) i Custer - Dakota
(S.U.A.). In agregate sau mace
granulare esto intilnit la Minas
Gerais (Brazilia); Penig (Saxonia);
Now Mexico, Arizona Maine 7i
Yauapa County - Arizona (S.U.A.);
Franta; Italia,

Fig. 22. (Jristal de ambligonit.

Ambligonitul cate uWizat Ia prepararea eSrutilor do litiu, jar cristalee
clam si frumoase, bine dczvoltate

82
sint folosite in uncle lucrAri do artt.
Prezint 9i un deosebit intcreg
tiin1ific-mineralogic.
Ainfiboli (cagi. amphibots); silicali
(inosilIeaii).
Compoziio cbimie complezA in
care grupele Si05, T1021 MnO, MgO,
CaO, ICO ji Na20 participS in diverse proporii.
Sistom de c'istatizara; monoclinic
(horablenda, treniolitu I, actinotul
arfvedsonitul, glaucofanul, niebekitul
barkevicitul, cummingtonitui, arccidolitul); rombic (antofilitul).
Mod de prezentarc: cristale prismatice
alungite, clivaj perfect dupA dmt
djceii (vezi descnierea ficcrui
mineral in parte).
Proprict4i fizice: duritate mare
(5-6,5) cu execpia riebekitului
care are (luritatea ti; gr. sp. 3-4;
clivaj perfect ; transparenti sau
translucizj; inOIubjii In acizi.
Condilil de formare: Coniponeni
pnincipali ai unor roci inaginatice i
secundari ai unor roci motainorfice;
cc produce de allerare in serpentine;
in uncle corneene ji skarne; prin
automcl.amorfisunij bidroternial al
unor inaginalite.
Rcpiiidic si utilizthi: vezi doacijenile
mineralelor, in parte.
Amfibolit (engi amphibotite): roeS
a inctamorfismului regional.
Grad do znelamorfenn: mediu; teniperatura porte 7000 (facie amfibolilie).
Chimism nnafle (basic).
Mod do p?ezenLaJ'e: atruaturS vansMS: nomatoblasticli, rareori perfiroblastich (dud coninegranai) can
lopidoblactica (elM confine biotit
mu inuscovit); te,tura masivS sau
rubanatA (mci ran). Culoare verde
cenuie, verde inehis on nuan;e
gSlbui-albicioaee. (v. P1. 4, fig. 1)
Corn poneni:
principali = amfLboli
(horablendS, antofilit, cumiagtonit),
plagioclazi (andezin, bitownit); accesorii = cuar, epidot, magLletit,
ilinenit ; accidentali = biotit, diepski, gnanai, liniecovit.

33

AN4LcIM

Propriehif.i fizice: coeficient de trie

13-20; gr. vol. 3000-2200 kg/m3 ;
ap?rturii achioas sau drcaptS;
porozitatea 1,5-2,5%; relativ rezistent la intemperii. Rezistena de
rupere ha compresiune 1300-2000
daN/cm 2. Se lucreazA foarte irumos.

Fig, 23. Paraamftholit

Rorrufnia).

(Bucegi,

Fig. 24. Ortoamfibolit (Banat,

Rorndnia).
Cond4ii de formare: din lave baaallice, tufuri, roci inagmatice din seria
gabrouri ci diabaze (ortoamuibolite),
din roci sedirneutare indeosobi marne
dolomitice (paraamfibolite) transformats in eondiliile metamorfisrnului regional. Gnaisele arnuibolitice
si uncle leucoamfibolite provin din
metamorlismul unor roci maginatice
intermediare (diorite, tonalite) sau
a unor roci tufacce. In functie de
participarca procetuala a mineralebr cc deosebsec: amfibolite plagiodazice, amfibolite Cu epidot, amfibolite on granai etc.

Jspnthre i utitizdri: in fundartientul pre-alpin al Alpilor centrali si

de set (amflbolite Cu granat i
diopsid); in fundamentul prehercinic
i hercinic din Anglia, R. F. Germania i Franca; sutul baltic (Norvegia) i Canada; Austria, U.11-S.S.
In Roinnia sint intilnite in sistiirile cristaline din Carpatii Orientali,
Meridionali si Dobrogea.
Ainfibolitul este ulilizat en precdcre
In eOnstruccii pentru lucrri ornamen Late interioare; uneori In lucrri
de drurnuri, inai rae ca mesa de
cupru (cInd an concinut corespazator).
Aualcim (engi. a1einw): silicat
(tectosilict cliii grupa fcldspatoizibr).
Na(A1S 2O,) 2H20 = silicat do aluntiniu i sodiu Jiidraiat.
I)enumirea tnjneralului este de ongine gveacft: analkee = slab, relerindu-se la uncle. proprieta%i fizice
foarte slabs ale mineralubni.
Sistem de crirtatizare: cubic (izometnic).

13

Fig. 25. Cristal de analcim.

Fig. 26. Anatcim.

Mod de prezentcrc: agregate cristaline sau cristale trapezoidale i cuhicc, incolore sau coborate alb cu
nuane galbui sau roz; uneori cc

ANATAS

34

prezintit in agtegate granulare radia'e.

ProprehI;i /iicc: duritato 5-5,5;
gr. sp. 2,2-2,3; fragil, f6rrt dllvaj;
spi'tur nereguIat; transpartent Ia
translucid, cu Iuciu sticlos; solubil
In acizi puternici; se topete prin
ardere colorind flacSra In galben
(sodiul); n 1,479-1,493; RX:
(d,I) =3,45-100, 1,735-100, 2,923
2,923-100.
Cond4ii do formare: hidroterinal La
tesnperatux joas (100C), in cavi
tlile rocilor efuzve bazice (melafire, diabaze) sau intrusive bogate
in sodiu, asociat an ealcit ji zeolii;
mai rar Ca ncoformatii exagene In
roej sedimenInre leucitice.
Riepindire f u2ilizdri: eristale remarcabilo so intnesc la Golden In Cob-

mului mezozoic Ia Tulghe

i la
Poiana-Ortie,
Analcimul prezint interes tiintiflcmineralogic.
Anatas (engi. anatase), sin. octaedrit uxid.
T1'02 = oxid de titan.
Denumirea mineralului pare s fie
do engine francez: anaase.
Sistem do cri..ta1iare: tetragonal
(patratic).
Mod do prezentare: cniatale hipintmidale ascutite, uneori tabulare san
pseudo-cctaednice. Culoarea elbastru san galben Ca ceara. (v. P1. 4,
fig. 2).
Pro prietdf I jizice: duritate 5,5-6;
gr. sp. 3,7-3,9; clivaj perfect;
insolubil In acizi; biref ingena 0,073;

Fig. 27. Cristizi do analas.

redo i Paterson in New Jersey
(S.U.A.); Trento, Boizano, Vicenza
i Campania (Italia); Australia. In
Michigan (S.TJ.A.) este citat in uncle
depozite de pibowlava. In Romnia
este Intilnit Ca produs hidrotemal In
banatite La Ciclova Romn, Moldova
Nou, Oravi%a, san asociat magmatis-

no
2,561 - 2,562; n8 = 2,483 2,489; (+); RX:(d,I) = 3,53-100,
1,899-50, 1,669-40,
Condqii do formare: accidental In
pegmatite, in listuri cloritoase i
micacee i in uncle filoane; remaniat
In aluviunj asocial en adular, zircon,
ruth etc.

MWEZIT

31
0
Rdspndire si utilizJri: cristale larg
dezvol atO Sint intlinite la Dauphue
(Franla); Vol d'Ossola si Sandrio
(Italia) ; Salzburg (Austria); Colorado si Massachusetts (S.U.A.)
Norvegia; Brazilia; Africa do Sud;
U.R.S.S. (in Uralii do sud). In Romilnia este inlilnit in -itturi cristaoline 'a Rzoare, Rodna, Muntii
Highi; in roci eruptive intrusive
la Greci - Dobrogea; in roci efuzive
la Uroiu si Deva (andezite) qi in
aluviuni la Bitra - Dobrogea ceritral.
Andahszit (eng). undalusite): silict
(nesosdicat).
M5SiO5 = silieat do aluminiu.
Denumirea mineralului provine de
la numole provinciei Andalusia din
Spania.
Siotem do cristalizaro: ronbic (or-torombic).
C

Fig. 28. Cristal do andaluzit.

Mod do prezentare: cristale prismatice
columnare cu secliunea patratic;
mace granulare sau radiare (baeilnre); colorat rou, rolu purpuriu,
Jrun, verde oily Cu tente gAlbui.
Chjastolitul este o varietate do andaluzit frumos coloratS (v. P1. 4,
fig. 3).

Propiietdi /fzice: duritate 7,5;

gr. sp. 3,1-3,2; elivaj perfect para161 en ia;a do prismA; translucid
Ia OpaC, uneori transparent, en mom
stielos; urma alba; insolubil in acizi
uneori pleocroic; birelrigenta 0,0080,011; x =1,629-1,640 ; y =1,6331,644; z =1,638-1,654; 21 =83850; (_); RX:(d,I) =5,54-100,
4,53-90, 2,77-90
Cond4ii do fonnare: mineral caracteristic rOcilor afectato do on metamorfism de joas5 presiune; metasomatic in corneene de contact; in
1istuii argiloase; in roci efuzive
acide meLamorfozate i filoane
hidrotermale; remaniat in aluviuni,
asociat en sillimanit si dicten.
Rdspmndire ci utilizdri: Andaluzia
(Spania); In nisipurilo do Ia Minas
Gerais )Brazilia); Eimbowric (Australia); Linnenz (Austria); Elba
(Italia); California, Pensylvania,
Massachusetts (S.U.A.); Senu-Bug
(U.R.S.S.). In Romnja este intiluit
In Rzoare, Baja Bora, Onna de
Pier, Dognecea, Zrneti, Pianu do
Sus, Turcoaia - Dobrogea.
Andaluzitul este folosjt in judustria
materialelor refractare (izolatoare,
bujii), In metalurgie, iar uneori ca
piatr semiprelioas (cmnd este transparent).
Andezit (engi. andesite) : rocli efuiv,
neovulcanicI.
Chimisyn: bazic SiO2 52-65%.
Mod de prezentare: struetur porfirica, texture masiv-compact, uneori
fluidal. Culoarea cenusie brun4
pin la neagrli, Cu nuan%e multiple;
rolcat, verzui, galbui-brun etc.
(v. P. 5, fig. 1)
Componeni: principali = plagioclaz
(oligoclaz, andezin, labrador), biotit;
accesoril = cuarf, hornblend, piroxeni, stielS, magnetit, ilmemt; accidentali = ortoclaz, anortoze, ohviu. In seeune sublire prezintA o
pasta (maca) xnicroliticA de plagioclaz
i sticla In care so observA fenocrictable componentilor amintiti.
Proprietdti fizice: coeficient de trie
variabil 6-25; gr. vol. do asemenea

ANDRMflT

variabiki 2500-2800 kg/rn3 porozitatea 0,5-4%; absorbia de ap&

redus; rezistanla a eoiupresiune
VariazA in limite largi (in funcia do
gradul de altorare) 600 - 2500
daNf cm2.
Cond4ji do forinare: andezitole shit
legate de regiunie en activitate
vuleanic5. sustinuta aparind sub forma do cugeri, pinze, domuri, neckur
floane i intercala% in produseJe
vuicanice si ehiar in roci sedimentare.
Dup predominarea unuia din mineralele accesorii so deosebese: andozitc
en amfiboli, andezite cu piroxeni, andez,te en o1iina etc.
Rspindire .i utilir4ri: skit cole mai
rAspindite roci magmatice pe glob
reprezontind rocile vulcanice rieogene
t paleogene din manic zone eruptive
ale scoarei torostre: marcia core do
foe a] Pacificului (Cordilieri, America
Central i de Nord); in U.R.S.S.
(Armenia, Caucaz, Kamciatka) ; Arhipelagul Malaez; Japonia; Algeria;
Platoul Central Pranecz; Balcani.
In Romnia esto intilnit in lanuI
muncher vuloanici: Guth, Birgu,
Cbiimani, Gurghiu, HarghiLa, Mun%ii
Motaliferi etc.
Andezitul asic foictsit ca piatr de
construc%ii si In Jucnixi de introcinerca druimirilor i cbilor ferate; agregate pentru betoano de toate tipurile.
Andradit (engi. andradite): silicat
(nesosiicat din grupa granailor
-ugrasidita).
Ca3Fc(SiO3) = silicat dc calcin i
fior.
Denuinirca inineraluhu provine de
la numehi mineralogului portnghez
d'Andrada, care I-a descoperit.
Siatern do cristalizare: cubic (izometric).
Mod do prezentare: cristale dodecaednice variat colorate: verde, rou,
brun, aegru, galben. Prczint o serie
do variet%i care pot fi deosebito
microscopic dupA culoare me1ani,
rou sau negru; dernanjoid, verde
transparent; topazotit, galben. (Pi. 5,
g. 2).

ad
Pruprieldfi fizice; duritatea 6,5-7;
gr. sp. 34-3,4; fragil, fAr c)ivaj;
sprtur concoidalA; transparent cu
luciu adamantin; urmi alb; insolubil In acizi; birefningena anormalA; n1, 895; EX: (ci, 1)=2,70100, 3,02 60, 1,61 60.

Fig. 29. Andradit, varieiatae

deinantoid
Condiii do formare: In skarnele aureolelor cia contact; demautoiclul este
citat In uncle roci serpentithce jar
melanitul in sienite nefelinice si in
aluviuni, asociat cu zircon i ;fen.
R.sptndire i utilinlri: BobrovkaUral (U.R.S.S.); Campiglia, Livorno, Val d'Ala, Turin (Italia); Kaiserstuhi (R.F. Germania); Carolina cia
Nord, New Jersey (S.U.A.); Areadal (Norvogia) In Romnia este
mntilnit Ia Ocun dc Fier qi Dogneeca.
Variet cue transparente, Indeosebi
dernantoidul sint foiosito ca pietre
prCiOase.
Anglezil (engi. anglesitc): sulfat
]hSO4 = suifat de plumb.
Denumirea mineralu]ui provine d
la insula Anglesey Wales undo a
lost descopenit.
Sistem do cristaflzaro: rombic (ontorombic).
Mod de prezentare: cristale prismatice Cu habitus tabular scurt, niai
rar bipiramidal; In agnogate nodulam sau reniforme dispuse In strato
coneeitricc. Guoare albA, verde,
brunA, cenuie sau neagr5 Free-

ArHLoRIT

87

nnL conine un miez do ga1en.

v. P1. 5, fig. 3).
Poprietd!i fizice: duritatea 2,7-3;
. sp. 6,3; fragil; clivaj perfect;
p412u3parent Ia translucid cu luciu
Is&rnantin mu gras; urma fr
ndoare; fluorescent in luming ultrakkLa; solubil in acizi puternici,

Fig. 30. CriMal de anglezit.

desebi in acidul azo tic; user fuzia =1,877; y = 1,882 a =1,893;
2V = 75; RX: (d, I) = 3,21
80, 3,00 100, 1,97 60.
tidifii de forrnare: hidrotearnal scu
produs In zona de oxidare a
e:eiminte1or de plumb canLonate
hi listuri cristaline San legate do
fltagrnatism. Asociat cu ceruzit, sinhii'it, smithsoaiL si oxizi do for.
Ic,urte lar apare ca produs de sublifl,re din fumarole vulcanice.
f'fispindire si utilizdri: Mssen (R.F.
icnnania); Wheatley - Penaylvaija (S.EJ.A.) Tsunieb (Namibia)
tis. Noua Caledonie Los Larnentos
(Mxic) ; Nontevecclhio (Sardinia)
Spani-a si Tunisia. In Rornnia apare
iii produs supergen In zonele do
oxidare a zSemintelor de plumb;
hi sjsiuri cristaline la Clalibaba si
\'iteul do Sus; asocinc Enagmatismuui mezozoic Ia Geamlina, Pojana
Mhului, Sinea NouA; magmatismului banatitic 'a Dognocea, Ocna do

Fir, Sasca Montana, SAvirin, BAia

Bihor. Mai este intilnit ca produs a
erupi1or neogene la ilba, Baja
Sprie, Baja Bora, Sttnija.
Anglezitul oslO fo1uit Ia oxtragerea
plumbului (Ininercu do plumb)
Anhidrit (mineral) (eng). anhydrite):
sulfat anhidru, grupa sulfailor).
CaSO4 = suifat de calcju.
Numele rnineralului este do origine
greacb: an-hydros = lipsit do apb.
Siatern de cristaiizure: rombic (into-.
rombic).
Mod do prezentare: cristale prisma1100 tabulare san in snopi, formind
mace corn pacte en aspect granular
(zaharoid) sau fibres. Culoarea este
alb, verzui, rocat, cenuiu san galbui-brun pinA la negru. Poate alcAtui r,irnentul unor arenite. )v. Pt. 6,
fig. 1).
Fropi'iehili fizice: duritatea 3-35 ;
gr. sp. 3,0; fragil; clivaj perfect;
urniA elbA; irisolubil In FIC1 i SO H
(atacat insS sub formA do pulbere);
uor tuzibil; bire1ringena mica; a =
1,569; y = 1,575' a = 1,631; +);
2V = 43 RX: (d, I) = 3,4 100,
2,85 80, 1,6i 80.
V

Fig. 31. Crnital do anhidrit.

Cond4ii de formare: prin piecipitaio
in Jagune i zone cu climat cald,
mai rar hidroterinal i pain deshidrntarea gipsului, asociat cu sarea
gemA, gips, silvinfl .5i carnalit.
fldspIridire i utiliziiri: Austria;
Frat4a; India; Italia; BF. (3cr-

ANUIDRIT

mania; Polonia; Ldsiana ji Texas

(S.U.A.); TJ.R.S.S. In Romnia apare
obinuit Insotit de gips la: Maneci
Ungureni, Turda, Aghire, Jebue,
Cimpulung MuscoL Ca mineral primar oath intuinit In fundamentul
Cimpici Rom&ne i Podiu1 Moldoveneac in formalluni miocene din
Carpaii Oriontali, Depresiunea GeticS j Bazinul Transilvanici.
Anhidritul este folosit In industria
cimantului, industria ohimicS, agriculturA (cc amendamont) industria
hlrt.iei, pontru IucrSri ornamental
decorative interioare, obiecte do artS
etc.
Anhidrit (roeS) (engi. arthydrie):
roeS sodiinentar do precipitalie chimicA din grupa evaporitelor.
Mod do prezenkwe: structurA fmS
sau grosier gramilarl, toxtura cornpactS sau fibroasS, uzicori Cu aspect
zaharoid. FormoazA bancuri masive
sau strato intercalate in rock pelttine. Stratiflcaia poate lipsi. Adesea
formcazS cuiburi i pungi in polite
psamite, rnai rar iiiipselite. Cuarca predominant aibS cu nuanle
gri, gSlbui, rocat sau brune, mai
car negru sau roiu-brun. (v. P1.6,
fig. 2).
Componenfi: predominant anhidrit,
subordonat gips, calcit, euar (cainedonitS), sare gemS, arguS.
Proprietd;.i fizice: coeficient do tArie
3-5; gr. vol. 2300-2400 kg/m3 ;
porozitatea 0,2-2,5%; rezistenla
la compresiune 450500 daN/cm2 ;
atacat de 1iCJ i 113SO4 numai in
stare de pulbere; uuor atacat do
agonii atmosferici.
on4ifh de formare: prin precipita%ie
In lagune 1i zone cu cliinat cald,
asociat Cu gips, sara gemS, silvinS
ii carnalit. liar so formeazS prin
deshidratarea gipsului.
Rdspindire .i itizdri: rogiunea
'Yorkshire, bazinul permian (Anglia); Hanovra (R.V. Germania);
Manic Lacuri, Utah, Texas (S.U.A.);
Pakistan; Afghanistan; Iran; Siberia (U.R.S.S.) uncle apace In formaliuni cambniene. In RomAnia este

as
intilriit la Aghiro, CrasnaIeuca
Cucuteni, GSlSeni, Pucioasa etc.
Anhidritul este folosit In industria
cimentului, industria chimicS, amendament in agnioulturS, industria bintiei, in lucrAni decorative intenioare etc.
Ankerit (engL ankerile): carbona t.
Ca (Fe, Mg, Mn)(CO3)2 = carbonat
dublu do cabin i fler.
Denumirca inincraluki provine de
Ia numele prof. austrian Anker.
Ststem de cristhlizare: trigonal.
lI'f ad do prezentere: cnistale diseminate, ran In agregate sau maso mai
importante volumetric. Culoarea albA
en nuan%e ecnuii, mai rar roz sau
roicat. (v. P1. 6, fig. 3).
Proprieidfi fizice: dunitatea 5,5; gr.
sp. 2,9-3,1; clivaj bun; transparent
la translucid, en luclu sticlos; greu
solnbil in ITCI; birefningena 0,1750,180; 2V=45a; (); n0 1,6781,697; n5 1,502-1,512; RX (d,I)=
2,899 100, 2,199 60, 1,798 60;
ATD = 755; 825; 930,
Gorsdif ii de formare: in uncle nisturi
cnistaline asociat Cu siderit; in serpentine; skarne; ca mineral de gangA, In uncle roci carbonatico sedimentare.
R6,spindire qi utilizdri: Cehoslovacia;
Franta; Albania; lugoslavia ;S.U.A;
In RomAnja so Inttlncte In listuni
cnistaline la Stoeneti, ZArnelti, Gholan, Teliun Insolit adosnoni do sidenit. Mai apare in serpentine paleozoice at mezozoice la Cericor; in
banatite la Dognecea; hid rotermal
asociat magnotismulul neogen Is
Baia Marc, Baia Spnie, Cavnic,
BSiul, Ruda Barza; sodimentar este
intilnit la CApulul Mic i Camena.
Ankeritul ante considerat en mineron rnoderat do for.
Annabergit (engi. annaberga): arsefiat.
Ni3(AS04 )2.81150 = hidroarseniat do
nichel.
Deciwnirea mineralului provine de
la localitatea Annaberg Saxonia
Sistorn do cristalizare: monoclinic.

No

AN on nT

f1Mci do prezentare: cristale plate i

ttrku1are, alctuind mase piimInUso ruicrocristaline, colorate verde,
yqrIo desehis sau verde fistic cu
lUn(e de bleu. (v. P1. 7.6g. 1)
JIpriet41i fizice: duritatea 2,5-3;
j. p. 3,1; foarte fragil; iranslucid
cu lucm stielos la opac soluMin acizi; uor fuzibil; x = 1,622;
/=4,658; z=1,687; RX: )d, I)=
M9 100, 2,989 90, 1,680 80.
(1,sdi/ii do formare: produs de alteformmnci cruCte pa mineralele
4H nichel, incicosebi pe cloantit p0
vcre uneori U substitui complet
(prodis inetasomatic). Do regula
%pale in partea 5i]pevioar5 a zcbgiliutelor de nichel.
P4lSpin4ire si utilizdri: Allemond
(Vriura(; Annaberg (R.F. Germaout), Cobalt (Canada); Como (Italia);
Liuiium (Grecia); In Rornnia apat ta mineral supergen asocint erupit
;yului banatiti.
Atittabergitul prezint importanii
tI oxtlific-mineralogicii.
/tnorit (engi. anorthite) : silicat (teetoiiicat din grupa feldspatilor, seria
p1ugicelazi).
(nAl5SiO5 - silicat do aluminiu si
Oti Iciti
Nitinde mineralulul este de on me greac: anorthos = oblic, retIndU-se Ia extincia mineralului.
,isem do ct1.otatizare: triclinic.
t'd do pre;entare: cnita1e en habiHIS tabular, de regula maclate;
4 iiloarea este aibS, ghlbui, verzui
icw Cu nuane ron; cia regulh este
tttoIcr. Cu albitul EormeanCt amesIaenri nalimitate din care rezult
icc plagioclazilor (vezi minoralul
albit) - Izomorfisrnul anortit-albit
mite perfect fapt pentru ccxc sonic
tilbit-atiortit este consideratS cc una
dtxrtre cele mci jdeale serii izomorfe
ale mineralelor silieatice. Speciile
injixex-ale rezitltate prezinflL proprieliii fizice asemSuiltoare en exeeptia
greuihii specifiec care difer in
lunc lie de conl)inutul do calciu, cc
ltrcsdnd do la alhit (2,62) ctre
Inoit it (2,713)_

Propriet
fizice: dunitatea 5,5-6;
gr. sp. 2,74-2,76; sprtura naregu1at; transparent la opac, Cu
luciu sticlos; elivaj perfect macTo
polisintetice; solubil in HCl; birofringena 0,013-0,015; x
1,577; yrrl,SSS_l,585; z=
1,561-1,590; (); 2V=58-64 ;
RX: (ci, I) = 8,20 100, 2,509
60, 2,135 60.
Conditii do formare: component al
melTer magmatice intrusive fi extrusive bazice, precum 9i al unor isLai cristaline, do asemnenea bazice.

rH
lLL
U

/
/
/ 11
1711

4t

101

Fig. 32. Cristal de anortit.

Fig. 33. Granule do anortit )rernaniori).

Speeiile minerale ca eoninut schzut
in anortit pot ft intilnite i in rocilo
magmatice cu compoziie ohimieh
inteninediarh si chiar acidS (oligoclazul).

ANORTOZIT

Thlspmdire aj utilithri: Hokkaido

(Japonia); Sandrio (Italia); Norvegia (in pegmatite); Canada;
China; Argentina; 11.R.S.S. In Romania este intilnit in gabrourile
do la Tisovita i Iui. Mai este chat
in Savirin, Poeni i Bologa.
Sei-ia anortitului este fo1osit5 in industria ceraniie, a prepararca giazurilor crude, in luerri ornamentale
interioare qi exterionre (labradorit.ele), 1iicrri decorative, bibelouri
ci chiar podoabe.
Anortozit (engi. clnortIw8Lte) roea
inagmatica intrusivii uIrabaticA (sin.
Jabradorit).
Denurnirea rocii este do origine
greac: anorthos -(- ito = puternic
-ref erindu-se Ia rezistena mare a
rocii In Comprosiunc.
Chinisn: maflo (ultrabazic).
Mod de prezenare: structui graiinoasi (hoIoeri talinS) textur& rnasivcompacta. Dc regula se observi
forma tabular ahingita a plagiocIai.ior. Culoarea cenucie en pete
aIbistiui snu uor albieic,aee (v P1.7,
fig. '2).
Conrponenli: P1CiPaIi = plagioclaz
(labrador, bitownit); aecesorii=piroxOfli, ohvin, croiriit, magnetit, iimeIlit; accidentali = granai, amfiholi.
Pivptietd flzice: coeficient de trie
15-2-_'; gr. vol. peste 3000 kg/m3 ;
pol-orilalea sciizuti 0,01 0,3%;
absorblia do api i perrneabiitalca
practic nub; conductivitat.ea tei'mici mijbocie; rezisLen1a Ia uzur
ii pel tla%Le foarte male; rezistona
In coirlpresiune 150(1-2500 daN/em2 ;
nu este atneat do aizL
ConIii de /'orinare: corpuri pintothee Inasive, Cu prec4idere dczvoltate
In .tormaiuni precalnbriene.
RtlspIndire 9i utilithri: ca inasive
apare In ecutul Canadian; Adirondack - New York si Dubith Complex -Minesota (S. LJ.A.); Suedia;
Norvegia ci in uncle zone nerd-yestice ale U.R.S.S.
Anortoz.itul esto folosit In uneic
lueriri oriiamcntale, decorative, bi-

40
belouri, In fabricarea produselor refractare.
Antofilit (engh anthophylite): silicar.
(inosilicat din grupa anifiholilor).
(Mg,Fe)7Si5O (01-1)3 = silicat hidratat de rnagneziu i tier.
Denumirea mineralului provine dintr-un Cuvint compus do engine
franceza: antho i grecese phyloit =
foaie, referindu-se Ia prezentarea
mineralulul sub forni do foi (laruelo).
Sistem de cristalizjire: rombic (ortorombic).
Mod de prezen1are: mase do cnita1e
aciculare, fthroasc, radiare, eoluinnaro, sub forrn dc pis1. Cu1arca
gri, vCrzuio, veizui-brun en xivane
rocate. (v. P1. 7, fig. 3).
Proprieidi fizice: duritats 5,5-6;
gr.sp. 2,8-3,2 (In functie de contnulul In her); clivaj perfect dupI
priarna; transparent In tansIucid en
tueiu sticlos-sidefos; urmh cen1liio;
insolubil In miii;birefringena 0,013
0.028; x = 1,596-1,694; y
l,6051,710;z=j,615-1,722; 2V'=
78_14i0; RX: (d, 1) = 8,25
100, 2,23 100, 2,84 100, 1,610
80.
Condi/ii de formaic: in unele sisluni
cristaline bogate In magneziu, mci
rae in uncle roci magmatice (pendotite).
Rdspindire fi utilizari: cristalo bine
dezvoltate sut intilinte. in Norvegia;
Funlanda; Suedia (Fallun); Greenluieda; Italic; 1J.1-LS.S, ci S.U.A.
In Rumhnia este int.ilnjt in tjstuni
cnistaline Ia Razoare, 1uobeni, itScinani, Rudhria, Ghelai, Plirvova.
Antracit (engi. anthracile): i'oc scUrncntarii de naiurS organicS (caustobiolit).
Denurnirea rocii proviiio do Ia cuvintul latinese anInacites = roci
care arde, dan ca poate proYeni
i do In greceseul anthrakites care
tnseamnii de aseinexica rock cc aide.
Chi,nism: C,H,0+N.
Mod de prezentare: negru stI-alucitor, soizos, uneori en nuanc bruneV erzui.

APATTt

41
Componeni: erbune huinic superior cu eel mai avaDsal grad de incarbothzare coninind 89,5% C.,
1-1,50/,H,
2,5-5% O+N i circa
t% materii volatile; srac in ap.
Pro predi flziee: coeficient de trie
5-6; gr. vol. 1500-1600 kg/m3 ;
compact; spiItur dreapt (plan)
sau concoidal; Sc aprindo greu si
arde cu flacr scurtA Illr fun;;
putere caloric 8500-9000 K/cal.
Cond4ii de farmare: crbune superior format In condiii geologice spedale, t.emperatura 350-600, pmsiuni ridicate, dispus In strate i
lentile caracteristic zone.lor lagunare
de slaM subsidentd sau tirmurilor
lacustre. Uneori alternoazd cu strate
de argil& sau gresii argiloase aleStuind ,,eicloterne".
Rae pindire ci uiilizdri: carbonifenul
Mui4ilor Apalai, Pensylvania
(S.U.A.); Anglia; Frana; Belgia;
Australia in forma%iuni permicnc;
China; EJ.R.S.S. (Siberia); R. F.
Germania. in Romnia este bitilnit
in Jiazinul carbonifer do la Schela,
Secu, Lupac, Anina.
Antracitul este folosit In metalurgie
i siderurgie, industria gazului de
cSrbune, eauciucului, vopselelor, rnai
tar ca agent Lermic.

lul fUnd mult timp confundat cu

alte minerale.
Sistern de cristalizare: hexagonal.
Mod de prezentare; cristale pniernatice, uneori aciculare, adeseori In
mase granulare compacte, microcristaline, incolore sau colorate alb,
verzui, gdbui, brun, verde ernarald
i violet. Uneori cristalele solitare
se termin cu fee bipiramdale.
DupA anionul predominant se deosebesc varictile: clorapatit (Cl), fluorapalit (F) si hidroxilapatit (OH).
(v. P1. 8, fig. 1)
Proprietdi fizice: duritate 5; gr.
sp. 3,1-3,22; fragil; clivaj slab
dnp baz; spSrtur rteregulatA;

X!c

Pig. 33. (.'ii9tul (Ic fspatit.

Fig. 34. Autracit (Lupac, Ronuinia).

Fig. 36. Apatit.
(engl. apatite): foefat.
Ca5(PO4)3 = Losfat tricalcic Cu un
coi4inut variabil In Cl, F, OH
Si Na.
ume1e rnineralu]ui este de origine
reae: apataien = mnelStor mineraApatit

-transparent In opac cu luciii slab

rAinos; urma alb; uneori fluorescent in lumin ultraviolet; birefringcna 0,003; n = 1,633-1,667; n5
= 1,630-1,664; (); RX: (d,I) =

APLIT

fluorapatitul: 2,765 - 100; 2,683

40, 2,618 40; clorapatitul: 2,83
100, 2,731 60, 2,795 40.
Cond4ii de formare: mineral comun,
stabil in coadi%ii variabile de mediu;
accesorin in roci magmatice, pegmatitice, formatiuni metasomatico de
contact, zcminte filoniene (hidroterniale),; concentratij sedimentare
formate prin procese chirnice sau
organice (fosforite, coprolite).
Rdspndirc ii atiizri: Ontario (Canada); Cerro de Mercado ci Durange
(Moxie); Knappenwand (Austria);
Ossola, Boizano, Come (Italia); Snxonia; Chile; Algeria; Tunisia;
Egipt ; pen.KoIa,Kara-Tau (U.R.SS);
Utah Idaho, Wyoming, Montana
(S.IJ.A.); Norvegia; Spania; Suedin. In Romnia so Intihiecte on
mineral aecesoriu in cole mal diverse
tipuri do roci: eruptive, metarnorflee i sedimentar in Carpat.ii OriontaIi Carpalii Meridionali ji Apuseni.
Alai apare in platforma Mocsic qi
promon Loriul Nord-Dobrogean. Cristalc cu di,neniuni apreciabile so
inti)nosc In Rzoare, ljitrau, Lipova,
Terego'a.
ApatiLul este folosit ca ingruiAniint
mineral (superfosfali i termofosfni) in agriculturii ji zootehnio, in
iidustria chimici, ceramic&. etc.
Aplh (engi. aplite): roe magmatics hiponbisalA, loucocratie.5.
C/zninL: felsic (acid)
Denuuiirea roeii esto do origine
gicarS: haples = siinplu, referinduso 1,1 aspectul macroscopic al rocii.
Mod de prezentwe: agregata cristaline u ditnensiuni line-mijlocil, heterogene, cu aspect zaharoid, colerate alb sau gri desnhis.
Consponen.Ii: printiipali = cuar, foldspai nicalini (oitonlaz, iziiui'oclin,
albi t). rouseovit, bioti t; acccscrii
= turna1in.
Pro priekii fttice: coeficient de tdrie
12-19; gr. vol peste 2800 kg/m5 ;
purozitatea redutd 0,1-0,5%; perrneabi]itatca practic zero; razistenta la uzur mare ins Ia comprosiune 1200-1900 daN/em5 flu este

4.2

atacat de acizi; cslo rezstent la

intemperii.
Conditii do /orinare: in faza de consolidare pegmatiticA prin coneentrarea seleetjvA (dilerentiere) qi cristalizarea simultanS a mineralelor
leucocrato din magma intrusivit respectiv
(gazd). Dup mineralele
componente, predozninante so disting: aplite granitire., sienitice, dioritice etc.

Fig. 37. Aplit ortoclazic (Sondrio.

Italia).
IlAspindire qi utiliniri: este comun
masivelor intrusive de pretutindeni
aprind ci in zonele de contact. Cu
caractere niai deosebite aparo in
lugoslavia; Angus; Italia; Franta;
Austria; Argentina; Peru; Elveia;
Cehoslovacia; India; Indonesia. In
RomAnia so lntilnesc la Ogradona,
Poinna MSrului, Tisovia, Vldeasa.
Aplitele slut utilizate, impreunii cu
roca gazd, ca piatr pentru constructii sub forms do dale, blocuri
somifasonata sau la intretinerea drumurilor si coselelor sub form do
calupuri si pavele.
Apolilit (ongi. apophyllite): silicat
(ii]usilicat)
r14 SI80 5 (F,011).81120
silicat
iiiilratat de potasiu i cabin.
Denumirea rnincralului este de ongino greacz apo+phyton = care
so exfoliazd.
Sistern do cristalizare; tetragonal
(patratie).
IVfOd do prezenture: cristale tabulave
cubice sau octaodrice; uneori bipira-

ARAGOI1T

inklal. Culcurca nib cu Itf , rnz,

ver7.ui si gallxkne. frecvent insi csLe
inroh'r. (v. P! 8, fig. 2).
Proprclf I fl:ce: duritate !1,5-5;
gr. sp. 2.31-2.37; eivaj bazal per-

fcc 1; trazxsluerd sau transparent,

luciu peilat pe e%elo bazaic i
sticlos pu fes1e de prisni. Sc topote uor coI(nin(l flac5ra in violet
(polasiul) si di u pasti colorati galben-palid. Sc dizolv in HO; bircfringen;a 0,002; n = 1,534CU

1.535; u = 1,535-1,537 (+);

'r (-).

Fig. 38. Cria1 de

ap(filit.

.1 por(lit pe euar (S. TT..4.).

une-

('nnditii (le for,iare; in in era) hidroterrnal cc umple cavitile rocilor

bazaltice i tufogene; asociat cu ticsruin (stilbit), soLecit), ealcit, prehnit, analcini etc.
Rpindire fi utiliriri: sub formi de
eritaIc fine este intilnit in zieniiutul tie cupru tie Ia Lake Ni PaLet-son New Jersey (S.U.A.). Mai
este iuUlnit la Alpe di Siusi (Italia. );
I'ooiin (India); Andreasberg (R. F.
Germania) ; Noua Scoie (Canada);
Bin Grande do Sul (Brazilia). Lu
roci l,azaltire apare la San Piedro
di Montecbio Nagiore (lIalia) in
Imorninut cRte intilnit ca produs de
alterare a wolastonitului la Cicluva,
Biita, Vaa.
Apofilitul este Eolosit, uncuri, ca
piatrti semipreioasi; pJi'unhi i
iotcreS tiinific-minera1ogic.
AraKonht (engL are gonile): carbonat (mineral si roe)
CaCO3 = carbonat do caiciu.
Denurnirea mineralu!ui provine tie la
rogiunea Aragon - Spania.
Makin de crjstdizare: rombic (artorombic)
Mod de prezentare: cristale alungite
dup axa c, uneori aciculare; poato
forma maso CnnCreonare, libroase,
pisolitice. Culoare alb, glbui, gri,
iocat, violet, bruiu, verrili i ehiar
negrul, in functicde impuritiiIe
mini- rale uoiflUte.
ri
In stalactite san
in uncle geode foiuieazi cunoscutele
,,flos Ie'i" (flori de (icr) rezultate din
asocia(.ia aragonitului cu unele minetale de 11cr, Forincaz5 scheletul unor
organismo marina reroute (rnai rar
fosile). (v. P1. t, fig. 3 si P1. 9, IlgA).
Propretd(i fizice: duritalo3,5-4;
gr. sp. 2,, 95; fragil; elivaj nedistinct;
prezint.i macla pulisintetice, care ii

ARCOZA

44

imprimi un aspect lainelar; transparent 8au transhicid, Cu lucin stiekes; urm alba; insolubil In HCI;
ref ringona i birefringeni apropiate de calci; x=1,530; y=
1,682; z=1,686; 2V=18; ();
RX: (d.I) = 3,34 - 100, 3,27 50,
1,977 60; ATD-1150; 970; 980.

Fig. 41. Grixa1 de

v'agomI

adincime mica (ciiva meu'iJ sub

forma de cruste si ooJie. Din ape
fierbini precipita sub fonn concroionar (pisolith), aragonitul astfel
format find numit riipeit. Conine
adeseori ioni dc Sr (pIn la 5%),
Pb i Zn. Sc formeaz la temperatura de 80-400, find relativ nestabil In temperatur5 ji presiune
obinuita.
RJ.spiu1ire fi idiliz4ri: Aragon (Spaala); Fort Collins - Colorado
(S.U.A.); AgHgento, Monte Soma
(Italia); Cumberland (Anglia); S.ivia (Austria); Moxie; Bolivia, Albania. In RomtItha este intilnit in
izvoaie actuale In Turin, Covasna,
Bile Herculano, Toplia; en produe al ac;iunii hidrotermale; in zacrnine de goneze dilerite, legate
dc isturi cristaline (Tg. Lpu1, CioeAneLi, arul Dornei, Soineul Rece,
Ghelar), de inagmatismul banatitic
(Moldova Nou, Dognecea, Vaa,
Baia Bilior, Capuu Mic) qi de magmatismul neogen (la BAiu% Corur*,
Fize, Rodna, Sacarimb).

Fig. 42. Aragonit: a) t'errnicilar; b) /!oare de ci zaiflezn (Tg. Lpu,

Romnia).
Cant/jill de formare: so 'r' atit
din sol4ii hidroterenale cIt i din
alterari sau suluil bieathonatate;
freevent osLo intilnit in cochiliile
organisinelor marine, cu precAdere
In partea interioara a acestora, purtind numele do conchil. Actual apare
In ape cu temperaturll ridicat i

Aragonitul uste iolosit In lucrari amantentalc i decorative, pen tm bibebun, placi i dale.
Arcoza (engi. arkose): roezi sedimentarA detritica (clasic) congolidata, din grupa arenitelor (gresiibr).

4;

tRDZIE

Denuniirca roeii este de origine

francez: arkose, find introdusg In
literatura do specialitate de ctre
francezi.
Mad de prezenkre: structur arenitir (psarniticA), grnsiar, mai rar-sne4iu-fin; textura niasir-c.ompact,
iipsit do stratificatie, lipsitA de
Iosile dat poate canine spori 81
polen. Detritusul este do regula
hetei'oge.n gi'anuloinotrit .i CU COfltururi angulare. Culoarea alb, gal
bui, noz san uor rocat.

Fit. 43. APCOZ1I (Matca, Raindnia)

Corn ponen(i pSULCpalL: cuar i fold(pestc 20%); suboiJonafi =
inucoVit, biotit, Iragrnente litice
tg,anite., gnaise); sporadic = zirnn. granali, turmalin epidot. Liannl (cimentul) este silicias, mai rat
raicitic, seticilic, cloritic, limonit.ie.
Proprietciti fizice: coeftcicni de tArie
5----1 (in funoie de gradul do consodare i de liatura liantiilui); gr.
vol. 2100-2700 kgfm; porozitatea
:.6-9,0%; Permeabilita tea I
VX) ml); sprtur dreapt sau
cnOas; rezistena la compresiune
-1400 daN/cm2.
C4i4ii do formare: alterare (desrgare) p0 bc a granitelor gnaiseMr uneori cu transportarea rezidiului
mici distane; lacuri, depozite
Lviatile, mini puin adinci.
fspindirc fi utitithri: este intflnit
formaiuni geologice vcc.hi din
Ialifonnia (S.U.A.); China; U.H.S.S.
?. F. Germania; Prai4a; Scotia;
E-ta; Indonezia; Afghanistan. In

lIomnja a fast idontifleatit in fundainentul Platformei Moesiee Ri in dopresiunea Transitvaniai.

Arcoza 0-ste folositA in Iucrtiri de
construc%ie, ca balsat si mai rar Ia
oI)inonea fcicIspaibor necesali unor
ramuri industjale (cerarnid, sticlitrie aft).
Ardezic (engi. slate): rocii sedimantar-nictarnorficit, fiu la foarte finit.
Denumirca roeii provine do Ia cuvintul frances ardoise - ardezie.
Mod do prezentare: structurA pollticS, textiirS foioisit-.istoasit; JuneCOCSIt In pipit, uneori cu aspect
mAtisos. Culoare gri, ccnuiiu-brun.
rocaL-bran. lj'ormeazit strata cu grosinii vaniabik.
Componenfi: minerale argiloase, cuart, (fin granular), muscovit, clorit,
seniCit, en san 15r m&nerale accesoiii i neoformate.
Proprietdfi fi.ice: ceficient de trie
8-12; gr.vol- 1700-2000 kg/n;
pol-ozitate .i permeabilitate prac tic
nub; i-ezistena Ia compresiunc perpendicular pe stratiflcaie (fistozitate) 800-1200 daN/ em2, uneori
mai male; foarte grcu Ldterabilit in
ear; so despicit In plitci sub tin (11,5 mm); an se urufib in OL,Jttact Cu
apa.

si

Fig. 44. Ardozie on elements fernice

(Vosgi, Franfa).
Cond4ii do forinare: din roci argilame supuse unol conditii do metaxnorfism incipient (presiuni mali i

ARENJTE

teLnpez1turi iidicate produse de mieArl ologenice.)

.Ri'ispindire fi ulilizdri: slut intiluuito
cu prccAdere In formatiuni geologice
vechi: paleuzoic-mezozoic inferior,
avind o ark largA de dczvoltare in
Frax4a,
Spania. - China,
India,
U.R.S.S., Tui'ci. In Roniuia .elC
mntilnit. in I}eva, McinDobrogea
si Gornesti-Severin.
Ardezia esl.c Ioiosit5 sub forma de
plAci pen be paittoseli, izolarea conducelor, placarea pereilor etc.
Arenite (engi. arenie) (gresii si nisipun): roth sediroen tare detritice (ciastice) consolidate i neconsolidato.
Dentunirea rocii provine de la cuvIntul latinese arena + Ilk = uuisip,
refenind u-se Ia nisipurila care. se
aterneau in arene pentru a absnrbi
singele gladiatarilor rAniti sau ueii.
Ji'lod de prezenare: structurA oreniticA (psamfticii), granuia%ie find grosierA dan on mai mare de 2 mm
bi mai mici de 0,016 mm. Cnanulele
pot avea contururi colturoase sau
rotulijite. T.tur variabilA, de negulA compacta sau compact poroasA.
Liantul poate fi argilos sau argilodetritic (matnice), calcitic (ciment),
aithidnitic, silicios, glauconitic etc.
De regulA apar bine stratilicate, mai
mr masive, prczeiitind stratifleaie
gradatA ji cu diverse urine (mecanoglife, bioglife), cu forme Iosile si
microlosile. Culoarca esle foarta VaniatA: albil, ceuuie, vanzuie, brunil,
u'nleatil i ehiai neagru'i. Detnitusul

46
poate Ii emogen sau lieterogen mineralogic Vi granu]ometnic.
Cornponen;i principali = cuarl, feWspati, mice, fuagmenitc litice; spoiadic
mincralegrele: turmajin, grana%i, zircon, apatit, monazit, nuagnetit, epidot, zoizit etc. Liantul poate
Ii argilos, caleitic, silicios (opal, eelcedonie, mai rem cuafl), pinitos, sethcitic, limoriitic, anhidnitic etc. Ca
minerale neaformato pot eonine
suifali, sulfuri (indeoscbi piritA),
glauconit, clout, carbonai.In functie dc componentii mineral se deosebese: arenie coal-lease alctuite
aploape In exlusivrLate din granule de cuart consolidate (sau nu)
prints-un cinsent silicios (opal, cakedonie ciar); arenite cafccuroase aicAtuite din fragmente de calcare consolidate (sau flu) plintr-uu Jiant calcitic sau calcitic argilos al-come (vezi
arcoze); graoa'acke (engi. grayva4ce)
-alcAtuite din granule dc enact, foldspai i fragments Jitice, liantul
Iliad argilos, argilo-detritic sau rnixt.
In cazul din urmA arenitul se numete subgra uwa eke. Fosilcie Vi microfosilele ca Vi fragnientele aceslora
pot participa in procente ridicate
(peste 40% organismo - biodetnitus) arenitele numindu-se in acest
cas bicarenite; end bjod&tnjtuuui1
este sub 40% arenitul cc jiumqte
arenit biociastic (gnasH fosilitere).
(v. P1. 9, fig 2).
Prapriettl(i fizice: coeficient de ti-ie
vaniabil 3-1, ci find influeniat
direct de liant si do Compont-n%ii

Fig. 4. Area it cu rnccanoglife de Fig. 46 Arenit cu urine de eioziune

tip groove-casts (Dep. Gelkil, Ro- de tip flute-casts (Dep. Geticd, Reinclnia).
mdnia).

47

ARENITE

Fig. 47. Arenit foilifer (cu arrw 4

Hisieroce4a Or&ighni), Rortthnia..

i:

l7g. 48. Arenit euar;o (niAp) rotuiijir. Oli8ocen sup.

Fig. 49. Arenit (nisip) subco(uros, heterogen. Oligocen inf.

AUENTE

48

Pig. 50. Micofosi1e oxt,ae din arenite oligocene (Rorndnia).

Fig. 51. Microfoi1e e.xtrase din arenite cocene (Rominia).

Fig 52. Arenit en matrice

argiloath, grancaehe (Dep.
Getc, Ronia).

JLBFVEDSONrr

49
tiitci. De asemenea greutatea
volumetric variaz in limite largi
1700-2500 kg/M2. Porozitatea 0,1 20%; absorb%ia do ap I - 15%;
permeahilitatea 0-1000 mID; condutivitatea termic variabilS;
spaTtura dreapt, achioas. sau concoidilii (depindo de Iiant); poate ii
atacatA tie acizi (indeosebi liantul).
Reristenta la cc mpresiune 3501500 daN/cm2 .
Cor,ditIi do fop-mare: material detritic remaniat depus in baaine marine, transportat de nun, vint i
curen%i rnariiu.
Rdsptndue si uI tltzdrL: frecvent inlilnite In scoarta terestrI a globului
ca langS arie de r1spindire In toate
Lormatiunile geologice din soara
stratigraficL
Anenitele sint folosite ca piatr de
construclie In lacrni extenioarc ci
intenionre, ziduri de spnijin (taluz5ni),
dale, mai rar pardoseli. Arenitele
monomixierale (cuaroase) sInt Loinsite eureiit in jnduistnja sticisi ci la
produce ,,siliea".
Arenitelic nieconsolidate (nisipuri)
so separa dup dirnensiunon granulelor, in: nisipuri grosiere 1-2 mm;
medui 1-02 mm; fine 0,2-0,1 mm;
finoase 0,1-0,05 mm. Dup niodul
de forrnane so dusting nisipuri marine,
aluvionare, do dune, glaciare etc.
_Arenitele neconsalidate so forriieaz
de regula in inedii acvatice, mai
rar aeniene prin dezagregarea rocilor
pzeexistente. Ca si arenitele consolidate chit intilaite trec'vent in scoara
terestr5, la toute nivelele Stratieraflee iorm.ind lentile, pungi, strate
;au banouni masive. In frnio%ie tie
eomponenlii ininereli i de subatanlele n)ineraIe utile eonirnJte
'int IoIoite in diverse ramuni induscu deosebire in construcii
ji industnia matenitilelor de con'rucie, ecramic4, turnttorie, abra'ivi etc.
Romnia aria do rspindire a
arenitelor este fearte larga ele
'onstituind o subs tan
mineral
mjt115 cc importan economic deoebit do jnare.

Arfvedsonit (engi. arfi-'edsonile): sill

cat (inosilicat din grupa amlIboliar).
(Fe, Mg, M)5Si5O22(OH)F)2 =
Na
siliat hidratat do aluminic, sodiu,
fier i magneziu.
Denurnirea minemalului provine do
Ia nuiriele clmimistuIui succdez J. A.
Anfvedson.
Sisiem do crigtalimre: nmonoelinic.
Mod do prezon tare: cristale pnismalice colorate verzui-negricios sac
negnu; poate forma agregate granulane sac in formZi tie baghete.
Proprietdfi fizice: dunitate 5,5-6;
gr. sp. 3,5; divaj perfect; opac cu
lucic sticlos; urma albastru inohis
can ccnulie; ino1ubil in acizi;
birefningena 0,005-0,012; a
1,674-1,700; y = 1,679-1,709;
1,686-1,710; 21" = 0-50g.
Cond4U de formare: mineral c.omun
al rocilor magmatice alcaline bogate
In fier si mai rar In iinele mci metaiciorfice.

'lx

Fig. 53. Cristal do arfedsoni.

In

Udspindire si ut zdrt: pen. Kola,

Manianopol -Vcraina (U.R.S.S.)
Quebec (Canada); Colorado (S.U.A.);
Firdanda; Cehoslovacia. In Romxiia

ARGENTIT

este asocial rocilor magmatice hasic.e Ia Thaov, Vulcan, Codlea;

In esexe i sienite la DiLiu; in
conglomerate Ja Comneti.
Arvedsonitu1 poate II fologit in
Iucrri ornamenlale si decorative
interfoare; prezint interes Itiiu%iflc-snineralogic.

Fig, 54. Arf'edsonit (Quebec,

Caiada).
Argentit (engl. argentite), sin. Acan'it, Argxrozb slilfLirb. Ag2S = suJfuiii ile aigiut.
X'umc1e mincralului v.stp (IC origine
1aLini: argod.uni - ia aigintuI.
Sisten, de cristeiizaro: cubic (izon.ietrie), rarvori romI)ie lii temperaturi joase.
Mod do prizeniaie: cjistIe cubic
i pSOUdOCUbiCO st.rlucitoare, cenuiipluiiiiiiii, ol)illluit Cu feie negniijoase. Icintiieaza endnite, inase si
inernsLatii.
i'oprieUJti fiziCe: argentitul cubic
este sinbil peste 175C. La temperaI.u,ri tjorrxialA 'trece prin pseudojiioifozi a acanlit (rnonoelinic),
frun'iS sub e, are se prezinti argentil at in esantinanele colceiiIor miacralogice. l)iiritate 2-2,3; gr. sp.
7,2-7,4; maleabit (plastic) ; opac
cu luciu rnetalic slrIueiLor; in
tieturil pruasptU oslo ceiiuiu negiicios; solubil in aefr.i; se topete
uor for'mInd perle (picluri) cia
argint i emanind sin mm mitsuI
do suit. Cnistalele cubic(- so aseamAn cu galena dar an ciivaj slab.

60
Cond4i de formare: liiclrotcrnia,1 la
tolnperatuni base, sub form do
filonae, asociat en alte minerale
de argint sau diseminat in gaIent
cc picaturi fine (mrunte) sau
dispuse paralel cu planele eubie ale
mineraluliti gazd (galena). Mai
spare in zona de cimenta%ie a
minteloi de plumb i zinc asociat
Cu argint nativ, ceruzit, clorargirit,
proustil, pfrarginit etc.
RSapmndire ii utilizdri: cnistale kirg
dezvollate shifl ertate la iongsberg (Norvegia). Agregate sau mase
cnistaline spar la Freiberg (It. I)
German); Pachuca ji Guanajuate
(Mcxi) Bolivia; Honduras; CoIioslovacia; Sardinia (Italia); Pero;
Colorado si Nevada (S.U.A.). In
Rornnia apace asocial cu mincraliziLi pirom etas omaticc legate 410
magmatismul hanatitic la Oravia,
Ciclova Romnii, Sasca Montana,
Bia Bihor; hidrotermal spare
asociat erupt.ivniui ne.ogen is I'iaia
Spile, Cavnic, Ilba, Rodna, Baja do
Axie, Stnija.
Avgentilul osta an important mine
ron de argint cind eol4ine peste
70% Ag (in aHOCjaiC Cu galena).
-S

Fig. 55. Argentil (Sardinia, II1ia).

Argils (engi
clay)
pelit-ineit
sedimentar, detritic sau de gelificare, neonsolidt.
Denucuirea rocii provilie lie de In
cuvintul grecese glya = elcios, lipicios, lie de In cuvintul slay glina=
pmintos.
Iliad do prezenlaie: stiuctur politic,
baciiunea find cuprinsl tiitre 0,0002

ii

s 0,002 mm; textara eonlpact sau

i microstartifieaie. Apare in strate
cau bancuri, uneori In complexe de
scrate, frecvent co urme mecanozlife sau bioglife i cu forme fosile
t microlosile, resturi de plante
icarbonFzate, rar cu coniuuL ridicat
-le substane bituminoase, en Coneiuni de carbonai1i, chico, su1fai1auconit, oxizi ai hidroxizi de
sr (tineori coflcI4iOnaI) i en
ririt. Culoarea este variatli: alb,
c5nuiC. verde, albactru, rou, brun,
negru -diverse nuante. (V. P1.
. fig. a).
(em ponen(: principali = minerale
srgiloace din grnpa illitului, mont'norilonitului, caolinitujiii, cloritului,
rrmieu1itului etc.; subordonanfi
czar, carbonati, sul1ai, piritb, oxizi
tci hidroxizi de (her; sporadici
dolamit, zircon, blotit, turmalin
ste, toate cu grauulaie superioar
raciunii pehitice. Sc poatc prezenta
ta rocl rnonominera1 (caclit, mont,orllIonit, sepiolit etc) mu In asociai dc minerale, eel mai frecvcut.
fropri1ii;i fizice: moale; gr. vol.
100-2000 kg/m3 ; porozitate foarte
mare; permeabilitate foare mica
ti nul; cocficient de absorbtie
1Bare mare; capacitate de umfiare
mare; capacitate de schimb de lord
ndicat; phisticitate mare. Este
Iqurc)asIi ha pipit, greu atacath
de acizi.

('ondi(i de forinar: depuneri in

tzine marine, lacuri, lagirne; dep1meri glaciare; prin alterarca unor
FOdUSC vulcanice (eenu) i a
hdspaior din rocile magrnntice
anite, pegrnatite, rioliL, dacite)
ti din cele metamortice (gnaise);
grin regruparca ionilor a,flali In
salutii (geluri, coloizi); rezidual.
Lipindire qi zaWthri: argile comime slut inthlnite In (carte multe
ormaiuni geologice din scoara
&eresU'. In Romnia aonele mai
gaportante de unde so extrag
.rgi1c ccimuue slut: Alumali, Casacal, Buftea, Buciurneui, Crpinif,

AUCIUT

Jimbohia, Lugoj, Urziceni, Taudrei,

Piatra Neazn, Tg. Au, Obira etc.
Argile monominerale en calit%i
mineralogice si ecoflomice deosebite
cc Intilnese mai var. In Romnia,
ele sint deserise la Defcea, Docuzol
Hiarghita, Aghirc, Homoriciu etc.
Argilele slut folosite in industria
ceramic (brut sau fintc), construchii
de baraje cu iniez de argila, iudusti'ia
petroliera, farinacentic, hirtiei, eauciucului etc.
Argilit (eugi, shale, ariUiie):
sedimentar clastic )detritie) slab
conolidat.
Denumirea rocii este d.' proveni.
ent rrancezl argillie.
Mod de prezentare.: structui pelitic
Cu granulatic cupnns intro 0,002
i 0,0002 nun; textur compacta;
dispus in sti'ate sau bancuri masive,
cu stratificat,ie evidentli aciccea cu
mecanoglife si bioglife, lusile sl
inicrofosile, restmi tie plante incarbonizate, inni ray substane bitunainoase. Culnarea variabil: cenuie, siegru, galben, albastru, brim,
roscat, verde. Uneori pe fetele de
stratificabie prezint eflorescenbe de
sultati colorate albg1bui (cazul
disodilcir) san do sruri delicvescanto. (v. P1. 10, fig. 1, 2).
Componenf I: principal! - minerale
argiloase: illit, caohinit, niontrnorillonit, clorit, sepiolit, attapulgit,
vernaicului etc.; subordonahi: euar,
oxizi qi hidroxizi de fier, sulfuri,
feldapati, carbonati, mice, su1Iai.
Propi'ieidfi fizice: coeficient de trie
2-4; semicoerente cu aspect compact; gr. vol. 1700-1900 kg/m3 ;
porozi late mare; coeflcieut de
absorb lie mare; sprtuth dreapt sau
concoidala; conapactitate redusa
permebilitate (carte mica mu nulL
Condijii de formare: depuneri bazinale marine, Jagunaro, lacustre, mal
ram' reziduale sau prima alteramea
rocilor preexistento (de tipul cenuelor vulcanlee). Poarte ray ca
depozite glaciare. Do regula iimdic
o deprtare do harm i o depunere
Ient.

ARGINT

Rdspndire i utllizdri: este intilnit

freovent pe globul terestru Cu
grosiini i extinderi extrem de vanabile. Semnificative 8int argilitele
Itegre on graptoliti din paleozoicul
inferior Intflnittt in Anglia, R. F.

Fig, 56. Argitit Cu piriUL

Germania i Polonia care, uneoni,
atr un eoninut nichcat de cupru
i zinc; argilitele din Michigan
coniuind cia asemenea cupru; forinaiunea Green River, eocen Utah, Colorado, Wyoming (S.TJ.A.);
argilitele cretacice din Polonia; argilitele clevoniene x permiene din
Sao Paolo, Parana, Santa Catalina
(Brazilia), Fu Shun qi Mm (China)
argilitele si disodilelc Oligocene din
Carpaii Orientali (Romania) etc.
Argilitul este folosit Cu precdcre
ca ma Lerie prima in industria ceranuc i a refractarelor; foarte ran
sint folosite Ia extragerea substane1or biiuxninioase (disodile, angilite bituminoase) numite ulciuni
de 1ist; matenic pniml termoenen-.
geticli; extragerea sulfnIui 5i eupru-.
liii (cincl Jo conhin) ; extragerea din
cenua rozultat din arderea arguebr bituninoase, a unor elemente
rare ca molibden, vaaadiu, wolfram
i aluininiu; roziditribe pot 11 fobosite
in agniculturS ca arnendament pentru
soburilc acido, la fabnicarea unor
tipuri do ciment ti ca matenie prim
In eonstrucii.
Argint (engi. silver) : element nativ.
Ag = argint.
Denumu'oa mincralului esto de ongine intinS; orgenturn = argint.
Sisleni de crithrlizare: cubic (izometric).

52
Mod de prezentare: metal alb,
moale, rar in cnistale do form
cubic san oetaedric; masc cornpacta, dendrite, agregate arbonescente cu ramuni mici dispuse dup
un unghiu drept; agregata sub
foim de stea. (V. P1. 10, fig. 3).
Proprietdfi fizice: dunitate 2,5-3;
gr. sp. 10,5; opac cu lucin metalic;
se topeta la 960C; rnaleabil, ductil,
Cu mare conductibiljtate electnica;
solubil in acid nitric.
Cond4ii de forinare: prin rocluccrea
ulfunibor, asociat cu Pb si Zn in
stare nativ; filoane hidrotermal
de temperatur joas5 asociat cu
calcit, san de temperatur irialttt,
asociat cu sulfuri
sulfur de nichel i
cobalt; adeseori asociat cu cupru.
Rdsptndire qi utiliziXri: In cantiti
infIme este coninut In ape do mare,
apoi in stare flativ, Ca amalgam
i that cu aur, platin, cupru,
nichel, galen argentiferA etc. Este
intilnit la Broken Hill (Austria);
KUngsberg (]Norvegia) Chanarcillo
(Chile); Ontario (Canada); Redbeds Colorado(S.U.A.); Bolivia;
Mexic; Peru; IJ.R.S.S.. In Rom&nia
apare asociat indeosebi magmatismului noogon, la Baja Mare, Baia
Sprie, Cavnic, SAcnluib, StAnija
etc; mai ran este legat de magmatismul banatitic la Oravita, Cicbova
Romana.

Fig. 57. Cristal dc argint.

Argintul este un metal cu intrebuinAni multiple: poutru bijutorii, in
industniile chimicA i electrotehnicA,
in fotografie, pentru diverse aliaje,
la confecionarea ogliozilor, obiectclor do na easnic, dentisticA etc.
Arsen (engl. arsenic): element nativ.
As = arson.

A5mALT

53
Sistem do crisaUzaro: hexagonal.
Mod de prezentare: mr in cristale
pseudocubice de obicei romboedrice
freevent in mase niierociistaline sau
mamelonare cu dispunere in benzi
concczLtrice. Culoare neagr cu tente
albicloase sau gri desehis.. (V. P1.
11, fi g. 1).
Propriehii /izice.: duriLate 3,5
3,7; gr. sp. 5,4-5,8; clivaj perfeet; frgi1; opac cu um cenulie;
sublimeaz in aer la presiune norinal qi Ia tetuperaturA do 633C
emanind tin mniros caraoteristic,
otrAvitor. Prczint douA niodificaii alotropice: arson metalic,
cenuiU cu luciu argintiu, casant
si, arsen galben, moale ca cea.ra,
inatabil trecind sub actiunea luminii
in arsen metalic.
Co,uI4ii do formare: mar flat iv,
frecvent in sulfumile din sulfoarsenurile nietalice (mispichel); filoane
hidrotemnialo, asociat cu sulfuri de
argint, nichel si cobalt; rar In moci
dolomitke inetamoi'fozate. Mispichelul este principala sursA do arson
alAturi do aumipigment, cobaitin,
nichelinA.

hidroterxnale ale magniatismului

neogen, Ia Baja Mare, Cavnic
SAcrimb, Ziatna. Uneori apame ca
produs secundar.
Amsenul este folosit in medicinA,
fanuacie, industria sticlel si emailuribr, industria chimicL pimotehnie
etc.
ArtiniL (engl. artinite): carbonat.
Mg2 (Oli)2 CO2 . 3H50 - hidrocarbonat do magnoziu.
Dentimimea mineralului provine do
Jo numele mineralogului italian
Etore Artini.
Sistem de eristalizare: monoclinic.
Mod do prezenare; cristale pris-.
matice subtiri sau aciculare, albe
son gr, trocveut so prezintA In agregate gobuiare sau sub formA do
cruste. (v. P1. 11, fig. 2).
Proprieldfi fisice: dumitate 2; gr.
sp. 2,05-2,1; Iragil; dllvaj perfect; transparent cu lueiu sidefos;
urmA alb; solubil In acizi Ia eald.
Condif ii do forrnare: hidrotermal de
joas temperatumA, de regula depunindu-se pe fisuri, asociat cu brucat
i n:iagnezit. Freo'vent in serpentine.
Thispindira #i uiilizdri: este Intilnit
Ta Val Malenco, Vol Lantemna,
Santa Maria, Lauzo i Einareso
(Italia); Iiigoslavia; Kraubath (Austria); New Jersey ji New York
(S.U.A.).
Artinitul prezint important tiintific-rninerabogicA.

Fig. 58. Cristal do arsen.

Rsp Indite si utitizdri: Sandolo
(Italia); Salsigne (Frana); Cehoslovacia; Hors (H. F. Germania);
Montana 9i Utah (S.U.A.); Siberia
(U.R.S.S.); Ontario (Canada); Belinder (Suodia); Australia; Belgia;
Mexic, Japonia. In RomAnia este
intilmt ca produs pfrometasomatic
al magmatisnrnlui banatitic, Ia Oravia qi Ciclova RornAnA; in filoane

Fig. 59. Crislai do arinit.

Asfalt (engi. pitch): oxibitumen,
gmupa hidrocarburior superioame.
C18}184 - hIdrocarburA superioarA.
Denurnirea este do origino greac:
asphaltos = smoal de pAmint.
Sistem do cristalizare: amorf.

ASTEOFIUT

Mod do prcze.rthrre: mase amorfe

prnintoase mci, colorat negru,
negru brun, cenuiu rind eats altorat, formind strate masi've (lacuri de
asfalt) sau intercalaii stratiforme,
lentils sau pungi in grosfi, nisipuri,
mai mr pietriuri; Ca impregaaii
In calcare, uneori in iisturi cristaline
i roci magmatico adiacento zcnijatolor de hidrocarburi (migrat).
Asfaltul dei sate un mineral eats
considorat free-vent ca roc4 sedimentar eaustobiolitic.
Pro priet4fi fizice: inoale; gr. sp.
0,9-1,2; opac cu luciu gras sau
fr luciu; plastic sau compact cind
prezint4 si spArturA con coidalA;
solubil in aoivonti organici i sulfurA
do carbon; arde en fum jj miros
grau. Do regulA con%ine 10-12% H,
65-70% C i 25-300/10 oxigon.
Cond4ii do formare: prin degradarea
(asfaltizarsa) zAcAmin-telor do liidrocarburi scoase Ia zi sau puse in
contact cu oxigenul prin diferite
fenomenc goologice.

Fig. 60. As fait

(Derna-7'dtdru,
Ronzdnia).

Fig. 61. Manjac (Montcoru),

Rdspindirc fi uiilizdri: in teats
regiunilo petrolifere inten8 cut.ate,

54
exodate, aaociat Cu zAcAminte do
petrol degradate. So Aaete Ia
Baku i rogiunea MArii Caspice
(IJ.R.S.S.); Lacul Bermudez (Venezuela); insula Trinidad; Val do
Travers (Elvelia); Seyssel (Franta);
Linnier ji VorwaHo (R. F. Gemniania);
Mati;a .i Demna TAtAru (Bomnia)
Asfaltul sate folosit in Constmuclii
(hidrofug), in industria udroanelot, in lucrSn de drumuri, en izolant electric, In industriile ehimicA
i petrolierA, cembustibil etc.
o varietate do asfalt mel compact,
negru str5lucitor eats asfaltitul Care,
spro deosobire do asfalt. Sate greu
solubil in sulfura do carbon qi
insolubil in benzinA. Tot din aceastA
grupA face parte grahamituZ, giLsonitut, aThertliul, manjacul.
Aatrollht (engl. astrophylite): silieat
(ortoilicat).
(K, Na)5(Fa, n)Ti2Si5O(O,OH)7
ortosilicat complex do potasiu fier
i mangan.
Denumirea mineralului eats do ongine greacA: astro + phytlon, rolenindu-se la faptul cA mineralul so
prezintA in cristale radiate ca o stea.
Sistetn de cristaUzare: triclinic, uncori
monoclinic.
Mod do prezentare: cristale tabulare
mici; frecve.nt in agregato dispuse
sub forma de stea. Culoarea galben
auriu sau galben-brun cu nuance
rofcate; uneori vorzui. (v. P1. 11,
fig. 3).
Propriet4i fizice: duritate 3,5-4,5;
gr. sp. 3,28-3,3; fragil; civaj
perfect; transparent la translueid.
Cu luciu sticlos (uneori mnetalic)
sau aidelos po fotele de civaj;
urm gAlbuie; solubil in acizi;
birefringeua 0,025;
1,740; y
1,746; z=1,765; 2V=75-85.
Cond4ii do formare: In roci magmatice intrusive alcaline (sionite
nefeinice) qi in pegmatitole aceatora,
asociat cu titanit, mica neagrA
zircon, feldspai. De regulA apare
in cavitAi1c ci fisuxile aceator roci.
RdspIndi.re yi uti1i4ri: Brevig ji
Langeaundflord (Norvegia), undo a

,WGI.T

fot intilnit prima data; pen. Kola

(U.RS.S); Pikes Peak - Colorado
S.U.A.); Narsarosuag (Groenlanda);
Elvi4ia.
Mtrofilitul prezint interes tiinifi.'-minera1ogie.

Rdspindire qi iaiUzdri
deiertul
Atacama (Chile); Ural i Kazahstan
(U.R.S.S.); Australia; Bolivia; Maxie; Namibia; Peru; S.U.A. Cristale
mari frumoase se intilnesc Ia Wallanoo (Australia), jar in lava Vezuviuhu (Italia) Se citeazft cruste de
atacamit.
Atacainitul este Iolosit la extragerea euprulul (Chile) atunci cind
con4inutul este suficient de economic
(eficient).

Fig. 62. Critai de asl.rofihit.

acaini*e): halit.
Ataeamit (engi.
Cu2C1(O1l)8 = clorur hidratat d
upJ,uDenumirea mineralului provine do
Ia deertu1 Atacama-Chile.
Si.itern de cristalizare: rombie (ortoroinbic).
Mod de pnizenhzre: cristale prismatice
fibroase; freevent In mesa compacte
reniforme sau in agregate radiare.
Culoare verde, verde inchis, uneori
verde cenuiu (v. P1. 12, fig. 4).
Propriedi fizice duritate 3-3,5;
gr. sp. 3,75; divaj perfect; translucid
cu Iuciu sticlos; fusibil, colorInd
fiacra In atbastru; solubil in UGI;
r=4,S31; ,=1,861; z=1,880;
2V = 74; (); RX: (d, I) =
5,40 100, 5,00 100, 2,82 100.
Condiii de (ormare: in zona de
oxidatie (p.iria de fier) a zaclmintelor de dupru din deerturi fi
ca produs de sublimara a exhaiaii1or vulcanice. Adesea asociai
cu malachit, cuprit, gips.

Fig. 63. Cristat de atacareit.

Augit (engi. augie: silicat (inosiheat din grupa piroxenilor).
(Ca, Na) (Mg, Fe, Al, Ti) (Si, Al)205
silicat complex de aluminiu, calciu,
magnezin si fler.
Numele mineralului este de origine
greaca i provine de la cuvin Lu]
auge = Iuciu, refenindu-se la luciul
feelor mineralului.
Sister,s de crirtalizare: monoclinic.
Mod de prezenUire: cnistale Cu habitus prismatic scurt, terminate cu
fe%e pinacoidale lucioase; rareoni
izoinetnie; uneoni formeaz mase
granulare comupacte ji agregate
gramilare. Culoarea gni-negru, nogru
sau brim. (v. FL 12, fig. 2).
Proprie.di fizice: duritate 5-6; gr.
Sp. 3,2-3,5; prezintli douA direci

AUR

56

de clivaj la un unghi de 87 ; sp5rtur concoiclalS; formeaz5 freovont

macic; translucid la opac cu luciu
puternic sticlos i unsuro8; urmS
cenuiu-verzuie; znsolubil in acizi;
birefringena0,018-0,038; =167
1,785; y = 1,671-1,741; z = 1,708
1,761; 2V = 25-60; (+): RX:
(d, I) = 2,98 100, 2,52 100, 1,61
100. Varietatea bogat in Fe qi
Na esto numit egirin-augU. Sohiiiie hidrotermale ii altcreaz uor
in uralit (amlibol), elorit, epidot i
calcit (propiit).

Fig, 64. Cristal de augit.

Fig. 65. Augit (S.U.A.).

Condiii de forrnare: constituent al
rocilor magmatice bazice intrusive
(peridotite, piroxenite, gabrouri) i
al celor efuzive (andezitc, bazalte,
fonolite) precum i al produselor
vulcanice ale acestora (tufuri,
cenu); ca produs al metamor-

lismulul de contact i regiona)

(granulite).
I-laspIndi'e si utiUthri: in agregate
cristaline larg dezvoltate este Intilnit
intr-o eerie de mci plutonice din
complexul Bushveld (Africa de Sun;
compiexul Stillwater (S.U.A.); Skaergaard (Groenlanda); agregate cristaline mrunte se intuinese in lava
i rode piroclastice ale vulcanilor
Vezuviu, Etna i Stromboli (Italia);
Kaiserstuhi (R. F. Germania); Auvergne (Franla); Montana i Colorado (Canada); augite erace in
calciu spar in bazaltele i andezitele
(Tin Japonia i cele din Langaj
Oldojuho (Tanzania); Argentina;
IJ.R.S.S.. In Romnia este intilnit
in amfibolitele din fundarnentul
cristalin al mijnilor Preluca, Sebe
i Paring; in rocile intrusive bazice
i ultrabazice paleozoice de Ia Timvila, Gi'eci, Jolotca; in andezitcle
noogene din muiflii Oa, GutSi,
Birgtu, C51imani, Harghita etc; in
uncle diorite (Czneti-Ciungani)
ci andczite banatitice de la Dogriecea,
Oravila Bi1a-Bihor etc.
Augitele a]teate chit folosite Ia
fabricarea colorantilor minerali, Cind
Xormeaz mace i agregate cristaline
compacto este folosit in lucrri
ornamentale interioare (de contrast).
Aur (engi. gold): element nativ din
grupa metalelor preioase.
Au = aur.
Numele miueralului este de origine
JatinA; aurum = aui'.
Sistein de cristaUsare: cubic (izometric).
Mod do presenters: freevent apare
sub forma de granule, foie, fulgi
san soizi, dendrite, pepite (in aluviurn)i foarte rar cristale, mici,
cubice. (v. P1. 12, fig. 3).
Propricidli fiske: duritato 2,5-3;
gr. sp. 15,3-19,3; ductil si maleabil;
rezistent la oxigenul atmosferic,
insolubil In acizi, find atacat numai
do apa regalA; foarte bun condueStor
de c1dur5. i electricitate.
Cond4ii de formare: nativ, asociat
cu sulfuri i selenuri de plumbs

A13RJPIGIENT

67
er, cupru; mai rar asociat en argint
nativ; in. unele Insipuri i aluviuni
spare asociat Cu rainerale grele ca
monazit, zircon, graflai, casiterit,
magnetit etc.
RJ.spfndire j uti1izri: Africa do
Sud: Ghana; Canada; Australia,
Filipino, Japonia, TJ.R.S.S,; S,U.A.;
Columbia; Mexic; Zaii'. In Romnia
este Intiluit in zeminto polimef.njjce inetamorfozate sau in filoane
legate do sisturi cristalino, la Baja
Bora, Crucea, Valea mi Stan
Bozovii etc; In Sloane hidrotermale
i coneentraii pirome tasomatice
polimetalice aferente eruptivului
banatitic, in Ciclova Romn, Oravita, Dognecea, Bia Bihor; in
moane hidrotermale polimetalice sau
numai auriferc legate do erupt.ivul
neogen de In CicIrl4u, Ilba, Baja
prie etc; in aluviuni ale riurilor
Olt, Sebe, Bistria Aurie, Arge,
Ampoi, Someu1 Mare etc.
_4urul este folosit in rnedicin, dentisticA, pentru hij uterji, electrotehnic,
illatur, industria fotografic etc.

P
113

Fig. 66. Cristal do aur.

Anricalcit (engl. auriohalcite): carbonat.
(Zn, Cu)3 (CO3)2 (011)2 = earbonat
hidratat de cupru i zinc.
Numele mineralului este do origine
latin: aurichalcum = minereu de
cupru.
Siatem do eristalizare: monoclinic.
Mod do prezentare: cristale aciculare
subiri, formiud eruste qi noduli in
asoCiaie Cu limonit; rareori in
cristale solitare biiie dezvoltate.
(v. P1. 13, fig. 1).

Proprietdf frzice: duritate 2-2,5;

gr. sp. 4,2; clivaj bun; Jlexibil;
translucid; urmil albastr-v.orzuie
sau ohiar verde; solubil in acizi.
Coloreaza fiaera In verde (cupru).
Este biax negativ i cu 2V mic.
ConditLi de formare: in zona de oxidare a sulfurilor, prin interthediul
solu%iilor bogate In carbonai care
cjrculs in aceste zone.
Chessy
IMspindire si utilizdri:
(Franla); Lauriurn (Grecia); Bergamo (Italia); Mapimi (Mexic).;
Tsumeh (Namibia); Leadhills (Scotia); Utah, New Mexico (S.U.A.);
Grubbenvorst (Olanda). In Romnia
apare in zcmintele do Contact CU
banatilele de. Ia Dognecea, Itioldova
NOuli, Sasca Montanit, .Ocna do
Fier, BAi;a Bihor.
Auricalcitul prezint importan;a
tiiniflca-nainera1ogic.
Aiuipigment (engi. auripigmonte):
sulfur.
= sulfura de arson.
Numele mineralului este de oligine
latinA: aurum pignienturn = culoare
de aur, referindu-se la culoarea
mineralului care seamnt cu cea a
auruluj.
Sistem do crjsjalizare: monoclinic.
Mod do prezontare: cristale cu haMtus prismatic; frecvent sub form
de agregate reniforme, nodulare,
bacilare, cruste compacte i mase
stratificate; colorat galben sau galhem oranj. (v. P1. 13, fig. 2).
Pro priet4i /iziee: duritate mica
1,5-2; gr. sp. 8,48; fragil; elivaj
perfect; transparent clad este in
foie subtiri sau translucid, cu Iuoiu
adamantin; urmA galbena; arde
uor, emanind un iniros caracteristic do sull; solubil in acid azotic;
expus la lumin in aer so sfrimii;
birefringena 0,62; x = 2,40; y
2,81; a = 3,02; RX; (d, I) = 4,77
tOO, 2,44 70, 3,97 60.
Cond4U do forrnare: hidrotermal,
asociat cu realgar i cinabru; prin
alterarea realgarului; ca produs de
sublirnare pe peremii craterelor vulcanice i in crpturile 9i golurile

M)'rVNff

lavelor poraase; exogen, sub form

do efloj'escente, cruste sau mase
pmIntoase, uneori in mci dolomitice
metaniorfozate.
Rdspindire qi utilizdri: Manhattan,
Nevada (S.U.A.); Luhum qi Ujulfa
Georgia ((J.R.S.S.) ; Kurdistan (Tureia); Vezuvia (Italia); Alahar (liigoslavia). In Romftnia este intilnit
ca produs hidrotermal la Baia Mare,
Baja Sprio, Cavnic, SAcSrimb (asociat magmatismului neogen). La
Moldova Nou, Sasca MontanS fi
Bi.a Bihor apare asociat banatitelor.
Auripigmentul este considorat ca
sursA pentru obinerea arsenului;
este folosit do asemenea In industria
vopselelor mineraic, tfibAeArie etc.

58
Propretdfi flzice: do ritate 2 2,;
gr. sp. 3,2; fragil cu clivaj bun;
Translucid Cu lucia sticlos peHat;
puternic radioactiv; fluorescent in
InminA ultravioleta; uor iuHbil;
birefringena 0,03 - = 1,488
1,553; y = 1,510 -1,575; a =
1,521-1,577; 21' =3O60.

Fig 68. Cristai do autunil.

Gond4ii do for mare: in Sloane hidrotermale i in pegmatite; ca produs
dc alterare a unor mineralo primare
dc uraniu, uneori in zona do alterare
a graflilMIOr.
RdapIndire fi utilizd'ri: cruste meg
dezvoltate sint intilnite la Autus,
(Frana); Cuueo (Italia); Washington qi Colorado )S.LLA.); Sabugal
(Portugalia); Australia; Shinkolobwe (Zair). In RomSnia este
intilnit In zona BAia Ilihor,
Autunitul este considerat sursA
pentru oblinerca uraniului.

Fig. 67. Grital do auripigzne:U.

Autunit (engL auuui1e): fasfat.
Ca(UO2{PO)2 . 12}IO = fosfat hidratat de calciu i uraniu.
Numele mineralului este dat dupt
localitaLe Autun din Franta.
,Sis:em do cris.ializaro: tetragonal
(patratic)
Mod do prew.Jare: lamele cu contur
patratic, colorate gr'i dechis sau
gAlbui; uneori in agregate cristaline
intrepAtrunse. (v. P1, 13, fig. 3).

Axinit (engi. axinite): silicat (boresilicat).

Ca2(Fe, Mn, Mg) Al2 (13030H) Si40=
borosilicat complex de ealciu, megnealu, niangan, 11cr i aluminiu.
Denurnirea mineralului provine do
In cuvintul grecesc axinas = no ax,
referindu-se la laptul ca mineralul
este uniax.
Sistom do cristatizare: triclinic.
Mod do prezentare: cristale foloase
si tabularo ce alctuiesc inase compacts, gramilare, colorate brun cafeniu, rolcat, roz, violet, albasttu,
cenullu gi galben. (v. P1. 13, fig. 4).
ProprieM!i fizice: duritate 6,5-7; g.
op. 3,25-3,3; translucid CU IUC1U
sticlos; clivaj bun; UrrnA cenuvie;
birefringcn
0,0095; a = 1,6781,684; y = 1,685-1,695; a = 1,688

AZEESI

-1,696; 21' = 80; (-); RX:

d, I) = 2,812 100, 3,16 90,
3,36 80
Cond4ii de forinare: mineral tipic
pneumatolitic apoi hidrotermal In
geode si fisuri din granite i diorite,
pe cr3pturile rocilor metamorflce,
in zc.mintele metalifere flloniene,
uneori in aoreolele de contact.

XX
/

121
120

fie
ell

tinelor (vezi crisoil). (v. P1. l!,

fig. 1).
Propriet4i /izice: dunitate mica;
gr sp. 2,5-2,6; fllr clivaj; opac
cu luciu sticlos; elastic; nu arde;
solubil in acizii puLerthci; rAu conductitor de cAldur i electricitate.
Condi;ji de formare: mineral metamorfic In sistunile cnistaline; uneori
prin transformnrea hidrotermal a
rocilor ultrabazice.
Rdepindire si utilithri: aparilii innportante de azbest cnisotilic se
cunosc in provincia Quebec (Canada); Insula Cipru; Africa de Sud;
Zambia; Sverdlovsk (U.R.S.S.); jar
azbest amfibolic (amiant) in Noua
Zeelanda; Nua Caledonie; Tasmania (Australia; China; munii
Urali (U.R.S.S.); Puke (Albania).
In Romnia este intilnit in Carpaii
Menidionali, mai ran in Carpaii
Orientali i Apuseni. Exploatabil
este Ia Potcoava, Tsovita, Plavievita, Tilva.

Fig. 69. Cristal de axinit.

Rdspindire fi utilizdri: Scopi (Elvetia); Harz (R. F. Germania); Monzoni qi Baveno (Italia); Cornwall
(Anglia); Ural, Altai (U.R.S.S.);
Bourg d'Oisans (Frat4a); Polonia.
.Axinitul preaint interes tiinificrmneralogic.
Azbest (engl. asbesie,): siicat (mosilicat din grupa amfibolilor - amiantul 9i, fliosilicat din grtlpa 5Crpentinei -crisotilul).
Denuniirea mineralului este de ongine greaca: asbestos = care flu arde,
refenindu-se la faptul c5t niineralul
nu arde.
Sistem de cristalizare: monoclinic
sau rombic (ortorombio).
Mod de prezentare: agregate cristaline flbroase foarte subliri, Ce se
pot separa In firioaro Cu sectiunea
sub 0,001 mm; eclorat alb, gri,
gri-verzui, glbui sau brun. Sc
eunose dou vanieti: amiantul
care este Un amfibol si erisotilul
care face parte din grupa serpen-

011

Fig. 70. Crista de azbest (monoclinic).

Fig. 71, Azbest (TU'a-Banat, RomAnia).

Azbestul este folosit in industria
textil (fibre speciale), In tehnica
auto (frine, izolatori), In eleetricitate

AZURIT

60

i electrotehnicA, Ia cazane cu LoinperaLurA inalt5 etc.

Azurit (eng) izurite): sin, chessylit;
carbonat.
Cu3(CO3)2 (011)2 = carbonat hidratat
do cupru..
Denumirea inineraiului este do oigino francez5; azure = albastru ca
crul.
Si.sletn do crLsiahza.re: inonoclin.
Mod de prezentare: cristale
matice, acioulare sau tabulare; freevent sub LorixiS do druze do oristale
mrunte, mase granulare compacte,
reniforme sau agregate dispuse radiar. Adesea so Intilneso pseudomorfoze do azurit dupS alto minerale;
colorat albastru ca cerul, uneori cu
ntianc do albastru inchis sau violet.
(v. P1. 14, fig. 2.).

Condif ii do forinare: prin alterarea

i oxidarea ininereurilor cuprdere
In zona de oxida4ie (pSlria zcAmintelor do cupru); ca depuncri
hidrotermalo do joasa teinpeiuturll,
totdeauna asociat cu nialarhit i
roci carbonatice. Mai rar in ioci
sedmmentare carbonatice ji gresii sub
Iorm do impregnaii, produse do
solu%iile inercate on sulfa%i de cupru.
Rdepindire
i utilizdri: Chessy
T,
(Frana); Meduorudiansk -NijnIi
hi i Gumeevsk -Sverdlovsk
(U.R.S.S.); Broken Hill (Australia);
Laurium (Grecia); Zair; Pennsylvania; Arizona; Nevada; Utah
(S.U.A.); B. F. Germania. fit homania apare asocial qisturilor enstaline (Cirlibaba, Pojorita, l3Slan,
Bdeni, Orzeti) Vi magxnat.isniiilui
neogen sau banatitic (Cavnic, 134i-

M
olly

Igo

flo

Fig. 72. Gristale do azurit.

ProprietAfi fizice: duritate 3,5-4;

gr. op. 3,7-3,8; fragil; clivaj
satisfactor; sprtur concoidalS;
transparent la translucid Cu IUOIU
sticles-aclamantin; urma albstruie;
solubil In acizi; x = 1,730; y =
1,758; z=1,838; 2V=68; (+};
RX: (d. 1)=5,20 100, 3,67 100,
3,53 100.

oara, Ciiztineti, Oravia, Dognecca,

Ocna do Fier, Tincova).
Azunitul este folosit In lucrAri ornamentale, uneoni Ia confeclionarea
podoabelor, jar sub form& do praf
,,albastru do munte" se foIosete
Ia fabricarea unor fungicide ji vopsele albastre; uneoni en aurafi do
cupru (cind contino 50% Cu).

11]

Babingtonit (engi. babing(one): silleat inosilleat).

Ca2 IFe, Mn) FeSi5O 4(011) = hidrosilicat dc calciu, fier i magneziu.
Denurnirea rninerluIiti provine tie
Ia nuinele. mmeralogniui cnglez W.
Ba hington.
Sislem de cris1a1icare: Lrielinic.
..J4 de prezen.w-e: eristalt, prismatice
c,irte, uneori in forrn de panli,
eok.n1e negru in sprtur proasplit
i athastru sait brun roeat, cind
sint alterato- (v P1. 14, fig. 3).

Gonditil de formare: pne;tniatolitic

si bidrotermal in eavittile bazalte1w,, granitelci i pe erptiie
gxiiuselor.
Rdspindire si utilizdii: parageneze
Cu ke1dspai sint intilnite In granitele
pegmatitico de la Baveno (Italia).
Agregate cristaline asociate en preImit si caleit ro tapiseaz eavitiIe
bazaltelor shit intlinito la Woslield,
Massachusetts si Prospect Park,
New Jersey (S.IJ.A.).
Babingtonitul prezintS interes 1tiint' c-mineralogic.

Fig. 74. Ba.bin1onit.

(engi. Write): sulFat.
BaSO'= cultist de bariu.
Denimiixea ndneralului este tie ongino grcac barys = greu, referindu-se la greutalca speciuic mare a
iaineralului.
Sistem de cristalizare: rombic
Mod de prezentare: apare tie in
ciistnle solitare tabulare, lie in agregate, fie in mase grauulare compacte,
masive, uneori dispuse sub termS de
stalactite, rozete san in evantai.
Bariii.n

Fig. 73. Crislal de bahiugtoni.

Proprieti fizice: duritate 5,5-6;
gr. sp. 3,';; clivaj bun; opac Ia
translucid en luclu sLides; insolubil
in HCJ; birelringena 0,025-0,033;
= 1,700-1,720;
y = 1,7101,731; Z = 1,725-1,753; 21' =
60-76; (+) ; RX:(d, 1) = 2,94
100, 2,88 90, 3.01 80.

IJAUX1TA

Este colorata alb, glbui, rou, verde,

maroniu i chiar negru (clad contine
incluzitini do natura organici 4i
pirit4; mai sar incolor. (v. P1. 15,
fig. 1, 2, 3, 4).
.Prpreti fizice: duritato 2,3-3;
gr. sp. 4,45;tragil; ciivaj prismatic
perfect; transparentS la translucid
cu luclu sticlos; urmA alb; insolubilil in acizi; uneori fluorescent In
tumisiS ultraviolet; hirefringena
0,012; , = 1,036; y = 1,637; z =
1.648; 2V=38-63; (+); RX:
(4, 1) = 3,44 100, 340 90,
242 80.
Cond4ii di formare: hidroternial do
temperatur joas ji mijiocie asociata Cu sulfuri do plumb, stibiu
i argint; in pegmatite, in cavfti
ci flswi din caicare i dolomite;
uneori so forsneaz din deponeri
reziduole do tip earstie san depuneri
din izvonre 1ierbini. Mai este ritat
in cavit4li1e unor mci bazallice, ca
secreiuni si concieiuni in nisipuri
i marne, In cochi)iile unor foiaminliero (Xcnophyophomn).
Thisplrzdire yi WiUz4r: P1ibram
(Cohoslovacia); Cumberland, Cornwall, Derbyshire (Anglia); Monte

Fig. 75. Cri4al de baritsiui.

Fig. 76, fiaritind iii forma do irandafir.

412
Pademno (Italia); Connecticut, Colorado, Dakota (S.U.A.); Sahara;
Freiberg (R. D. Germanli); MagetiWestfalia (R. F. Germania); Grocia; Peru etc. In Romnia este
mntilnitS sub focm de lentile,
filoane si corpuri motasomatice Ia
RAzoare, Cirlibaba, Rodna, Gheirghicni, Luncaui, Teliuc, Ghetar,
Rucchita, Milcin; asociat4 unor
corpuri rnagmatice, la Somova,
Poinna MSrului, Ost..ra; In unle
formaiuni sedimentare.
Baritina este folosit ca sureS pentru
obtinerea bariului, apoi in industria petrolieri (noroi de fozaj),
industria hirtiei i gurnci, pigmentilor etc.
Bauxita (engl. aiixi1e): roc4 sedimentar rezidualli.
Denumirca rocii este do unglue
fraucezi. provenind do in localitatca
Los Beaux.
Mod de prezenlase: snasa compacte
san pmintoase, uneori pisolitico
cu aspect amonf, colorat nib,
gSlbui, rolcat, brun sau bruti nogricios.
Corn poneni: principali - geluri ji
agreg ate criscaline do hidroxizi de
alwnmiu (50-80%) pnintre care
gibbsit A1(OH)3, boebmit A10(011)
i diaspor AlO(OH)3 ; subordonati limonit i caolinit; impurstti =
cuart,, calcit, he.nia'tit, vanadiu,
crom losfor, arsen, sull, nzaoguri,
zinc, beriliu si prninLuii rate. Mai
routine 10-15% api. Dup protlominarei minesalelor piicipak so
deosebese bauxite diasporke, bohmitice, gibhsitico etc. (v. P1. 10,
11g. 1).
Proprieldf I fizice: coeficiont do ttiri
slab pusiA Ia monte; gr. vol. varhtbil5.
1900-2300 kg/m3 ; porozitale si
peiiivabilita te do asenienea vuriabile depnzind do gradui do compactitate. Cind OsLo coxnpuetA preziat
spiturii concoidahi i este asprA
In pipilit; insolubil in acizi.
Condi$ii do formare: in regiunila cu
dimS tropicalA si subtropical. prin
attoraica rocijor care contin canti-

63
tti k'nari de aluminlu ca produs
rzidual format in urms dizolvrii
i Ievig5rii ealcarelor bogate in
alurninlu de etre apele subterane.
RJspfndire yi ui1iAi-i: Kazahstaxi,
Siberia. lire! (U.1LS.S.): Reg.
Lacutni Balaton (Lmngaria) les Beaux
iFrana); Brazilia; lugoslavia;
Ghana; Ansi ralia; I 'iclia; Grecia;
Richmond, Arkansas, Massachusetts
S,l3A) etc. In RcmAnin e.ste
IntilijitI in nittnii _kpuscni ca produs
rezidnal PC caleare, in Dobtogea,
Carput.ii Oriejitali etc.
Tlanxitn este considerat tnt sursd
maor periti'u ohiiierea aluniiniuliii; niai este folosit In indutria
chimic i a refractarelor, industiia
abrazivilor etc.
Bazalt (engi. basalt). rocA eruptivA
extiusivA, neovalcanicA.
Cltimisni.: inafic, SiC12 _ 52-65%.
Denurnirea rocii cste do origiuc
afriran5. hasaites = piatra neagrL
Mod de prezentare: structur holocristalin Ia hipocristalirta sau cornplet vitrofirica; textur niasiv. In
general sa jrezintit ca 0 mas4t granularii finA in care se disting fenoens tle de p!agioclaz, piroxeni iti
oliviii. Sc fragsnenteazA (despie&)
in colo;ute prismatice penta san
hexaganale, thai rar sub forrn de
sorii, boinbe si tije en zone bogate
in vneule utnplute cu caibonati si
zcoliti Curgerile subnitn4ne prednt
strueluni si forme earacteriSlice 1i
'int denuinite pillow-lava. Uncle
curgeii hazaltice inglobeazs fiagmimic de roci intilnite in driiinul br
ascensional snu rupte din ptn'4ii
canalului plin care urea magma.
kragmen Lola sint itinnile xCnoiitc
spre dosebire de hiaboclastite care
sint alcAtuito din sticla rnalic
rezuItau-t din lava bazulik rAeit
brusc in coOtact cu pilizele de ap
zncteoiieA san de zAc5.xnu1t intuinite
in drumub situ Do asrLneitea apar
fragmente rupte din roci de udinci nie
din care an szult.ai Inssi lopiturile
bzaltice. Baialtele prc'iiisl .1 cubori
enuu, teniiii-brune, b ri oc sail

BAZALT

negricloase cu iiiiaifle roseate. Vanetatea holocnistalingrunoas lipiti

do ofivina so nuenelte doterit (v.
P1. 16, fig. 2).
Coenponen(i: principal= plagioelaz
(labrador, bltuwni(}, piroxeni (augit, hipersteii) ; accesonii = cuar,
olivin, magnetit, ilmenit, apatil,
sticl; aecidentali = anifibol (lionir.
blendA bnittiA), biotit.
Proprithi(t flzce: coeficient de tune
foarte mare 25-30; gr. vol. 25003200 kg/rn3 ; compact; absorb4ia de
apt, poicizi tatea si peemebiIi tatert
Lint practic. itube; rezistena Ia
cumpresiune 2500-3000 daN/cni 5 ;
rezister4a la oc 45-50 daNem/cni3 ;
rezistenta In uzur ogLe cupsinsil
intre 0,05 ji 1,5 gfczn2
Cond4ii do [orniare: rocit exLrusk'r
tipic foninind curgeri suprapuse do
lavti fre.event intercalate en sconii
sau depozite sedimentare (facilitind
stabilir(-a vijstai eriip)iunilar basaltice). Sc deosehesc bazalte do tip
toleitic care couulin frecvent cuar
i sint lipsite do olivin d bazalte
do tip alcalic (alcalibazalte) cure sint
bogate in K i Na, cos4in crllvinci
si sint fotmiste la adlncirni n'ai ntani
decit tobeitele, astfel c In compozi;ia Ion mi int.nul decit a mica
parte do roci topite din nAantaila
supersoarL
lizdri: bazalielt- au
Rdspfndire Oi
a largA anie tie rssptndire Iliad
intllmte atit in fornialtuisi jecejute
(neogene Vi cuateruare) cit Ri u.u 'L
vechi (palcogene). lormeazA curgezi
en separatli cohrninare in Platoul
Central Frances; Siberia (U.BS.S.)
Podisul i)cksn (India); islanda;
Groenlanda America de Nord; IL
D. GermanA etc. Couuni vuicajiice
uriase slot inlilnite in Hawai 1i In
multe alto insult, ale Oceanului
Pacific; tie asenienea fornuerizri
fihsiane si shun. In Rornnia Oslo
intilsuit. la Races, Rupca, Bogata,
Brani1c, Malna, SArma, Detunata.
Bazaltul eLte fologit in constructii
do drunutui (ose1e si ci fratc) sub
forma de balasi, criblurA, payola; In
prepararea hrtuanclo.r; cons LrUCii

EAAT

ziduri do sprijin, baraje, poduri

etc. Uneori slat folosite si pentru
olflinerea potasiului necesar amendamentelor agricole.
Bazauit (engi. basanite): roc magmatic extrusiv.
Chirnisrn: mafic (bazic), Sj05 = 52
65%.
Donumirea rocii provine din Jirnba
francez basanite.
Mod do preaenta1e: struetur porflric tipic (fenocristale diseminate
intr-o mas cu aspect pmintos)
textura masiv-grumloasA sau vacuolar%. Colorat cenuiu inchis, uxienri
cu nunne albAstrui.
C'orn ponenfi: principali = plagioclaz
(labrador, bitownit), augit, nefelin,
leucit; accesorii = horobjendA brunA,
hiotit, magnetit, ilmenit, sodalit,
accidentali = analcim, zeolii.
Proprietdi fizice: cooficient do trie
modest 6-11 gr. vol. peste
2200 kg/m3 ; porozitatea peste 5%;
coeficient do absorbic peste 5%;
spctur neregulata; nu este atacat
do coizi; rezistena do rupere Ia
Compreszune 600-1100 daN/cm2.
Condif ii do formare: curgeri si dikeuri asociate bazaltelor alcaline.

Fir,'. 77. Buzanit cu leucit (Italia)

Rd.qiLediro i ufiliziiri: bazanit cu
elehu este intilnit In insulele
Ca,uire, Azore, Madeira, SI. Elena,
prectun iin Tasmania (Australia),
f)unediu (Noua Zeeland), jar basanit cu leucit este Citat la Monte
Soma ji Veznviu (Ilalia). Bazanit

64
comun mai este Intilnit In Uganda,
Tassili (Sahara), San Carlos -Arizona
(S.U.A.),
BazaniLul este folosit ca piatra do
construcie, indeosohi sub formil do
placaje i dale.
Becquerelit (engi. bccquereiit.e: oxid
(hidroxid)
21JO . 3iIO = oxid do uraniu hidratat.
Denumirea mineralului provine de
la numele fizicianului francoz Henri
A. Becquerel.
Sistem do crietatizare: rombic.
Mod do prezentare: cristale inici
rombice, uneoni In agi'ogate pseudohexagonale. Culoarea brun-galben.
(v. P1. 16, fig. 3).
ProprieU4i fizice: duritate 2-3;
gr. sp. 5,2; fragil on Clivaj perfect;
mr prezint insole; translucid en
luciu casinos la adamantin; urm
galben5;'x 1,735, y = 1,820, z =
1,830; 2V
31; (-).
Condijii do formare: hidrotermnal sau
ca produs de alterare (oxidare a
zcmintelor do plumb).
Rdzptndire fi railizdri: in Zair, la
Kasolo Shaba undo este asociat Cu
anglezit i cuprit; Bavaria; Canada,
Is Marele Lac al Urilor; Argentina;
Jugoslavia.
Becquerelitul prozicct intones tiinifie-mineralogic.
Beideht (engi. beidelite): silicat (fibsilicat din grupa mincralelor argibase montmonilloniti ce -smectice).
(Al, Fe)2(OH)5(Si, .Al)4050 . nH2O =
silicat de alurninlu i Her.
Denumirea mineralului provine do
la regiunea Beydel -Colorado, tmde
a lost identificat poniru prima data.
Sistern do cri.statizare: monoelinic,
Mod do pre.zentare: agregate onstaline; Inoovent mase pmintoase,
amonfe i pulberi; asociat Cu moatmorjllonit. Culoare.a alb en rntane
ccnuij sau verzui. (v. P1. 17, flg.1).
Proprietdfi fizice: d unitato mica 11,2; gr. sp. 2,4-2,6; disociabil i
unsuros la pipait; opac cu luciu
mat; birefringenla 0,009-0,03; x =
1,481-1,609, y = 1,502-1,61,0, Z =

HENTOMIT

64
= unie; IL\:: j il.
IJi1-1,I30;
Ii - 7,11 100, 151 100, 4,115
10)), 3,02 - LW). Insolubil in acizi.
f ondtii de formaie:

in zona

tIiarc u rocilir niagmatc bazice

i ultrabazice: in zona dv oxidare
i z5c5rniritclr'r di' stibiu i rnangan;
To iinrJc 1nssuri Si cernoziomuri
Inrinate pe roci magniatice; prin
3tprarea imor cPniLse vulcaruce-.

Rsispindire si liliniri . este eil;at Ia

Diablo Range In l intitill San Benito.
California (S.U.\.).
Beni),oitul estv folosli ca pi.t
pretioas.

<T>

Fig. i. Cri.Jssl d' lipnjlojt.

J"ic'. SO. b'emtoz.L (S,L.A.).

R pint u'e .i zilhliri: Bevilci -CoinFlalibovek,
rJu. Missouri
Lirrn;siovsk -Ural (C.R.S.S.) in
ttiiitc.inia se in tibseits' pe valea
Carasu -L)obrogca i la Oena Mure.
Ilnidelitiut este folosit in industria
cCrasuiC, textilS, farmareutich, hirtiei. alinserttari. ete.
BeniLoit

(mgi.

benitoilc)

silicat

'iCIOSiLiCO

}'LiTii3O9 = silicat un bariiu si titan.

L)enumirca mineraluliii piovine de
la regiune-u San I$cnito, California.
Sjx/n de (rsa!iPre: IxaonaI.
.lh.d de 1,rc';sn)are: grisl.al plismalice, bipiramidale, scurte., culorat in
djvrse nuane do albastru-violet.
P1. 17, fig. 2(.
Pro prieMfi fizce: duri ta to G,25; gr. sp 3,75; translucid la
transparent cu 1i.tciu sticios; clivaj
bun; fluorescent in 1umiril ultraioIeta; bnefringena 0,047; n,=
1.757 n=1,804.
(onditii de fal-mare: filoisian in
,sturi cnistaline, asociat en serpenA
tinit; paragenetic Cu neptunit, albit,
na trout.

Rentonit (engI. heniozsite): roc sediinentara pelitir'g cliii grupa argilelor

irii,nt ulorilloni Lice.
I)cnuinirca niineralului pi'ovine dn
In Inealitatca Fort Benton, S.U.A.
Mod de prezcritwe: mase pfinitntoase, uneori eunipacte. CoflStituite
din particule )oarte fine, in mare
parte coloidale, aIc.ituind strate,
lentik Sau pungi in rnstpun, gresu
San argue marnoase. Este colurat
alb, alb-galbui sau alb-alLSsuui,
uneori verzui bind conine nontronit).
Cu aceIeai caractenistici se prezini
Si OSCtTfljlti Si hill4l )kffke1itu1)
care slot argue hentoniuct smectice
frecront untIlnitc in 1J.R.S.S.
Componers(i: este o varietate de
inontmonillomt CU Ufl contiflut Variabil tie caolinit, illit, beidelit.
Proprieldfi fizie..e. macic; gr. vol.
1200-100 kg/m3 ; unsurosla pipit;
putero snare de absorbtie; in prozenla apei se umfl nurindu-i
volumul de 8-9 ori si manmnd un
miros caractenistic dc humS; plastic; tixotropic (Indecssehi bentonitul
calcitic).

BERIL

CondiU do formare: prin argilizarea

(alteiarea) prodnseloi' piroelastice
(cenue1or vulcanicel.
Rspindire fi utiliziiri: Gumbri,
Askania - Georgia in asociaie Cu
1luoridic (U.R.S.S.); Mississippi,
Wyoming, California (S.U.A.) ; Panza
(Italia); Ungaria; Japonia; China;
Polonia; Franta etc. in Ronjnja
este Intilnit Ia TuIri - Mehedin;i
in forma%iuni badeniene; Vales
chioarului in 1'ormapuni eocene;
1znare - Maramiire, in lentile ocalizate in calcare esistaline; Negreti i Racn, legat do foci Inagmatice ncogen i de produsele de
niLerare ale acestora; Sndu1eti Cheia, Gusasada, unde apart ca
produs do alterare a tufurilor andezilive
poillrice iar la Rugi ea
produs de alterare a unor tufuri
dacitice sarniaicne.
lentonitul este iak,sit In industrijie:
textiI, farmaceutic1, cosmctic,
sapunului, medicin, foraj ului, railnrii, alimentaril etc.

Cristalele so dezvolt6 sub forms do

piisnle hexagonale de dimensiuni
man, uneori enorma (maf multi
maui luugime, en. Val Codero Italia) cc so teimin brusc, Cu fete
fin striate. Ct*Ioare In nuaue diferite: alb CtflUiU, alb gAibui, alb
verzuj, verzui San albastru-verzui.
Cristalele ga]bene transparento se
mimeec helodor, cola roz rnarganit,
albastre acl'arnarir& jar colt "-erzi
srnarald. (v. P1. 17, fig. 8, 4).

X1

Fig. 82, Crisial do Lenit.

Fig. 81. Bensonit (Ciugud-Oarda,

Ro:nd ida).
Beril (engl. beryl: silicat (ciclosilicat).
Be3A)2Si6O18 = alumosilicat de beruin.
Numele mineralului este de origine
greac: beruflos = identie, referinduso In irizaiile mineralului.
.Sislem do eritalizare: hexagonal.
Mod do prezeniare: frecvent Be prezhLt sub formil do cristale prismatice solitare, mai rai In mass
graniziare corupacte sau in druze.

Fig. 83. Bent, varielatea ,naranh1.

Propnief5fi fizice: duritate mare
7,8-8; gi' sp. 2,6-2,9; divaj
bazal perfect; transparent In translucid cu luciu sticlos, uncurl opec
din cauza inoluziunilor; urm aIb;
insolubil in acizi; uncle varieti
sint fluorescente in Iuminii ultra-

67
iolet;
birefrmnenta
0,009; n0 = t,567 1,594, n
217 = 006); H);
1,563-1,586
RX (a, I) = 2,87 100, 3.25 90,
7,98 90,
Crjnclitjj de formare: Frecvtni in
Sloane pegmatitice i pacumatolitice; in roci granitice i de contact;
iii krmaiuni hidrotermale de ternperaturS malta (graisen); paragenetiC Cu ciiar%. spoduinen, casiterit,
magnetit; mci mc In Sienite ncfcfinige 51 roci metamorfice (sisturi
biotitice); remaniat in ahiviuni
mpreunS CU Zi1'COfl i rflagnetit.
Thai
Rspindire si ufthzdri:
ft.R.SS); Albany, Dakota i Middlatuwn - Connecticut
(S.U..A.):
Minas Gerais (Brazilia); R. D.
Germanii; Cehoslovacia; Mizo
;Columbia) z Mexic; India; Italia;
Seal Lake (Canada) ; Australia; Nor.
egia. In Roiunia apare in Sloane
pegmatitice la Teregova, Armenis,
R5zoare, Muntele Mic, iar in aluviuni
este Intulnit pe vilo rIurior cc
.ieaz ruasivul Muntele Mic.
Berihul este folosit In aliaje speciale: CuBe, MgBe, NiBe si
AlBe pentru obiinerea unor materiale rezistente la efort.un mecanice
i coroziune (pentru laglire, in aviaie
etc.), mnstrumertte ehirurgicale, pietie
preioasc, etc.
Ber*raudit (engi. bertrandite): silicat
sotosilicat).
Be4Si3O(OH)2 = hidrosilic.at

de
beriliu.
Denumirea zriineralului proviDe de
la nurnele mineralogului B. Bertrand care 1-a identificat.
Sistern ec cri.ctalizare: mombic (ortoroinbic).
Mod de prezentarc: eristale prismatice
ran tabulare, freevent prezentind
pseudo.moifoze dupA beril. Culoare
I&1bui san incolor. (v P1. 18, fig. 1).
Pro prieti fizice: dujitate. 6-7;
gr. sp. 2,6; clivaj perfect; macic
comune; transparent Ia translucid
cu luciu stic]os; ineolubil in acizi.
Coruljlij de /'orrnare: este constituent al pegmatitelor granitice,

morn
filoane bidrotermalc i aplite, in
paragcnezS cu heril.
Rdspindire si. ulllizdri: sub fornA do
cristale hine dezvoltate se gse1.e
I n S,U.A in pcgmatitele din regiunea Mount Anterior - Colorado,
Portland - Connecticut ci Bedford
New York. Mai este cUnoscut In
A.nglia, Brazilia, Cehoslovacia, Norvegia, U.B.S.S.

_r_

Fig, 84. Cristat cit berirandit.

Bertranclitul prezintS interes tiinific-mincralogic.
Biotit (engi. hiotile.): silicat (filosilicat
din grupa micelor). K2 (OH)4(Mg,
Fe, Al)6(SiM)020
silicat complex
de aluminiu, fier si snangan.
Numele mineraluini este de origine
francezA, find dat in amintirea
naturalisthlui J.B. Bit..
Sietemn tie ristalizare: monoclinic.
Mod cit prezentare: cristale lamelare
pseudo kexagonale, frecvent in foie
sau agregate foioase, de euloare
neagr (mica neogra), negru brun
san negru verzui. (v. P1. 18, fig. 2)

Proprietdji fizice: duritate 2,5-3;

gr. sp. 2,8-3,2; clivaj perfect dup5
baz; flexibil si elastic; transparent
In translucid, cu luciu sticlos puternic; solubil In 115504 Ia calrl;
birefringen:a 0,04-0,08; x = 1,565
1,625, y = 1,605-1,696, z =1,605
1,696; 2V = 0-25 ; (-); RX:
(d, I) = 9,818 100, 10,0 101),
3,32 =70, 2,68 50.

IIISMUT.

Gondilii de funui.rc: in roci magmatice intrusive i extrusive Vi

In roci metarnorflce, }kernaniat in
roci sedirnexitarc: pelite, psainite i
pseflLe (unai ray).

Fig. 8. Gi'istal de boil.

RitspindLre fi utilizri: are o vasti'i
rrtspindire in scoara terestili, find
intihuit In diverse tipuri de roci.
Cristale freunos dezvoltate apar in.
Brazilia, Italia, IJ.R. S. S., Norvegia,
Celiosloyacia etc. In Ronn'inia enstale irtari apar in pegmatiteic din
masivele Gilgu, Lotro, Polana Rusc,
Sehe, Sernenic.
Biotitul so foloscte ilneoni in construcii, Ca ivaI:ria1 sclipitor in
mortare si la fabricarea unor obicete
de podoabli.
Bisruut (engi. bismuth)
ilemeiit
flatly.
Bi
Denuinirea inincialului (eleinentulul)
Be pare cii este cia OniglIle riiglez:
br.srr,iah.
Sislem de erislalizare: hexagonal.
Mod de prozenUwa: iar in cristale
sau granule disaininate en contururi
neregulate: frcvent in rnase lame
lace, foioase i agregate deridritico.
Culoare roz, alb-roz sau roz-roscai,.
(v. P1. 18, fig. :3).
Propriehl;i fizice: duiitate 2-2,5;
gr. sp. 9,7-9,8; elivaj bun; opac
Cu lucia mefalic; si>iubjl in acid
azotie; nernalealil si diamagnalie.
Condifii de forrnare: in stare nativ
inch a forma eoncentrafii insemnate;

(tS
hidrotermal in pegmatite; In zhchminte de staniu si wolfram, asociat
eu ztichel, cobalt, argint, cositor i
sulfuri de uraniu.
&ispindire f i utllizhri: Tasna, Oruro
(Bolivia); Cornwall (Anglia); Annaberg i Schneeberg (R. F. Germania);
Ontario (Canada); Erzgebirge (R. D.
German); Konsgberg (Nuivegia);
Monroe, Connecticut si Boulder{.oloracio
(S. U. A.);
Traverasela
(Italia). In Romnia este Intilnilt
in Sjsturj cristaline la Bdeni; In
filoane legate de procese maginatica
Ia Lipova, Oravila, Giciova Rornhnii,
Dognecea, Oena de Fier.
Bisiiiutul este folosit in diverse
aliaje, in industria farrnaceutich si
cosmeticit.

Fig, 86. Grisia( de bis,n,it.

Bi,witina (ongi. liismulhinite):
Iurii.
111,53 1= sulfurli do bismut.
Denumirca mineralului Oslo, probabil do origfne englezh.
Sistem de cristaUza,e: iambic (oi .0rombic)
Mod do prezentare: cristale prisinatice aciculare cu striaii fine sau
agregate granulare, compacte sau
dispuse radiar. Culoare albil cu
nuanto cenuii qi cu ieflcxc galbene. (v. P1. 19, fig. 1).
Proprict.dfi flzice: duritate 2; gr.
sp. 6,8-7,2; clivaj perfect; ulexibit;
opac cu luclu metalic; solubil in
acid azotic.

BLENDA

Condiii d8 forrnae: liidrotcrmnl de

temperatur inijiocie (in pegmatite
i aplite); apare in paragenez4 cu
.vgin(., cobalt, cositor
Rspndire i i.Liliz5ri: Cliorole si
Tasna, San Bahlaincro, Liallagua
Bolivia); (ornwoll (Anglia); Cerro
de Paso (Peru); Australia; Suedia;
Mc.ic; Canada; Had dam -ConnectiCut (S.U.A.). in Romnia spare
it, uncle zctminte de sulIuri din
isturilc cristaline Ia Crucea si Bahna;
in atcaminte hipoteriiiale i de contact asociat mag-InatismtilLti banatitic Ia Oravia, Cidova Rnnin,
Liognecea, Ocna tie Fier: hidronitnial asocia t magtitatisinitlui neoen Ia Jiondol si Ziatna.
Bismutina c.ste o intportant sins
de bismut.
Bxbiit (engi. bicebyite): oxid
oxid de fier i man\In, Fe)gO3
-

gan.

Denumirea mineralului provinc de

la it umele nuneraloguIui Maynard

Bixby din Utah, care i-a descoperit.

tr4l~~
Fit. 87. Cristat de bixbffl

Fig. 88. Bixbiit pc cuorj.

Siste:n de cristalizure: cubic (izon'ietric).
Mod de prezeniare: cristale cubice
maclye cu macIc de intrepLrundere

videntt, colorat negru cu reilexe

brunc-aibiistrui. (v. P1. 19, fig. 2).
Proprn'fdfi fizice: duritate &i-6,5;
gr. sp. A,5-5; clivaj slab; Urm
neagr; opac cu lucitt metalic;
solubil in acid azotjc (atacat lent).
(ondiii de formare: in envitiIc
incilor rjohtice alterate.
Rdpindh i wilizdri: Thomas
Range -Utah (S.U..A.); Ribes -Girona
(itania) ; Stipar i Chhinswara, in
zcminte de mangan (india); Lngban (Suedia); Postinashurg (Africa
dc Sud).

Bixbiitu] tate considerat ca surs

pentru ohinerea mangaitulw.
Blenda (engl. sphale.rite), sin. slalent: sulfuiL
ZnS = sulfur tie zinc.
Denumirea mineralului provine de
la euvintul grecese sphleroa =
ton, refer'indu-sc Ia culoatna mineralului Si luciul acestuia
Sistem de cristalizare: cubic (isometric)
Mod de pi'ezenlare: mace compacte
cu structuifi g-ranuIar, uneorl uor
tibroasS, mal ran cu aspect reniform.
Cristalele izometrice bicia dezvoltate, ulmori cu collunile user rotunjite Se intilnesc in druze. Culoarea
vaniaz de la galben sau brim
rocat In negru lucks )tierul), roz,
verde saa chiar incolor. Se CuU0SC
rnai multe varieti dc blend,
printre care: cvurtzital (Zn, Cd)S
care este o niodilitatic hexagonaifi
a Sulfurii tie zinc, cu )uciu adsnantin qi cu on etintinut jidicat tie
cadmmnu ; iarnioiitnl., (Zn, re) S'
colorat itegru i coninfnd fiet';
cJeiofanol (ZnS), jitiolor si trans-,
parent przibranii?ui (Zn. Cd) 5,
V.Lre ermine, uneori cadmiu.
t. Pt. 19, fig. 3).
Proprieiiifi fizice: turitat(, ,5_4
g. sp. 3,9-4,2; Loai-te Iragil; clivaj
perfect.; transparent sau tianslucid
tu htcjii adatnantin San rsrnos.
Varietatea bogath In lien (manniatit) esLe opacS cu Iuciu me-talk.
Urma golhen SOIl rolcati; soluhil
in HCI; izotropA si pronunlat die-

B 5M1T

70

lectric. Birefringen mare; n

2,397-2,17; RX: (d, I) = 3,12
100, 1,91 80, 1,631 70.
Condif ii de formare: hidrotcr.mal in
zAcmiflte n1etaicre, asociatA cu
galent, pirit i ealcopiritil, mai rar
so formeaza in procese metasornatice de contact si pa oak cxcgen (In roci sealmeritare, inclusiv
carb urn).
Edspndire fi utilizri: Przibrani
(Cehoslovacia); Santander (Spania);
Trepea (Jugoslavia); Alston Moor
(Anglia); Joplin -Missouri, Kansas,

Sprie, Caynic, Ilba, Herba, Cu-libaba, Pojorita, Broteni, Blan etc,

undo este Intilnit fie in fikane
hidrotcrmale, lie In isturi eristalino
sau In corpuri pirometasomatice.
Blenda este Un minereu de zinc t
uneori do cadmiu; do asemenea
este folosit la prepararea ,,albului
do Zinc" si a ecranelor fluorsOCnte
Bhmt (engi. boehmite): hiciroxid
(o)dhidroxid).
A1O(O}f) hidroxid de alwniniunionohidrat.

Fig. 89. Cris.a1e do blend.

Oklahoma (S.LJ.A.); Carrara (Italia);
Binnental (Elvelia); Sullivan (Canada); Oruro, Potosi (Bolivia). In
Romnia apare la Baja Mare, Baia

Denumirea inixieraluluj provine do

la provincia Boehmia.
Sistem de cristalizare: rombic.
Mod de prezeni.ire: cristale rombico
mici, lamelare san agregate ranulare, incolore san colorate nib en
nuane giilbui.

(Apuaeni,
Romnia).

Fig. 91. I361irnit.

Fig. 90. Crisa1 do bohrnig

Proprieti4i fizice: duritato

gr. sp. 3,0-3,05; clivaj perfect;
transparent Cu luciu sticks sait

BORACST

71

sidefos; insolubil in acizi birehingena 0,015; x = 1,640-1,650, y =

1,650-1,660,
z = 1,650-1,670;
fiX: Id, I) = 2,3'4 10.0, 1,849
101), 1,306 100.
Condiii de forinarc: rcz.idual in
zcSmintele de bauxitS hidroterma! Ia temperalura joasa; In unele
pegmatite, ca prothis de altorare a
nelelinului.
RSspindire si utitiziiri: in bauxitele
din zona Ariege (Frana); Boernia
(Cehoslovacia); Arkansas (S.U.A.)
Ayrshire (Sco1ia) ; Ural (U.R.S.S.).
In Rornnia este intlittit in bauxitcie
tim muntii Apuseni.
Bhmitul asociaL cu gibbsit si dinspor reprezint sursa din care so
extrage aluminiul.
Bolcit (engi. boleite): dorurS din
grupa lialoide.
9PbCl2 . SCu(0IT)2 . 3AgCI . I10 =
hidroclorur4 de plumb sl cupru.
Denninirea mineralului provine Ie
In localitatea Boleo, California.
Sistern de cri,stalizare: tetragonal
I petratic).
Mod de prezentare: cristale maci ate,
de regulS abservindu-se Concreteri
intro t.rei indivizi (concreteri forme41z5. ci on alto mincrale haloide)

Fig. 92. Cristal de boleit.

este culorat albastru san albastru
deschi. Iv. P1. 19, fig. ).
Propricitii fizice; duritate 3,5; gr.
sp. 5; clivaj bun; translueid cu
Iuciu stielos; urm albastru deschis
Cu nuane cenusii; solubil In acid
azuti; insohibil In a$.; fiX: (ti,
1)
4,40 100, 3,83 100, 2,69
100, 2,32 100.
Conditii de formwe: cristale solitare
San agrogate reniforme In zona de

alterare superficial a depozitelor

sulfuroase si In zona do splare
(filtrare) a argilelor reziduale.
Rdspmndire ei uiilizdri: California;
In ininele tie cupru din Chile;
Broken Hill (Australia) ; Tiger-Arizona (S.U.A.).

Fig. 93, Boleit (BoTeo, Mexic).

Boleitul prezint5 interes Liinlificmineralogic; foarte rar OSLO folosit
ca surs de eupru fi plumb.
Boracit (engi. boracite): borat.
borat tie
(Mg, Fe, Mn)3 (C1)137 015
magneziu putind coniue fier qi
Inangan.
Provenienla denumirii - mineralului
nu este cunoscut.
Sistern do eristaizare: rombic, boracitul P -sub 265 si cubic boracitul
-peste 263.
Mod de prezentare: cristale solitare
sau agregate granulare sau cu aspect
fibros cind este alterat (hidratat);
poate ap.rea sl Itt mase compacte
fin granulare si In concreiiuni. Cu
bare alb-gthuie sau verzue. (v P1.
20, fig. 1)Proprietdi fizice: duritate 7; gr. sp.
2,95; clivaj bun; transparent cu
Iueiu sticlos pronuntat; solubil in
HCI; 0550 un absorbant puternic;
l)irefriflgoflfa 0,01-0,011; x = 1,658
1,662, p = 1,612 - 1,667, z =
1,668-1,673; 2V = 83; (); RX:
(d, I) = 2,085 100, 3,044 70,
2,72 50.
Cond4ii do formare: produs al deshiclratdrii bora1ilor de magneziu alec-

BORAX

72

atfi de procese nietamorfice; priu

procese evaporitiee asoelat Cu Cfli'nalit, silvin, rare gemb i gips;
din so1uij cu'culatorii (foimind eonCretiUfli)

renL la translucid cu Iueiu stielosunsuros.; urm aIh; solubil in

X = I ,i'i4Al, y = 1,4 68, z =
1,471; (); 2V = 390

CDI
/D 1/U

Fig. Pi Cristal de borax.

210
Fig. 94. ('risa1 de borac.

wilizdri: in zcbmintele de Ia I[anovra (R. F. Germania) si la Stassfurt (R. D. Cerrnan) undo picintb i iwiportant.k
econo,X)lc Bind folosit in diverse
ramuli iridiistvialc, iiiclusiv Cii sursii
de magneziu.
Rdspn4iie fi

Borax (exigi. borax) borat din grupa

boratilor hidratati.
Na2B407 . 10I10 burai de sodiu
Iiidra tat.
Denurnirea inmeraluhu pare sli lie
tie
no porsall burah, preluat
de Iraneezi Ri txanslormat in batwach.
Sigtrsn. do crjskdizore: monoclime.
Iliad de prezenare: eristale prismatica
sewto cu striatii veiticale; freevent
sub formi de muse pmintoase.
CInd eso ex pub limp indelungaL
in aer useat se translorrnti intr-o
pu)bero cristalinii (se deshidratcaz).
Culoere alb-cenuiii, gblbui, a1h0triii, verzui ran iricolor.
Pro pri.eldli fizice: duritate 2,5;
gi. sp 1,74; cIi'uj perfect; transpa-

Fig. 96, Borax (S.('.4).

Fig. 9. Borax (Pe;).

('ondtfui, d fosmare: produs al pioeesului do evaporaie, in laeuri sIlrate
i lagune, mai rav sub form do
eitiStt in dCCrLUri.
Bar pindirc i ufilizdri: pa trmurUe
lgcuiilor din Tibet., Casmir, Lob
Nor (China); Argentina; Death
Valley, San Bernardino, Clear Lake

BO5 LAN CERIT

Boron (California) Chile Peru

regiunile Taman

lurcia; VR,SS. In
i Kurei.

L.raxul &se tobisit la obtincroa

avidukii boric, prepara ca eina1ui'i1.r, indtstria siiclei tvase do laboi ad ustria bktiri do ealitate
iperivail
i iriconi bust ibili, in
1odieitii Ott.
Bisrnit (engl. bornife)

sulfur.

1115 FeS
suliut OIC clipili Ri ILr.
I r'rluTnhjO3 rninraIuIui este dai d-

iiipzi numele mineralogului auistriac

I vu' Uorll,
'u FL'f?l
di' i ,italizare: cubic (ii.oI

3!t#d de piau?iare: ray sub form do

'ritaIL Iieivnl Itt misc counparte
ia ienpieguiatii. Cutloase unaloniuru.,rat (on ararna( in spvtur proaspit i albasiru cind este alterat.
,superficial). (v. 111., 20, fig. 2).
Propriotdi fi;ic.e: duritate 3i goSp. 5,7 fra-il cii divuij slab casani
opnc Cu luciu uuietalic; ucntb cenusiu
ncIuis I solubil iii acizi puternici;
bun eonduc5 tor do electricitatc;
fiX: (d, I) = $,15(
80, 1,924
loot 1,.3(;g 80.
Condijiu do form-are: hid rotcumal
asociat cu calcopinta, calcozin i
chiar argint; exogcn, pe tmle inOtasornaIici in zotutlu do imbogirc
a zcbrnintelor do eupru,
asotial cu uija lucli it.

isturibor cristaline Ia Crutu'oa, B,lan

Bucova, Allin Tepe, Tot egova: hipotermal apace la Moldova Noulu,
(Jravia, Ciclova RomAnA, Ocna do
Fier.
Bornitul reprezint.i un iufljioutafl t
ttuflereu tie cuplu.
Boulangerit
(cog]. botu1angerii'):
sulfurA.
Pb5Sb4S11 = auulIuira ulul,la de plumb
sj stiblu.
l)ciiuniirt'a n)nLcraiuIui ptoviue do
Ia nutnole pictorulul Louis Boulanger.
SjsIe,n do crisfalizare: iii ono ci jul c'.
Mod de prezentiire: agm'egate ruuierngranulare sau fibroase; ray sub
formA do eristale aciculare (prismatic aiurugite) scurte. Culoare cenusic cu nuaru.e unaeonn-I)runc. )v.
H. 20, fig. 3).
Proprield(i fizice: duritate 2,-.3;
gr. sp. 5,8-6,2; casant; clivaj
bun; opac c-u Iuciu nmtalic; urnt
neagril; solubil in acizi pitornici.
Conditii do formare: in aficAnhinte
hidrot.erntal (filoane) do minereuri
complexe (Pb, Zn, St) Adosun in
zona de oxidalie a zAiinuirutelor
trece in ceruzit i hjdroxid rio stibiu.
RX: (d, I) = 3,75 100, 2,815 80,
1,861 70.

1 '

fl

7>

1,.: 9. Boulangeril (T,pca, .fugoslat ia).

Thisplrnlire L
utjlidri: Cornwall
,Anglia) Aiuslt'a]ia Tam-ala (Chile)
B. 1'. Germania: Mexie; Tsuuiueb
I Nanuibia) Rutte-tEoiiIai,zi, Bristol;ozlJucc tau I
(S. U. A.) ;
Rodiullu
1A nglia)
L'opensk,
Kazahotan
lu Rumania tSte aSocita

11d,spindire yi ii? iliza,,: I 'raibramu

(Cehoslovacia) ; ?,Iolires (Frar.1a)
Tusc-ani, Botino (halo) ; Boliurdeti
Suedia) ; Kiaustlual (R. I'. Gerl a n la ) ; Si.) Lcgiuneo Ural la \agoliii
( l_ .B .S. n; Trepca (Jugcuslavia(;

ROt ItN ONIT

74

Stevens -Washington (S.U.A.). In

Romnia este asocialt, mineralizaiilor
magmatismului neogen de la Baja
Boria, Baja Sprie i llerja.
Boulangeritul cste coniderat ca un
important minerets de plumb cind
confine 54 58% concentralie i,
secundar de stibiu.
Bournonit (engi. bournonite) aulfurl.
PbCuSbS3 = sulfur compiex5 de
cupru, plumb ji stibiu.
Denumirea rnineralului provine de
la numele rnineralog*iliii francez
Bournon (1751).
Sielenl de cristaUzare: rombic (ortorombic).
Mod de prezentare: cristale cu habitus
prismatic scurt, adesea maclat i cu

In Romriia esto intilnit in sisturi

cristaline in Boca, Crucea, jar
hidrotermal la Uba, Baia Sprie,
Cavnic, Rodna, Scilrtmb, Hondol.
Bournonitul reprezintil o surs de
cupru i plumb.
Braunit (ongi. braunite): odd, forma
trivalen .
Mn303 = trioxid de mangan.
Denumirea mineraiului provine de
la numele naturalis Lulul gorman
A. Braun (1805).
Si4ern de c,istatizare: Letragonal
(patratic).
Mod de prezenirne: cristale cu habitus
octaedric; freevent apare in agregate
granulare, compacle. Culoare neagrii.
(v. P1. 21, fig. 2).

Fig. JOO. Cr(stale de bournonit.

multe Iele; de rcgul tormeaz
agregate granulare sau este diseminat in roca gazd. Culoare neagr
sau eenuie. (v. P1. 21, fig. 11.
Pro prtetd;i ftzice: duritaie 2,5-3; gr.
sp. 5,7-5,9; clivaj bun; macla
evitlents; opec en Jueiu metalie;
urmS gri de oei; casanteu sprtur
ciiuidal; solubil in acid azotic;
RX: Id, I) = ,83 80; 2,7.3 100,
1,89 80,
Condiii de formare: hidrotermal
(flionian) in niinercuri tie plumb
stibiu, in asociatie cu pirit, caico}tirita, galertS, tetraed.sit, aI'gint.,
aur flativ.
Thispi:tdire si ulitizdri: Cornwall
(Anglia); Bolivia; Przibram (Celioslovucia) ; Andrcnsbez'g Vi Klausthal
(R. F. Germania); Tuscani (Italia);
Nagoinli-Ucraina
Mexic;
Chile;
(TJ.R.S.S.); Parck City (S.U.A.).

I'roprietdi fiziee: duritate 5-6; gr.

sp. 3-3,2; open cu luciu semimetaiic; casant; RX.' (d, I) = 2,69
100, 1,65 90, 1/5 80.
Condiii tie forrnare: %iloane hidroLerniale; In me asoinalisui ul tie
contact; in COflililtJ exogene redueStoare; In uncle reel matamorfic.'
rezultate din inctamorfozarea rocilor
seditneni,are bogate in mangan.
1hqindire fi uiitziri: Brasilia
Cehoslovacia; Posimasburg (Africa
tie Sud); Djezda, Knrdjal, Supalak
(Lr.H.S.S.); India; Snedia; Norvegia.
In Rointinia (,ste thai. Ia lacoheni.
Braunitul vsLe no minercu tie
mangan.
Bravoit (engl. braeoih'): suitur.
(Ni, Co, Fe) S, = sulftira coupIexa
de nichel si 11cr.
Denumirea rnineralului provine de
in numele roineralogul iii german

BIUcIE

J. J. Bravo care i-a descoperit.

Sistei,i de cristalizare: cubic (izometric).
Mod do prezeniarC: in agregate i
ctis C granulare, fibroase, uneori
dpuse radiar; colorat cenuiu, roz
sau bran.
Propriek4i fizice: duritate 5-6; gr.
sp. 3,5*: opac cu luciu metalie.
Condi(ii de fo,rnare. hidioterina), in
.nunereuri de vanadiu, ca impregnaii in unele roci arenitice (peaniitie) i peitice si ca piodus de
alirrare a pirotinei.
Rd.spindire si utiiithri: Alaska;
Anglia; R. F Germania; Peru;
patha, la Carmenos. In Rornnia
*tl' Intllnit Ia Tisovia, Eibentai,
Virghi, asociat zonelor do altcraie
supergen a unor minexalizaii cuprifore din skainc la Sasca Montana.
Eravoitul este considerat ca minerei
nichel.
BraziIanit (engi. brazilianite): fosfat
in grupa plumbogurnitului.
= fosfat do alu
yninju ci socliu hidratat
Deriumirea rnineralului pro-vine do
la statul Brazilia, undo a fast
descperit.
Sise,a dc crista.lia.re: monoelinico.
Mod do prezenare: eristale prisinatice
ineebidimensionale, adesea alungite,
bin" dezvoltate, colorate galben,
galht'a-canusiu, uneori Cu nuat4e
v0rzui (v. P1. 21, fig. 3).

F1--. 101. Grislol de briiia,iit

PropriotdU fizice: duritate 5-6; gr.
sp. 2,98; casant; clivaj perfect;
transparent cu lucia sticlos; urm
inooloiit; slab solubil in acizi puter-

mci. Priri ineSizire ii pierde culoarea, apoi reapare lent RX: (d,
I) = 5,04 100, 2,68 80, 1,98
Cond4ii do fornaie: apare in ravitiJa unor pegmatite asociat adesea
Cu apatit i argila.
Rispindiro Vi utiliz5ri: Minas Gerais
(Brazilia) unde cristalele pot atinga
chiar 15 cm; North Groton New
Hampshire (S.IJSA.).
Brazilianitul in c.ristale xriari, transparente este lolosit ca piat,ra semipreoasb.
Brecic (engi. bieccia): roc5 sethmentar detriticfl (elastie), conolidat, din grupa saditeloi (pseflitelor).
Numele rocil este de engine francez: brchc = brecie.
Mod de preze-ntczre: sIruLtur ruditic (pscfitic5), particulele componenie aviad dimensiuni mat mari de
2 mm, CU eontliiuri coluroase;
textura compacti, uneori vacuo1ari; liantul (matricea sau cirnentul) este argilos, argilo-detritic, rar
calcitic tii anhidritic, uneori mixt:
calcitic-anhidn tic, calcitic-argilos etc.
De regula RrA stratificaie, lipsita
de inecanoglife sau bioglife, ran en
resturi belle. Coiomati cenusiu, canuiu-.negricios Cu nuane albbstnui,
galbui, verzui, pestni etc. (v P1. 22,
fig. 1, 2),
Contponeiqi: fragmente litite coliiroase i subcol1uroase gnaise,
cuartite, inicasistuni, granite, anilezite, bazaito, calcare, gresii, dolomite etc. I:rccvent Sint pohgenc,
rar omogene i monogcne.
Proprie1d!i fizice: coericient do tarie
variabil 4-13 (acesta Lund ilifluentat
do liant i do eomponen1ii clastici
can piroclastici gr. vol. 19002500 kg1m3; forozitate vaniabila
0,2-15%; absorb%ia do ap 0,110%; permeahilitatca 0-500 mD,
iineori mai mare; sp5zLur4 a1chioasl, concoidala situ dreapt5; rezistenla lit comproiiune 400 1300
daNf cm.

1UtECIE

Gondilii de forrnare: lituraic-de

panta, lal custre, glaciaic i Iluvioglaciare. Genetic sint: dtritice
(cpiclastiev), ca taclastice (tectonice),
piroclasti('e sau 'iticanue. l3reciile
d e i litice (sedimintare) material juditic (psefitic) -groboti, irnas pe
be snu transpoetat In ri,iei distant;
breciile tectoijie (sin. breeii de

Fig. 102. Thccie cu elerneute eruptive (Dolnogea, .Honuinia)

(brecia itolilna. Iralutitta, andezitie,

bazaltic), b) brecie piroelasLieti formaui din piodusele exploziilor vuleanice (bbocuri, bombs, lapili) consojjclaLrt cii lava san en cenusit
vulearuca ; nun rar Jiantul poate
avea si lti1 natura rmneralogicpet rogiai ca Pseudobrecii]e an suittLiira J)recioasa dar rezultata In
mmii proceselor tie desbidratate i
reciistalizare in masa roei]or, procese
ears produc ciptUuri cc itnita
tori Itiruilie fragmentelor elastics spec
exemplu hietliIe calcaroase de lii
Moneasa, \Taseau, Munu etc.
Reispindirc si utilizart: dei slut, ion
eumune brecLile nu o raspindiie
rest.rinsa: Cihoslovacia; Cothant
Marble, Dubh Dolomite (Anglia);
Frana; Sych Limestone, 'Rocky
Mountains (S.C.A,); TJR.SS.; Polonia; Albania; Bulgaria; China
Afganisuan. In Rniniinia breeii
apar la Bobibut, Dciinde (Dbrogea), Pietricica, jar pseudobr ccii

1:. 103 ]lricis Jolotu itied (In (tea Renal it a)

talic snit nututult) iurtiiate in zerieli'
alec late tic presioni Lecttuuce (orglIIiCC). Apar pt mlii Ri in baa
Imizelor de sariaj breciile vuliii cc : a) fort mite din. Iragruent
(Jc reel vulcanite si tie "11 16 naturI
n tisulid a ti
pri ii lava vu] can ic"It

Lipitit la .%lon&asa, Iliatov, Irilera

etc.
131i,ide slut lulc)sit.e ca piatra pelitru
(Oils tue .i j si in lucrApi de drum un,
inc psiudoaietnile in lucrari utnamenuil-decora Live cxtcjioare Sj Tateiloare, plaraje, dale etc.

HRO'4Z1r

Broebaniir (engi. brocbriniite): siilfat.

u4 O4)(011 6 = sulfat hidratat de
cupril-

lenuitiiia niincralului prc'vine de

1a nuuielc gerlagulul ire ri':',. V. de
Broeliaut (1772).
.cite,e de r,istatrza,e: monoclinic.
3'tod de prez-entare: r1r Iii i:ristale
rrisnsatice scurte; fro-event in mase,
i'rnsLo i agregate reniforme. Colorat
vortip sniarald mu verde Incus spre
w'gru. (v. P1. 22, 1g. J).
Prepsie4i fizice: duritate 3,5-4
rv. sp. 3,97-.. clivaj perfect; translucid La transparent ci luciu stilosaidefo; urmi verde iles'l,is ._u luchi
sat; soluhil in acizi; u
j= 1,771, z=1,800; (H; 2 1=
f'w;di(ii de formare:

('.tg,Fe)5 SiO5 = silicat tie uIagflcZiU

si liar.
Denuniirea mineralului este de ongine francez: bronsite qi se refer.Ia neflcxele dc bronz ale mineralului.
Sslern de ri,s1aiizare: ronibie (urtnrombi(.

Fig. 10.5. ('ristd ik btor,;if.

se-

-undar in zona de oxidari- a zczajUtelor de cupru din regiunilc Cu

.iimat uriied, asociaL cu nialachit.
li'dqil,ndire ?L rtiiiizdri: Chuquicateat.a (ChiIe ; Ain Berbar (AIgria)
Rosas (Italia) Tsu nh (Namibia)
Mil
N ,'w Mexico)
B1,11101,11A
- Arizon:, )S.U.A.) ; Ural
LR.S.S.}. ILL ,RnTiii!nia apare la
'ittecca, Ocna dii Fur, Moldova
uiI&, Oravi;a, Bitia Biltor, unde
ie descris Ca mineral supergcn a!
.-,qtelor tie oxida%ue ale zitericrnntelor
'april'ere legate h maginatismul
bariatitie. La Ilba si L)eva apariiiIe
4., brochantit aint asoc;ac eruptivu; neogeii.

Mod de prezenare: cristale prismsLice scurte; freevent in agregaLi

cristaline inechidimensionale sau in
mase coropacto, asociat cu dialag.
Cc'lerat brim, gfiJbiii-vrzui. cu inzalu. Face rarte din siria irurnoi'f.t
ensi a I it -ferosilit, continind piiii'i Ia
15% Fe(i sell 10-30% FeSi(J
(ferosilit). Ad.'sea trece him-n vanetatC liliroasa do culoare vend,' ast.i.n,anatuarc scrpentmei, a uini Ui bastit. (v. RI. 23, fig. 1)
Proprietai fi;icc: duritate 5.; gr. sp.
3,2-3,5; clivaj satisfctun; trailsluid cu luciu subincialie; insolubil
In acizi; I),reiringenta 0,008-0,015
x=1,1357i.712, y=i,1i591,724,
1.6135-1.724;

li.V: (d,1) = 2,873

100, 2,47
Cond4ii tie

l , g. 104. ('ristal ,lc brorFe,nlit.

Brochantitul este considerat Ca ininereu .cupru.
Sronzil (engi. bronzi(e) silicat (moHical din grupa piroxenilor).

() ; 21' = 90 ;
100, 3,168

formare: In roci intrusive

bazice ji ultrabazice; in Uncle roci
vulcanice ji meteorite; este cital,
si In uncle roci metarnorfice du
Malta temperatur.
Rdspindire qi utiliziiri: cnistale dcosebit do frumnoase 1i in volume considerabile se intilnesc in Austria In
complexul Bush vald-Transvaal (Mr Ica de Sud); R. F. Germania; Valle
d'Ultima - Trento (Italia); Cnintplexul StillwaterMontana, MagnetcoveArkansas (S.U.A.); In
Romnia este Intilnit in maiviil

IllS 0 OKIT

Pricopan (M-ii Macin), apoi a R5inari i Racos In serpentine, lar Ia

CzAneti si Ciungeni in roci ofiolitice.
Brouzitul este folosit pentru articale
do pocloab si bijutarii.
Brookit (engi. brookite): oxid.
Ti02 - oxid de titan.
Denuinfrea este datA dupA nuinele
mineralogului englcz H. J. Brooke.
Sistem cia eristiitizare: rocnbic (ortorombic).
Mod de prex.entare: cristalo tabulare,
sau prismatice striate; uncori in
agregate granulare; colorat gathen,
rou-brun, sau negricios, rnai rae
cCnuiu-gri.
Propriehii /lzice: duritate 5,6-6;
gr. sp. 3,9-4; easant, clivaj slab
(imperfect), transparent La translucid cu Iuciu adamantin la semimetalic, urmA galben, insolobil In
acizi; birefringen;a 0,117-0,158;
= 2,583; y = 2,584-2,586; z =
2,700-2,741; 2V 0-20; (+) ;RX:
(d, 1) 3,49 100; 2,88 70;
1,653-40.

78
Rdspindire qi utilithri: Virgental,
Salzburg, Tirol (Austria); Anglia;
Brazilia; Bourg d'Oisons - Dauphine (Fraixa); Cantoanola Grisons
i Uri(Elvetia); Val cl'Ossola,
Sondrio
(Italia) ; Atliansk-Ural
(U.R.S.S.); Arkansas (S.U.A.). In
RomSuja este tnWnit in aluvitinj
In zona Patrulatsrului aunifer i
hidrotermal la. Sasca MontanA. Mai
este citat In uncle nisipuri aptiene
do pa valea Bistrilei.

Fig. 107. Broohit (Arkansas,

S.TJ.A.).
Brookitul este un minel'eu tie titan;
mai este folosi t In industria refractarelor.

Fig. 106. Cristal do brookit.

Cond4ii do forrnare: in pegmatite,
filoane de tip alpin (joasA temperaturA): in unele sisturi cristaline si
roci metamorfice de contact; chat
ca diagenetic In roci sedimentare; remamat in aluviuni aurifere.

Brucit (engi, brucite): hidroxid.

Mg (OH)5 = hidroxid tie magneziu.
Denuxuirea mineralului provine do
la numele mineralogului englaz
Wm. Bruce.
Sistein de cristalizare: hexagonal (tngonal).
Mod do prezentare: agregate foioase,
snase granulare sau solzoase, rar
sub formS do cristale cu habitus
tabular. Este incolor, verde, albasliii, roz.galbui. Varietatea fthroasA
eCte numitA nomalit.
Propriet4i fLice: dunitatea 2,5; gr.
sp. 2,4; clivaj perfect; transparont
la translucid cu luciu sidefos pe
planul tie clivaj; flexibil dar nu
elastic; urma aibli; solubil in acizi
La rece; luminiscent la cald; birefringena 0,012-0,019;
n5

'ii

SRUCIT

600 --1,500;
ec = 1,580,600;
); UX: (d, I) ='t ,82 - 00, 2,37
1:00, 1,80 80.

11

scrpeiitinizate ; in dulornite
afectate do metamorliernul do contact; in liloane hi(IrotermaIo cia
joas ternperaturi, po crpriturile
rocflor carbonat.ice circulate dc soIutij lierhinli.
in FOCi

?'g. 108. Crital de bncit.

Pig. 109. Brucit (Budureasa,

Ronuinia) -

tOud4ii do farmare: in rocj meta-

t1iee de joasi temperatur: isViii eristaliuc cloritoase i tajcoase;

Rcisptndfre si utilizeiri. Asbestos si

Thetford -- Quebec (Canada); Cogne
si Emerese - Val d'Aosta, Prodazzo
- Trento, Vale Serra (Italia) ; Bajenov (U,R.S.S.); Brewster - New
York, Lancaster County - Pennsylvania, Texas (S.U.A.). In Romania este Intilnit Ia Ruchia, Pietroasa i Budureasa Ia eontactul
calcarelor ru corpul eruptiv banatitic.

Calcantil (engi. chalcanUte), sin.

Piatr vinit: sulat.
CuSO4.51120 = sulfat de cupru hidratat.
Ijernirnirea iuineralului provine do
la mivintiji grec cljalcanthon = albastru.
Sisloin de ciistaljwe triclinic
Mod de prezentare: lair in Oristale
labulare; frecvcnt in mace cornpacte, reiuiforine, en strticturA ra
charS can fibros-radiar. Cobra
albastru swu albastru verzui. (v. P1.
23, fig. 2).

Fig. 111. Ci-iskd de

calcant it.

Pro priet4i /izice: cluritate mica (2,5 3); gr. sp. 2,5-2,7; casant; clivaj
perfect; translucid en luciu sticlos;
urm alb; solubil in apit; x =
1,563; 217
1,514; y = 1,539;
550; (_(; J?X: (d, 1) = 4,67 100;
3,69 100; 2,41 80.

condirii de forinare: riiinc'ial secundar in zonele de oxidaie ale zhcmintelor un sulfuri ciiprifere, in regiuni en elimd uscatS; CruIst e ii
stalactite pe peru4ii galeriilor prsite neacrisite din regiufli cii elimat
usea t.
i rdiljzdri: iugoslavma
Chuquicanuata (Chile), Argentina
China; IJ.R.S.S.; S.U.A.; Zambia.
In Romania aparo la Milan, AItiui
Tepe, Fuiidul Muldovei, Ovgnecea
ca mineral supergen in zona de oxiJajie a zcmintelor cuprifere asociale fundanieiit.uliu cristalin la Mol
dova Nouh, ilia Bihor este asocint
magmatisniului banatitic. De megmatismul ncogen sint legate aperi%iile de Lu Baja Sprie, ilba, Deva,
Stanija etc.
Cakantitul e.ste fo1oit In industria
vopsllor, ca insectieicl in viticulturfi i ca mineren do cupru.
Calcar )cngL 1irnc4on): CaCO5, COC6
secliunen tarS do precipila ie bioclimicS (oiganieS) san chiuTlicS (anergaineS) din g-rupa rocilor carbonatiCC.
Denunnrea rocii oslo de engine
1atin5 catcu-r = var.
Mod de prezentare sub formS do
strate, bancuri maclye, mace phmintoase compacte cast s filtimieloase,
lentile, eruste (ealiche), stalactite
i stalagmite, agregate nodularo (papui de lees), cu structurS variatS
crtptocristalinS la niaenicrtstalinS,
colorist alb, gblbui, roz, rocat,
brun-rocat, albastru, verde, gri,
negru i chiar violet. Pen Lru calcamb cripto ii microcristaline (0,001-

Si
0,06 mm) )calcam-ele pe1itontoife,
calcilutite, calcarele litografice, crctek) s-a adoptat tm'rmenul de micrit,
jar pe.ntru cele Cu structur mezomnacrocristalin (0,06-2 mum i mai
mare) termc.nul de sparit.
Corn ponsni: principali saim in exclusivitate CaCO3 (carbonat de ea.lciu)
sub forms de calcit, mal tar aragOnit; subordonai sau accidentali
= arguS, silica (cuar, calcedonitii,
opal), pinta, oxizi si hith'oxizi di
fter, silic4i, sulfai, substane bitxnir1oase si cSrbunoasa etc. Cind
cakarul est' pur contine 56% CaO
si S'% CO, Ftecient con%irte binelaste.
Prepnietdfi fiee- coeficiejit tie tSrie
cuprins intre 3-15; gr. vol. 15002600 kg/rn5 compactitate, porozilate, absorbt.ie di cpa si permeabililate clependente direct do structura
j lttxtura roeli ele oscilind in limite
loarte largi: 75-99%,i-20%,0,5100.0 i respe.cdv 0,2 - WOO mD.
1:cCfidentul dc dilatare Lcrniic5
S 4.10, conctuct.ivjtatea Lc.rmicS
69.40-3 cal/s.cm.grad, epSetlira acincasfi, dreapiS sau conenidala; reristenta Ia compresiuno 350-1500
mIaN/ cm2. Valorile date depind atit.
tie Structura rocii cit i do imnpuritile pe care ic eontin.
(:ondi(ii dc forrnsre: calcart-le so pot
frnia intr-o gamnS IargS Ri. variatS
tie procese organice, anorganico st
maxmice (lizice) atit in condiii marine cit ci in conditii continentale.
Majoritatea seriilor sedimentare carbonatice provin din mediu maria.
Corpuri mici do rod carbonatice
provin din depuneni dc izvoiIre termale
reeL (travertinele., 8iflterUl
toicat-os). In ansamblu calearele so
diiI in duoS mari grope: autoStoe care Sc iurmeazfl prIn extrageri-u directS a carbonatului dc- eaJu
din cpa rnSrii sau din ape contrneutale (Jacuni, dun, izvoare) pnin procese organice sau anorgaflice (calcare primate); aflohione: derivate
din ealcarele attiuhione pnin procese
de dezagregare. Lransptnt i redepunor-'. I.e serarrarea acestor dou

CALCAR

mari grupe s-a Meut abstrac)ir dc

procesele diegenetice. La nindul Ion
cakareic autohtone so tlivid in calcare organice ii anorgmmnice. Caleareie organice rezuitS: a) din acumulance scholetelor i a structurilo'protectoare ale organismelor (calcarele recifale - hiolite, calcarele in mae.Iicc, calcanch- peletale, eakarcie
microfosilifere) i, h) din activitalea vital a organismelor, precipitate in procesul do fotos;ntczS sau
bacterienc. Calcarelt dc engine anonganicS rezult.it dirt acumularea carbonatului do calciu produs pun
eombinaii c liunjee sau 1izic-cbimice, MrS aprtuI organismelor
(amestec do _soluii, pierderea CO,
din ape 0 evaporare (cuncentrarea
solutii]nr in CaCO3 pnirt cvapoi'are).

112. Calear n.urn.nlit,c (Afbe,,i'

Fig. 113. Cedcar oolitie f('i!ifer

lIepcdea floor-dora).
Cakarele allotilone cmtoscute si sub
nurnele do caleare do engine mcccideS, eaic';u'e dotmitice sau calolitite,

CALCAR

S2

pot Ii asimilate structural cu roche

clastice terigene, avind dimen8iuni
ale fragmentelor componente Cupi'inse Intro: 0,002-0,06 mm calcilutito (ce se suprapun inioritelor
proprin zise), 0,06-2 aim - cabsrenite si peste 2 mm = calcirudite.
In furn4ie do impurit%i1e coninuto
so deosebesc: calcare argiloase, gbau-.

etc.) Schebetele acestora fiind sub

0,06 mm au lost asimilate structural
cu miluribe calcitice mr roca rezultat din aewnularea Jar eta caJoarele
micritice. Tern-tenul do pclitomorf
so referg la dimensiunea cristalebor
care este do acceeaci mrime cu a
particulelor argiboase (pelite). Calcare pelitomorfe sint ealcarele lito-

Fig. 114. Calcar oolitic (oospnrt) (Donian, Romdnia).

conitroc, leruginose, si licloase etc.
In cele cc urrncazt se face a scurt
descriero a ptincipalelor tipuri d
roci cavboiiatico.
Calcarele micrif ice (rnicrite, cn'cilixtite, calcare pelitomorfe), s'int calcarcle rezultate in urma litificrii
unor miluri calcitice, precipitate primar, intrabazinal prin proceso chimice sau biochimice. La acest tip
do calcare sint incluse i cabcarebe
formate din partiube detritico cal-.
caroass fine (0,001-0,06 nun), care
structural nu pot IL separate d
micritele propriu zise decit Cu foarte
mare greutate. Mai pot ooninc
material argibos, substan'Vt organica,
pirit i microorganisme pelagice.
Clad acestea abuudt roca trece la
calcare cretoase (creta) care slut
constituite aproape In exelusivitate
din alge planctomco (cocolitoforidee)
Vi foraminifere pelagico (giobigerine

giafiuc (utilizate Iii litografle). Clod

coMinutul in leslie este anal mare
do 10% roca este nUmit biomicrit.
Calcarole 8parUice: termenul srit
este oponentul micritului i se referft
la dimensiunea indivizibor cabcitici:
cristale mai man do 0,06 awn. Aici
intrii calcarele mezo si macrocristaline. Aseanuctor ancritebor pot contine impuritiLi i forme Iosibe. Cind
acestea din urni depose 1000 din
volum, roca trece la varietatea biospent. In natur calcaaele sparilice
slut, de rogub calcare rnkritice diagenizate, primar ole aparind cii
totail accidental. Atui. anicriteli cit si
sparitoic formeaz bancuri Jnaive,
stiate i lontile do grosiani vaniabile,
do la 2-3 cm la inii do nictri. Slut
considerate ca cebe mai compacts
roei carbona Lice sedimentare. Tineor datoritA aspeclelor exterioare,
determinate do structura i textura

CALCAR

S3
roci', Vi in mare msuri de colorit
lnt numita impropriu macmare si
utilisate psi Scar larg In ccwstruci.
Adesea slat traversate de flumei-Case rtiadaze san de stilokte care Ic
imprinia wi aspect bre.cios, pIcut
(marinura do Moneasa, Vacia etc.).

Fig. 125. Catcar ca ai,wni

(Rucr, Rorndnia).

Fig. 116. Calcar pleoUtic

(B. D. Gerinand).
Catcare recifale: reciuI est.e consideiat ca un depozit scheloa1 aIetuit din organisms care posed capacitatea de a construi struct.ijri topografice i-igide rezistente. la valuri.
Organisine construetoare de recifi
sint algele, coralli (hexa i tsitracoralieri) i briozoarele, .mai car mahistele, foraniiniferele ci unii viermi
care triese in colonii. La un ree.if
se distingc miezul san centrul recifului alcatuit din scheletul organismiilui constructor si flancul recifului care este partea ce acopera

sau iliconjoara niiezul recifului

care in tixnpul vietli reprezint aria
In care se due lupte lati-e tendina
de exparisiune biologiefi a recifului
i agenii exteriori riistructivi. In
aceasi parts a recifului se intilnestfragments de sohelete slab sortate i
particule carbOnatice. Dup forma
". raporturile cu sdincntele laveenat.e (adiacent) recifli sint: Mohermali (cu form proeminsnt bombatli, sai&Jentien1ar, prinsI in
mci en litologie diferit), si biostromali (en fauna atratiflcal,a, exemplu
rcejfii ruditti). Opus --recifilor bichermali i biostrornali slut bancurile biohermale (bonibate) si biostromale (etratificate) Care se refezii
la depozitale calcaroase scheletalt:
aletuite din organisme care flu an
capacitatea de a construS structuri
rigide rezistente agenikir distructivi
exteriori (valu.ri, curen%i organisme
ostile ate. ).
Calcarele 1u,naehce: stat constituite
din forme facile i fragmeuttele acestore (de regula mo1ute). UncI cochillile stat intregi, nerulate (astransportate) depozitele calearoasu
slat numite calcare bioncuinulate
i Suit trecute in grupa calearelor
biostromale, dma slut fragmentate,
rulate i transportate cue trec la
calcave biodetritice (bioclastice) sau
calcare scheletale. Cind slat in conditii geologice favorabile a1c4tuieco
a bunil roc coleetoare de hidrocarburi datorit spatiilor poroase
primare (intercochilii), dac acestea
nu slut colmatate. Pie reprezinta
de asamenea un material bun si
Irumos tientru constructil (lucrri
exterioare i interioare). (. P1. 23,
fig. 3; P1. 24, fig. 1, 2, 3; P1. 25,
fig. 1, 2, 3).
Calcare oolitiee (oomicrite, oosparite)slut roci carbonatice de precipitaie chiixuica (anorganica). Se prezinta frecvent in stratS, mai rat
in bancuri masive si slat alctuite
din corpusculi sferivi (oolite) Cu
structurS internt perfect. concentric san radiar, en dimeusiuni mai
marl de 2 mm, ce an in mijioc un

CAUfl

84

nucleu (smbure) de alL natut

mincraM: cHart, caIcedonit, mlcrofosLli, fragment de fosiM sau do
cite roci cristai de muscovi, g1au
Coflit etc. OoIhul Ia naterc prin
procipitarea eaicitului sat, aragonitu-

de rostogolire ,,Inaine i muapoi"

datorate valuriior sau alter curen.
Textura este oompacti, rar compact
poroas. Liantul este micritic sea
sparitic i ieprczintil 5-15% din
votunml rocii prozentindu-se strilo-

.1'ig. 11. (oIcar pelelal (pelmirrit), sCc(iune (Doman. Ioz(!un).

Fig. 118. Traertiu, dp neri reeen!e (Co,'itnd, I',niid ia).

Iui (oartc rar dolomit tj siderit)
M jurul nucleuiui, in inedin acvati
turbulent qi agitat, freevent in zone
litoraM (la tarm) iicccsitmnd rniscri

tural, ca ciment bazal (eel mci freevent), di, atingero i do umplere.

Mai pot conine cuart, rnic, 1oiJe
i microfosile, limonit, argiki, cir-

CALCAB

84
bmte, substaiui bitu1Ujnoas etc
Cind liantul este micritic roca se
nurnete corn icril, iar clnd este spantic, ooparit. Cind are un cc,ninut
ridicat de fosile (Mai mate de IOj)
se numese oobiowicril sau oobiospatit. Cind con.ine detritus Mai
muk de 15% se naac varietfsile
litologice numite oonticrit sau oosparil arenitic grezos) sau ruditic (psefiuic), idern glauconitic, limonitic
etc. Calcarele oolitic an culoane
albil, alb-giiJbui, alb-roz, brun, biun
ngnicios, tefluie sau negnicioas Cind conline muit fier (oolite fernginoase) sint considerate Ca surs
majot- pentru obinerea fierulni;
uneoii sinS bune colectoare de hidiocarbuni.
Ca1care pisotitice: sint caluare de pt-ccipitaie chimic alAtuit.e din cotpusculi nodulani sfcniei sau turtiti
(ovoidali) CU structurh intern conctti-ic si CU dirnensiuni mai mat-i
de 0 mm, Spre deosebire de colite
sti'ucttn'a internA flu este peiiect
jar, uneori, corpusculul este gel in
interior; suprafaa cxtenioanii poat.e
ii regulaug San poate prezenta rugoIn iiaturi I i'rneazi sU'3te

Fig. 120

Fig. 119. Tuf cakaroa (iinter)

(Rapoltul Mare, Rouidnia)
lentile, mai ray bancuri cu structut'a
impropnie macrograinilavI i texturii
compactd sau compact poroasa. Cot-pusculii pio1itiei provin din precipitarea calcitului sub Lot-ma do ag-regate nodulane intn-un med in ava tic
agitat Si turbulent, identic wlui desct-is pentru oolite. Lianiul estc mi-

Fig. 120, Galcar eoratien (Banat

Rorstd it ia). 120 a. calcar inici-ocristaUn
i-rnwtlur - coleclor; 120 b. relear
inicrorristalin cu fisuri die geact ice
120 c, calcar wgricioi'-mar:narean
(i1naeara, Rorndnia).

GALCAR

critic, mai rar sparitic incadrindu-se

structural in grupa cipienturilor do
atingere, mai rar do umplere; Au
tin coiflinut redus do fosile, san acesea.lipsesc: au culoarea alb alb-roz,
gr, mai rar hun; in funclic dc inspuritle coninuie. Caloareic pisolitice so intilnesc rar in scoartwterestrl Bahamas qi Great Barrier Reef
Australl) :..E.dinburg, Lake Distrikt (Angli; C.arlovy. Vary. (Cehosotaeia); Vichy (Franta); R. F.
Germanic; Pennsylvania (S.U.A.).
in Romnia au fast citate in Platfarina 1octie. Chici frmeazs crpuriitivc pot II folosita in con
sLruo.ie i industria rnaterialolor de
canStrucie.
Catcarete deti'iice: calcilutite, catcallijte, &earenitc, calcirudite. Slat
roci crbonatiee constituite din hagmente do roci ealcaroase remaniate,
cuninse in fraciunile lutitice (politice), sdtthce, arenitice (psamitice)
i ruditice pscfltiee). Mai pot conino
argihi, oxizi i hidroxizi do 11cr,
substanta bituminoasA etc. Sc proaint sub foran tie strate, lentile
i bancuri Cu texturil compactit sau
compact .vacuolarL Cind participarea bioclastelor depete 20% so
nsc vanietile biocalcilutite, biacaicarenite etc. Liantul poate ft miijc, spanitic, mai rar marnos, argios, anhidritic, limonitic, piritic
etc. La ealcarelo detnitice sint incluse si calcarele pseudoolitice, constituite din fragmento do caleare cu
forme evident cireulare. sau ovoi1ale ji cu dimonsiuni sub 2 mm. Pc
msur Ce fraginentele devin tot
trial line (0,001-0,01 mm) roca
.rece spre inicrit. Majoritotea calmcolor intItnite in scoara tOrestr
so pare cA sint do naturil detritiedcu structur microgranulara fapt cc
(IetorminA pe spocialiti st Ic includ la micnite.
Catcare peletate: sInt cofistituito din
calcit micro sau criptoeristalin In
aaociaie cu corpusculi peletai(poste
15%). Peletolo tint considerate do
ttatuni organicit ole reprezontind un
produs al activitii biologice a orga-

nismelor limnivore (fe6atele acestuna). Sc dusting pelrnicrie (micrit+

polete) i peisparite (sparit-t-pelete).
Clad conin fosile son micrfosile
(p0510 10%) so nasc varietile htologice l?iopd?nicrit si biopeisparit.
Cind conin peste 10, detritus mineral se nase varietile pelmicrit grzoo, pclmicrit glauconitic ptc. In
scara litostratigrafic sInt Intilnite
sub formh do strate (mairar) mu
sub farina lenticutart,
Travertine, tufuri ealcaroase (sifter);
depozite calcaroase formate prio
acumularca superficial a carbonatultd do ealciu precipitat prin procese
aniorganice, mai, mar organice, in
mcdii continentole (lacuri, . iavoare
- mofete sau termale, nun). De
regula travertinole tint mai tan
i mai compacte decit tulurUe..
Rdspindire fi utilizdri: aproape c
flu existt tar pe globul ptmlntesc
la a carol alcttuiro teritorialt st flu
ia parte i formaliuni geologice do
natur earbonatic caleitica. Do
asomenea tint puine la nunir
acele penioado geologice in cupninsul
crora st flu figureze nivele litologice
de naturA earbonatic. Ca atare
calcarelo slot considerate rod co-'
inUflO Cu 0 rsptndire larg in scoarla
terestrt. Apanii1e cole mai impontanto tint cele tie la Carinthia calcare fositifere, (Austria); New
South Wales (Australia); Dorset,
Cotswolds - calcare oolitice, Dover,
Lyme Regis (Anglin); Frai4a; Solenholen (R.F. Germania); Bergamo,
Carrara (Italia); Cehoslovacia; fu_
goslavia; Valea Nilulul (Egipt) ; Vietnam; China; Bahamas, Florida,
Ohio, Kansas, Mississippi, Tennesse,
Nebrasea (S.U.A.); Albania. In 11mania slut IniiiInit Ia diferite nivele
stratigrafice In Munlii Apuseni, Carpa%il Onientali qi Meridionali, Dobrogea. In scara stratigralicA cretecicul, jurasiuI si devonianul tint
cole mai bogato penioade geologice
in roci carbon atice-calcitice.
Calearele au o mare importan
ecOuomic Mud utilizate aproape in
toate ramurile industniale: con-

CALCEDONLE

c ii matoriale de cOn3trucie,
chimici, agriul turi, industria hirtiei Vi cauciucului, a1irnentari siderurgie si metalurgie, textii etc.
De asemenea ele reprezietti uu colector bun pcntx-u hidrucarburi si allI,)entAri cu api industriali Vi petebilL Mari zicirninte do bidrocarburi sint cantonate In calcarele din
Canada, Moxie, Onientul Mijioclu,
Venezuela; Texas, Michigan, Indiana, Ohio, Kentuky, Illinois (S.U.A.)
U.R.S.S., Bulgaria, etc.

su-ii

Calcedonie (engi. chalcedony): oxid,

grupa oxizilor acizi (silice).
SiO2
bioxid do eillciu.
Numele mineralului este dat dupi
oraul gree Khalkedon.
Sirloin do cristalizare: hexagonal
(trigonal).
Mod do prezenlare: agrogate nodutare, manlelOflare; Ciliate; mai Tar
corpuni cu dimensiuni remarcabile
san strata lenticulare sub%iri, fisurate. Agregatele nodulare qi crustele
prezinti dungi neregulate, uneori
concentnice, colorate difenit, cu structuri fibroasi alternind cu zone
(benzi) cu structuri microgranulani. Textura compacti cu aspect
masi'r. In func4ie de structuri,
texturi ci coloraie an fort separate
mai multe vanietii de calcedonie

printre care: jarpul, agalul, piatra

do sInge, onisal, prasul, crysopraeut,
heliotropul, chertul eau flintul, bazanitul, scirdona-uF, sandal c1 plarmo.

Fiecare vanietate- sate desrisi, suceint mai JOS. (v. P1. 26, fig. 1, 2,
Propnielifi fL-ice: calcedonia are duntatea 7; gr.sp. 2,6; spirtuni concoidali sau achioasA; transparenti la
translucidi san opaci atunci cind
este colorati Inchis; luciu sticiosgras; solubili in HF; birefringena
0,008-0,010; n0=1,533I,529;
n0=1.,530-1,53; 2V = 00250 ;
(+); RX:(d, I) 3,4-100; 4,25
60; 1,81 50 (aseminAtor cuarlu-

).

Iui).

Co,u1iJi do fonnare: eel mai freevent

prin precipitarea solu4iilor coloidale
Ca produs de deshidratare si

Vi

rccristalizare a opalului (gelunilor

siuicoase); mai i-ar hidrotormal i
pnin alterarea cenucelur vulcanice.
Adesea este !utilniti Ca accidente
(cremene) In calcare.
Rdspindire f i utitizdsi: caleedonia
so lntilnete in cantitAti marl in
Brazilia, R.F. Germania, California
(S.U.A), Ural (U.R.SS.), Frai4a;
Italia ltndeosebi hidrotex-inal); Urugual. In Romima este intilniti in
Muntii Apuseni a! Carpalii Onientali.
Cu excej4ia vanieti%alor frumos cobrate, Care sint Iplosite ca pietro
seinipreioase (bijutenii i podoabe),
calcedonja ma! .este folosit la confeclionarea obiectelor de Iaborator
(mojare, creuzete etc), lagire do
Inie%iune; in ceasornicinie i ca
abrazi v.
Jaspul: Este o varietate de calcedonie, uneori de opal, cu texturi
compact-masivi, pigmentat de oxizi defier, care ii impnimi un colonit
vaniat: rocu, gathen, brun, gri,
verde, negru. Cel mai reprezentativ
este japtil rubanat, care so formeazi
hidrotermal (do joasA teinperatuni),
In tufuni porfinice silicioase. Urmeazi
vanietatea Jasp-porelan, format In
roci argiloase afeetate de niagmele
intruzive Vi, jaspul-opal care conine
care
foarto mutt oxid do her
structural prezinth treceni'de
de Ia
microcristaliula gel (opal). In majoritatca Ion jaspunile an avea o engine
sedimontari putinci forma strata
lenticulare on grosimi apraciabile-.
Este Intilnit in Frana, Italia,
R.F. Germania, Brazilia, U.R.S.S.
S.U.A, Chile, Argentina, Cehoslovacia. In Rominia apare la PojorIta, Drocea, HAghima-tiue, Virghi. Este fobosit ca piatni ornamentali, la con1ecionanea unor podoabe
entru obiecte do laborator.
tul. Se prezinta In benzi succesiye, fine, adesea concentnice, neregulate, colorate difenit. Vanietatea
fibroasi se intll ne ~ te li-covent In
geodele lavelor (hidroternial) adores
formind admirabile agregate in formi de ciorchine. Agate remarcabile
so intilnesc in RS. Germania (regi-

(:ALCIFrn

88

unea Idar..Oberstein) Brazilia (Rio

Grande do Sul); Greeia; Italia
(Val di Fassa - Trento); Uruguai;
U.R.S.S. (Ural). In Romnia apare
In regiuncaiunilor Metaliferi i
Tsascii. Este foloSt ca piatr semipreioasa perll.ru podoabe, Ia conrecioriaiea unor piese pontru laboraloare, rnecaniei Jin, ceasorninIne etc.
()neix: Este o varictate do agat ate
irei dungi sint dispuse paralel
i coiorate a I tcrnativ: alb-negru,
uneori brun-alb-negru. Este foloit
ta Iiar5 senhipretioas pcntru bijutoni qi podoabe, indeosebi Ia confecicjnaiea caineolor.

,71

Fig. 121. Criafril do

itt.

it1ome.

122. (alc,,Ioitie, ogn! venusitf

OldO,lit
I'iezinL.t aceleai caructeiIsL.ini structural- xttira)e ca onixul, do care so deosebete nuinai
prill coioritul benzilor care cste
brun si alb (alternativ).
Carneol: Spre deosebire do sardonix si agat are benaile alternanin
culoralo rosu si alb-

Piatra do .singe: Este o varictale de

agat colorat uniform in roiu sat)
rou ovanj, coloraie data de piezena oxizilor de Her (lirnonit si
hematit). Exemplare irumoase so
intilnese In l3razilia, India, Urugoai
i California (S.U.A.).
Crysopra.s. Este o varictat.e de
calcedonie colorat uniform in verde
san verde galhui pigment datorat
oxidului de nihel- Este translucid
en spilrturii eoneoidaiL Sc pare e
so formeazil hidnotermal (do joas
tern peratur). A fot Intulnit in
uncle filoane din srpentinelc do Ia
Queensland (Australia) ; in Ural
(U.R.S.S.); California (S,U,A.); Brazilia; India; China.
Ilefiofrop.Este cova mai dur doelt
celetalto varietai do ealeedoxtie;
opac, lueju gras; sprturii concoidalA. Sc prezinta sub forinil do corpuni
lenticulare, nodulare, nialnelonare,
ovoidale, colorate verde cu pete
roii. Sc Iucrcaza foarte frumus s
asociat cu duritatea apreciabil,
mineralul esth considoral o Iruinoasa
piatra preioas.
Cheri (Flint). Frccvent so prezinta
sub form do nodule; inai ran
crusle pe perctii noon cavit1i ale
rocilor carbonatice. Structura esto
nuerocnistalinil, textura compactil.
Colorat cenuiu, vcrzui piiiA Ia
ncgrieios.
Catcifir (engi. calciphire): tech metamoifidi de contact.
Chimjnt: calcitic san calcitic-dolomitic.
Denurnirea rocil provi-ne do Ia cuvint,uI compus englozcsc calci phyre.
Mod do prczentare: strnctor gramsblastica, cu tendinid idioblastimozaicath; texturh masiv, uneoni
uor zonath datorith piistrrii straLificaiei rocii sedimentare din care
a provenit. Are culoanea gaihen-brunh en pete sau zone nez, verzi,
albe, brun roseate. (v. P1. 27, fig. 1)
principali = calcil.,
Uornponeni;
wolastonit, granai (grosular, andradit), plagioclazi (labrador, anonLit), diupsid; accesonii = sfen, him-

CALCIT

cit., edsian. flogupit, foisterit, fluotfl, cuart. ,zit, VCZUViaflLt.

Poprh4i /i.ice: coeficient de tric
8-14; gr. vol. pest'.? 2200 kg/rn5 ;
spi'tur a:1iioasa; porozitate slabS
0,2-111. 6: rt'zistent la agentii cxterni; solubil in HCl; rezistena In
cOiflpi'esiuflc este cupruLa intre 800
i 1400 daN/ctn; se prclucreazS
bine si fru,os.
Condi(ii de formare: produs at metamorfisin ulni do contact efeetua
asupra cnlcarelor, calcarelor dolomitice sau marnelor.
ThLspindiri si tai(izdri: Ben Bulien
(Australia); Boemia (Celtoskvacia);
Italia; h'Jnda; Scotia; Jan Mayen
(Norvitgia); Crestmorc - California
(S.U.A.).
Calcillitti prczint inteles 1tiintific
miner;ilogic-petrografic.
Calcit (engl. aki!e): carbonat.
CaCO3 = ( Olbonat de calciu.
Nuinek rninoialului provine de Ia
cuviLul latin ta1r( - eelcarius
vat.
Sistenn de cristcthaare: hexagonal.
Jod de pi-ezentare: ctistaie romboedrice. scalenoedriec, niai rar tabulare, prismatica, coluinnare.
Adescu maclat. Do reguiS cc prozinti
niase cornpacte criptocristaline ti microcristaline (sub forrn
do caicare), in mase larg cristalizate - macroeristalinc (eakare tooristalizate, marniort'), in mace
fibsoase, cruste i conore%iuni (in
stalactite si stalagmite), agrogato
cristaline Jarg dezvoltate (pe fisuri
i crSpSturi - diaclaze, 1i in ganga
unor liloane roetalifere), corpusculi
uolhit'i si 3nai rat pulberi. Este
colordi: aib, roz, verde, gri, galben,
rolu, brun, albastru, negru. (v.
P1. 27, fig. 2 si 3).
Proprietd(i flake: duritate 3; gr.
sp. 2,7-2,75; easant: clivaj reinboidal perfect; spSrturS dreaptS;
transparent en luciu sticlos-perlat Ia
translucid si opac (clad so prezint
In niase compacte); urmS aibS;
uor colubi) in HCl diluat, ocaziorial fosforest'pitt sau fluorescent.

Varietatea iransparentS, 1mg cr'stalizatS, FologitA in opticS, este

numitS spat de Istanda. PrezintS
lngernSnSri (Inmele) polisintetice.
Birefirngena i'idcatS: 0,1719;
a5 = 1,486
(valori
ii,, = 1,658;
care pot varia in funcio tie conitiuiuI In Mn sti Fe). Este optic negativ. De11 esto mineral uniax prezintS
adesea biaxialitate aitormalS, toni
ales cakitul compact-rnasiv. in
acecte cazuri valoarea 2V astir Vatiabil linsitat: V-10'-25'; RX:
(d,
I) == 3,04-100 ;
2,50-70;
1,927-50; iITD=480; 675; 951).
Conf ii de /irnare: este Un mineral
comun at rocilom' eai'bonatiee edimentaz'e i inetamorfice (calcare
iristaline-marmore) fund intilnit si
in ganga unor filoane metalifore.
Sc formearS pe cSi multiple: prism
procese orgaimogeno (biogen) in bazinc marine; prin pi'eoipitatie cliisideS (anorganie) in bazino marine
mu din izvoare increate cu bleatbonat do calciu, in stalactite i
stalagmite; prism alterarea alter rod
Cu conl,inut tidicat do calciu; hidj'otermal in zScSmintelc metasomatice
do contact. () foarte mare cantitate
do caleit este inmagazinat de cochihue sau scheletele arganismelor. Do
fapt., Iortnarea calcitului este dirjatS de organisme care au capacitatca tie a fi.xa selirctiv carbonaii
i tie a inter'veni in formai'ea Joe
prim procese de doscompunere i
metabolism. Carhonatul do calciu
din apa snSi'ilor cristalizeazd inilial
ca aragonit, acesta transfornitndu-so
ulterior in calcit. In proceso diagenetice ealcitul poate recristaliza
Ia un gradient termic redus qi la
presiune redusa a CO, Prim imietaniorfism de toattr grackle trece in
marrnur care este forma stabilS
In toate fazele, deoareee presiunile
din roeS sint mai ridieate decit
presiunea do disociere a esn'bonatului
de calciu. Calcitul rnai poate conline o eerie de cationi cu roan ionicfl
apropiatZt valoric, disitr care Mg,
Fe, Sr, Mn. Intre caleit si magner.su pocibilitatea do arnestec lao-

CALC.IT

morf este linjitatA. Cajcjtul de origins organici sau aflorganicA contine 0-3% molecule de MgCO3,
excepie fac unele roci organogone
cu cox4inut mare in echinide, alge

(LUhothamnium) care pot conin

pin Ia 20% molecule do MgCQ3 .
Posibilitatea de amestec cu sti'oniu
este redusa calcarele sedimentare
con%inind in inedie 0,06% Sr. Ames-

Fig. 123. Crietal de calcit.

Fig. 124, Galcit, agre gate cri.stallne

(Baia Mare, Rorndnia).

Fig. 125, Calcit (S. U.A.).

tecurile Cu Fe qi Mn sint mai consistente, freovent formindu-se mangano-caleit i fero-caleit.

Raspfndire si utitiziiri: cristale i
agregato CristaiLne remarcabile as
futilnese in mai multe 1ri Islanda;
la Harz, St. .Andreasberg, Braunsdon (R.F. Germania); Boinja
(Cehoslovacia); Freiberg (RD. German); Cumberland (Anglia); Colorado, Joplin-Missouri, Pitcher-Oklahoma, Michigan (S.U.A.); Guanajuanato (Mexie); Risnes (Beigia)
Kara Dag - Knimeea (EJ.R.S.S.);
Porretta, Sarrabus (Italia); Fontainebleau (Fran%a). In Romnia
este intilnit in niajonitatea complexebor cnistaline din Carpaii Onientali,
Menidionali i Apuseni, precum i
In majonitatea formatiunibor sedimentaje, unde fornieazli intorcalatli,
strate, lentils i bancuri de calcare.
Mai este intlinit ca mineral de gang
In multe filoane liidrotenmah, asoelate magmaiernului din Mur4ii
Oa,. Guthi, Tible, Rodna qi ca

CALCOPIIUTA

91
prorlus al me tamorIismului hidrotermal la Corund, Anina, Reia,
Moldova Nou, Sasca Montana,
Ocea do Fier, Dognecea, Cavmc,
Baja do Arie.
Cu excepia unor cristale juan transparente, care sint ijlosito Iu optic!,
calcitul fund coraponentul principal
al rocilor carbonatice sedirnentare
i metarnorilce eSte foIoit in aceIeai
scopuri in care sint iolosite aceste
roci: jndustria cimentului, varului,
in construe1ii, industria e.himic,
alimentar etc.
Calcopirita (engi. chalcopprite) suliura.
C0eS2 = sulfurii dubla do euprjj
i for.
Numele mineraluiw provine de Ia
cuvintele greceti: chakos = eupx'u
piros = foe.
Sistern de cri.ctaUzarc: tetragonal
(patratic).
Mod de prcze.ntare: rar in cristale
idjomorfe; frecvent ca mase cornpacte sau ca granule diseminate,
adesea formind Inase roniforme sau
in ciorchine, colorate galben Inchis.
Coz4ine 34,57% Cu, 30,56% Fe
i 34,9% S.
Propried!i fiice: duritate 5-6;
gr. sp. 5-5,5; luciu metalic pronunat, urxna neagr-verzuic; so
altereaza usor descompunindu-se in
sulfat de cupru i do fler. Este
atacatit do acizi. RX: (d, I) =
3,03-100; 1,855-100; 1,586-100.
Condilii do formare: in filoane hidrotermale sau In volburi; metasomatic do contact cu Tool carbonatico; segrega1u In roth magmatice;
mai tar tu roei sedimentare prin
proceac ezogene. In zone do altoratio formeaz5 arseniai, loaf ai, Vanadati etc. ca urmare a reacei
cu diferii acizi.
Rtspfndire si utilizari: osLo intIlnit
In foarte tnulte rcgiuni do pe suprafata globului, ins4ind roche magmaLicei ifionieno de pretutindeni,
precurn i zoxiCle in care au bc
procese metasornatice do Contact
i in unele rod sedimentare. In

Romnja OsLo intilnjt5 in uncle

complexe eristaline: Baja Borf a,
Cirlibaba, Jiodria, Fundul Moldovei,
l3aIau, Crucea, Pojorita; in filoane
luidrotermale asociate rnagmatisinulu antomozozoic: Vabea In! Stan,
"In

Fig. 126. Crista1 de cakopiritl.

Fig. 127. Calcopirita, marie pe cr:arf

(S. U.A.).

Fig. 128. Calcopiritd in cuart (Bale

Mare, Romdnia).
Rinari, Veto], Lipova; i mezoado: Gemenea, TuIghe, Ostra, Jolotca, Ditru, RacouI do Jos, Baja
de Aram, Zarn, Cerbia, Roia
NouA, Vaa de Sue, CzAnoti,

fALCOZ1NA

Ciungani etc. l)c inagmatismu) neagen sint legate ivirile de la Baia

Spric, Cavnic, ilba, Nistru, flodna,
Deva, Sciimb, SLnia, Zlatiia
etc.; in roci gedimentare este IntOiiit5. la Soleti.
Calcopirita se exploateaz ca minereu de cupru.
Calcozina (eiigi. chafcoite): sulfuril.
Cu2S = sulfurS do cupru.
Si-slena de cristalizore: roinbie.
Mod de prezeniare: mase compacte
fm gianulare; incluzinni; pseudomorfoze (dup alte sulfuri). Este
coloratli Oenuiu do plumb en nuante
albistrui.
Propriadti fizice: du.ritatea 5; gr.
sp. 5-6; clivaj imperfect; lucia
ruetalie cind este proaspt5. i mat
clad este oxidat; urma cenuiu
Inchis; este atacatS do acizi. Prin
alteraic trece in azurit, malachit,

00?

SScSrImb apare asociatS magmatisinului neogen; la PIavievija, Mo]dova NouS, Oravia, Cielova Reinl&nS, Dogaccea este legats Ur
eruptivu] banatitic.
Calcozina reprezintA un important
minereu de cupru.
Cancrinit (engi. caucrinie): silicat
din grupa toctosilieailor,
(Na, K, Ca) 5 (Al, Si)15O54 (SO,-CO3C1)1 = silicat complex, alumosiicat do sodiu i caleiu.
Denumirea mineralulni provine do
Ia numele ministrului rus C. Cancrin
(1890).
Siotem do crstahzare: hexagonal
(trigona)).
Mod do prezeIwre: jar cristale priamatice scurte; freevent se prezint3
in mase granulate, agregate 9i
granule disaminate. Este incolor,
galban, alb-rQcat i violet. Este
asociat sienitelor nefalinice, peglna-

021
012
818

Fig. 129. Cristaie do cakoziinl.

cuprit, jar pain oxitlare intensil in
cupru flatly. RX: (d, I) = 3,37
100, 1,685 70, 1,275 70.

Con4if ii do Jbrrnare freevent prin

procese exogene in zoncic do imbogtire a zcAmintclor de sutfuri de
cupru; rar prin procese hidrotermalo Ia temperatur joasS.
Rspindire s i utilizciri: Alnialik'
Kounnadski, Turinsk (U.R.S.S.);
Butte -Montana (S.U.A.); R. F.
Germania; Spania; Chile; Peru;
Moxie; Celioslovacia. In Romania
so gsete Ia B]ar,, Crucea, AltIn
Tepe in forrnaliuni eristaline; la
liba, Cavnie, Bora, St5nija, Abrud,

titelor, In uncle granite etc. (v,

P1. 27, 11g. 4).
Proprietclfi fiice: durita tea 5-6 ; gr.
sp. 2,5; casant; elivaj perfect;
transparent Ia translucid en lueju
ticlos san perlat pe suprafeeIe do
clivaj ; urma nibS; solubil in HCI
concentrat; birefringenla 0,01 0,025; n0
1,507; ne = 1,4951,503; (-).
Condiii do formare: este an constituent primar SI rocilor magniatice
de adtncime, in faza finalS do cristalizare, subsaturaic in silice. Col mai
adesea format prin pr000se nictasomatice prin aciunea solutiilor

cAourflr
naginatice carhonata e san suliatate
asupra ne-felinuluiI.spindire si ntilithrt: este intilnit
in asociaie eu sodalit Ia BancroftOntario (Canada); pen. Kola, regiunra Muntilor de Var (U.II.S.S.}
Litchfield, Maine (S.U.A.); Groenlanda; Veuviu (Italia). In Romnia
este eitat Ia Ditru Vi Ogradena.
Caneiinitul prezinta interes tiinificmine ralogic.

lucid cu lueju penaL, opac cind cute

masi-'; unsuros La pipiiit, capacitate mica de absorbe; plasticitate
redus, refractaritate mare; greu
olubil In aciai cone-entrati la cald;
birefringena 0,006; x = 1,5531,565;
Y. =1,559t,569;
1,560-1,570; (); 2V=26-688 ;
RX: (d, 1) = 7,17 100; 1/8 100;
2,33 90; 3,58 80.
Condif ii de forinare: prin procese
tie eaolinizare a rocilor feldapatice;
mal rat hidz'otermat; intilnit atit
In roci eruptive i metamorfice cit
si in roci sedjmentare ca mineral
alogen sau format pe seama feldspatilor potasici, remaniat In depoaitele lacustre, mal ran marine.
Rdspindire fi utilInAri: Kao-ling,
lanehu Fu (China); Cornwat (Anglia); Boemia (Cehosbovacia); R. D
Germana; B. F. Germania; Linioge,
Svre (Franja); regiunea Uralilor,
Gluhov4, Turbov, CULLS i in Ucraina

130. (ristaI di' raneriruL

Canlinit engI. kaollnie): silicat din
grupa fi1osilicailor, sera mineralebr argilciase.
de
AI2SiC)2(OH(4 . 2H2() = silicat
alumixiiu.
Denumirea rmneralului pro vine tie
Ia dealul Kaoling -China, tmde a
lost gsit prima dat.
Sisem de crisfalizare: monoclinic
(dupa tmii triclinic),
]Wod de prezenlare: foarte var sub
forma de ens tale lamelare; ftecveni
sub orm tie mase (corpuii) pmintease, compacte sau sfarimicioase;
in strate, lentUe San pungi tie dikritc
clirnensiuni. Cobra t vaiiat, in Eu nejic
tie iinpuritjile conjinute; alb, glbui,
roz, roeat, brun, VOL'ZUi, albastru
etc. Col mai adesea cam%ine Fe2O3.
MgO, SiO2, Na50.
Proprielilfi fizice: cluritatea 2-2,5;
gr. sp. 2.5'.!M; clivaj bun; Leans-

Fig. 1-31. ('ristal di- cotwii.

Fir. 132. (;ao1ivit (Itarghila

1k,md.'o).

CARUONAT1T

Ell

U.R.S;S); Richmond, Virginia,

Georgia (S.U.A.); Sardinia, Grosseto, Novara (Italia); Japonia. In
RomAnia este intilnit in zoncle de
ractamorfism bidrotermal format pe
seania alterSrii feldspailor Fd a altor
existenti in rocile eruptive
Ia: Moldova Noua, Oravita, Cielova
Rornn, Dognecea, Buciureasa (asodat inagmatisnmlui banatitic); Sczimb, CxAcitzneti, Ruda Barza, Roia
Montana, Ziatna. Mai poate aprea
izidul pe mci granitico (Moldova
NouS) sau pegmatite porfirice (Macin, Camena) i in roci sedimentare
apieno (Cuza Veda, Gherghina,
Defcea). Caolinitul este utilizat Be
sub formii bruta, fie inobilat in
diverse ramuri industriale: ceramica,
re.fractaze, bitlie, prepararea vopselelor i lacurilor, farmacoutic etc.
Carbonatit (engi. corbonatite): rcc
intrusiv.
Chima,n: ultrabazic, SiO2 < 52%.
Mod de prezentare; structur aletriomorfil, de regulS echidimensiona]
lipsit de Lenocrisiale) ; texturra ma
sivi, adosea masiv-vacuolara. Colorat
gri sau gri-g5lbui. (v. P1. 28, fig. 1).
Corn poneni; principali = calcit sau
dolonzit; suboi'dona;i carbonai
coinpleci de rnengan, calciu qi for,
nefe)in, apatit, flogopit, olivin,
Ijazit, monazit, fluent, ilmenitz magnotit, pizita etc. Unooni are concentraii mazi do o)emente rare cc
niobiu, zircon, strontiu, haHn i
p5mintuii rare.
Pro prief/i fizice: coolicient do Lane
12-16; gr. vol. 2i00-2800 kg/n-0;
spi'tur dreapt5; rezistenS mare
Ia intemperii; porozitate variabilil
in funci de textuia rocli (cind cete
masiv-vacuolar5 porozitatea dcpcte 12%) ; rezistez4a Ia compre.
siune 1200-1600 daN/cm5 .
CondiU de /'orrnare: asociaL cu
sienile nefelinice formate la mare
adincime. Formeaz5 filoane 9i diksin, UzicOri intruzjunj circulare cu
dispunere radiar sau conce]ltnicii,
Cu totul accidental slot citate i
-V

in curgeni do lava (Oldonyo LenaI

-Ruanda).
Rdrpindire si zitWzIri: Feu, Tileinak, Aln (Nonvogia); Tacupirangn
(Brazilia); Mbeya (Tanzania
Kenya; Uganda; Zambia; Pen. Kuhi
(U.R.S.S.); Oka (Canada); Mona
tain Pass, San Bernandino -Cei
fornia (S.U.A.); Frana.

Fig. 133. Carbonatit (Franla).

Carbonatitul este folosit ca mineicu
pentru extragerea elenientelor rare.
Carnalit (engi. carnaUite): clonurii,
grupa evaponite.
KMgCI5 . 61150 = clorur dubiS do
potasiu i znagneziu hidratat
Denumirea mineralului provino do
Ia numele minieruhii german von
Carnal] care a demonatsat c mineralul con%ine potasiu.
Sistern de cpistaUzare: zombie (ontorombic).
Mod de pzezentare: ran sub forma de
cristale Cu contur pseudohexagonal;
frecvent sub forma do maso granulare compacie, incolore, sau colozate
rocat din cauza unor lanuzie uiinu
seule de hematit dispersate in mineral. (v. P1. 28, fig. 2).
Pro pricidli fizice: cluritate 2,5 gr.
sp. 1,6; fra clivaj; spartura concoidalA; transparent cu luciu Sticlot sau gras; puternic fosforesceizt;
solubil In apa; expus In ncr so dezagreg; birefringen%a 0,027;
1,f&65-1,466, y = 1,47-1,475, z
1,493-1,496; 2V = 690; (+); RX:
(d, I) = 3,59 100, 2,92 60,
3,31 50.

cASITEftIT

95
Cond4ii de farniare: mineral do
precipitaie chimic, in lagune sau
lactiri siate bogate in K i Mg,
supuse unor intense pr000se do ovaporare, fund ultimul produs :ris
talin de precipitare al acestor saraniuri {paragenetic cu silvina i sarea
eml. sittiindu-se In partea uperia depuzitelur de care gems).

fos; solubil In aeizi; puterni radioi

activ; coninind 63,4% T50
20,1 YzOs; a = 1,75, y 1,925, z=
1,95; 2V = 40 50.

Fig 135. Cri&.tal de carnolit.

C21 1

Fig. 134. Criaal de carnalit.

fspindire fi. utiUz6ri: depozite
irnportantc apar Ia Stassfurt (R. D.
Gerinan; Solikamsk; Kalus-Ucrama (1J.R..S.) ; Iran; Rep. Mali;
China; Texas, New Mexico )S.U.A.);
Tunisia; San Cataldo, Pasqiissia
(Italia) ; Pulonia. In Ramnia este
ntllruit la Glean, Tg. Ocna i
Tazlau.
Carnalitul este folojt in industria
eIiimic, pentru extragerea magne
ziulni, potaiului, clorului, cesiului
eta; amendament in agricultur
coninInd, 71% Mg, 14% K, 8%
CI i 38 % HO
Carnotit (eiigl. carnof it): vanadat.
K2(UO2)2 (VO4 3I30 = vanadat de
potasiu Si uranin bidratat.
Jienunurea mineralujuj provunc de
la numelo inineralogului francez A.
Cai'not.
Si.stem de crifalizare: monoclinic.
Mod do prezen fare: agregate microcristalirue; frecveuit sub formS de
pulberi sau mase pmmntoase; mai
rar eflorescene San thoeminat in
roci. Culoare galben sau galbenyerzui. (v. P1. 28, fig. 3).
Proprietdff /izke: foarto naoale (dunlate 1); gr. sp. 4,7-5; fSrSmicius;
disaj bun; semiopac cu ltuciu side.)0

Condilli do formare: prin alterarea

mirieralelor primare din arenite
(nisipuri Ei gresii) bogate in resturi
organice cc ar fl putureme seleotir
vanadju.
Rdapindiro qi utilir4ri: mineral
catacteristie regiunilor deertice. Se
gSsete In Platoul Colorado (Paradox
Valley), Utah, in gresii jurasice,
In Arizona si New Mexico (S.t.A.);
la Radium Hill (Australia; in Zair,
In gresii calcaroase in de.ortuJ
Fergana (IJ.R.S.S.).
Carnotitul este folosit in lucrni do
foraj pentru blocarca inflltraiiilor in
sand,!; cInd are con;inuturi man
do unan.iu i vanadiu so foloseste en
rninereu do ueaniu si vanndiu.
Caiterit (engi. cassiterite): oxid.
Sn02 = oxid do staniu.
Numele mineralului este de origine
greac kassteros = staniu
Sistenu de cristalizare: tetragonal
(patratic)
Mod do prezentare: cristale pnismatice scurte, bipiramidale, adesea
maclate; sub form do agregat.e in
benzi; mai ear corpuri compacte
fibroase; freevent se prezinitS sub
formS de granule diseminate Culoans brun spre negru. (v. P1. 29,
fig. 1).
Proprietdti /izice: dunitate 6,7; gr.
sp. 6,8-7,1; unsent; olivaj slab;
spSrtura concoidalS; transparent la
translucid cu lue.iu adarnantin; tirm
alb-cenusie; isolubil in acizi; birofringenta 0,096-0,097; n0 = 1,9972,001, tic = 2,093-2,098; (+); HX:
(d, I) = 1,762 100, 3,36 80,
2,64 70. Contine 78% Sn i a

ChRBUNE BEUN I IJUILA

sipie de alli lJXj7j (Fe2O3, TiO3,

INb203, K20).
Condii de forrnare: iloane liidrotermaic Cu gang do cuarl (cuar
easiterit) ; pegmatite Si graisene
metasomatic de contact; remaniat
in depozite sodimentare )aluviuni).
Rdspndire si utiUzdri: Cornwall
(Anglia); Bolivia; Pen. Malacca;
R. D. Germanli; Thailanda; Malaysia; Sumatra (.ndonezia); Hapce
ranghin, Onon, Zavitinsk (URSS)
China; Maine, Kustor, Dakota
(SdJ.A.); Campiglia Marittima,
Plona, Lacul Comm (Hahn). In
Rcini4riia ests intilnit la Burloaja
i M5gura Purn, asociat unor mineralizaii in roci cristaline, jar la
Camona i Raeoul de Joe apare
pneuma tolitic.
Casitoritul estv Un important minerem do staniu.

IC

Pig. 136. Cri81a1 de ee,seriL

Cibuue bun si huila (mg]. brown
coat) neS sediiiientara organogenS
din grupa ciiuslc bioli tilor, scria cArbunilor hurnji.
Mod do prPzeflare mace eoinpncto
miorate galben-hrui piuA la negru,
dispu.se in strale, lentile sau baneu'i
intercalate in mci argiloase. Uziicori
suit iriabilo afArimindu-se in frogmonte tie diferito din rasliuli. Struc-

tura vegetalit este 'izibiki Ia ml

Croscop.
Componenfi: componentu chinuci iii
bazA sint C, II 0, IN; accidenl.ul
mai pot con-tine 5, P, Si, V, Ni e'
Propriehf;i fizice: duritate micA, gr.
vol. 1250 kg/m3 ; aspect lucios sail
mat; urinA brunA; coloreazA solu(i
do hidroxid do potasiu in galben
brim; oon%ine 6-7% apA do formli
(zAcAmint) ; putore caloricA 4000
7200 Keel/kg, reziduu do cenuA 60/,,
Condif ii de formare: prin acumularni
unui material vegetal in mediu
mann -litoral (depuneri panalice)
in mlatini si ape dulci (depuniii
limnice) ; pe locul uncle a crescill
si s-a dezvoltat vegetaia care
dat natere zAcAmintului respect.ii
(depuneri autobtone); prin trans.
portarea resturilor vegetale din
afara zonci in care so allA zAcAsnintil
(depuneri alohtOnc). in evoluli
geologicA a forniAnii cArbunilor bruni
se disting dou etape: -diageneza mu
etapa de turbificare in timpill
oAreia, pentmu descompeneroa ji
transfoimarea subs taa4ci vegetal',
procesele cliimice so desfAoarA sub
aeiunea microorganismelor (baoteiii
anaerobe ci ciuperci). Pontru aceel
fapt etapa mai oste numitA i bio
chirnicA; i, -niatageneza sau etapa
geoohimicA in timpul cArom so produce incarbonizarea si care are loo
in interiotuj scoarei sub aciunta
factorilor fizico-chirnici do temperaturA, presiune, cutAri tectonic',
metamorfsm. Toi aceti factozi
conduc la pierderea ape; initiale ji
inihogiiirea in carbon.
Raspindire il iitilizdri: Donet:, Pcciora, Karaganda, K,anoiars1i
(t[.R.S.S.}; China; R. F, Germania;
Frana; Belgia; Polonia; B. P D.
CorceanA ; Corcea do Sud; .Tugoslavin
Anglia;
Spania;
Pennsylvaniti
(S.U.A.). in RomAtiia estO intilnjt
In bazinele Lupac, Secu, Baja Nouli
(carbonifor) ; Doman, Cozia, BigAr,
Vulcan )Lias) ; Lupeni, PetrilaValea Jiului (oligocen-aevitanian)
ComAsicti -BacAu (saimaian) etc.
Carbuncle brim esl.c folosit In meta

CELESTINA

u.r2ie sub forma do coos; iftin t!oCsificare produce 50-53% coos pi1verulent i 45-5001JO gaze cu pot fl
folosite la ext ragerea gudroanelor
san ca materic termo-energoticS;
transporturi maritime si feroviare.
industria ehimic etc.

Condif ii de formare: Sc poate forma

hidrotermal in eavitatile rc,cilor vulcanice i in uncle filoane, asociat
en sulfuri (galena, afalerit ctc);
In uncle roci sedimen tare hogate In
carbona.i (calcit, dolomit,); In ovaporite -gipsuri, elorurii de sodlu sl
in argUe i marne (sub forma do
cuiburi sau pungi mid); in apa
mbrilor do unde este reinut seleeti'v
de unele organismo simple (radiolari
Ac.antari, care Ii construesc spiculii
-4epii- din celestina).

Fig, 137. C.Irbura brun (Romdnia).

Cetestina (engi. celesLite).' sulfat an1d ru.
rSO = sulfat de strOniu.
Denumirea mineralului provine de
cuvintul latin celetis = cerese,
s1endu-se la nuanlele de culoare
= cern1.
Si.stern de cyistaiizai-e: rombic. (v.
P1. 29, fig. 2).
Mod de prezentare: crietale prismauie, rnai rar tabulare; frecvent in
ss'rcgatc granulare, uneori fibroase
san in cuj.buri si concreiuni; mai
rar stalactite i mast compacte.
Culoare alb-.Iptos, albastru-pal, giLlbui san incolot.
ProprieMfi fizice: duritate 3-3,5;
. sp. 3,95; casantiL; dlivaj perfect
duph baz; sprurA concoidalit;
ransparentt la translucid cu luc.iu
ic1os sau perlat; uneori fluoreccent si termoluminiscent uor
aulubilS in acizi i apb; coloreaz
acAra In rou carmln; hirefrmngena 0,009; x = 1,622, y = 1,624,
i=1,631; 2V=49; (+); RX:
Id, I) = 2,97 100, 3,30 90,
273 60.

Fig. 138. Cristii.1 de celestind.

Fig. 139. Celeslind (.Sdnduhti,

Rorndnin).
Rdepindit'e i z4ti1thri:
Wassy
(Fraifla); Salzburg (Austria); Perticara -sedimentar, Vicerizo -In hazalte (Italia); regiunea Arbanghelsk
-Bakiria,
regiunea
Cikalov
(thR.S.S.); Herrengrung, In pegmatite (Cehoslovacin); Bristol -In

98

CERIJZIT

marne i argue (Anglia); Put-inBay, Ins, do Strontiu, Lake Erie

(S.U.A.); Tunisia; Dornburg (FL D.
German); West.falia Waldeck (R. F.
Germania). In Rom&nia este IntflnitA Ia Bi;a Bihor asociatg vulcanismului banatitie, apoi la Vulcana,
Pucioasa Bi, Dumbrava, Jebuc,
Gil&u, Aixina, SAnduleti, format
In condiii sedimentare (exogene)
Colestina este un mineral surs de
stron1iu; este folositA In industria
nuclear, in pirotchnie, industria
zahrului, ceramic, industria sticlel
etc.
Ceruzit (engi. cerusaito): carbonat.
PbCO5 = carbonat de plumb.
Denurnirea mineralului provinc do
Ia cuvintul latin cerusa = alb
cenuiu.

2,075, z = 2,076; (); 2V = 80;

RX: (d, I) = 3,574 100, 247
90, 1,941 90; 1,637 70.
Cond4ii. de formare: in zone de oxi
da%ie a zcmintelor de plumb ca
produs de a1terae chimica a galenci
prin ac%iunea apelor bogale In acid
carbonic; mai rar hiclrotermal s,i
Cu totul accidental ca produs exogen.
Adesea asociat cu salerit si angIezt
(mineral primer), smithsonit qi gotii;
(minorale aecundare).
Rdspndire si utilithri: Turiansk
Cazahstan, Nercinak -Transbaikalia
(U.R.S.S.); Tsumeb (Namibia);
Dona Ana, New Mexico, Leadvillt'
-Colorado, Phoenixville -Pennsylvania (S.U.A.) ; Cehoslovacia; Mezica
(Jugoslavia); Nassau, Mechernicli
(R. F. Germania); Broken Hill
(Australia); Zambia; Tunisia; Mon..

Fig. 140. Criskil do cerusil.

Sistem do cristalizare: rombic.
Mod do prezentare: cristale lamelare
san tabulare maclate; mai rar sub
forma de agregate compacte, fibroase,
stalactitice sau maso granulare; este
incolor san alb cu tente cenuii
gIbui, unoori ocnu1iu cu nuante roz.
Proprietdi fizice: duritate 3-3,5;
gr. sp. 6,5; casant; clivaj bun dupA
prism; sprtur concoidaltt nerogulat; transparent la translucid cu
luciu adamaritin; urm albi; fluorescent; atacat do acizi; birefrmngenta mare 0,258; .r = 4,803, y

Fig. 141. Ceruzit (Monto.'echio,

Italia).

CHAMOSIT

99
tevechio, Montepi (Italia. In Rom&nia este Intilnit lie ca mineral
supergen, asociat cristalinului, fin
asociat magmatismului mezozoic,
banatitic i neogen. Apariii mai
importante slut intilnite Ia Coleti,
Poionjle do sub Munte. Rar este
intilnit i in depozitele sedirnentare
Ia Bocicoiu Mare.

ideutj.ftcat in cocliiliile unor molute

fosile.
Rdspindire fi uiilithri: in molute
fosie in Islanda; apoi in Boemia
(Cahoslovacia); Oberstein (R. F.
Germania); Paterson, New Jersey
(S.U.A.); Nova Scolia (Canada);
Bolzano, Catania, Vicenza, Novara
(Italia). In Rornnia este intflnit
Ia Muncelul Mic, Tebea, Poiana,
Moldova Noun. La Muncelul Idle
este asociat jninera1izaiilor din uncle
sisturi eristalin, jar in celelalte
puncte citate apare hidrotermal In
druze 9i diaclaze
Chabazitul prezintii numai interee
tiinific-znineralogic.

Fig. 142. Ceruzit, (made) pe galend

(S UA).
Ceruzitul este un ininereu minor do
plumb.
Chabanit (engi. chabezite): silicat
(tectosilicat din grupa zeoIii).
Ca(Al2SiO4)O1 . 6H20 = silicat hidratat de calciu ji aluniiniu.
Denumirea mineralului provine de
la cuvintul gree: chabazios = piatr
tndrgit4 i cintatA de poetul grec
Orfeu.
Sistem do ci-istalizaro: hexagonal (tngonal).
Mod do prezeniare: sub form de
crusts Vi douse; mai rar mass
granulare compacts si cnistale romboedrice adesea rnaelate; este incoJor, alb-veriui, alb sau rocat. (v.
P1. 29, fig. 3).
Proprietai fizice: duritate 4-5;
gr. sp. 2,5; casant; clivaj bun;
transparent la translucid cu lucia
sticlos; urm albA; atacat de HCl;
birefningena 0,002-0,005; no
14701,494, ng = 1,471 - 1,494;

Cond4ii do formare: in vacuolele

rocilor vulcanice si intrusive
(indeosehi baza. fonolite) ; freevent
b forxn de
fonmeaz depuneni
cruste la gura izvoarelor termale;

Fig. 143. Cristal do ehabazit.

hamosit (engi. chamoeite): silicat
(filosilicat din grupa elonitelor, senia
leptoelorite).
(Mg, Pe)5(Fe, Al) (011)8(SiA]010)=
aluinosiicat bidnatat do fien i magneziu.
Numele mineralului pnovine de la
localitatea Chamaison - Elve,ia.
Sistem do cristalizai'e: monoelinic.
Mod do prezentare: mass solzoase,
pniintoase, uneoi4 sub lemmA do
corpuseuli oolitici sau Ca liant a]
unor nisipuri i gresii. Este colorat
verde inchig pinA la negru, uneori
verde albAstrul - bortierina (denumirea IrancezA). Conine pin! Ia
45% oxid de fler. (v. P1. 29, fig. Ii).

CWRL1M8AR

Proprieti4i fizice: duritatea 3-3,5;

gr. sp. 3-3,4; clivaj bun; luiu
mat sau slab sticlos; urm verde
oenuie; atacat de HCl; so transform
uor In limonit. .RX: (d, I) = 6,93
100; 3,59 90; 2,507 70.
Birefringena 0,0 0,02; x = 1,60
1,67; y = 1,61-1,69; z = 1,611,69; 2V = 20.
Condijii do forma,re: so formeazii in
medii srace in oxIgen, do regulit
In zonele litorale; uneori diagenizeazA fragmente do echinoderme i
chiar alto resturi organics.
Rdcptndre qi utilithri: Chamoison
(Elvetja); China; Franla; Anglia;
U.R.S.S. In Romtha este Intiluit
sub Iorm do oolito in depozitele
liasice din Banat i ca intercalalii
in argue la Cuejdu.
ChatnosItuj otto considerat en surs
pentru ol4inerea fievului,
ChihlimIar (engi. amber): sin. succin,
ambr: mineral organic, riain4 Iosi1.
C10H160 cu 8-8% acid succinic.
Numele n.ineralului poate Ii do
origine arab: anbar sau francez:
ambre = ceros, usuros
Siatem do crisializare: amorf.
Mod do prezentare: cbrpuscuJi nodular Cu forms i dimensiuni variate;
uneoni aparo ca mici maso, conlinind
adesca incuziuni do gaze, lichide,
granule do nisip, insects, fragments
do pante, sponi, polen. Este colnrat
difenit; frecvent galbon Ca miorea
tan Ca main, cu nuanto brune, verzui, gr.i, oranj, violet i chiar negru.
(v. P1. 30, fig. 1).
Propriehii fizice: duritate mica (22,5); gr. op. 1,05-1,1; amor,
Iragil, uneoni on stniaii qi fracturi
pe suprafa; transparent la translucid, cu lueju rinos; uor fuzibil;
aide ca flacari degajind tin miros
do tnmiie; pnin frecaro so e]ectnizeaz; so lucreaz uor; solubil in
Oolvcn%i organici; alcool, benzol,
eter.
Cond4U do form-are: raina fosil
provenitil din uncle specii de conifere
(Pinuc succinifera), roziduahl situ
transportat in depozite sedimentare.

100
Rdcpfndire ci ulilizthi: exemplare
frumoase so gAsese la SirnetoSicilia, Bologna (Italia); Canada;
Franta; Kaliningrad (U.R.S.S.);
Spania. In RomAnia este littilnit in
zona Sibiciu i Shlnic Moldova.
Mai este cunoscut sub numea do
,,romanit". Chihliinbarul otto folosit
la con!eeionarea obictlor decorative, podoabelor i a unor instrumonte medicale, Ca material izolant
i In obnerea unor produse chimice.

Fig. 144. Chihlircbar cu incecte focilizate: a) varietatea &rund; b)

arietatea glbuie. Romdaia.
Cinabru (engl. cinnabar): suit ur.
HgS = tullurfl do mercur.
Nurnele ruineralului este do engine
Kinabo' = smoalA roie
indiana
Sictem do
ia1izare: hexagonal
(tnigona)) -

101
Mod de prezent are: mase microcristaline compacte, impregn4ii,
cruste, eflorescene sau putheri; sub
forma de impregnai apare de regula
In gresii si qisturi argiloase. Mai
Far este intilnit sub forma de cristale cu habitue romboedric, tabular.
Este colorat rou cu reflexe cefluii.
(v. P1. 30, fig. 2).
Proprietdfi fl:ice: duritate mica (22,5); gr. sp. 8,1; fragil; clivaj
perfect; iiasmlucid cu Iuciu adamantin; opac cind este In mase
pm?ntoast:; tirrn roie; volatil la
:1800; insokbil in acizi; atacat de
apa rcgal; birefiingena 0,359; no =
2,905; nr_
S,251n (+).
Condqii de formare: hidrotermal de
ternperatur joas; to filoane sau
irapregnaii i inlocuiri in depozite
sedimentare din apropierea rocilor
magmatice. De asemonea apare ca
sublimat in cratereic vulcanilor activi
si en produs de eroriune a rocior
vchi bogate in necur. Asociat cu
stibin, pirit, realgar, mispichel,
blend, cuar, caleit, barith35 etc.
Rdspindire fi utilizJri: Nikitovsk
-Caucaz, Haidarkan -Ciauvais, Altai
(U.R.S.S); Idria (Jugoslavia);
Monte Ainiata (Italia); Huaneavelica (Peru) Almaden (Spania);
fluanan Guieju (China); Pike County
-Arkansas (S.U.A.); Palonias (Mexie); Algeria. In Romnia este
Intilnit Ia Baja Sprie, Itha, Biut,
M5dra, Ruda Barza, Viltori, undo
apare ca prod us al vulcanxsrnului
ricogen.
Cinabru este unimportant minercu
de ntercur eonmInd pin la 86%
mercuE.
Cinerite (ongi. pyroclasthzte), sin.
tuturi v,,lcanice roci sedimentare
dup modul de deptmere i Iorznare
i, vulcaniec dup originca inaterialului acuniulat.
Mod de prezenzare: depozite stratiforme, Jenticulare sau acumulari
masive, marine sau lacustre, en
structur psamiticui sau psarniticpselitic hi textura eompact, compact. poroas, poroasli sau, mci rar

CINERITE

compact-masiv. Culoare alb-gri,

verzui, glbui, brun, cenuiu i
cluar negru.
Coinponenf: eenu vulcanicS, sticl,
cristale, fragmente ilLice (insitu),
material rernaniat Ca: granule do
cuar, fragmente de Foci, argiJ, mai
rar biociasta. Compoei4ii rninerali
ai cincritelor sint identici cu cei
din lavele de origine, fapt pentru
care an lost separate cinerite: riolitice, dacitice, trahitice, andezitico,
diabazice hazaltice etc. Cinerite alcAtuite dintr-un singur component
(stiel, cristaLe sau nurnai fragmente)
se intilneso foarte rar, adesea ele
prezentind mixturi ale celor trel

Fig. 115. Cincrit (tuf) dacitic

(Rorndnia).

Fig. 146- Cinerit (tuf) c'arieta.ea

igniinbrit (Italia).
con1pOnenz principal. Dupi partiiparea prorentuali a acestora Se
separa: thnerite vrocla.stice (predomint sticla); cristaloctasifee (predominS cristalele); Vi, liloclastice
(predoniin fragnien tele litic). Par-

102

CLINOCLORLI

celanitul osLo o varie-tato do tuf

(cinerit) vitoclastic silicifia-t (devi
trificat); ignimbrilul este o varietate
cia tuf putornie silicifiat cu textur
istoas., iar palagonitul este Un tuf
vjtroclastjo bazaltic actual. Tufurile
pisolitice slnt o varietate de einorite
litoclastice alctuite din lapili bine
rulate, iar buchi(ele sint cixierito
Iitoelastice care au in cOrnpOnena
br fragmente cia gresii in care
fa1dspaii, datorith temperarurii ridicate, san transforinat in still jar
cuartul a suferit fenomenul de
resorbie.
Proprietii fizice: coeficientul do
trio rnic Ia mecliu 3-8 relativ
uoare 1500-2100 kg/ms; porozita-to i peixnoabilitato mare;
absorl4ie cia ap pmn la 15%; nu
sint atacate do acizi; flu sint rezistente la intemperii; rezistena de
la
compresiune 350rupere
850 daN/cm2.
Cond4ii de formw'c: material vulannie -cenull, lapili, dopus in conditil asemnultoaro rocilor detriLice
proprut aise cu care fornieaz alter
nano san rnixturi. Petrografic,
cineritcle slot legate do toate tipurile
de roci efuzive, predominind inS
cola andozitice Qi dacitice.
Rdspin.dire 91 idilizliri: sint intilnite
in toate regiunile globului texetru
alectate cia aetivit5i palco i necvulcanjee (Arcul de Inc al Paciflcului),Japonia, Lake District
(Anglia), Grocia, Turcia, R. F. Garmania, Franta, Indonezia, Italia,
Noua Zeeland; Kamciatea, Armenia
(U.R.S.S.), In Romnia sint ltiInito, 1a ductiLe nivele stratigrafice
Ia: Dej, Harghita, Silinic Prahova,
Ocnole Man -YUcca, Malul Alb
-Vulcea etc.
Tufurile sint folosite ca piatr do
construcie pontru lucrri interioaro
mai ran extorioare; industria cinienturior tip trass; propararea noon
asfalturi, ceramieli oLe.
Clinoclorit (ongi. chlinochlore): iIi cat, filosilicat din grupa cloritelor,
soria ortoelonito.

(Mg, Fe), A1(Si, Al)4O 0(CO

=
hidrosilicat do aluminin, tnagneziu
i fiat.
Denumirea mineralului dc la cuvintul grec: Klino = Incinare, rolerindu-se la sistemul de cristalizare.
,Sistem do crisalizare: monoclinic.
Mod do prezentcze: cnistabe cu habitus
lamelar sau tabular, mal rar prismatic cu forme sour-to (butoiaio),
Iteevent in agregate solzoase, ran
veriniculare, cu total oxcepionaI
forinaaz mase compacte. Prezit
dougi varjet4i: helmithul (vermicular) i leachtenbergitul. Culoarea
este vaniabil: cenuiu alb.strui,
verde cia iarb, verde on nuant.e
glbui, mci tar albicios on nuanto
roz-violet,
zJg7o

ii
'I

007

779

Fig. 147. Crista.l do clinoclorit.

Fig, 118. (1i,wclorit (Val Malenea,

Italia).
Pro prietfli fizice duritate mica 22,5; gr. sp. 2,6-2,8; chvaj perfect
clup baz, flexibil dat nu elastic;
translucid on Iueiu stielos la sidefos,

CLOAT1T

103
solubil in acizi put oroici; birefrin= 1,57 1,66;
ge-n%a 0,0-0,01;
=1,57 1,67; z=1,57 1,67;

2V

200; RX: (d, I) = 3,530

100; 1,998 90; 1,535 100.

Condif ii do formare: mineral component al gistufflor cloritoase i
talcoase precurn i al unor roci
filoniene. Cristale frumoase se intilnose do regull in geode.
Rdopindiu fi utilizdri: Akmotovsk
-Ural (U.R.S.S.); Val dA1a -Turin
Val Malenco -Sondrio (Italia); Zilertal, Tirol (Austria); Unionville
-Pennsylvania, Brewster -New York
(St.A.). Nu prezint interes economic ci numai tiinific-mineralogic.
Ginozoizit (engi. c1inozoi.sie): silicat
(sorosilicat din grupa epidotului).
Ca2A18Si3O12(011) = silicat hidratat
do aluminiu i calcju.
Sistem de crisalizare: monodinic.
Mod do prezentare cristale prismatice alungite, adesea striate si cu
Lermnau brute. Este colorat cenuiu, verde pal sau roz.
Propriet4i fizice: duritate 6,5; gr.
op. 3,3-3,5; easant cu clivaj perfeet; transparent Ia transiucid cii
luciu stielos; insolubil In acizi,
birefringena 0005-0,015; x =
1,670-1,715; y = 1,674-1,725; 2=
p, 690-1,734; 2T1 = 14-90.

tact i in roci magmatice ca produs

do aiterare hidrotermalA a plagioclazilor calcici.
lldspindire si uiihizdri: agregate reniarcabile se intilnese la Val d'AIa
-Turin (Italia); Pregaten (Austria);
Madagascar; Boja -Mexic. In Remania este intlinit in unele qisturi
cnistaline din Carpaii Onientali, Carpatii Menidionali, Munii Apuseni
i In Dobrogea. Mai rar este intilnit
in granitul do Pricopan, Macin si
Greci, i in banatite Ia Moldova
NouS, Oravia, Ocna do Fier, Savirsin. Prezint interes stiinlific-mineralogic.

Fig, 150. Clinozoizit (i'regatcn,

Austria).

Fig. 151. Clinozoizit (Orwia,

Ronjdnia).
Fig. 149. Cristal do clinozoizie.
Condi$ii do formare: in roci inetamorfice (inetamorfism regional) isturi verzi 9i amfibohite. De asemenea in roci metamorfice do con-

Cloantit (engi, cloanthiSe): arseniur.

NIAs5 = arseniur de nickel.
Denumirea minerahilul provine do
Ia cuvintul grec: kMoanwo = inverzit, referindu-se Ia culoarea mlneralului.

CLORARCIRIT

Si8tern de crisicUzare: cubic (izometric).

Mod de prezentare: rar in cristaJe
cubice, frecvent in agregate cornpacte, ra4iare; uneori en aspect
rubanat. Proaspit prezint culoare
alb-cenusie pfnZi la cenuiu de oe1;
in contact indelungat en aerul umed
se coloreaz In nuane verzui. (v.
P1. 30, fig. 3).
Pro priet5fi fizice: duritate 5 gr.
sp. 4-4,5; clivaj bun; tranelucid
la opec cu luiu motalic i cu inzaii; easant; insolubil in acizi; bun
conductor de electricitate. RX:
(d, I) = 6,40 100; 3,17 100;
2,53 100.
Cond4ii de /orznare: hidroternial
asociat cu minerale do cobalt, niehel
i argint.
Rdspindire qi utUzdri: este Intlinit
in unele regiuni ale Americii de
Sud; U.R.S.S.; R. F. Germania;
11. D. Germana (la Annaberg si
Marienborg) ; Cehoslovacia, Ia bachimov; Maroc; Canada; Jugoslavia. In Romnia apare in useciaie cu mineralizat.iile legate de
fundamentul eristalin la 13deni si
de magmatismul vechi i nou la
Gejuenea, Oravi%a, Cielova Romn,
Val1a, Scrin,l,.
Cloantitul esi e expioatat Ca minercu dc iiichel.

Fig. 152. Cris2al de clouritif

Clorarginit (engL chiurargyrite) cIarur.
AgC1 = clorurA dc argint.
Sistezn de crietalizare; Cubic (izo..
metric).

104
Mod do prezentare: eristale cubico
enici, colorate cenuiu. De regul
formeaz cruste sau mase eristaline
colorate cenuiu san cenuiu vexzui,
en tente brune clnd este expus rnai
rnult timp la lumin.

Fig. 153. Cristal do clorargirit.

Fig. 154, Glorargirit (Sonora,

Mexic).
Proprieti4i fizice: dunitate mieh I1,5; gr. sp. 5,5-5,7; malcabil,
due-Lu; opac cu luc.iu do cearh san
metalic; insolubil in acizi sl api,
solubi] in solulie do amoniac.
Condif ii do forrnare: in rena do
oxidatie a zAc4mintelor de argint,
ca produs de alterare al so]utiilor
clorurate, aclesea asociat cu argint
nativ, ceruzit, emboiit etc.
Rdspndire .i utilizc'lri: mnsc concre%ionare remarcabile sint intilnite in deiertul Atacama (Chile);
Broken Hill (Australia); Potosi (Bolivia); Leadvi]Ic, Treasure Hill -Colorado, Poorman' a Lode -Idaho
(S.U.A.); Sarrabus (Italia); Sonora
(Moxie).
Bate un mineral begat in argint
dar nu formeazii acumulni importante.

CLOBITOID

IN
Clorit (engi. chlorite): silicat (fibsilicat din grupa mice]or).
(Mg, Fe)0(Ai, Fe)2(OFI) 5Si4A12010) =
alumosilicat complex de magneziu
ci fier hidratat.
Dnumirea mineraiubui provine de
Ia euviritul gree; Khloros = verde.
isem de cri.stalizare: monoclinic.
Mod tie prezentare: rar in critaIe
cu habitus pseudohexagonal, lamelare san tabulare; freevent in agregate en aspect soizos si mase cornpacte, uncori phmin.toaso, colorale
verde ic verde eenusiu ecu verde
inchis. Teimenul de clorit a feet
propus de Werner pentru a-i separa
ca mineral Nos bogat in magneziu
i fier. Speciile minerals bogate In
rnagneziu an fost numite ortociorite,
jar eels hogate in fier leptoclorite.
Ca varietliti de ortociorite se citeaz5
penninui, clinoetorul, proclorilal ci
arnesitul, jar ca varietSi Jeptocloritice sint chainoziwi (bertieritul)
i thwingitul.
Propriekifi fizice: duritate ixsici. 1,92,8; gr. sp. 2)5-2,8; clivaj perfect;

Fig. 155. Uristal tie clorit.

Fig. 156. GIant.

flexibil dar flu elastic; transparent

Ia tranalucici cu luciu sticks Ia
perlat (sidefos) ; solubil in acizi
puternici. Birefringenta 0,01; a =
1,603-1,671; y = 1,611-1,691; z=
1,611-1,691; 2V = 0 20; RX:
(d, I) = 13,85 100; 6,94-100;
3,505 100; 7,01 80; 4,69 80.
Condiii de formare: hidrotermal la
temperatur5 joas; prin metanlorfozarea rocilor sediinentaie cj megmatice hogate In silieei de fieri
magneziu; autigen, format pe seama
biotituhxi ci a montmorilonitului
prin plitrunderea, in reeaua acestuia
a unui strat de Mg(OH)5 - cazul
ortoeboritejor din rocibe sedimentare.
Cloritul este intilnit atit in roCi
metamorfice (tie epizon) cit cj in
rod magmatice si sedimentare. In
acestea din urmA apare remaniat
Sau ca neoformaie.
Rapindire si utilithri: Piixal mineral
comun multor tipuri i varietb%i tie
mci metamorfice, eruptive 1i sedimexitare, cboritul apare pretutindeni
in scoara terstr, apxoape in toate
nivelele stratigraflee. Varietile hogate In fier (leptoeloritele) slat
folosite Ca surs pentru obtinerea
fserului; uncle din ele (penninul) cc
utihzeaz i in Iucrri ornamentale
interloare, avind contraste boarte
semnificative.
Uoritoid (sagl. chioritoid): silicat
(filoihcat din grupa micelor casante).
(Fe, Mg, Mn)2A14S12050(OH)4 = silicat
hidratat de aluminiu, fier si magneziu.
Denumirea mineralului este tie oricogins francez; chlorite + oid
nt Casant.
Sistem tie cristalizare: monoclinic.
Mod de prezentare: cristale lamelare
pseudohexagonale; aclesa prezint
macic polisintetice; frecvent este
intilnit in agregate foioase sau
sfero]itice; colorat galben-verzui pin
Ia negru. Variatatea bogatii in magneziu so numeste ottrelit.
Proprietfi fizice: duritatea 6,5-7;
gr. sp. 3,5-3,8; casant; clivaj
perfect dup baz; flexibil dar flu

C08ALT1N.(

elastic; translucjd Cu luciu sticlos

sau perlat pa feele do clivaj; urm
verzuie; insolubji in HCl; solubjl
in SO4H2 ;birefringena 0,006
0,016; a
1,714-1,722; y = 1,717
1,1725; 5 = 1,70-1,738; (+);
2V = 36-63; RX: (d, I) = 4,449
100, 2,456 90, 2,963 90, 1,581
80.
Condif ii do formare: frecvent in
roci bogate In ahnniniu, her, qi
mangan; mai rar in cole bogate in
magneziu i aSrace in calciu, sodrn
i potasiu, afectate do metamorfismul regional slab (epizona); adesea
apare in matricea gresiilor si conglome.ratelor, mai rar in marne.
RSspindire 9i uliuizdri: iii regiunea
1(oojbrod - Ural (U.R.S.S.); Svalbard (Norvegia); in Alpii Italioni;
Rhode Island, Marquette Country
- Michigan (S.U.A.); Zermatt (Elvcia); Pregatten (Austria); Ottr
(I3clgia). In Rornnia apare asociat
unor sisturi cnistaline din Muntu
Tulghe, Vulcan, Godeanu, Petreanu,
respectiv in zona Poiana Mrului,
Ocna de Fier i in Munii Drocea.
Mai este citat in Dobrogea la.
Camexia. In aluviuni apare pe vales.
J3istri.ei i vales. Bistricioarei.
Cobahina (engi. cobalZite): sulfurA.
CoAsS = sulfoarseniur de cobalt.
Denuenirea mineralului provme de
la localitatea Cobalt, Canada.
Sisem de cristalizare: roznbic (ortorombic).

106
zint in agregate compacte. Este
colorat cenusiu, adesea on tente
violete sau roCate,
Propriet5i flzi.ce: duritate 5,5; gr.
sp. 6,3; casant; clivaj perfect;
opac cu luciu metalic; urm cenuie
negricioasA. Solubil in acid azotic.
Cond4ii do formare: In filoane
hidrotermale si in roci metamonfice,
asociata cu alte sulfuri i arseniuri
de nichel i cobalt.

Fig. 158. Cobaltinji (Tunaberg,

Suedia).

Fig. 159. CobaitinS pe cuai

Fig. 157. Crisict do cobaltiml.

Mod do prozentare: cristale cu habitus
octaednic sau pseudo-octaedric sau
eombinaii ale acestor forme; ran
formeazil macIs. Be regulil se pie-

RiispIndire fi uiilizdri: Hankausbo,

Tunaborg (Suedia); Dakcsan RSS Azerbaidjan )U.R.S.S.);
Skutterud (Norvegia); Cobalt Ontario (Canada); Australia; Zair.
In Romnia apare Ia Oravita qi
Ciclova Romn asociatlS sender do
contact cu banatitele; In Lipova si
Ogradena, In serpentinele en coomit, i la Ilba hidrotermal.
Cobaltina este tin important mineral
do cobalt.

COLUMBIT

J Wi
Colemanit (cagi. oIe,,Laniie.: borat.
Ca2B6 011 5110 = borat de calciu
hidratat.
Inumirea tnineritkiui provine de
Ia chimist.iil W. T. Coleman, San
Francisan.
,Si.ilezn (It' "ristalizare.: monoclinic.
'Jod de pt''nfare: cristale prismatice
bipirarnidale, i'recvent in agregata
au mesi' cristahne; ineoloi' sau
colorat in nuanc tie alb cenusin,
fr'cvent cit tentC ruz sau Foeate.
ProprlJifi Thice: duritate 4t,5;
cr. sp. :," cliva,j perfect; transa 1
ftanslucld en lueiu
parent
semiadainan (in la sticlus; urnia alb.;
nso1ubil in ap; solubil in HCl la
citid; a 1,586; y= 1,592 ; z 1,61!1; (+) i 21;'= 56'.
('nndifii de forrnare In Iacui srate,
in regiini tie climb arid, asociat
en gips i alte niinerale tie boa.
f?rMpindire i ntiliziri: Death Valley
Nevada
Arizona,
-ialifornia
S.U_4.): liigadic (Turcia); KazahSLan (U.R.SS.); Chile; Salinas Grandes (Argentina).

Fig. 161. Colrnanit pe gips

(S.U.A.).

Fig. 162. Cole,, ,tit globular.

Culumbit- Tantalit

Fig. 160. Cthtal de colemanit

Colemanitul este utilizat ca sursb
pentru ohnerea borului ij a acidului
boric, jar sbrurile sale slat folosite
in farmaceuticb, cosmeticb, pictuth,
sticlAric i uncle aliaje.

(engl. e.o1urnl.iIe

- lantalile): oxizi.
(Fe, Mn) (Nb, Ta)206 = columbitul
(Fe, Mn) (Ta, Nb)iOe tantalitul
(ixizi de flea, mangan, niobiu si
tantal aeprezentind o seric tie doi
rneinbri (columbit si tanta1it, In
proportii variate, uneori Cu un
eoi4inut retina de tungsten.
Denumir'ea mineralului tantalit provine do la personajul mitologic
grec, tantalus jar a columbitulut
(sin. niobit), de Ia numole vechi
al elementului coluinbiu (nuobiu),
mincralul Iliad denumit astfel de
etre mineralogu americani.
isIe,n de istaliaare: rombie (ortorombic).
Mod de prezenare: freevent so prezintb In eristale cu habitus prismatic seurt, striate; rar formeaz
mase granulare sau apare diserninat
in roca gazda. Adesea formeazb
macic sub formA de inim. Culoarea
cate neagrb CU nuane brunii.

CONDROD1T

Proprieii4i flzke: duritate 6; gr.

sp. 5,3 (columbit) i 7,9 (tantalit);
prezint sprtur5 concoidalA; clivaj
bun; opace on iuciu metalic gras;
fragile; urma neagi6 sau brun rocat; insolubile in acizi; prezintS
irizaii albiistrui in sprtur proaspAt; prezintli pro prieti magnetice.
Condi;ii de forniare: colunibitul ci
tantalitul sint oeM mai comune si
mai rspIndite dintre minera]ele en
iiiobju ci tantal. Col mai freevent
sInt luLtinite In pegmatite granitice
undo apar asociate Cu spodumen,
ben!, albit, corindon, ortoclaz 91
cuari. Freevejit fonincazti coflCefltiaii (reinaniat) in nisipuri aluviale.
ReLcp?ndue fi utilithri: exomplare
frumoase do Lantalit i columbit
cmi. intilnite in pf5gmatitele granitice
do la Woodcox Mine, Renfrew
-Ontario (Canada) ci Ia Rutherford
Mine -Amelia, Virginia i Biidger
Mts, Wyoming (S.U.A.). Mai este
intihiib Is Krager3, linbo i Moss
(Norvegia); Suedia; Ivgut (Finlanda); Londondery (Australia);
Zair; Italia; tT.R.S.S.; Blacilia. In
Roninia esto citat- in pegmatitele
do is Teregova.

Fig. 163. Tanlalil in aThit

(S.U..4.).
Co] ii ii hitiil ci Limtahtnl leprezi n tS
on Jriineroit principal do nioblu
i tantal, folositc in inotalurgie i
rlecrotcliiiic.
Condrodit (cog1. chondiodite), sin
alieganit: silical (nesusilicat).
(Mg, Fe)3(S104) ( 011, F)5 = silicat
hidratat do magne'.iu i fier.

los
Sistem do cristaUzare: rn onoIinic.
Mod de prezenare: rar in cristale
solitare; Irecvent in granule ro tunde
i agregate xnasive, compacte. Este
colorat galben, galben rocat pin
Ia brun. (v. P1. 31, fig. 1).
Proprietdi fizice: durutatea 6-6,5;
gr. sp. 3,11; 4tlivaj satisf3ctor;
translucid cu luciu sti61os-rAinos;
urma albfi; solubji in TICI; ?X:
(d, I) = 2,86 80, 2,64 80, 1,801
100.
Condifii de [orniare: mineral provenit
prin snetamorfismul regional al rocibr marnoase dolomitice sau prin
rnetamorfismul de contact (skaz'ne).
Mai rar este Intilnit in serpentine.
Rdsptndire fi u(ilizdri: Aker, Kfveltorp (Suedia) ; Monte Soma, Vezuviu,
Predazzo -Trento, Val d'A]a -Turin,
Liguni -Voltzi (Italia) ; Brewster -New
York, Franklin -New Jersey
(S.U.A.); America de Sud; U.R.S.S-.
Condrodittil prezint interes t unific-rnineralogic.
Conglomerat (engi. pudding stone):
noon sediinentarA detritic consolidaUi din grupa ruditelor (psefite).
Mod de prszentare: structurh ruditict
frac.ii.mea fund duprins intre 2P150 mm; textura compact sau cornpact poroas cu aspect masiv sau
cu stratificatie scoasn in evidon
de intercalaiiic pelitice sau psamit ice
pe care In conine (adesea). De
regul slut; lipsite de bioclasi' on
cxcepia restanilor do plante inlarhonizate, caleitiza-te sau silicifiate.
Este colorat variat: ccnuiu (ccl mai
Irecvent), gAlbui-bnun, verzui, n'gnicios; co1oraia esto inipusa de lint
i mai ran de componeniii detritici
ni rocii. (v. P1. 31, Jig. 2).
Coniponenfi: fragmente do roci i
minerale subrotunjite ]a rotunjite,
mai maxi de 2 mm, reprezentate
prin: cuartite, gnaise, micatisturi,
granite, andezite, bazalte, gresii,
calcanc, inarrie i chiar argue. Mai
conin substane bituminoase, concreiuzii de canbonai, silice, sulfai,
sulfuni, oxizi ji hidroxizi do lien etc.

CORDLERLT

109
Liantul r,oaLe fl argilo, argilodetritic, calcitic, m amos, anhidritic,
limonitic elc. Se pcate prezenta ca
rocA inonomuneral (alcaros, cuaros); monogen, elementele const-ituente aparinThd aeeluiai tip do
ro; poligen, la care constituenlii
detritici apariin mai multor tipuri
de roci.
Proprie4. fizice: coeficientul de
trie oacileazd in limite foarte largi:
5-19; gr. vol. 2200-2700 kg/ms;
porozitate i peruteabilitate variabile: 1-15%, respectiv 1-500 rnD.
PropriatSi1e fizice sirit dependente
tie liant i mai pi4in do cornpenen%ii
detritici. Rezistenta de rupero la
compresnine este cuprins intro 50
i 100 daN/cm 2.
Condifi.i tie forrnctre: so formeaz in
douneziii continentale sau pe panta
bazunelor marine, prin consolidarea
elcmentInr ruditice (prundiuri,
grobotiuri torentiale, intraclaste etc.)
In conditii de intense proceso do
eroziuriC Vi frmiat.ri structuraltectonice.
Rapindire ai utilithri: Old Red
Sandstone (Scotia) ; Anglia; Frana;
Polonia; ]3elgia; Munlii Apalacie
(S.U.A.) U.R.S.S.; Italia etc. in
general conglomeratele slit intilnite
la niveleie stratigrafice din cuprinsul
prmianu1ui, triasicului, jurasicuiui
i cretac-icului. Ele apar mai mar in
miocen.

Fig. 14. Conglornerat cu elements

euaroase (Uf) (Rorntlnia).
Conglomeratele slit f0losite In eonstruclie i in Iucrri do intretinerca
drumurilor. [lisle din sic, indeosebi

asicT
cole
sit
lolosite
a
?ntruL lucrri
omnamentaIniseewtnTe do Brescia)
Copiapit (ongi. ropiapite): sulfat.
Fe2Fe5(SO4)6 (OH)2 2H0 = suilat
ludra-tat de fier.
Denumirea mineralulni prorne de
la nuniele localitt4ii Copiapo din
Chile.
Sistem tie crskdtzare: trieIjnj.
Mod de prezentare: cristale mid
tabulare, cruste, pulberi. Este colorat
vvde oliv, gaiben oliv sau oranj.
Prezintg citeva varicti printre care
uprucepiapi1 (eoa%ina cupru), catciucopitipit (cu couinut ridicat de
cabin) , aturn.inocopiapi, nagneziacopizpit. (. P1. 31, fig. 3).
Proprietd(i fizice: duritate micA (2,5);
gr. sp. 2,1 247; dlivaj perfect;
translucici Cu luciu periat; solubil
in apA fomnilnd o solt4ie galbenA;
$ = 1,509; y = 1,532; z = 1,577;
= 73.
nri4ii tie (ornuire: mineral secundar
cc apare in zona superioai- a depozitelor sulfuroae, acociat en alto
minerale aparlinmnd sulfailor.
Rdepindire f i utilizdri; este chat in
deertu1 Atacama, Copiapo (Chile),
In regiunca Hams (R. F. Germania);
Cipru; Nevada, Arizona, California
(S.U.A.); Suedia, Ia Falan.
Copiapitul an prezintA interas economic ci numai stiintiflc-mineralogic

Cordicrit (engi. cordierite). sin. Dicroit: silicat (cicbosili cat).

Mg2Al4Si5O15 5iicai de aluminiu i
magnezito.
Sistem tie eristalizare: rombic (orto
rombie).
Mod tie prezentare: erie tale cu hahitus
prismatic scurt; freevent in agregate
mace microgranulare sau disemninat
sub form tic granule cu conture
secanianit,
neregulate. Varietaica
Care conic for, so prezintA in
oristale alungite, imperfect dezvoltate. De regulg. prezintA luciu stidoe, dar adesca apare opac i
colorat verzui din cauza alterArii
in clorit, mica sau tale, generind

CORINDON

variet,le gian.tol2 si prasiolit. Do

reguIrk estO incolor, uneori albastru
(safir do apd), violet (loUt), glbui,
brun i nib eenuiu.
Propriet5i fizico: duritate 7-7,5;
gr. op. 2,6-2,66; clivaj satisfacator;
s1)jrtur concoidal; diejoism puternic, translucid. cu Iuciu sticlos;
urn alb; insolubil In acizi; birefringena 0,005-0,017; s = 1,5221,558; y = 1,52i-1,574; z= 1,527
- 1,578; 217 = 65-104; RX: (d,
I) = 3,00 100; 3,34 90; 8,29
80.
Condiii do forrnnre: in mci cristaline
ale metamorfismului regional si do
contact; mai ram in roci eruptive
granitice sau riolitice (secanianitul).
R.spfndire i utilizSri: in uncle
siisipuri i pietriuri din Sri Lanka
i Madagascar; Orijarvi (Finlanda);
Doin Bary (Cehoslovacia); Mashanka -Tmanshailtalia (U.R.S.S.); Norvegia; Canada; Minas Novas (Brazilia); Bodenmais (R. P. Germania).
In Romnia este citat la Uroiu i
Scrtmb, asociat erupilor ricogone, la Turcoaia (Dobrogea) legat
do magma tismul mozozoic qi Ia
Ocna do Fier, Tinoova, Arieleni
asociat erupiilor banatitice. Mai
apare in uncle aluviuni Ia Praid.

Fig. 165. Cuistal do cordierit.

VarietAlile transparente do cordierit
int folosite ca pietme preioase ale
cror nunie sint: sal'ir do apl

110
(colorat albastru), job i, (colorat
violet) i dicroit (care prezint5. un
fmumos joc do oulori).
Corindon (eng). corunctmn): tjid.
A1505 = oid do aluminiu )53,2% Al
i 46,8% 0).
Sistem tie el'istalLzaro: hexagonal.
Mod do prezenuzre: cristale hexagonale alungite, cu terminaii scurte
sau asculite, adesea sub formfi de
butoialc. 'Unoi'i formeaz5 agregate
graiiulare. Este colorat variat: albastru sau cenuiiu galbui. Do regul
semi-opac, dar apace i transparent,
colorat rou (rubin), albastru(safir),
galben (topaz), verde (s,narald
oriental), purpurin sau incolor (leucosafir). (v. P1. 32, fig. 1).
Proprieli4i fizice: foarte dur (9);
gr. op. 8,9-44; f5ra ciivaj; casant;
transparent la translucid sau semiopac; insolubil in acizi. Uncle
varieti stnt fluorescente in luinrn
ultraviolet; allele prezint fcuomenul do astelisni (in luminii produc
stelute cu ase raze); birefringena
0,008; n0 =1,765; n5 = 1,757; RX:
(d, I) = 2,543 60; 2,810 90;
1,599 100.
Condif ii tie formare: mineral accesorin al rocilor magmatice; in filoane
pegmatitice ale unor sionite nefelinice; in roci nietamorfice do contact
bogato in aluminiu, i in uncle
micalisturi. B.emaniat In aluviuni
si nisipurl marine.
Rdspindire f.i utilizdri: Ia MogoJ,
Birniarna in marne afectate de
motamorfiamul de contact; in Madagascar, In inicahituri Vi in Africa
de Sud, in pegmatite; Kazahstan
-Ural (U.R.S.S.); In aluviuni so
intilnese In Sri Lanka; Pen Malaia;
Thailanda;
Brasilia;
Tanzania;
India; Australia; Afganistan; Pensylvania, New York, Ontario
(S.U.A.); Val Sabbiola i Val Sesia
Piedmont (Italia). In Rumania esto
intilnit In aluviuni la Pianul RomSneso i Valea lui Dragan. Mai apare
la Remeti in bauxitele reziduale
pirometamorfuzate, la Dognecea,
Pietroasa, Poeni, Lunca in zona de

11$

CRISOTIL

Criolitul este fo1oit In ceramic

(fain, aticla opalescent etc), ca
fondant in tnetalurgie, la inobilarea
baucitei etc.
Crisoberil (engi. chrisoboryZ): oxid
din grupa spinelilor.
BeAL,O = oxid do aluminiu j
beriliu.
Denurnirea niineralului este do
origine greac: chr,s08 = auriu, re
ferirtdu-se la culoarea mineralulul.
SisLem de crirLalizare: rombic (ortorombic).
Mod do prezentccre: cristale tabulare,
frecvent maclate prin asociere; cobrat galben, gri, verde sau brun;
uneori incolop. Cind contine induziuni de rutil se numete ,,ocM do
pi.sicd" jar dud conline croza so
nume$e alexandiL (v. P1. 3, fig. 3).
Pro prielti flzice: duritate 8,7;
gr. op. 3,7; casant; clivaj bun;
transparent la translucid en ludu
iisor adamautin; joIuhi1 in acizi;
bireIringez4a 0,01; x = 1,746, y
1,748, z=1,756; (+); 2V=70;
iuclicii de refracie pot ma valori
difrije in func%iO do conlinutul in
11cr. .RX: (ci, I) = 3,24-80, 2,32100, 1,61-100.
Condiii do formare: mineral caracteriot' znelor do contact ale gra-

zI

Fig. 172. crsta1 do crisoberil.

nitelor cu isturile cristalme. Este

tntilnit i in pegmatite i aplite;
remaniat in depozite sedimentare,
Indeosehi in alu'viuni, asociat cu
diamant, grana, corindon, casitent.
Rdspindire i utilizdri: Lacul Como
(Italia); Norvegia; Haddam Connecticut
(S.U.A.);
Torkovaia
(U.R.S.S.); remaniat in aluviunI in
Sri Lanka Ia Yazoc; Madagascar;
Minas Gerals, Espirito Santo (Brazilia); Zair; Cehoslovacia, In regiuma Moravia etc. Varietatea atexandnit (transparent, verde sau verde
albstrui) este Iolosit Ca piatr
scmipreioas.
Crisotil (engi. chrysotile): silicat (fibsilicat din grupa serpentinei).
de
M95Si2O5(0 H) = hidrosilicat
inagneziu.
Siatens do cristalizare: monodinic.
Mod de prezeniare: agrogate microcristaline sau fibroase; Colorat aibcenuiu, verde, galben sau brun.
(v. P1. 32, hg. re).
Propriectfi fizice: duritate 2,5-3,5;
gr. sp. 2,55; lipsit do clivaj; elastic,
flexibil; opac, luoiu sidofos; s1ubil in adzi puternici; nu arde, este
bun izojator termic si rAu conduitor
de clectr.icitate. RX: (ci, I) = 7,2180; 3,603-100; 1,520-80.
Cond4ii do fornsare: produs do altorare hidrotermal5 a rocjlor ultrabazice; oath intilnit In rod metamorlice (listuri cnistaline). Asodat on
antigorit si lizardit In serpentine.
Do regul este intilnit pe fracturi
hind dispus perpendicular sau paralei pe pereii acestora.
RdspIidire si utilizdri: Quebec
(Canada); Zna Alpilor italieni;
Noua Zeelanda; Vermont, Brenwater, New York (S.U.A.); zona
Ijralilor (U.R.S.S); Upru; Republica Zimbabwe; China; Tasmania.
In RomAnia apare in fundamental
Cristalin paleozoic in Munii Fgaral, lezer, Seboi, Cibin, Paring;
in rod magmatice pateozOico Ia
Ocna de Fier; in banatite Ia Via-

CRISTOBALIT

deasa; asociaL magma-dsmului mezozoic la Borca, Anina .i A1me1,

i magmatismului neogen la Ditr&u.

Fig. 173. Crital de crisoW.

Cristobalit (engi. critolialite): silica
SiO2 = bioxid do silieju.
Sistem de cristaliaare: cubic (izorilciri(!) cristobalitul de malta ternperaturS (a) si tetragonal (patraic) cristoijalilul do ;oaie temperaLuiS ([3).
]l'Iod d' prezeutare: foarte ral sub
Iormii tIe crIstale pseudoizometrite
oetaedia]e, freeveni in agregate si
niase microcsist.aliiie cornpaote. Incolor Ia alb ecu cenw'iu. Este 0
mod ificalie polirnorM a bioxidului
de silicill.
ProprietitJ fizice: dusiLaic mare (7);
gr. sp. 2,3; Mmii clivaj; casant Cu
splirturi con codaIa; opac Ia translucid cii Iuciu stielos ; solubil in
III?, ruisoluJl in HC1, san 115SO4.
Cris tobalitul a este stahil de la
200-275C. Iiirefminges4a 0,003;
n0 = 1,484; n5
1,87; RX: )d, I)
(pentru cristobalitoul a) = 4,03100; 2,481-80; 1,867-0; pentru
erie tobalitul [3=4,15-100; 2,5390; 1,641-70.

ill
Gondi4ii de forinare: prin aetlu inn
magmelor bazaltice asupra rocilor
sedimentare bogate in euar; !it
cavitai1e rocilor eruptive din grujat
anclezitelor, riolitelor, tralutelc)r uf
obsidianelor. Foarte mr in run
sedimentare (argue i argue Lentunitice)
Rdspindirl3 si uti1izdri: Cerro Sun
Cristobal (Medc); Inyo County California, Lacul Crater - Oregon,
San Juan - Colorado
(S.U.A.);
Main am Rheinland (R.F. Germania) etc.
Cristobalitul flu prezinta importaii(.i economic6 ci nulnai iintilic-nii
ncralogIca.
Crumit (engi- chrornite): oxid diii
grupa spinclilor.
Fe Cr204 = oxid de croni ci ficr.
Sisteno de cristalizare: cubic (iziniotric).
il'iod de prezcntare: rae in cristt'liu
octaedrice do dimcnsiuzii retIna;
frecvent fin diseminat san in sgmlgate compecte, masive, formhid eu;
bun, lentile si stocuni. Prezin iii
culori pe fond cenuiu-nogru. (v
P1. 23, fig. 1).
Pro prietdi fizice: dunitate 5,5;
gr. sp. 4,5; nu prezintil diva);
opac cu luciu snetalic, semitransparent in secjiune subtire ci coioro
rosu intens; urma bi-unii; insolubil
in acizi si cu bune propnietai magnotice. Formeazt. serjj izomorfe cii
oxidul do magnezin i cium
(MgCr2O4) i cu oxidul do aluminiiu
i magnealu )MgAJ2O4) - spisicli.
n = 2,08,
aond4ii de formare: eaclusiv iii
rocl magniati.ce uItrabazite )peiidotite, serpentinite).
Rdspindfre si utirdri: Afiia di
Sud; Cuba; Saratovek, Sordjiit-
dsk,
Doiik,
Keidarisusk - Ural
(U.R.S.S,); Turcia; Jugoslavia
Zimbabwe; Norvegia; India; Nona
Caledonie; Filipine; Namibia; Stillwater Complex - Montana, Texas,
Pensylvania, California (S.U.A.) ; Alpii italieni etc- In Roninia apart,
asociat rocilor ultrahazice serpesi-

MART

LIP

tinizate (paleozoice) la Tisovia,

P1avievia, Baia de Pier, Ogradena,
Eibentai, Bozovici, precum si la
Racoul de Jos, Breaza, Gura VA
uiide este asOejat rocilor ultrabazice mezozoice.
Cronitu1 sate un important minereu
de crom, hlosit i In industiia
refractarelor cromies, pie)rie, pie
tur5 etc.

Fig. 174. Critil de eromit..

Fig. 175. Cromil (Ti.soi!a,

Romiinia).
Crysocol (egl. chrysocolla) silicat
(lift grija filosi1ica- ilor.
(Cu, AI)JLSiO5(OH)4 . nliO = siheat hidratat de cupru.
Ueuumirea mixieraIuJii este de origine greac: chrysos = aur Ri kale =
dui.
Si.em de cristo2izare: monoclinic.
Mod de prezedare: sub forma de
cruste iiiicrocristaline stalactitice sau
reniforme, mai mi sub form de
mase cu aspect pinintos, colorat
albasf.ru desehis, verde s rlucitor
snu brun-albastrui pin la negro.
Culoarea variazZs in funcie de cui4inutul in impuritiii A1503, Fe2O3
i Pb2O..
11'ropri-liq fi:ice: duritate 2,4;
gr. sp. 2,0-2,11; troxislueid cu luciu

sticlos sau gras; urrna athastru

vcrzui; coloreazA f1acra in verde
datoriUl cuprului; atacat de HCI.
Cond4ii de forrnzre: mineral cameteristic zonelor de odda1?e ale zctimintelor de cupru din regiuniie
en dimat arid, flind asociat de
regul cu azurit, malachit i cuprit.
Prezena csysocolulni iudic existena zeminteIor de cupru
RdapIndire jii utitiz4ri: zcminLe
importante se intilneso is Chuquicamata (Chile); Turinsk, Modnorudiasisk (TJ.R.S.S.); Zair; Clifton Morenei, Arizona, New Meieo
(S.U.A); Zimbabwe; Val Massino
i Val di Fassa (Italia). In Romnia
este intilnit in zona de oxidaie a
zAcmintelor de cupru de la Cirlibaba, Pojorita, Ocna de Pier, Dognecea, Ciclova Romn etc. Crisocolul este un minereu minor de
cupru.

Fig. 178. Cryocot pe euar

(S. U.A.).

Fig. 1 . Ci ij8ocoI, pseudoirwr[oze

dapr azuri! (S.U.A.).
Cuar; (engi. quartz): cxiii din grupa
silieci.
S105 = bioxud de silitju.

WART

116

Sistem de cristatizare: hexagonal (varictatea o) ji trigonal (varictatea ).

Mod do prezentare: este mntilnit atit
sub form de ens tale solitare idiomoro (prisme hoxagonale bipiramidale) bine deavoltate cit i sub
form do agregate i mase concreionare mieroeristaline. Unconi enstalele sint aciculare sau fibroaso,
jar feele do prism pot fi striate
onizontal sau haotie, Frecvent apare
macmt prozentind made do tipul
Dauphin, Brazilian ji Japonez.
Cristalele conin adesea in1uziuni
do gaze, lichide sau alte minerale ji
impuniti care dotcrmin. euloarca
mineralului. Do regul este incolor
(cnistalul dotinc), alb ca laptele,

do polaniza%ie rotatorie, piezoclectrio, piroelectric; insoliibil in acizi

cu. exceptia HF; este atacat do bazele
puternice. Birefringenta 0,00910,0093; no=1,5505 1,5589; no =
1,5414 1,5496; 2V = 8-12; (+);
RX: (d, I) = 3,34 100, 4,25 60,
1,84 50.
Condili do frrnare: est& unul dintre
cole mai comunc niinerale ale scoarei torostre, find intilnit in cole mai
variate tipuni do roci ji minereuni:
in roci magmatice intrusive gi efugive (paleo
si neovulcanico),
indeosebi in cele acide; in pegmatite; Illoane hidrotormale; in Foci
metamonuice; in noel sedimontare ca
mineral denitic remaniat sau de

ZI

Jig. 178. (Jristal do cuar.

eenuiu violet (axnetistul), galben
(eitrinul), galbon cu irizaii (aventunimil), ])rtIn (morioiiul) , verde cu
neluziuni diverse (prasenul), mhi
(v. 111.33, 11g. 2, 3; pi1,
fig, 1, 2, 3).
Pro prietdti fizicc: thinitMe 7; gr.
sp. 2,63; fltr5 clivaj; sprtura coueoidolA; transparent la translucid cu
lucie sticlos; piczuitri fenornenul

neoformalie (mai ran) i en ciment

in gresii etc.
Rdspmndiro i utiUzdri: cLtarul se
preziutA lie sub forma do cnistale,
agrogate sau mase, lie sub formS
de granule nemaniate (cazul arenitelor i ruditelor). Vaniottile do
cuarl cu caractoristici fizice mai
deosebite (transparen1, i coioi'it
frumos) gint intilnite mai rar. Dc

117
exemplu varietatea aIM ca laptele
(rauclitopas) a crei culGare Se
datoreaza bulelor de gaze si Iichid,
este intilnit in Alpi i Anzi. Cristalul de stinc, In Brazilia In Minas
Gerais; in Italia, in Val Malenco,
Val D'Aosta, Sondrio, Alto Adige
etc.; in Elveia, la St. Gothard;
Madagascar; in AuLria in Zillertal; Dauphin (Frana); Japonia;
Herkimer County - New York
(S.U.A.). In lRomnia cnistal de
stinc este intilnit la Tisovi%a, Ilibental, Ogradana, Baja Spnie etc. Cuar
fuuriu se giisegte in uncle filoane
bidroterinale din Brazilia, Madagascar, Scotia (Cairugarm), Elveia,
Italia, U.R.SS. etc. Citnin se gsete
in Brazilia (Minas Gerais), Frana,
S.0-.A., Japonia, jar ametist In
Brazilia, LTruguai, Sri Lanka, Thai

Fig. 19. Cuart in ngremtc sub formd

de lalea (S.U.A.).

Fig. 180. Cuarf, eristal de stincd

(Elbental, Romnia).

(U.R.S.S), Canada, Zambia, Cehoslovacia. Aventurin este citat in

Arizona (S.U.A.), San Cristobal
(Mexic), Rhineland (R. F. Germania,
Japonia si Italia. In Romnia cuarul eonrnn apare In toate formatlunile geologies. Cristale frumos colarate de asnetist se tntiinesc in provineia banatiticA (Banat si Apuseni).
Cuarlul transparent si frumos colarat este folosit la confeelionarea
bijuterillor. Cristalul de stine este
folosit in optic i radiotehnic, la
fabnicarea unor instrumente Vi aparate medicale etc. Cuartul consun
este folosit la fabricarea produselor
ceramice de laborator rezistente in
acizi, in industria ceramic IlnA,
industria siclei, in fabricarea carborundului etc.
Cuar;it (eng). quartzite): rocA metamorfic caracteristicd snetamorfismuliii regional, mai rar unor procese
magmatice.
Chimism: silice arenacee, mai Tar
magmatic i hidrotermai.
Mod de prezantare: structur granoblasticA, uneoni zaharoid; textur masiv sau slab orientat pinA
Ia Iistoas (In funcie de continutul
In mica). Este colorat In nuante
deschise sau inchise: alb, nib cenuiu, negricios (dud conine grafit,
biotit, magnetit).
principali = cuar;
Componen/i:
subordonali = museovit, biotit, feldspati (ortoclazi, plagioclazi, microdin), apatit, magnetit; sporadid =
zircon, iirnenit, granai, sulfuri, calcit etc. Cuarite1e cu oligist sint
numite itabirite. (v. P1. 35,
fig. 1, 2, 3).
Propriet4i fizice: coeficient de tArie
20-30; gr. vol. 2600-2800 kg/m';
sprtur aehioasa cu Iuciu gras;
porozitate sczut 0-0,2%; absorblia lie ap practin nui; foarte
rezistent la intemperli; rczistena
de rupere la compresiune 20003000 daN/cm2. Nu este atacat de
acizi on excep%ia HP. Se prelucreaz
foarte gren si are aderen sczu
lath de ]iani.

CUMMIIGT0MT

Condiii de formare: prin metamorfozarea areniteki' cuartoase (orto,

cuarite, arcoze, nisipuri cuartoase)
sau mai ray, a unor aplite i pegmatite. De reguls este asociat on
minerale de mangan.

Fig. 181. Mctacuarit (Dobrogea,

Romnia).

Fig. 182. Megacuartit, rena Rdrnan (Romdnia).

Rspndirc si utilizgri: este IntIlnit
in toao senile metarnorfice derivate
din arethtc cuartoase. Apare cu
procildore in cambrian, paleozoic
i inai rar in triasic ji jurasic.
Caracteristice sint cuarite1e Podiuluj Dekan (India); itabix'itele din
Carolina (S.U.A.). Brazilia. Guiana,
Venezuela, Franla, Jugoslavia, Celioslovacia, IJ.R. S.S. In Romnia
apar in Dobrogea la Ceriia, Piatra
RIioas ji Jijila; In Banat pa valea
Mraconia qi la Tisovia; Haeg Hunedoara.
Este folosit on piatra sparta i
balast, uneori Ia Iabnicarea crmizilor tip ,,silica". Rar se prezint
ca minercu de mangan, cind este
asociat Cu mincrale tie mangan.

Cummington&t (engi. cumrningtonite):

silicat (inosilteat din grupa amfibolior).
(Mg, Fe)7Si5O55 = silicat hidratat de
rnagneziu.
Denumirca provine de la numele
aavantului M. Cummington.
Sistem de cristalizare: monoclinic.
Mod de prezentare: rar sub formii de
cristale solitare; Ireevent In agregate
fIbroase sau fasciculare. Colorat
cenusiu deschis sau cenuiu Inhi
cu nuance roseate, In funeie tie
colitinutul in fier. 0 vasietate manganif era este dannemoriui.
Propnieti fizice: dunitate 5-6;
gr. sp. 34-3,7; clivaj bun; transparent en luciu sticlos; flexibil;
insolubil in acizi; birefingenta 0,03;
x = 1,635-1,665,
y = 1,644 1,675, z = 1,655-1,698; 2V = 65900; RX: (d, II) = 2,750 100,
1,407 100, 1,302 100.
Cond4ii de formare: in roci metanionfice tie maze qi catazon, precum
i in cele tie Contact.
RdspIndire gi iitiztiri: Cuinmington,
Rockport - Massachusetts (S.U.A.)
Orejardi (Finlanda); Australia; Suedin; Val d'Ossola, Valle Strona
0I
7

Fig. 183. Cristai de cumminglonit.

in
(Italia), In Romnia este intilnit
in masiviil Godeanu i in Palazu
1\lar' - I)obiugea. Varietatea dennemorit este int'Unitil la Riezoare,
lacobeni, arnI Dornei, undo este
asociat minereurilor primare do mangan din cuartitele negro.

CUPRU

(Fiana); Chile; Peru etc. In Romnia este intilnit la BSlan, Teregova,

Hamcearca ca mineral supergen; is
Orzeti, Coleiti, Aitin Tepe, Moldova Noun, Sasca MontanA, Onevia, Dognecea, Ciclova RomnA,
Ocna do Fier asociat magmatismuliii vehi ji rnezozoie, jar la Deva
i tntregalde este legat do eruptivul
neogen.

Fig. 184. Cumrningtonit, varietatea

(iuflernord (S.U.A.).
Fig. 185. Crintgl do cuprit.
Cuprit (ong'. cupriLe): oxid.
Cu2O = oxid do cupru.
IDenumirca niineralului povine do
la cuvintul latin cuprurn = aram.
SisLorn do crtatahzare cubic (laometric).
Mod do prezentaro: cristale cbico
i dodeoaedrice; adesea agrogate
cristaline. Cola rat ro1u-ruhiniu san
opaitizat do a crust superficialA
de alterare in malaehit. Varietatea
calcotrichit se prezint qi sub forma
do agregate aciculare, fibroase, colatente cenuii.
late rou
Cu
(v. Pi. 35, fig. 4).
Prapriet(i fizice: duritete 3,5-4;
gr. op. 5,8-6,2; casant; civaj
bun: translucid cu Iuciu adama.ntin; opac clad este expus timp
Indelungat in aer urned; urm ro1cat; solubil in acizi concentrati.
n = 2,848. RX: (d, I) = 2,456100, 1,505 90, 1,280 100.
Condif ii do formare este intilnit
in zona de oxidare a zcminte1or
euprifere, de regula asociat cu azunt, malachit, cupru flatly.
Rdspndire fi utilizdri: Gumeevsk,
Mednorudiansk, Turinok - Ural, Altai (U.R.S.S.); Bolco (Moxie); Broken Hill (Australia); Mammoth,
Tiger - Arizona (S.U.A.); Choosy

Cupru (engi. copper): element nativ.

Cu = cupru.
Denumirea xnineralului provine do
is euvintul latin cuprurl& = aramA
Sisle,n do cristatizare: cubic (isonietrie).
Mod do prezonara: rar in cristale
octaeica i totraedriee maclate. Do
regiilA spare in agregate si mase
compacte sati sub form do dendrite Vi muse filiforme. Nativ este
aproapa pun, dar paste contine
cantiti%ti mici tie fien, argint, urme
do plumb mercur ji aur. Uneori
poate conine pin la 70% argint.
Culoarea este rou caracteristic do
cupru, pe fep proaspete; adesea
apare insA verzui, brun, din cauza
oxidrii supenficiale a metalului cu
o pojgh4a do malachit. (v. P1. 36,
fig. 1).
Proprietdi fizice: duritate 2,5-3;
gr. op. 8,93; duetil, maleabil; fr
clivaj; opac en lucin metalic; In foi
subiri doyle translucid; bun eonducAtor de eleetnicitate; solubil in
acid azotic.
Condif U do formare: in zone de
oxidare a zcAxnintelor do sulfuri
ca urmare a unor proceso chimice
de reducere; in cavitile rocilor

CYANOTUICHIT

120

bazaltice; dopuneri din ape inercate

Cu sulfat do eupru, indeosebi pe
peretii qi cr5pturilo peretilor mine]or de cupru prsite.
Rtipndire si utWthri: sub foring
nativ este intilnit In zona Lacului
Superior - Arizona, New Jersey
(S.U.A), nude apare asociat cu

Cupru) este folosit In diverse ajiaje,

In electrotehnie 9i electronic, industria chunic, galvanoplastic etc.
Cyanotrichit (engi. cyanoLr(chie):
sulfat.
Cu4AI5(So4)(OH)2 2H20 = sulfat tie
cupru si aluminlu hjdratat. Denumi-

Jig. 186. Cristal do cupru.

argint, apoi in R. F. Germania,
rea mineralului pro-vine tie Ia cuvintebe
R. D. German, Chile, Zambia, Ita- greceti: cyano + thrix = par, refelia, Peru, Zair, Canada, U.R.S.S. rindu-se Ia forma rnineralului.
(Altai, Ural, Moncigorak, Norilsk
Sisern do cristaUzare rombic (ovtoetc), Spania, Jugoslavia. In llamA.-- romhic).
nia apare Ca mineral supergen la Mod de prezeneare: agregate acicuCirlibaba, Fundul Moldovei, Blan
lare scurtC, linoase, dispuse radiar sub
i Teregova; asociaL oruptivului me- formS do cuiburi sau noduri. Colorat
zozoiC este intilnit in Altin Tepe,
albestru desehis Oau bleu. (v. P1. 36
fig. 2).
Propriettii fizice: duritate 1-1,2;
gr. sp. 2,75; casant (fragil) ; clivaj
bun; transparent in translucid; Iuciu
mtSsos; urmA bleu-pal; solubil in
acizi; x=1,591; y=1,620; z=
4,654; (+); 2V-82.
Condif ii do formaro: In zona do
oxidare a zeSmjntebor eupi-ifere.
Rdspfndire i uCUithri: sub formA tie
eruste a fost intilnit in Fran%a Ia
Cap Garonne; Africa do Sud; S.U.A.
In minele Nemaqualand, zona Coconino - Arizona; Scolia; Nijni TaFig. 187. Cupru naUt, forma do
ghilsk (U.R.S.S.) Laurium (Ci-ecia);
arpe (Dognec&r, J?orndnia).
Piedmont (Italia). In Romnia apare
ca produs secu odor la Moldova Nou.
CzAneti i Pietroasa; la Ciclova
RomAnli, Oravia, Moldova No, Cyanotrichitul prezint interes Itiiniflc-mineraIogic.
Dognecea i BAia Bihor este legat
do eruptivul banatiLie; in Cavnio,
Ilba, Deva, Siicrtmb, Ruda Barza,
Intregalde esto legat de magmatismul neogen. In aluviuni este citat
Fig. 188. Cristal do cyanotrichit.
Ia Pianul tie Jos.

Dacit (engi. dacite): roc erliptiv

extrustv, neovulcanic.
Chimism: intermediaT, asemn5tor
granodioritului: Sio2> 65%.
Numele rocii provine de Ia vechea
Dade, roca Iliad exploatatA de
romani la flva.
Mod de prezentare: structur porfiric&, fenoeristalele find prinse intr-o
mash afaijitich sau holocristalinechigianulari, mai rar intro mash
hialopilitichi atunci cind este prezenth
i sLicla. Textira este masiv, masivcompacth, uneori fiuida]. Culoarea
este cenusie, nuu-brun sau verzue (v. p1. 36, fig. 3).
(Jomponenfi: principali = plagioclaz
(oligoclaz, andezin, labrador), cuar,
biotit, hornblend brun; subordonati = magnetit, ilmenit, sanidin,
sticlh, piroxeni (oropiroxeni Vi clinopiroxe.ni).
P,oprietdi flzice: coeficient de thrie
13-19; gr. vol. 2300-2600 kgfm2 ;
sprturh achiims5; absorbtie de ap
foarte mica 0,1-0,7%; rezistent Ia
agenii atmosferici; rezister4a de
rupere Ia compresiune 1300-1900
daN/cm 2 ; prezellia mineralelor micacee diminuiazh siniitor ca1ithli1e
tehnologice ale dacitelor.
Cond4ii de fermare: curgeri de lavt;
dike-un; apofize; domuri niici.
Rdspindire fi utilithri: dacitul este
intilnit In forniatiunea Old Red
Sandstone din Scotia; mai este citat
in Jugoslavia; California, Nevada
(S.U.A.); Argentina; India (partea
vestich); Franta; Noua Zeelandh,
etc. In Romflnia este intflnit Ia Baja
Mare, Masivul V1hdeasa, Murzii
Bihovului, respectiv Ia Bhiloara,

Bologa, Bitang, heat, lana, Mir,1id,

Moigrad, Monlaca, Poieni ci, Ia
Singeorz-Marainurec.
Dacitul este folosit cc piatr pentru
construc%ii si pentru Intrelinerea
drumurilor si chilor ferate; mai ran
este utilizat Ia pavatul strhzilor ci in
lucrhni ornameutale; adesea este
Lolosit in lucrri inginereti ca tuna.le,
baraje, poduri, viaducte, ziduni de
splijin etc.
Danhurit (engi. danburite): silicat
din grupa tectosiIic4i1or.
CaB2Si2O5 = borosilicat de calciu.
Denuinirea snineralului pro-vine de in
nurne.1e provinciei Danbury (S.U.A.)
Sistem de cristaUzare: rombic (ontorombic).
Mod de prezentare: cristale prismatice linipezi Cu tenininatli sub formS
de pang. Este incolor sau cenuciu;
V1

10
z

Fig. 789. Cristal de danburit..

DAT OUT

flflCOri prezi-nUi nuanto gM bui-pal.

Prciprietii fizice: duritate 7---7,3;
gr. sp. 2,97-3,02; clivaj slab;
transparent en luciu sticlos; inso1ubi in acizi; birefringen;a 0,006;
x=i,626; y=l,631; z=1,634;
= 88; RX (a,]) = 3,590-100,
2,730-00, 2,12 (195) 70.
Cord;/ii de forinare: este Intilnit pr
fisuri si litoclaze sub forine de inerusLaii pe albit.
ROspindire si tdiUzdri: Danbury Connecticut (S.U.A.); Val MedelGrison (Suedia); Val d'Aosta, Monti
Cirnini (Italia) ; San Luis Potosi Vi
Siiena (Mexic); TJ.R.S.S.; Obira
(Japonia); Madagascar.
Danburitul flu prezintA interes economic ci numai tiint,4ic-mineralogic.

Cu OURIIC cenuii, adesea so prezint.i

in agregate granulare si sub 1'orxn
de cruste.
Proprieldf I fizice: duritate
gr. sp. 2,9-3,0; cflsant cu spArtur
concoidal transparent is transtiicid
en luciu sticlos; solubil in acizi Cu
care forrncaz tin gel do silice,
RX (d, 1) = 3,08 100; 2,81 - 100;
2,49 -100.

\\.

(
\\
\
2y

'
Fig, 192. Cristal de datotit.

Fig. 190. Danburit in agrcaic cr1staline (California, S.U,A.).

Fig. 193. Datolil in agregate cristaline (Tizza, ILalics).

Fig. 191. Danburit, cristal solitar
Datolit (engi. datolite): silicat din
grupa nesosillcailor.
Ca13(S105)(OH) = borosilicat do calciu bidratat.
Siste,a de cristalizare: monoclinic.
Il'fod de prezentare: cristale prismatice scurte, incolore sau colorate alb

Condi;ii de formare: mineral secundar

in cavitile bazaltelor si serpentinebr precum i In formatiuni hidrotermale asociat cu zeolili si calcit.
Rdspindirc 9i utilizari: Andreasb erg
(R. F. Gerniania) Turisk-Ural, Tatiuhe-Priinorie (U.R.S.S.); Arondal
(Norvegia); Siusi, Riso, Serra dei
Zanchetti, Tizza (Italia) ; Lacul Supe-

DES5HN

128
nor, Westfield-Massachusetts, Paterson-Now Jersey, Keweanaw-Slic higan
(S.U.A.);
Datolitul repr(,zintil o surs minoth
peniru obinerea borului. L'nori
este preluerat i I olosit pentru conleclionarea unor obiecte de artA si
podoabe.
Decloiziiul (engi. descloiziie): vanadot din grupa adeJitului
PbZn(V02) ( OH) = vanadal; hidratat
do plumb si zinc.
De.nurnirea inineraluilui provine do Ia
nimiele mineralognlui franeez Des
Cloiseaux (1817-1897).
Si.stem do crislalizare: rombic (ontorornbic).

V1

Fig. 194. Cristal do derciuisit.

Fig. 195. Derdoisit in agregate gransdare (Italia).

Fig. 196. Descloizit, criotalo soUtare

(S. U.A.).

Mod do prezentare: agregate i cruise

eriataline, adesea agregatele an forma
do prun sau pava; freevent so prozinta in mase fibroase si botrioidale.
Este colorat ce.uuiu deachis ctre
albicios Cu nuanle verzui-brune.
Propriedfi fizice: duritate 3,5; gr.
sp. -5,5-6,2; casant; clivaj slab;
transparent in translucid Cu lucks
gras-rinos; urma portocalie sau
rosu-brun; sciubil In acizi; RX:
3,20 80, 2,59 50, 1,66 d, I)
00.
Cond4ii do formare: in zona de oxidare i altenare a zcminteIor do
zinc i eupru asocial cu ceruzil;,
pivomorfit i vanadinit.
Rdrpind ire ci sdilinri: Otavi (Namibia); Bisbee-Arizona, Lake Valley
New Mexico (S.1J.A.); Cordoba
(Argentina); Obir, Carinthia (Austria); Bena de Padru, Vezuviu
(alia).
Dcscloizitul este considerat ca a
important surs do vanadiu.

Desmin (engi. stilbite): silicat, teemsilicat din grupa zeoliilor.

CaA15S17O1817H20 = silleat hidratat
do aluminin si caleiu.
Denumirea mincralului provine do
la euvintul grec det me = snap, rolenindu-sc In dispunerea cnistalelor sub
forma de snopi.
Sisteris de cr1 tal (rare: monoclinic.
Mod ik prezentare: cristale pnismaLice maclate, asociate sub formS de
snopi; adesea so prezintS in inase
fibroase rathre. Este incolor San
colorat alb-gitibui, uneoni rocat
cSrSmiziu. (v. P1. 36, fig. 4).
Proprietai fizice: dunitate 3,5-4;
gr. sp. 2,1; clivaj bun transparent
in translucid cu luciu sticlos sau
sidefos pe fet,elo do clivaj; la flacSrti
puternicS so destramS sub formS do
evantai sau sub forma de mid spirale
ce so topese intr-un email alb.
Solubil In DCL; birefningena 0,010,011; x = 1,486-1/*89; y = 4,494
1,507; z = 1496-1,509; (-);
2V = 30-49" RX: (d. I) = 4,08100; 4,68 70; 9,100 - 80.

bIABAZ

ON

Cond4ii do fornuire: -mineral al

depunerior hidroternialo finale, intilnit uneori Ni in ca'oitiie iocilor
bazaltice sau pa cipurile rocilor
eluzive; asoeja L Cu calcit i ali
zeoIii. T'vlai mr este ijitilnit in litoclazele rocilox inetaniorfice.
Rephxdire fi ulilizari: Rio Grande
do Sul (Brazilia); Adainello, Novara
-Bavono (Italia); Kilpatrik (Scolia;
Paterson-New Jersey (SU.A.) In
Romnia so gSsete Ia Crciuneti,
Stnija, Moldova Nou, Oona de
Pier, Ruchita, Bia Bihor ji Valea
DrAganulni.
Desminul an prezin L importaz4.
economjc ci flu niai tnniflcA-nuneralogicA.
NX

compact A, uneosi Coluninaril. Adcei

pii'oxenii slat Lransforma.i Ia h,iu
blndA si clorit jar plagiocIaii shi
saussuritizati fpt peni.ru car'. dit
bazele prezintA frecvont culori v(1Z11i
inchisc oau biune. VasieLal&a ,ti
structurd tipic porlirie COLe nuxnitii
melafir.
Cornponeni:
principali = plagia.
clazi (labrador, bitownit), piroxoal
subordonati = olivinA, hornhItndiI
brunA, magnctit, ilxnenit, aputi
calcit, pirit; aecidentali = serpeiltinA, clorit, cattit.
Pro prieLri fizice: Coeficieni de tiriu
Ioarte mare 22-30, gicu 2800-3100
kg/m2 , aprturA concoidal-achioasA,
pOrozitate micA 1-1,2%, absorbtiti
do apli 0,2-1%; rezistcnt Ia agexIii
atniosferici; rezistena de rupere In
conlpresiune 2200-3000 daN/cia 2 .
Condilii do foiniare: siluri gi clike-iiri,
uneoii filoane clispusc circular, cu
exdnoleue pe supra1ec Ioarte irtari.

HI)
NO

Fig. 198. Diabaz (IIUn(a, lionuinia).

Fig. M. Cristal de desmin.
Diebaz (engi. diatase): rocil exuptiva
hipoabisalA, pale ovuicanicA.
GJ.&imism: mafic (bazic), SiO2 = 52
65%, asemAnAtor bazaltului.
Donurnimea rocii a foot datA do Alex,
Brogniart (1807) ponru a o deosebi
do diorit.
Mod do prezentaia. sructura porlirieA-grAunoasA; so caracterizeazA
prints-a masA tipkc ofrtic sau subofiticA hi care sint prinse cristale
prismatic-tabulare dc plagioclazi cu
incluziuni de piroxeni. Textura masiv

Fig. 1911. Metafht cu porfiroblasie do

plagioclas (Romdnia)

DI&MANT

15
Coxnpoziia toleitic a diabazelor
sugereaz aportul mantale.i superioare pa tirnpul intruziunii. Compoziia ]or mai poate fi influei4at
do procesele de diforentiere produso
1]laintea punerii in Ice a corpurilor
diabazice.
Rd&pindiro qi utitizdri: New Jersey
Pennsylvania (S.U.A.); Scotia; R. F.
Germania; Anglia; URS.S. Africa
do Sud; Frama; Italia; Jugoslavia.
In Roninia Sint intuinite in unele
nivele dim triasic, jurasic si cretacie,
respeetiv la J3tua, Cz5nesti, vdrAdia de Mures, Zain etc.
Diabazele slut folosite Ca piatr do
COnCtrucie ci pentru hutietinerea
drumurilor ci cilor ferate. Variettile bogate in horrihland si cu, granulatie nirunt sint folosite in lucrAti
mc numcntalo ti ornamental c. Uneori
sInt asociate Cu conecntrafii do eupru,
Iliad exploatate pentru extragerea
acestula.
Diamant (engi. diamond): element
flatly.
C = carbon.

eristalizat sub forinii sferic, casant

carbonrdo, negru brue, cenuiu (din
cause unpurittilor) granular sau
scoriaccu. (v. pl. 37, fig. 1).
Pro prie1di fizice: duritate 10; gr. sp.
3,52; fragil; clivaj bun; transparent
Cu luciu adamantin si cu puternic.
dispersie a luminii; insolubil in
acizi; fluorescent in lumin ultravioleta; sprtur eoncoidal; bitefringena este datorat impuritafilor;
indici do ref ractie ridicai:
687,6; n = 2,4076-2,4513.
Gondiii deform are: in reel magrnotice
ultrabazice (ldmber)ite, peridotite)
in condifii do presiune 1i temperatur ridicate; freevent remaniat in
aluvutni.
Rdspindire si utilizdri: riul Vaal
regiunea Transvaal (AMea de Sud);
(Brazilia) ; India;
Minas Gerais
Anglia; Australia; Guyana; Arkansas (S.U.A.); U.R.S.S.; Zair; Venezuela. Diamantul este folosit en
i in prelucrarea
piatr pretioas
sticlei. Varictgtile impure mu impor-

Fig. 200. Cristale de diamant.

I)caumiroa inineralului provine do
Ia cuvintul grec adamas = invincibil,
relerindu-se In duritatea mineralului.
&stem do crislalizare: cubic (isometric).
Mod do jnezentare: cristale en habitus
predominant oetaedric, mai tar dodecodric mu eubie ci foarte tar
pa tra tiC. Incolor mu colorat gslhui,
ce.nuiu, verde, albastru ci negru.
Variot5tile impure san cu forme deosebite tint: bortul, negru cu ]LCIU
gras, cristalizat. sub form! do concreiuni neregulate mu ca granule slerice
cu structur radiar; balasul, incolor,

Fig. 201. Diamaot (S.U.A).

JYIASPOR

lantfl industrial, hind fo1oite Ia

sapeic de foraj, ca abiaiv etc.
Diaspor (engi. diaspore): hidroxid
din grupa oxiliidroxizilor.
AIO(OH) hjdroxjd de aluminiu
(rnonohidi'at) Denuniirea mineralului provine de
In cuvintul grec dies por = dipersi
une, niineralul Ir4mindu-se prin
inclzjre.
Sistem de crislaljzare: rombie (ororombic)
Mod de preentaIe: cristale tahulare,
mici, uneori acicu]are, dispuse In
agregate stalactitice, plane, cc Sc
pot exfolia; adesea se prezint fin
diseminat in roca gaad.
Proprietdi fizice: duritate 6,5-7;
gr. sp. 3,3-3,5; fragil; clivaj perfect;
transparent la trauslucid; Iuciu sticbs sau sidfos pe feeIe tie elivaj
LirmA alb; ineolujiji in acizi. Bireiringenla 0,04-0,05; x = 1,682,
y = 1,705, z = 1,730; 2V = 84-86.
Condiii de frniire: constituent
principal a] rocilor hauxitice (exogene) In nsociatie cu gihbsit; hidrolermal; in aureola de conLact a
rocilor intrusive cu roci earbonatjee
i, mai i-ar, metarnorfice; in parageiiez5. cu ruth, eorindon, margarit etc.

II

ilngaria. In Romknia este inttIiiiI

in bauxiteIa Dobreiti, Rem,',
.Bratca, Sohodob.
Diasporul reprezinta o surs imp
tant de, aluminiu,
Dickit (engi. dickile): silicat (fibs ill.
cat din grupa caolinitului-sniectite),
Denumirea mineralului a fast
datfi de Ross ci Kerr, 1931.
Al2(01l) 5(S1204) = silicat
hidraIa
de aluminiu.
Sistem de ci-jsjaljzaj-e: nionocli,i'
Mod de prezentare: cristale nil,
lamelare cu contur hexagonal (psi-,
dohexagonal), li-caveat in agvegalui
Si iflase cristaline, pulveruleni.'
inColor sau eo]Qra-t in nuante allii
cioase, gslbui sau verzui.
Proprietdti fizice: duritate 2-2,5;
gr. sp. 2,5-2,6; clivaj perfecib
translucid Cu ]uciu perlat pe faa ii,'
clivaj; flexthil; solobil in 115S05 A
HCI; Ia 540C pmrde apa de consli
tuje; reiiactar pIn Ia 1780; biui
fringenta sIab5 0,006-0,007;
1,560 -'1,561; y = 1,562 - 1,5113
z
1,566-1,568; (-f-); 2V = 50
800; RX: (d., I) = 7,15 -11
3,58 100; 2,3 90.
Condjij de. forrnare; Ireevent
mineral hidrotermal de tempera
turn $oasS; mci i-ar pun proecili
diagenctice; remaruiat in roci sedimentare.

Fig. 203. Dick ii In mare compacte

(Dobrogea, Ronhiio).

Fig. 262. ('ristal de diaspor.

Fdspindi,e si, utihz5x; Kooi-l3iod,
Aktas (U.R. S. S.) ; Ches tei--'daseaeJ-,usetts (S.U.A.) ; Naxas (Grecia)
Franla ; Italia Canada; Suedja

lhdspindire .i utilizd,'i: apare totdeauna asociat caolinituluj (vcz

caolini-t)i este utilizat in aceIasi
scopuri. tn Romfinia se gsete b
Cavnic, uior, BSiia Biluor asocial.
nuagniatisnu thu 000gcx.i.

D1OP,ID

127
Diopsid eng1. diup&ide) : silicat (naetasilicat din grupa piroxenilor-clinopiroxeth).
CaMgSi2O6 = silicat do ca]ciu si
niagneziu.
Denurnirea mincialului proviso de
Ia cuvintele gre.eeti dis = dublu i
opsis = aparitic, referindu-se la posibilitatea mineralului de a so prezenta
sub douR forme.
Sistem do cristalizare: monoclinic.
Mod do prezentare cris tale prismatice, adesea in agregate granulare
saji sub forin do fascicule (fibre
pilamatiec) dispuso radIar. Culoarea
este verde pal, aIbstrui, albicios,
gOJbui sau brun. Vaetatea Cu COflihut ridicat do inangan so numete
io1an; diopsidul erumic este o
varietate de diopsid cu cori%Inut
crescut In crom jar diopsidul vanadie sau lac'rovitul este o varietate
do diopsid In care continutul de
vanadiu este foarte creOcut. Formeaz
serli izomorfe Cu hedemborgitui reultind teraienii intermediari sa(if si
ferosa lit.

translucid Cu Iuciu suclos; urma

alb; ins olubil In acizi; birefringena
0,024-0,031; x 1,664-1,695;
z = 1,695-1,7
y = 1,672-1,701;
(+); 2V = 50-60; RX (d, I) =
2,99 100; 2,53 40; 2,89 30.

Fig. 205. Diopsid, oarietaiea fa'ravit (S.U.A.).

Fig. 206. Diopsid ta calcit.

Fig. 204. Crisial de diopsid.

PiaprietOfi fiske: duritate 5-6; gr.
op. 3,22-3,38; clivaj perfect dup
prisu, unghiul lutre plancle de
clivaj find de 81; transparent is

Cond4ii do formare: in roci magmatice baziec qi ultrabazico (piroxenite,

gabrouri, peridotite etc) i in radio
metamorfice do contact (iiideosebi
In maine dolo-mitic). Mai spare ca
lntiIe sau intercalaii plane metasoinatizate in tinele rod serpentinizate
(ox. in rodingite). Diopsidul cu cram
este Intlinit de regul In kimberlite.
Ferosilitul pare s fie ca1actristic
pentru usele gnaioo i skarne jar
-viOIanul este intilnit in rocile metamorfice bogate In rnangan.
Rdspiridire .i utilizdri: Val di Passa,
Val d'AIa, Val d'AosLa (Italia); Ural
(U.R.S.S.); New Vork (S.U.A.);
Finland a; Africa de Sud; Binental
(Elvetia) ; Zillertal (Austria); Suedia;
Groenlanda; Scotia, In Romnia
spare asociat eruptivului banatitic
Ia Ocna do Fier, Ciclova Romn,

flIOPTAZ

BAia J3ihor, Pietroasa-Budureasa i

magmatismului mezozoic la Vcreni,
Greci, Turcoaia. Mai este citat i Is.
DitrAu.
Diopsidul este folosit indeosebi ca
piair semipreioas.
Diapsaz (engL diopla&e): sin. Airit:
sIlicat (ciclosilicat).
Cu5Si3O0 31-0 = silicat de cupru
hidrata L.
Denumirea mineralului pro-vine de
la cuvintele greceti: dia = pnin i
obzasia = vedere, mineralul iiind
transparent.
Sisern de cristalizai'e: hexagonal
(tnigonal).
.ihtod de prezeraare: cnistale pnismaLice scurte cu terminatii rornboidale;
rar in agregate i cruste cristaline.
Colorat verde de smarald, asociat cii
carbona%i de cupru din grupa malachituhui si azuritului. (v. p1. 37, fig. 2).
Pro prietfi fiice: duritate 5; gr. sp.
3,3; casaut; clivaj romboidil perfect; transparent Ia translucid on
Iuciu stielos; urm6 verde; solubil In
IIC], acid azodic i ainoniac; binefringena 0,051-0,054; no = 1,6531,658; n5 1,708-1,709; (+).
RX:(d,1) = 7,500 100; 2,62 80;
2,14 60; 1,72 60.
Condi/it di formare: in zona do
oxidane a zflcflinintelor do cupru.

Fig. 207. Criiial do dioptaz.

Rdapindire i uliliztiri: Chile (A Laeama, Copiapo), Congo (bazinul fluyjului Niari) ; Taumeb (Namibia)
Altin-Tiube, IKazahetanul Central
U.h.S.S.); Tiger-Arizona (S.U.A.),
Mindouli (Zair). In Romania aparo
la. BIiia Bihor logat do banaiito Ian
Ia 1ru'ogalcIe este asociat magmalisniul ui neogen.

2$
Dioptazul este folosit ca pia I
semipreioas i foarte rar ca minoroti
do cupru.
Diorit (engl. diorite): rocA magn ta
tic intrusiv.
Chimism: intermediar spre bazii'1
SiO2 = 52-65%.
Mod do prezentare: structur hipidio.
rnorf-gramilara sau porflnic (dud
plagioclazul sau hornblenda se pro"
zitA sub formA prismatich. Texture
maaiv-cornpact, rar on aspect fluidal.
Uncori prezintA texturA orbicula,&
Vaniotile srace in minerale mclii
nocrate si hornblend sint numji'
Zew.odiorile, iar cele bogate In cue i
(10%), diorie cuar/iice sau ton,dik
Fte colorat ceu9iu, cenuiu-ver.ui
sau cenuiu albastru, uneoni cli
aspect pestni.
Corn poneni principali = fe1dcspai
plagioclazi calcosodici (andezin, bito'w nit), hornblend5, biotit; aecesonii
= cuar, mognetit ilmenit, aferu,
allanit; accidentali = piroxeni (orto
eau clinopiroxeni), feIdspai ontoclazi, zircon, apatit, jar ca mineralu
secundare formate pe scama celor
melanocrate: clorit, epidot, aetinut
etc.
Pro pi'iet.d/i fizice: coefieient de tllnin
foarte mare 20-27; gr. vol. 27003000 kg/m3; sprtun dreapt; porezitatea 04-2%; absorbia de apS
0,8-1,3%; rezisteiia Ia complesiuna 2000-2700 daN/em2 ; rezisten.
Ia qoc 80-98 daN/cm5, jar rozistenla
In uzurS 0,06 g/cin2 ; foarte rezisteni.
Ia agenii atmosfcrici; nu esto atacat
de acizi, se prelucreazA frumos.
Condif ii do formare: Jacolito i
flicano do diunensiuiii reduso sail
apare Ca faciesuri inanginale ale
masiveloi granitice qi granodionitice
si Ca faciesuri do tranzi e ale masivelor gabroice. Dioritul cste considorat ca roc rar.
Rdspfndire fi utiUzri: Haute Savoie
(Frana); Sondrio (Italia); Finlanda;
R. F. Germania; Norvegia; Suedia;
Minnesota (S,U.A.); Garabal Hill
(Scotia) In Romnia este inttlnit
In partea de nord a Muntilor Zarand,

DSSTEN

in Carpatii Meridionali si Apuseni,

in Banat si J)obrogea de Nord.
.Apari%ii rnai importante slot La
Birzava, Cilinesti, Drinoa, Foiotc
i. PAulis.
Dioritul este Iolosit ca piatra de
constructie, balast, pavele, laIe,
blocijri fasunate etc.

Diteu (engi. distiwn), sin. Kianit:

silicat (nesosUicat din grupa silicaiicr anhidt4).
AI2SiO2 - silicat de aluminiu.
Denumirea mjncralului provine de
La cuvintul grecesa compus: dir LILtSIU Si stenos = rezistent, referindu-se La reijstena di1eritL a minersi,ilui dup cek dou direcii de dezvoltare ale sale.; kianit, se referA is
culoarea aibastru inchis a minera-

Iuiui, (kianos).
Sse,n- de crestalizare.: triclinic.

Fig. 208. Diorit i'uor!ifer oizlit)

Fig. 209. Diorit cu elemente femice

(Forotic, Romdnia).

Fig. 210. Diorit orbicular (Corsica,

Franla).

0,'Iod tie prezenlare: cristale cu habit,us columnar sau tabular formind

a deseori made de lntreptrundere
en iadivizii intersectati Is 60; rar
agregate radiare. Colorat albastru
deschis, gaiben, uneori verde san
apropiat de negmu i, mai Tar incokr.
Asociat cu staurolit, sillimanit etc.
Pro prietdi fzice! thiritate 6-1;
perpendicular pa direetia axului
enstalografle ji 3,5-3,1, paralel cu
axa verticalS; gr. sp. 3,5-3,7;
flvaj bun; transparent La transluti1 eu Iuciu sticlos; casant; urm
albii; insolubil in acizi; birefringena
0,015-0,16; x = 1,702-1,717, =
1,720-1,722, a = 1,728-1,729; (-)
2V = 82; EX: {d, I) = 3,18 70,
3,35 70, 1,38 80.
Condifii tie formare: In qisturi erietaline, gnaisa, rnicaisturi, amfibolite, eclogite. Asociat Cu granai,
staurolit i mice. Remaniat in
depozitc sedimentare cu deosebire
in altiviuni, unde poate forma
rcxninte.
Rdspindire si utitizdri: Bothovsk
)U.R.SS.); Lapsa Burn (India):
Val di Vizza, Val Passiria-Boizano
(Italia); Tirol (Austria); Morbiham
(F'ran%a); Minas Gerais (Brazilia);
Machacos (Kenya); Carolina de Sud
Chesterfield, Massachussets, Connecticut, Lincoln (S.UA.); in aluviuni
sit gAsetein Australia, India, Kenya,
Romnia (Telega-Doftana i aluvinnile Duitrii sectorul Dobrogean).
Mai este Intilnit i in cristalinul
Muiri1or FAgra, Sebe, Lotru,
Gilu etc. Distenul este fojosit In
eerasmcA, la fabricarea unor produse

1) OLOMIT

refractare, bujii, ciCuzate pantru

turn5torie etc. Varietile transpal'ente i frumos cokrate se foloseec
ca piatr semiprezoas.

/
/ \

Fig. 211. Cristcd de disten.

Doloinit (engL dolomit): carbonat

(mineral .i rocit).
CaMg(CO3)2 = carbonat do caleju i
magneziu; mai poate coniaa fir
(vatietatea anketit), Mn, Zn, Ni, Co.
Denumirca mineralului provine do
Ia nuniele mineralogului franeez
D. Dolomien (1750-1801).
Sistem de cristatizare: hexagonal.
Mod de prezentare: mineraluL dolomit Se prezinta in cristale romboedrice, ngregate, mase eristaline cornpaCte mu sf5rimicioase, adesea Cu
aspect zaharoid. Colorat alb, gslbui,
roz, mal "ar incolor sau brun. Cind
se prezintA in inase compact-masive

fontioaz coca dulornit. (v. 111. :7,

fig. 3; P1. 38, fig. 1).
Proprietdi1e fizice: minecalul dol.
mit are duritatea 3,5-4; gr. sp.
2,85-2,95; casant; spiirturA co w
coidalii. San draapt; clivaj tr',ei
transparent In trarislucid Cu Iurii
stielos user sidefos; urinfi albi;
sojuijil In HQ la cald; birefringenla
0,177 - 0,185; no = 1,679-169,
ne 1,502-1513; (H; 2V = iS;
RX: (ci, I) = 2,89 100, 3,69 50,
249 30, 1,781 30.
Roca doloinit prezintii eoeficientiil
do trie cuprins intre 5-1; gt'.
vol. 2500-2900 kg/m2 ; poi'ozitattn
oseileazl intre I 9i 18%; absorJ)it
de spA intre I qi 10% iar rezisten,
de rupere Ia compresiunc 500-1500 daNlcm2. SpArtura achioafi
san c000jda1A. Este atacat de IICI
Ia cald. Analiza terinoclifereniaIi
scoate in evidenjA douA t.ransformAn caracteristice: a) la descoiiipunerea MgCO3, intrO 600C i
800C cu elect endotermic maxim I
735C ji b) la descompunerea CaCO5
Care Incepe la 800C en elect endotermic maxim Ia 950C.
In naturA roca dolomit se pcezinU
loarte rar sub formA puril (:lolonii.
100%) cia regulil ea este a1eitui
dintr-uri amestec de do1oiit ij
ealcit. Un coninut ridicat in flee
duce la formarea an.kerthduc sj
ferodolomitz4ui, lay in mangan, Is
forrnarea manganodolornitu jul. Miii
posts conizie argilli, sulfuri, fosfii,
sulfati etc. In ansambhi roca dolemit prezintil structuri do la eriptocristaline la macrocristaline en aspect
zaharoid (dulomicrit respect.iv dolosparit). Textura poate fi compacts,
compact poroasA san masivA. Adesca,
hndoosebi la dolomitele primate, so
observ pe fetele do stratiftca lie o
pulbere albil, aspril is pipiit numitA
,,fSinA dolomiticl't", constituitl5i din
cristale mici de dolomit. Culoarea
rocilor dolomitico poate ft alb!,
eenuie, g5lbuie, brunA Ri char
neagrit
Cortd4ii de fo?-rnara: rnai rae pe
cale hidrotermalA; pe eale diego-

LUMORTIER1T

131

ttici prin aubstitujica metasomali(ii a calearelor; prin clepune.ri

primare In bazine cu salinitate
erescut, asociat cu alto minerale
evaportiee (gips, anhidrit etc). Mai
slat cunoscute unele dolomite In
stratelo de c.rbune numite ,,dolomite de turbd'. Rar in roci metamorfice (isturi talcoase, serpentine
etc.).

-ti/

Fier; logat de procese hidioLerma]e

ale magmatismului neogen apare
la Baja Sprie, Cavnic, Radan, Mgura, Toplia, ScrImb, Ruda
Barza, Baja de Aries Roia Montang. Ca lentile se intilnelte in uncle
isturi cristaline din Munii Bistria,
Giurgeu, FAgra, Trascu, Poiana
Rusc. Ca iutercalaii i strata in
Iormaiuui sedixnentare este Intilnit
la Capidava (dolomit primar), TopaIn, Mntii Cociru Mama si Pdurea
Craiului a to.
Dolomitul este folosit in siderurgie,
industria oonstrucilor ci materi-

alelor de construatie, industria

chirnic, In ceramic, amendament

in agricultuii, industria zahrului

etc.
Duujortierk (engi. dunwriierite): sihe 'nesosificat)
Fig. 213. Crisial de dolomit.

(3~02 (SiO4)303
AL
alju i bar.

silicat dublu de

Dennmirea rnineralului provine do

In numele paleontologului frances
Eugen Dumortiar.
Sistem de c,ista1izare: rombic (ortorombic).
Mod de prezentcsre: tar sub forms de

cristale prismatice; frecvent in ogregate fibroase dispuse radiar sau in

fascicule. Colorat albastru desehis,

Fig. 214. Dolomit.

Rdspiruiire fi utitizdri: cristale larg
clezvoltate de dolomit so Intlineso
Ia Brosso i Traversefla (Italia);
dolomit ankeritic este citat In E1vat1ia
(Binneutal); cristale i agregata
ristaline remarcabie se Intlineso
In R. D. German (Freiberg); Anglia
(Cornwall); Iowa, New York, Vermont, New Jersey, Michigan
(S.U.A.); Quebec (Canada); Bahia
(Brasilia); Guanajuanato (Mexie);
Navara (Spania); Cehoslovacia. Dolomit masiv se intilnelte in Albania,
Bulgaria, Fra4a, Jugoslavia, Spania. In Rom&nia, asociat magmatismului banatitie apare la Ocna de

Fig, 215. Crisiat de dumortierit.

DUNIT

13i

violet situ rosu-bruzi, (sr P1. 38,

fig. 2).
Proprietdfi fizice: duritate 7; gr. sp.
3,45; clivaj slab; transparent in
transIue.id cu lueju sticlos, mai rar
slab sidefos; urm alb; iusolubii
in acizi; birefringena 0,027-0,037;

x = 1,659-1,686;

RdspIndire fi utilizdri: Noua ZecIand, In Muntele Dun; tTrel

(U.R.S.S.); Turcia; Bushveld (Africa
de Sud) Stillwater (S.U.A.) Alganistitn. la Romnia este intilnit In
Tisovjta - Banat.

y = 1,686-

1,720, z = 1,686-1,723; RX: (d,

I) = 2,55 100, 5,84 90, 5,89 90.
Cond4ii de forrnare: in roci metarnorfice bogate in auminiu; in
filoane puitumatolitice qi in unele
roci metamorfico do contact.
Rdspindire si utilizdri.' Orena, Rochester - Nevada, Dehesa - California, Arizona (S.U.A.); Lyon
(Frauta) ; Madagascar; Brazilia; Sondab - Sondrio (Italia).
Dumortieritul este utilizat ca matone prima lit fabricarea produselor
ceramics refractare.
Dunit (ongi. Dunite): roc6 magmatica intrusiv.
Chimisrri: ultrabazic, Si02 < 52%.
Numele rocii provine do ia inuntelc
Dun, Noua Zeelandt.
Mod de prezentare: structur xenomorfA - granubarA, adesea cu aspect zaharoid; textura masiv-compact. Culoare galben-verzui Cu fluante albastrui.
Corn poneri : principali=olivinl,; accesorii = croinit, piroxeni monoclinioi,
magnetit, ilmenit; accidentali
grana, platin nativ, crom.
Propriekifi fizice: coeficient de trie
17 20; gr. vol. 2800-3200 kg/m5 ;
spArtur dreapta sau achioas; flu
este atacat de acizi; rezistena la
compresiuna pests 2000 daN/cm2.
Gondif ii de formare: soparatii gravit4ionale in baza corpurilor eruptive
formind lentile si inase cu extinderi
variabile.

Fig. 216. Dunit (Tisopite,

Fig. 211. Dunie

Cu

Irrl/(I).

crornit.

Dunitul sate considerat ca matenie

prima pentru fabricarea refractarelor
forsteritice oInd conine omen ci
platin sate considerat Ca sursa pentru
ohinerea acestor metals. Dunitul
masiv prezinLil pnin preiuovare Un
contrast plcut fapt cc 11 recomanda
ca roci pentru Coflstruc%ii: plci,
dale, bo1ari, atit pentru lueni ii
interioare cit si pentru lucriti
exterioare, find rezistent lit internperil (agenii atn'iosferici).

Eclogit (engi. eclogie): roc a metarnorfismului regional.

Grad do rnetanwrfiorn: slab sau mediu,
prenune malta.
C1imstn: bazic (mafic).
Denuinirca rocii provine de la envintul grec eklektos = rar, ales, roca
find rar4
Mod de prezeniare: sl.ructur grano
blasticS, uneori porfiroblastic; textura masiv-cotnpacta. Granula;ia
variaz do Ia foarte fin Ia grosier
adeseori cu distrihuie zonarS. Culoarea prezinta varialii do In verde
Ia rou, (v. P1. 38, fig. 3).
prineipali = piroxeni
Componeni:
(omfacit), granali, cuar; aceesorii =
accidentli = bornrutil, pirit;
biend, disten, fengit, paragonit,
zoiziz, glaucofan, dolomit, corindon.
Proprethfi flzice: coeficient do lane
mare 15-17; gr. vol. peste
2900 kg/m5 ; sprtur concoidala;
nu este atacat do acizi.
Condilli do forrnare: provine din
lave ti tufuni bazaltice sau mase
gabroice metamorfozate In zona do
subducie a scuturior coxitinentale,
l temperatura joas (ectoge ofiolitice) sau in metamorfism regional
anhidru (eclogite comune). Este
necesar s4 se Inca distin4is do
eclogitele din ICiniberlite care an
o origine diferitS.
Rdopindire si utilizdri: eclogitele
ofiolitice sint asociate zonelor do
compresiune asemnAtor color din
vestul Alpilor, California (S.U.A.),
Japonia. Eclogitele comune fac parte
din vechiul fundament cristalin
Caledonian. Mase do eclogite se
intilnese in precambrian in Scotia,

California (SU.A.) i in B. F.
Germania. In Romania cmi citate
in Munlii Sebe.
Eclogitolo pot Ii folosite in construcie, In IucrAri onnamentale interiosre do mare efect.
Egirin engl. aegirin) sin. Acinit:
silicat (inosilicat din grupa piroxeni]or).
NaFeSi202 = silicat de sodju i lien.
Denumirea mineralului provine do
Ia numele zeului Eger, zeul inarilar
Ia vechii islandezi.
.Sistem do cristalizare: monoclinic.
Mod do prezontare: en stale prismatice, columnare, uneoni striate si
en terminatii asdutite; freevent se
prezint In agregate fibroase, uneoni
radiare i in mace compacte Este
colorat verde, verde 1nchis si brun.
(v. P1. 39, fig. 1).
Proprietdi fizice duritate 6-6,5;
gn. sp. 3,5-3,6; clivaj imperfect
paralel cu faa de prism; translucid en luciu stielos; urma gabencenuie; so topete uor colonind
flacra In galben (sodiul); aproape
insolubil In acizi. Sohrii1e solide
en al%i piroxeni pot forma a senie
do varieta rare egirin-augit (vezi
i augit), urbanit etc. Birefningena
iidicata 0,040-0,060; x = 1,7501,77&; y=I,780-1,820; z=1,800 1,836; 2V' = 6070; RX: (d,
I) = 3,012 100; 2,916 70; 2,545
100.
Condiii do forniare: constituent al
rocilor magmatice intrusive si vulcaniee alcaline bogate in sodiu
(sienite nefelinice, fonolito); mci rar

ENARGIT

Ull

in mci metamorfice (me tamorfisni

regional si de contact).
Ri_spinclire qi utilizdri: cristale inari
se intulnesc In sienite nfe1injce din
peninsula Kola, Turisk, CiokpacKazahstan, Troik-Altai (U.R.S.S.);
cristale mci mici Be inti1nec In
Suedia; Norvegia; Serra de Monehique (Portugalia) Arsukfjord
(Groenianda); Tingua (Brazilia);
S1T.A. In Romania este inilinit in
sienitala do Ia ]Jitru qi In granitcie
de Ia Turcoaia - Dobrogea. Sporadic
mci apar in conglomesatela do Comaneti.
Egirinul preaint. interes tiintificmineralogie.
1i8

Enargit (engi, enargite): sullurS diii

grupa enargitu]ui.
Cu5AtS4 = suifur do cupru sl arson.
Denurnirea mineralului provine iii
la cuvIntul grec enarghis
vizibil,
referindu-so la e1ivau1 perfect vizibil
al ruinerahdui.
Sistem do cristajizaro: rombic (orturombic).
iWod do prezentare . cristale prisinatiri.
alungite, mai rar tahulare; adeseu
prezint agregate sau mase
lam, uneori radiare. Culoarea sLi'
cenufiu do metal pn Ia negru cii
fluante violote.
Propriet4i fizice: duritate 3l gr.
op. .4,45; casant; clivaj perfect;
opac en lueju- metalic; urma cenu1ie;
soluhil in acid azotic; so topesto
uor. RX: (d, I).-= 8,00 100,
3,08 100, 1,50 80
Corsdiii do formare: in eacfAmiate
hidroterinaln de cupru, metannatic
ca impregnaii, a500iat cu bornit.,
coveljna qi tetraedrit. In zofla do
oxjdare a zcsnintelor do cupru setransformA in malachit si azurit.
Rdspindire i utiti.zdri: Tatimeb (Namibia) ;
Chuquicama-ta
(Chile);
Argentina; Bor (Jugoslavia); Mexic;
Peru; Calahona - Sardinia )Italia);
Bingham, Tintic - Utach, Butte Montana (S.U.A). In Romnia so
giisetc la Criieiune -ti, Deva,-lioridol,
Ilucium asociat magmatismului necgen, si Ia Sasca Montaug legat do
eruptivul banatitie.

Fig. 218. Gristal do egirin.

Fig. 220. Enargit (S.U.A.).

Fig. 219. Egirin in granit, varietatea
acrn.

Enargitul coLe un rnznoreu do cupru

arsen.

Si

TPIDOT

133
Enstatit (cog1. enrlatile-: silicat din
grupa piroxenulor ronibici.
MgiiO = silicat de magnezun.
Derumirea niuneralului provune tie
la cuvintul grec enstates = refractar,
referindu-se la faptul c mineralul
cite greu fuzibiL
Sislem de eristatizare: rombic (orbrombic).
Mod de- prezentare: rar crsta1e prismatice; freevent apare in agregate
i. rnase compacts, uncorl fibroase,
colorat verde, verde oily sau galbui;
uneopi esLc mcoior.

,1
'- I

2
i. 221 Cristcd de enstatit.

PLc. 222. En-staId prismatic

Pruptietdfi fizice: dunitate 5,5; gr.
sp. 32-3,9; clivaj bun; translucid
cu luelu sticlos sau sidefos pe fala
dc riivaj ; insolubil In acizi; greu
fuzibil; birefnungen1a 0,008; x = 1,665; (+);
1,657; v = 1,659;

2V = 5[0; FIX: (d, 1) = 2,17 100;

2,87 90; 2,49 50 (propnietiie
fizic(,, variaz in lunetie dc continutul In flee).
CondiIii de form are: constituent
principal al rocilor eruptive bazice
ci ultrahazice; mai cite intIlnit In
uncle roci metamorflce de contact.
iIlsptndirei utilizdri: Africa dc Sud:
Siera Nevada - California, Texas,
Maryland, Pennsylvania (S.U.A.);
Donegal (Irlanda de Nerd); Groenlanda; Nonvegia; Japonia; U.R.S.S.
)Kaueaz, Ural, Siberia, regiunea
laculni l3aikal). In Rorn4nia cite
untilnit In granitul de - Pricopan Macin, in serpentinele dd Ia Runari
i RacouI de Jos, in rocile oflolitice
dc la Cazaneti - Ciangani (Munlii
Metaliferi) si In uncle andezst piroxenice ale magmatisrmlluL neogen
(Carpalii Orientali).
Enstatitul prezinth micros tiiiitificsiurleralogiC.
Epidot (engi. epidote), sin. Pistaszit:
silicat din grupa sorosilieaiior, senia
epidotului.
Ca2(AI, Fe)3S13T15 (OE = cheat de
ealciu, aluminiu si fier.
Denumirea mineralului provune dc
adaula cuvintul grec epidote
gaTe, in sensul ed laturilc mincraiului
sa dezvolt inegal.
Sisteni de cristatizare: rnonolini.
Mod de prezentare: cristale prismatice, al igite, uneori aciculare; freevent formeaza grcgate - conpsteuneoni racliare sau fascicuiarc;re7lnta striatil fine pe fete Este
colorat verde, galben cii nuante
cenusii sau chiar galben. Propcietd f i
fizece: duritate 6-7;
gr. - sp. 3,3-3,5; casant; elivaj
bun; sprtur concoidal&; trausiucid
en lucia puternic st-ides; urma
cenufie; inoiubil In aeizi; pleoCroism aceentuat; birefriugena
0,015 - 0,049; x = 1,715 - 1,751;
y = 1,725-1,786; a = 1,35 '1,792;
2V = 65_750;
FIX: (d,
();
I) = 238:72 100; 1,635 85; 2,398
85.

EP SOMIT

Condif ii de formare: in rocile metamorfismului regional Ri de coitaet

Cu cOmp02488 bazic, indeosebi In
isturi vcrzi i pe fisuri (Iitoc1az)
In amfibolite si gabrouri; adesea
hidroternial, rnai rar ca mineral
primar in rocile magmatice. In
condiii de retrornetamorfism poate
inlocui granaii, amfibcilii i piroxenhi.
Rspndire qi ulilithri: UntersnLbachtal (Austria); Bourg d'Oisaiis
- isre (Frana); B. F. Germania;
Italia (Val d'AIa, Traversella, Val
Codela, Val Malenco, Val Fassa);
Ahmatovka, Poleakovka (U.R.S.S.);
River Side - California, Woburn
- Massachusetts, Haddam - Connecticut (S.U.A.), Arendal (Norvegia).
In Romnia apare In jisturi cr1staline in Carpa%ii Orientali, Mendionali i ?eIunii Apuseni. Mai apare
in granitul do rrurcoaia - Dobrogea
i in masiveic banatitice.
Varietile transparente i frumos
colorate de epidot sint folosite ca
pietre aemiprcoase.

136
Denumirea mineralului provine di'
Ia numek izvorulul Epsom, Angliii,
unde a lost deseoperit
SiIern de criskzlLzare: rojubic (oii ,rombic) Mod do prezentare: rar in cristal
niici, pnismatice-aciculare; frecveii I
in agregate cristaline, eruste, dinrescex4e (in zonelo de steps); depw
neri fibroate In stalactite sau depuneni masive, uneori Cu aspEvI
pSmtntos De regulA, cnistakie &ni.
incolore dan in agrogate i depuneri
masiVe eSte coloral alb. (v. Ph 39,
fig. 2).
Propriehifi fizice: duritate 2-2,5;
gr. sp. 1,65-1,68; fragil; cIiva
perfect; transparent la translucid
en luciti sticlos, uneori pmintos;
solubil In apA; Sc topete uor;
hirefringena 0,0283; x = 1,432; ,
1455; z=l,461; (); 2V51;
RX: (a, I) = 4,21 100; 5,35 ---30;
2,677 30.
Corulif ii do fonnare: depunei-i diprecipitatic pi-in evapolarea lacurilni
i lavoarelor sulfuroase bogate iii
Iuagneziu; mai rar din solutii tenmale fierbinti ji fumarole.

Fig. 223. Cri.stal de epidol

Fig. 224. Epidut In cuarf

(S.L1.A.).

Fig. 225, Gri.ial de epsomil.

Epsomit (eng). epsomite), sin. Bit

tersalz: sulfat din grupa epsomitului.
MgSO4.7H50 = sulfat do magneziu
hidratat.

J?d8pindire qi uti1izdri: fiecvenl inlimit sub fonin do cruste pa pcni4ii

niinclor, do sulfuni con%plcc vi in
regiuni anido. Este intilnit in Anglia

137
Is Epsom; Chile; Stassfurt (R. D.
GermanS); China; Mexic; Egipt;
Tibet; Tunisia; Vale Antrona, Alta(Italia);
yule irpina - Campania
Volga SuperioarA, Djelonsk, Mclinovsk, Sasik-Siva - Crimean etc
(LT.R.S.S,); Kruger Mountains Washington, Carlsbad - New Mexico (U.S.A.); Elveia. In Romnia
esto int.Init Is Cirlibaba, Fundul
Moldovei en mineral supergen; Ruda
Bazza, Roia MontanA, Tirgu Ocna
ca mineral hidrotermal.
Epsomitul este folosit la prepararea
produselor farmaceutiee, in industria textilA si chinzicS, industria
zahSrului si a hirtici 010.
Eritrin (engL erythrie): arseniat
din grupa vivianjtului.
Co 3(A804)2 8H20 = aiseniat de cobalt hidratat.
Denumirea niineralului provinc de
In cuvintti] grec erilras = rou.
Sjsfr,n de c,istalizare: monoclinic.
Mod de ptezenta.ie: cristale aciculare
scurt.e, mai mr tabulare; formeazA
adesea agregate radiaz'e, reniforme,
sferoicjale, cruste sau mase pAmintoase. Este edemas rou tw nuan;e
cenuii si tente de roz-violet.
(v. P1. 39, fig. 3).
Pro pr;eti5ti fizice: duritate foarte
mica 1,5-2,5, gr. sp. 3,1; clivaj
perfect; flexibil; transparent Is transJudd cu lucin sticlos sau sidefo
pa planele de clivaj; urmA roie;
so toperte uor; solubil in acizi pe
rare ii eoloreazS in rosu. RX: (<I,
I) = 3,23-90; 3,010-100; 2,729
80,
ondiii de formare: pi'odus do altcrare al mineralelor de cobalt, hr
deosebi in zona de oxidaie a filoa
nelor do zninereu de cobalt..
Rdspindire si utiUzdri: Anglia; Cobalt (Canada); Maroc; Allernont
Franta); Talmeasi (Iran); Capo
Calamita (Italia); Azerbaidjan, AchAjilga .- Asia CentralA (UR.S.S.);
Idaho (S.U.A.); Namibia; In RemAnia spare Is, BAdeni-Arge, Muncelul i1ic, en mineral supergen;
Is Oravila i Ciclova RomAnA este

ESSEXIT

asociat magmatiamului banatitic iar

Ia BAit4 Vi SAcArim este legat do
eruptivul neogen.
Prin culoarea sa rosie caracteristicA
eritrinul este on important indicator
al prezenlei minercurilor dc cobalt..

Fig. 226. Cri.tal de eritrin.

Essxit (eng). essexie): roeS eruptiva
intrusivA.
Chirnisrn: hazic - alcalin.
Numolo mcii provine do Ia regiuna
Essex, SUA.
Mod de prezentare: stroclurS rnasivgranularA (cristale mici idiornorfe
de plagioclaz rAspindite intr-o masS
hipidiomorfs finS si cu tendinS
spre texturA fluidal!). Este colorat
cenusiu Inchis Ia negricios.
Cornponen(i: principaii = plagioclaz
(labrador), ortoc].az (ortozA sau microclin), piroxeni (augit, titanaugit),
biotit, amfiboli; accesoiii =
apatit, magnetit., ilmeni 1; aucidentali = nefelin, sodalit.
Proprietdi fizice: coeficient dc tArie
15-20; gr. vol. 3000 Kg/rn3 ; spArCurS achioasA sau dreaptA; nu
este atacas de acizi; rezistenla la
compresiune peste 1500 daN/cm2

EUCLAZ
Condiii de forznare mici mase
plutonice sau subvulcanice inclividualizata printr-o difereniere magmatica e.tre zon1e marginale ale
corpurior gabroice.

chis, Mai rar galben Cu nuazIjv

brune. (v. P1. 40, fig. 1).
Proprie!4i fiziec: duritate 7,5; p
sp. 3,1; clivaj perfect; sprtur
concoidal; transparent la tranclucid cu luclu stielos; insolubil in
acizi; se topete greu; birefringenl.i
0,02; T
1,651-1,653; y = 1,655
1,656; a 1,671-1.673; 2V
46O_500; RX: (U, I) = 7,15 100,
3,22 50, 3,81* 30.

Fig. 227. Essexit (Jootca.,

Roinnia).
R4spmndire .yi utilizdri: Quebec (Canada); Boemia (Cehoslovacia); CrawIordjohn (Scotia); Essex, Massachusetts, Montana (S.U.A.). In
Cehoalovacia sint cunoscute sub flumele de ThcrUte iar In S.U.A. Montana, sub numele dc shonkinit,
acestea find analoge compozitional
gabrourilor alealine, ins ceva enal
sodice. In Bomnia sint citate la
Tisovia, Jolotca - DitrAu.
Essexitele sint utilizate ca piatr
ornamentali i decorativ de mare
contrast prin prehucrare, jar unoOri,
Constitnie 0 sursi minorS peutru
extragerea unor minorale rare (cind
Ic conin).
Euclas (engi. euclase): silicat (ncsosilicat).
]3eAlSiO4(011) = bidrosilicat de alun'ii.nuu i herillu.
Denuinirea mineralului provine de
la cuvtntul compus pee ea +
kiasis = a sfrima, a despica, mineralul despicind u-se dupS planele
de chivaj.
Siscnz de cris1izare: inonoclinic.
Mod de prezenlars: cristale prismatice Cu dirnensiuni variabile,
adesea striate; rar se prezintS In
agregate. Este incolor sau colorat
alb, galbe.n-varzui sau albastru des-

Fig. 228. Grisa1 dc cueMz.

Condiii de forrnarc; in granite peg-matitice asociat cu topaz
Rispindire ii utilizdui: Minas Gerais,
Oruro Preto (Brazilia); Kenya; Tanzania; Sanarka (IJ.R.S.S.); Park
County - Colorado (S.U.A.);
Euclazul estC utilizat sporadic ca
piatrA semipreioasS.
Eudialyt (eng. eudiaiyte: silicat complex cii radicahi anionici inelari,
Na3(Ca, Fe)3Zr(OIT, Cl) (SiO3)9
silicat complex do sodiu, calcin,

Fig. 229. Cristal dc eudia!1.

139
fier i zircon; mai poate coniue
Ce, La, Y si Mn.
Denumirea mincralului provine de
Ia cuvintul compus grec en dialis descompus, referindu-se in laptul c mineraiul se disoeiaz uor
prin ardere.
Sistem de erisa1izre: hexagonal.
Mod de prezeutare: cristale tabulare,
lamelare, mai rar prismatice, uneori
se prezint in agregate compacte.
Este colorat roz, brun-rocat, galben
ca Jtmiia. Prezintl dourt varietrti:
mesodialyt i - eukotit (acesta din
urmrt Iliad optic negativ). (v. P1. 40,
fig. 2).
Proprietd.fi fizice: duxitate 5-6; gr.
sp. 2,93; divaj satisMcrttor; trans-

EUDIALYT

lucid; solubil In H5S02 ; birefringena 0,004-0,008; n0= 1,5931,610; ne = 1,597-1,611; 2V =

0-30; (+); RX: (d, 1)=7,19
tOO, 5,74 80, 2,87 80.
Cond4ii de forrnare: in sienite neIehrnce; In granite alcaline i in
pegmatitele acestora; paragenetic
cu nefella, egirin etc.
Rdspndire qi ui1izri: in unele
sienite din Irlanda i U.R.S.S.
(Pen. Kola); Langesundfiord (Norvegia); Africa de Sud (in Pilansberg). CInd continutul in eudialit
este mai mare de 6-8% rocile
magmatice care 11 conn Bint expJoatate pentru obtinerea zirconului.

Fayalit (eng). fayaUe) . silicat (orbsilicat din grupa olivinei).

2FeO SiO2 = ortosilicat do 11cr;
mai poate continc MgO, ZnO. Denumirea muneralului provine do in
insula Fayal, Arhipelagul Azore,
uncle a lost dcscoperit.
Sisiern tie cristalizare: tombie (ortoiambic).
Mod de preentare: cristale tabulare
sau prisfllatie.e.; iar in agregate.
Este colorat galben mnchis pinA la
verde hnchis sa.0 brun eafenlu.
(v. P1. 40, fig. 3).
Proprieti fizice: duritate 6,5-7;
gr. sp. 4,31L; clivaj bun; Translucid
ca huciu sticlos; uruna brun-gt1buie;
unso)ubil in acizi; grcu I uzibil;
bircfringcna 0,048; x 1,827; y =
1,865; z = 1,875; (); 2V = 530;
BX: (.1, 1) = 2,88 100, 2,50 70,
2,37 50.
Conduiii de farmare: In cavitiIe
sliclalor vu)canice, in riobte, peg-

'1

niatite si in uncle metamorfite do

contact formate pe seama wiw
Foci sedimentare cu con%inut ridir;.i
in 11cr.
I-idspindine fi utWzdrL exempinie
caracteris lice se untlinese la Fa'iI
- Insulele Azoie; Insulelo Lipari
Ye]owstone (S.U.A.); U.R.S.S; lbn.
ha i Suedia. In Romnia a ins I
citat in Foci ultrabazice din fuoda
mentul cristalin al CaipaiIor Meu1dionali. Fayaiitul esic utilizat iii
industria refractarelor.
Fenasut (engi. phenaldie) . silicat din
giupa wiiImituIu.
Be2SjO4 = silicat de berilin.
Denumirea munerahuhui provune d.
Ia cuvIntu) giec fenakis = inelZttur,
mineralul semnind cii cuarui.
Sistem de cnistalizare: hexagonal
(trigonal).
Mod de prezeluare: cristale mic;i
romboedrice, uneori prismatice; nial
rail in agiegate granulare, compacte
incoioi, ear ghlbui, roz sau gIbni
brun.

Fig. 231. Criaial tie fenaci(.

Fig. 230. (Intel de fayalit

Propriedfi fizice: duritate mare 7 8; gr. sp. 2,96-3; clivaj slab;

transparent cu mciii sticlos ha gras,
fluorescent in lumin ultraviolet-5;

141
insolubil In acizi; oxpus la razele
solare se decoloreaz; birefringei4a
0,016-0,02; n0=1,67; n5=1,65 ();
RX. (d, 1) = 2,511 80; 2,183
80; 1,258 100.
Condirii tie forrnare: in pegmatite
acide si in micaisturi, asociat Cu
beril, topaz qi apatil.

FERGJJSONIT

in pegmatite; in zone de alterare

pneumatoliticA. ftemaniat in aluviuni; paragenetic Cu biotit, fluonn, turmahn.
R.spfndire si utilizri: Nan Ling
(China): Australia; Bolivia; Canada;
Cornwal (Anglia); Cehoslovacia;
R. D. German; Cordoba (Spania);
Portugaba; Italia; Boulder - Colorado (SJJ.A.), Mawki, Tavori, Mergnir (Birrnania); Usurinsk, Nerobintk - Tranebaikalia (TJ.R.S.S.). In
RomAnia esto asociat magmatismului banatitic Ia Oravia, Ciclova
RomAn ji unor filoane hicirotermale
legate de magmatismul neogen Ia
Baia Sprie i BAiu.
Ferberitul constitine o surs de
wolfram.

Fig. 232. Fenacit (Minas Comic,

Brazllic&).
Rspfndire i utllizdri: Krager
(Norvegia), Sao Miguel (Brazilia);
Topa-Butte, Colorado (S.U.A.).
Fenacitul este folosit ca sursA pentru
oblinerea briliului, jar cristalole
transparente si frumos colorate sint
folsite ca pietre semipreioase.
Fcrberit (engL ferberite), sin. Wolframit: woiframat.
Fe(W04) = woiframat do fier.
Siatem do cristatz.are monoclinic.
Mod do prezenlare: cristale tabulate
cu strialii verticale pe fete; tar
ristaIe lamelare si mase granulate.
Colorat brun-rocat sau brun negricios. AsociaL Cu ferberitul apare si
heubneritul: MnW04 = woiframat do
mangan care impreun cu feitheritul
forxneaz serii izomorfe intermediate.
Proprieiiii /izice: duritate 5-5,5;
gr. sp. 7,1-7,5; casant; clivaj
perfect; semiopac Ia translucid cu
luciu semimetalic sau rainos; urm
brun rocat sau neagra; insolubil
in acizi; n=2,31, i,=2,46, z=
2,47; 2V 73 78 ; (+).
Cond4ii do formare: in moans hidrtermale do temperatur ridicat qi

Fig. 233. Ferberif. (Cornwall, Anglia).

Fergusonit (engi. fergusonite).: ovid.

YNbO4 = ietraoxid do ytriu si
niobiu.
Denurnirea mineralului provine de
scoian
la numele . savantulni
R. Ferguson.
Sirtern cristaUzare: tetragonal.
Mod do prezerdare: mai tar in cris tale
prismatice sau piramidale; freovent
in mase granulate. Colorat cenuiu,
galben sau brun in spartur proaspAt i negru-brun pe suprafee
alterate.
Proprietdfi flzice: duritate 5-6,5;
gr. sp. 5,6-5,8; clivaj slab; opac
cu luciu sticlos in sprturA proaspt i mat in zonele alterate;
urm5. brun, galbeni sau neagr;
solubil In HF, HC1 i fl5S05; RX:

FIUT

(d, I) = 2,98 100, 1,87 100,

2,49 50.
Condifli do formare: component al
pegmatitelor grani Lice bogate in
pminturi rare, asociet cu zircon
Si monazit.
Rdspindire fi utiIizi-i: Ambatouohangy (Madagascar); Norvegia;
Ilmen (LI.RS.S.); Baringer Hill,
Llano County Texas, Amelia
Court House Virginia (S.U.A.);
Swasilan (Zimbabwe); Laurinmaki
(Firilanda); Rakwana (Sri Lanka).
Fergusonitul este o surs5 pentru
obinerea prninturilnr rare do ytria.
Filit (engl. phylUte): roca metamorflea de epizon (metamoifism
regional).
Grad do metamor/ism: slab do joasA
ternperatur, dar poate Ii un produs
i al metamorfismuiui ictrograd.
Chinsism: asemanalor pelitelor.
Mod do prezentare: structur find,
texturS 1istoas pronunata; Culoarea cenuie, cenuill-verzui, verzul,
gt1bui, glbui-brun pmnA la negru.
Conzponen;i: principali =uar1, innscovit, elorit., sericit,; accidentali =
grafit, oxizi do fler, rutil, turniaiint,
gIana%i, epidot.

Fig. 231. FujI cit ciortt (Dobrogea,

1?onicfnia).
Pro prietdi fizice: coeficient do tark
5_14, variatia mare a accstuia
find eauzat% de Rtructura i do
compoziia mineralogieS. Greutatea
volumetrica este cuprins Intre 2300
0 2800 kg/m3. Spartura dreaptS;

119
este atacat de acizi. Rezist-n)ih
la compresiuue variaz In ftuuti&'
de direcia pe care se aplica forl;it
perpendicular pe tistozita Le est
800-1400 daNfcmm jar parole] vii
siatozitate 500-900 daN/cnhi: pit,.
zintS rezistentA micil. Ia ageni
atmosferici.
Cond1ii do formare: prin transirmarea rocilor politice (indeosebi ii
argilelor si argilitelor) in condiiuli'
metamorfismulni epizonal.
Rdspindire fi utilzdri: Franta; Po.
lonia; Jugoslavia; U.R.S.S.; In
RornSnia esl.o intIlnit in Dobrogtti
in faciesul isturilor verzi, In Carpaii
Orientali i Meridionali.
Filitele Sint folosite pe plan local
Ca piatr de construcie, indeosehi
ziduri do sprijin; piatrS bmutS Vi
mai i-ar piatr sparta pentru diversit
lucrSri de lntreinerea drurnuriktr.
Flogopit (cog!. phiogopite): sjhcnt,
(filosi]icat din grupa micelor).
KMg3(Si3A)O 0) (F, 011)2 = silicat do
aluminiu, magneziu si potasiu.
Denumirea mineralului provin. do
Ia cuviritul groc flogopos = asernii
nStor cu focul, referindu-se la culo,irca imneralului.
Sistem do cristalizare: tnonociinis-.
Mod de preentare: cristale cu habitus
tabular sau prismatic scurt, mai
rar in agregate cristaline )arnelarc,
foioase san solzoase. Colorat galbemirocat, gulben-brun, brim, In-un
rocat, VOrZUi-Cefluiu, mai tar incolor.
Proprictd;i fizice: duriLato 2-2,2;
gr. sp. 2,7-2,85; clivaj perfect;
transparent en luciu sticlos Ia perlat
pe feele do clivaj; formeazS macb
dupS legea micei; flexibil; IiJrniS
nibS; isolubil in acizi; so topette
greu; Birefringena 0,028-0,049;
y = 1,557X = 1,530-1,590;
1,637, z=1,5581,637; ();
2V = 00_50; RX: (d, I) = 3,30
100, 2,170 400, 2,006 100.
Cono4ii do farmare: produs metasomatic In eondi4iile unui matamnorfism do contact; in pegmatite
cc yin In contact Cu roci bogate in
flu

143

FL1I0IWA

magneziu (dolomite, ruarne dolomitice ete); inai rar In asociatie

ei uncle minerale argiloase in rod
sedimentare.

'i fc
I.'

0011

Fig. 235 Cristal de 'Togo piE.

Fig. 236. FLogopit, cristale idiomorfe

(ltiadagaacar).
Riispindire si utiliziiri: Ontario (Canada); Frana; Madagascar; Sri
Lanka; Sliudiansk - Allan, Siberia
Montana
Oriantal
(UR.S.S.);
(S.U.A.); Jugoslavia; CehosJoacia
(mici apari;ii de contact) ; Italia.
In Rominia este Intilnit in calcarele
i dolomitele din complexele cristalirie ale Muni1or Fgara, Godeanu, Paring; asociat unor corpuri
sienitice de Ia Ditru; in zona de
contact a banatitelor la Oravita,
Ciclova Romn, Ocna de Fier,
Tincova, Baita - Bihor. Ray apare
sub form de pungi san lentile in
unele nisipuri aluvionare ale vilor
ce traverseaz complexele eristaline
ale Mun%ilor Frtgara.

F]ogopitul este fulosit ca terrwizola n i. In industria electrotehnie,

radiotelmie, izolant termic etc.
Fluorina (engi. fluorite): sara di
grupa halogenurilor.
CaF., = florurl de calciu.
Dcniimirea mineraluhil prcivine de Ia
cuvintul latin fluorum =fluid, mineralul fund limpede ca Iichidui.
Sietem de criatalizare: cubic (izometric).
.%Iod de prezentarc: cristale Cu habitue
oetaedric, cubic i dodecaedric uneori maclate; frccvent se piezint
In agregate concreionarc sari mace
compacte. In cristale idiomarfe este
incolor, in agregate ji mace cristaline
se prezintA colorat diferit: galben,
verde, bleu, no; purpuniu si nini rar
cenniu lnhis pin la negiirios.
(v. A. 41, fig. 1).
Pro prietdfi fiice: durita te [a; gr. sp.
3,1-3,3; easant; clivaj perfect;
transparentri la translucidA cu luciu
sticlos; solubilri In acid sulfuric
c.oncentrat, prin tnc1zire devine
fluorescent. Se topelte ulor; n =
1,432 (Li) qi 1,437 (F) RX: (d, I)
=1,933 100; 3,16 60; 1,117 50.
Cond4ii de formave: In filoane hidrotermale de temperatur malta, asociatii en plumb, zinc i sulfurr tie
argint; In pegmatite iinde este
asociat en casiterit, apatit, turmaim; in cavittlt.ile unor noel megmatice acido; rar In baziiie saline
inchise (origine sedinientart).
Rdspfndire f utiUzdri: Val Sarentina,
Boizeno, Tuscani, Lazio (Italia);
St. Gothard (EIveia); Cera (Brazilia); Norvegia; Bankroft - Ontario (Canada); Cumberland, Derbyshire (Anglia); Franta; Wolsenberg
(R F. Germania) Illinois. Kentuky
(S.U.A.); Mexic; Kalangui-Transbaikalia (U.R.S.S.). In Roninia
este intllnit pa diaclazde rocilor
eruptive de la Turcoia, Cinjelani,
Somova; ca mineral de gangA in
lamprofirele mezozoice de Ia Tulghe; ca mineral hidrotermal asociat eruptivului neogen (Ilba, Cavnic,
Rodna, Deva, StAnija) i, in uncle

OUT

zone ale bariatitelor la Moldova

Nou, Oravia, Ciclova Romn,
Bita Bibor.

1101

Cond4ii de for-mare: prin dictri,t

%iere Iocal din magmele trahul ii'i.
cu care Sint asociate frecvent. M'ii

110

fit

Fig. 237. Cristale de /luorin4.

fluorine este olosit Ia obtinerea

acidului fluorhidrie, In cerarnic
(olrit), metalurgien bauxitelor etc.
Fonolit (engL phoioUte): roc magniatica extrusiv.
Chiniiem: intermediar, SiO2 = 5265%, la acid Si02>65%.
Denumirea roeii provine de la
ciivintul grec phone = sunet i lilac
= piatra, rcferindu-se la sunctul
caracteristic pe care II fac roche
prin lovire.
Mod de prezentare: structura bobcristaIini. pin& la sticboasli dar freevent se prezintA cu structur pilotaxic cu treceri spre structur
fluidalA impusS de dispunerea orientath a fenocristalebor de sanidin
i nefelin. Textura masivA sau ilujdal. Culoarea este cenuiu desehis,
vcrzui, brun cu nuanl?e rozu.
Componen;i:
prinipali = fekispat
potasic (sanidin), nelelin, piroxoni
(dine piroxeni), riebeckit, arfvedsonit; aecosorii = albit, augit, apetit, sfen, ilinenit, magnetit, sodalit,
hauyn, leucit, granat, zcoIii; accidentali = analcim, cancrinit.
Prapredfi fizice: coeficient de tArie
7-13; gr. vol. peste 2300 km/m2 ;
sprturA coneoiclal cu luciu gras;
porozitatca 0,5-2%; nu este atacat
de acizi iar rezistna de rupere la
compresiune este cuprins Intre 7001200 daN/cm2.

rar sint asociate cu sienito nefelirij'e

(ctrc partea superioai a acestoni).
.Rdspindire si utilizdri: in asocioie
cu bazalte alcaline este intilnit iii
insulele Kerguelen, Azoro, Cana,i'
i Marquesas, jar in asociatie (Ii
sienite nefelinice este intilnit la
Bearpaw Montains-Montana, Wyo.
ming, Colorado, Dakota (S.U.A.),
Mai este citat in Muntii Tingiii
(Brazilia), Cehosbovacia, Cornwell
(Anglia). In Italia este asociat 'ii
tefritc i bazanite la Vulture,
Potenza.

Fig. 238. Fonolit cu fenocristaie th

sanidin (Cchosloi'acia).
Fonolitul este utilizat ca piatri
pentru COflStrUc1ii, Cu precdere ea
bbocuri semifasonate i pictris pentru
intreinerea drutnuribor.
Forstejit (engi. for.iterite) : silicat
(ortosilicat din grupa olivinei).
Mg2SiO4 = silicat de magneziu.

FRJ%NKLIN1T

f)eivu vu iroa jnh v(,vvtl vii ui p1-0600 do

la viiiiirle ii]nvrul)gului I'll. ?if.
Fcir.Lti LS9-1860).
Si.seuv v/a crivahzlizura: rombic (OTtoro]r11)i.
Iod v/a prezerviave: cristala evi habitttS iuiaetric, iivr Labularv, rat
Li [!tZiFtIa in iglegate i maSe
eoiiii'.uv.
v. ESL(,- inculor jar (ind so
preniiia tit ugiogaLe apart colorat
galbzi pal, vei'zui dISCIZIS anu CCZITiiU
deschisPtopriehIi flzxce: iI)IiIate 6-6,5;
p. 31,2-3,3; vtivaj bun; Iranspar-n I hi iranslitrid cvi luciu -Licks
urrita vi -nusic, insolubil in aciZi,
iro1ringona 0,033
rcu ivvvihil ;
=
y = 1,651 ; z. = 1,669
!t=86; !i'X: ci, I I =2,17
IOU
,51 10() ; 2,'16 0.
(ivdi!ii de [niiarc: produs Al mcliiiOi-115i1111111i c;lc criol act asupra tocilor
ingate in inagiiezi vi (caleare, dolovii c, rnarne dc.loviiitice) ; prod us al
7,-j1f.ilov pneunia I ulitici
ce af e--1voZ,T vuci niftisbazice; in cruptii
hvv ri iii.
/icf/,v1ire si ,cjj!izv7ri: Sliuduanaka)[-,ii
Naziavoiir.slaikalia,
I lo Siul (UR.S.S_) ; Snaruni
tr\ 'gin) ; Vezviviu (Italia) ; In
rv':i I I ul C.-Ste Intilnit in regiuflea
I ihor
Forstoritul poate fi
;itiliiul In fabricarea refractarelor
maiivziciIv (forsteriticel.
Foslorit (v-Jig1. plvosjilwrile): fosfat din
gruj ;v Fista hint.
II, Oil) (PO4)=fostat do
vi snu f5rA (br si cbs; mai
v ntine ivIg, Fe Vi Mn.
.Iixfeto iL cistalicvzro: hexagonal
itrigivivil) vinci ete cniptocristalin;
dv r.gviil i'ste arnor.
/.re:entare: varietate cnipturrispvv.hrv San aiiorItt, eonipact/i a
;ipaiitiilid. Colcirat gSllmi, verdvi,
ulhatvt ito-violet san vcvvvcat-bruiv. FreeWTI,' < 0 vre.zictii In vivase coinpacte
nhiiiivase, sub fol-inli de vvi,duIe
sail e"ilc1'eiUfli.
Pro pnir/d(i /izicC lay' ni Ii iii mire apalitUltli (sezi apatit
c:uviv/i/ ii de fuv-rrv vi v . erupt ii-, ccvii-

niexitar ha cazul din urxt rezuitA

din ae.uniularCa i Lruus(ormarea
resturilor organice bcvgate In fosfor,
duvigcnetic priti iniocuirea metasoniatic a calcarelot-, prin alterare
i splilarea gtianoului, pri!) aiterarca
tvvfurilor diabazice). Mai poateapArea
sub forma de conerethini in marne
i gresii sau ca strati: arenacee
gehuri oohitice; rezithial prim dio1varea calcarvilor qi concent.parea fostvirului c0titiut tie acostea.

Fig. 239. J'csforiI (Tu'rj,iviv,

I?omdnia.)
Alspindire .vi utilizdr: Platforma
RusS,
Suviul
Kazahstanului
(U.P .5.5.);
Florida,
Tcnnesse,
)S.U.A.) Tunisia; Chile; Maroc;
China. In Ilnmnia rate intilnit
in irnele son ,edimentare din rena
licivius Opi-nuunvi, Mircea Vod, Cuza
Vndui, Ivrinezul i\Iir. (Dobrogea) Fosfoi-itul tate iolsit La prepararca
ingrllvninteIor agricole (superfosfahi
v7i tcrmo1osfai), in industria chimichi,
ceramicS vi inclusti-ia stiehvi,
Franklinit (engi. IrankUiiile) :oxid
din grupa spiiiu-lilvir.
Mn2+, Zn, F&1 f- ) ( Fe2i-, 111jiO4 =
IXILI 110 zinc, maugan i 5cr.
I )v'nuivnjrea inineralujul pnvvvino tic
Iii viviwele liii Ii. Y. Franklin.
S/aiv',,i de crisiotiza,'e: cubic (izometric).
i%trvd vie j,rezefltnre: cnitale octacli'it-e Vi clod ceaedv'ice; I'rectvent agrcgutu:- niaSive. Colurat cenuviu inchis

RANKLIN1T

pM la negru Cu tente rocate (brun

rocat).
Propneii fizice: duntate 5,5-6,5;
gr. sp. 5-5,2; casant; fr clivaj;
opao Cu Iuciu inetalio; urm brun,
sau brun-rocat; magnetic; solubil
in HCI. RX: (d, I) = 2,51 100,
1,61 100, 1,48 100.
Cond4ii de formare: prin ubgtjtuire
(procese pneumatolitice) In rod metamorfice de contact bogate in dolomite (skarne).
Rasptndre qi utilizri: Franklin,
Sterling Hill, Ogdensburg - New
Jersey (S.IJ.A.); R. F. Germania;
Argentina. In Romnia se intilnepe
In regiunea Ocna de Fier, la Cirlibaba i la Jacobeni.
Franklinitul servete ca sursti pentru
obinerea zincului i manganului.

Fig. .?-JO. CrisLal tie frankliti1.

Fig. 241. FranlcU;zit (S.U.A.).

Galirou (engl. gabbro): rocA magmaticli ifltrusjv.

Chimism: mafic (bazic), SiO3 = 5265%.
Denumirea rocii provine de la cuvintul latin glabrous = strlucitor, roforindu-se la strAlucirea mcii in spArturA proaspAtA.
Mod de prer.enlare: structurA grenular-hipidiomorflcA, oristalelo obsetvZndu-se cu ochiul liher; texture
masiv-compactA, micori pAtatA datoritA aoreolelor piroxcnice din jurul
olivinei, aoreole JU care clinopiroxenul sau spinelul (uneori) se
dispun in agregate radiare (texturA
orbicularA). Este colorat cenuiu
inchjs, verde negricios cu nuano
albAstrui, negru cu nuai4e albstrui, cenuiiu-brun. (v. P1. 41, f1. 2).
Componen(i: principali = plagioclaz
(labrador, anortit, anortitul participind de regulA cu peste 50%), oIlvin, piroxeni (clinopiroxeni); accesorii = cromit, magnetit, ilrneriit,
apatit, slen, sulfuri; aceidentali =
corindon, granai, biotit, amfiboli
(brun sau verde). Dac dinopiroxenil
tint in exces fata de plagioclazi se
trece Is varietatea ga?rou ofiolitk,
lay dacA olivina este prezezitA in
pr005ute ridicate so trece la vanetatea gabbrou cu oti'ind. AsemAnAtor
se formeazA varietAlile cu amfibali,
titanifere etc.
Proprietdi fizice: coeficient de tArie
foarte mare 18-25, greu 30003200 kg/m3, spArturA achioas, mai
mr dreaptA, porozitate ji permeabilitate practic nub; foarte rezistent Ia intemperii; rezistcna de
mupero Ia compresiune 1800-

2500 daN/cm2 ; rezistena Ia ioe

50-62 daN. cm/cm3 ; rezistena la
uzur 0,5-0,7 gJcm3 ; nu este atacat
de acizi.
CondijiE de formare: niasive, filoaue,
dyke-uni si pinze do intruziune.
Diferenierea magmaticA accentuatA
poate da uatere. la o serie de vanetti do gabrouni on norite, anortozite,
troctolite (vezi descrienile) etc.
Cabrourie cu olivinA so separA
limitat, in pri1e adinci ale manilor
intruziuni, indeosebi do naturA gabroicA i dioriticA. In coca cc
veite gabrourile oflolitice so cozisidorA
cA ar prove.ni dintr-o magma basalticA pnimarA pusA in evidenA pnin
formarea unui bazin oceanic ji
separarea a douA scuturi continentale; ele ar forma un element
(zonA) intermediar Intre substratul
ultrabazic si pAtunie lavebor hazeltice do deasupra.

Fig. 242. Gabrou ofiolijic (Banat,

Romdnia).
RrpIndire i uliiizdri: Complexul
Sudbury i Muskos (Canada); Cornplexul Stiliwater i Duluth, %inutul
San Diego - California (S.U.A.);

CAD OLUtTT

Sondrio (1talia; Muntit Harz troctolite (R. F. Gerrnania(; Romsaas (Norvegia); Zermatt (Elveia);
Grecia; Turcia; Suedia. In Romnia
gabroul oste intilnit la Iui, Greci,
Urdele, Petrimanu, Ciiingani.
Gabroul este folosit ca piatr do
constructie i in lucrri ornamentale.
Uncle varieti sint oxploatate
pentru extragerea cromuini, niche
]uhui, cobaltului, cuprului ji ficralni.
Gadolinit (engl. gadoliniso), sin.
yerbit: silicat (nesosilicat).
BeFoY2Si5010 = silict do beriliu,
ytriu ji for.
Denumirea mineralului provine de
la numek chimistutui J. Gadolin
(1760-1852); yterbit provine de la
localitatea Ytterby - Suedia.
Sistcta do crist&izare: monoclinic.
Mod de prczontare: rar sub form de
eristalc prismatice, unCori concrescute, cu feelc adinc striate; so
poate prezenta i in agrogate microgranulare sau mase pmIntoase.
Este colorat verde, verde-brun sau
brun. (v. P1 41, fig. 3).
Proprietd(i fizice: rluritaLe 6,5-7;
gr. sp. 4-4,5; Mr clivaj; sprturn
concoidal; transparent Cu lueju
sticlos; urxna gri-verzui; radioactiv; solubil in acizi; biroiringena
0,023; x1,801; y=l,812; z=
1,8211,; (-H; 217 = 85 ; RX: (d,
I) = 3,10 100, 2,79 100, 2,5
100.
Cond4ii do forrnara: in peginatite
granitiCe sail sienite si in htoclazele
Uf101' mci metamorfice de tip Alpin.
2

/2'

Fig. 243. Cristal do gadolinit.

Rdspndire si i,titizdri: Austria;

veno, Montorfano (Italia); Val NaIpi
(Elvctia) ; Hiterii Iveland, 11mid.
holnien (Norvegia) ; Finbo, Yttcrliy
(Suedia) ; reglunea Llano - Texae
(S. U. A.)
Gadolinitul este folosit Ca Suin,
pentru oblinerea ytriulu i, thoriu jul
i altor pmlnturi rare.
Galena (engi. galena): sulfijriL
IIcsuifura do plumb.
Denumijea mineralului este do a ii'
gins latin: galena = minereu Ia
plumb.
Sistern do crtsializre: cubic (irn
metric)
Mod do presontare: freeveja so pro..
zintS in cristale cubice, rnai Tb I
apare sub forma dc coinbinaiii Ito
cristalo cubice cu forme octacclrice;
adesca apare in mase sail agregal.
granulare. Este eolorat cemitiII
caracteristic (do plumb).
Propriehi;i /lzice.: duritate 2,5-2,1;
gr. sp. 7,2-7,6; clivaj perfect;
fragil; opac cu luciu inotali'
calacteristic; urma Cenuie; UUI
fuzibilA; solubilS In H1 Ia cII
i in acid azotic. FIX: (d, 1) = 2,97
100, 2,095 100, 1,321, 100.
Con4jij do formare: este Un mineral
Lipic hidroternial do Lemperaturii
medic, dar se intilnete 1i in Foci
metamorfice i sedimentare, inden
sebi in roe! carbonatico. CInd esto
hidroternial este asociatii Cu cuar,
fluorini., blend i argentit
Edspfndire qi utiUzd,i: Cumberland
(Anglia) ; Broken Hill (Australia)
Andreasberg, Harz, Freiberg, Erzgebirge (R. i). German4) ; Leadville,
Colorado, Missouri, Oklahoma, Kansas, Idaho, (SJLA.); Reibel, Salafossa, Gorno (Italia); Caucaz, Transbaikalia, Turlansk, Kara Tau -.
Turkestan (TJ.ILS.5.); Polonia;
Spania; Bolivia; Belgia; Santa Eulalia (Mexic) Canada; Maroc cia.
In Iloinnia este intilnith in zona
vulcanismulul neogen Ia Ilba, Baja
Mare, Cavuic; in uncle complexe
eristaline la Borla, Cirlibaba, Hodna,
Brotcni, BSlan, Tcvegova etc; in

CEBLENif

'49

filoane hidxotermale in Gernetica, cu lueiu gras; urma verde crud;

Ostra, Jolotca, Sorno''a, Tnreonia, solubil in HCI; birefringer4a 0,008asociatS eruptivului merozoic si la 0,01; r=1,622; y = 1630; Z

J'i. 244. Cristale do, galen1.

Fig. 245. G&end (Cwnic Rorndnia)

1,638; 2V = 0,10*; RX: (d, I)

9,80 100, 2,40 60, 1,552 80.
Cond4ii de farmare: produs de alterare al rocilor ultrabazice bogate
in sulfuri de nichel (olivine, serpentine).
RdspIridire ci utilizdri: Africa de Sud;
Noun Caledonie; Ufa, HalilovskUral (U.R.S.S.); Duglas - Oregon
(S.U.A.); Baldissero-Turin (Italia)
In Rom4nia Sc gasete in serpentinitele paleozoice de Ia Tisovita.
Garnieritul este un important minemen de nichel.

Oravi%a, Ciclova Ronni&, Dognecea,

Ocria de Pier unde este asoeiatl
magmatismului bana Litic.
Galena este Un minereu major do
plumb.
Garnierit (engi. garnieri), sin. noumeit: silicat (filosolicat din grupa
eerpentinei).
(Ni, Mg)6Si1O 0(OH)g = hidrosiJicat
do nichel si magneziu.
Dcnumirea mineralului provine do
In numele mineralogulni francez J.
Gamier (1829-1904).
Siste.m de crisla,lizare: monoclinic.
Mod de prezenare: agmegate cristaline foarte fine; cruste; forme mameloname i stalactitice, precum Ji
mase pmIntoasc, compacte. Este
colorat verde aprins, uneos'i cu
nuane albstrui. (v. P1. 42, fig. 1).
Proprie2i4i fizice: duritate 2-2,5;
gr. sp. 2,3-2,8; fragil; translucid

Iry

Fig. 246. Crisnt de garnierit.

Gehlenit (engi. gehienite): silicat din
grupa mcliuitului.
Ca2AIAISiO7 = silicat de aluminju
si calciu.
Denumirea mineralulni provine de
Ia numele chimistului A. F. Gehien
(1775 1815).
Sistern de cristdizare: tetragonal
(patratie).

GIBBSIT

Mod do prezentwe: crhtale mici

tabulare sau columnare, mr in
agregate. Este colorat alb, verde
cenu1iu sau brun.
Proprieta't;i fizicc: duritate 5-5,5;
gr. sp. 3,05; translucid Cu luciu
gras; solubil in H1 la cald; birefringena 0,011; no = 1,669; no =
1,658; (); fiX: (d, 1) = 2,85
100; 1,76 100; 2,43 70.
Condifli do forraare: in skarne calcaroase, ca mineral caracteristic
zonelor do contact.
fldspindire fi utihzari Selle See
- Tirolul de Sud, Urach - Wurttemberg (R. F. Germania); Luna
County (S.U.A.); Velardena (Mexic).
Gehienitul prezint importan tiin%ific-mineralogicS.
Gibboit (engi. gibbaite), sin. HidrargiUt: hidroxid.
Ai(OH)3 sau A1205 . 3HO = hidroxid do -aluminiu.
Denumirea mineralului provine de
la 'numele 'fizicianu!ui G. Gibbs
(1776-1833).
Siotem do cristaUzare: monoclinic.
Mod do prezentare: cristale cu habitus hexagonal, tabular; freevent
in agregate foiase sau soizoase Cu
di8punere radiar, uneori in agregate stalactitice, concreliurn ji mase
reniforme. Colorat cenuiu, alb,
verzui, roeat.
Proprietdf I fizice duritate 2,5-3;
gr. op. 2,3-2,4; clivaj bun; tramparent cu Iucu sticlos Ia perlat;
cind este mash' este opac; umezit
eman un miros do argilhi; insolubil
in acizi. Prin inchilsire trace in
diaspor sau bohomit, jar la ternperaturhi mare In corindon; x =
1,568; y=l,568; z=t,587; (+);
2V = 00.
Condi.f ii do formaro: constituent al
rocilor bauxitice roziduale; prin
alterarea hidrotermaihi a silicalilor
do aluminiu; In unele isturi cristaline asociat en serpentin si magnetit,
mu ca produs de alterare a nefeliuului.
Rdspindiro i o.titizdri: Caldas (Brazilia); India; Insula Ara (Nor..

150
a); Richmond, Massachusetts
.A.);
Tilvinsk - Leningrad,
V
Sisim i Nazirn Ural (U.R.S.S.);
In Rom4nia este Intilnit in uncle
bauxite din masivele Bihar i PAdurea Craiului.
Gibbsitul este folosit ca minereu do
aluminiu i la obtinerea refractarebr corindonice.
(engi. gypsum): sulfat, mineral
s roeS.
CaSO4 . H20 = sulfat do calciu hidratat.
Denuinirea mineralului (rocii) pro-vine do la ouvintul grec (vechi)
gypsos.
Sistem do ori.st-aljzare: monoclinic.
Mod do pr000ntare; mineralub gips
se prozinthi sub formS do cristal.,
tabulare, prisinatice sau columnare,
en tendinta de formare a enaclelor
do concreitere; frecvent apare sub
formS do agregate Vi mase gmanulare, mai ram on aspect fibros sau
stratificat, trecind cAtro roca gips.
Poato forma oruste, noduij mamolonari CU structurA radianS, eflorescenle (trandaflrii deertului),
pulberi. Do regulS este colorat alb,
dar Se poate prezenta i sub alto
euloni Ca: cenulin, galbui, gAlbuibrun, verzui, rocat, nez 9i chiar
negru. (v. P1. 42, fig. 2, 3).
Roca gips se prezintS cu structurS microgranularS la mezogranulanA, uneoni cu aspect lIbros, p5mmtoe ji chiar sfArimioioo. Textura
masiv-compactA, mai rar compactporoasS. FonmeazA otrate, lentilo
strat Vi bancuri masive Cu grosimi
paste 40 metri. Uneoni prezinthi
cute, fenomenul do budinaj i o
eerie do distorsiuni. Forma compactS
granularA a gispoulni este nurnitS
atabastru.
Roca gips prezintS urmStorii cornponeni: principali = gips; subordonati = anhidrit, material angles,
calcit, doloinit, limonit, pintS; accidentali = sane. Uneoni poate contine
si silie.o (calcedonic sau cuarl).
Propriettff I fizice: mineralul gips are
duritatea 2; gr. sp. 2,3; clivaj

isi

fl.s

perfect; flexibul; transparent Cu Inciu sticlas [a satinat; uneori fluorescent In luinin ultravioleU; sobsbil in HCI ji apa flerbinte; birefringena 0,0091; x = 1,20, y
1,522, z = 1,529; (+); 2V =

4; RX: (d, I) = 7,56 100, 3,06 60, 4,27-50.

Roca gips are coeficientul de trie
4,5; gr. vol. 2000-2200 kg/m5 ;
porozitate variabfl 1-8%, uneori
char mai mare; absorblla de ap
1-40%; flexildl i cu rezistentii
n3,icfi La intemperii; rezistena de
rupere In compresiune. 00500 dai' fern2.

Rdspindire qi utilithri: sub orm

de masive si strate lexiticulare este
intilnit in Italia la Valtera - Tuscani; cristale rernarcabile dispuse
in agregate tint citate Is Bologna
i Padova (Italia); mai este intilnit
la Chihuahua (Mexic); Tunisia; Maroc; Arizona, New Mexico, Michigan, Iowa, California, Texas, Utah
qi Florida (unde apare In bancuri
masive) (S.U.A.); Noua Scoie
(Canada) Anglia; Pakistan; Frax4a;
Grecia; Spania; R. F. Germania;
Arhangbelsk, Uralul de Sud, Volga,
Gorki, Caucazul de nord (U.R.S.S.);

i
.
21..

Fig. 248. Gips, varielatea alabastru

(Aghireq, Rorndnia).

Fig, 247. Crista1 de gips.

Condif ii de formare: tipic de precipit4Ie chimic, prin evaporare in
bazine marine qi lacustre puternic
mineralizatc; mai poate lua na1tere
prin hidratarea anhidritului sau
diagenetic, in argue, marne i calcare. Uneori este intlIn.it sub formi de
cimeut in arenite qi rudite (gresii,
mai rar conglomerate). Rat' se f ormearS hidrotermal sau prin depustere direct (sublimare) din fumarole..

Fig. 249. Gips, cristal macis'

(Gerant, RomSnia).
In Romnia apare in cornphxxcle
sedimentare ale eocenului din Bazian! Transilvaniei; in egerianul, otnangianul i karpatianul din Carpaii Orientali si Depresiunea Ge ticS;

(LAVBEUfl'

in badeniauul iIafoniei Moldovieii ri sarinaianuI mui4ilor Apuseni. Mai apare in ganga tilior zeArnintc phonier.asoruatiee lupoterniale si in uncle filoan hidroterxnale
din oruptivul neogfn a] Carpailor
OrienLali. In condin Iavorabi1e de
expIoaare Se a1Ii la: Leghee, Tuxda,
Liculete, Fieni, Nade, GIcan, Cerau, Cop5ceni, Cheia, Chimindia, Corbovi, DiliSbani.
(ipsu1 vepLeinL o substnn utiliq
cu numCroase utiliztyi prinire cave:
aricu1tur6 (nmcndarnciil), In -tnIi ri a Ca ci men tul oi Portland si am:iI ml ui sulfuric, in industija vopac Iccr, in n1ctaturEt( 51 in jnclusIr:a
hirtivi etc. Vrietm en alalmas Lru este
folosit mx Ca piatrh (IC ConStruetlim
in Juermiri ornarneniale i pentru
1ulIouii. Fund uor nlaeatii dQ
ngcflii atmoaffvi(: roca gips flu
este utilizatmi in eonstruct.ii deelt
in Jucrri intenoaic.
Gheuberit (engi. 1auberite), sin.
rabilit: sulfat din grupa evapeii tclor.

Na2Ca(SO4 ), = sulfat dublu de calciu

i sodiu.
Denuniivva sninera]ului provine tJ
la numele uhimistulid german
J.G. Glauber, I604-1668. Numele

de utirabilit esle de engine Iatirmm

,nirabile = minunat, referindu-se In
nuraculosu] efect al srii asuprmm
unov afectiurmi maladive.
Sistem de crislalizare: monoclinic.
ilfod do pr emiarc: ejistale prismatice, tabulare, uneovi cu stiiaii
pa fce fi cu muchule rotunjite;
freevent in agregate reifoj'ue san
crusto corapacte. Este meeter sail
colniut alb, glibui, tmnutiu, rocat
Pruprivtdfi fizice: mluriate 2,5-3:
gr. sp. 2,86; clivaj bun; transparent
Cu luciu slides Ia unsuros; urma
alhS; solubil in I-IC]; user fiwibil.
Prin. expunere Indclungath In acm
trece in gips. Bircfiinge4a 0,022
v=1,507, y=l.,525, z='1,5291,536 (-) ; 2T' = variabil 5 23
35 ; RX: (d, 1) = 3,94j

2,66 50, 3,16 40.

Condi'ii de formare: prin evaporurca
solutiilar marine, mci ray Iacust,e,
depus mndeosebi In giesii si congioenerate de tip decrlic. Jkar este
intilnit cc produs fumarolian (prin
sublimare).
Rthspindire fi ulitizdei: Valmirubia
(Spania) ; Lorraine (Frana) ; Arizona, California, Texas, New Mexico
(S.U.A.); Salzburg (Austria); Lipan, Vulcno - Messina (Italic).

J/1

Fig. 250. Crisale de glauberit.

GL4IJCONLT

Glaubonitul este folosit in industria

1amaceuticS, In sncdicIn, la extragerea snii g]aubcr, in industria
sticici etc.

Fig. 251. -C(aufeiit tabular (&U.4.)

Glaucofan (engi. glaucoplLane): siheat (inosilicat din grupa emilbolilor).
(Na2Mg,Fe)3 Al2S15052 (011)2 = hidroilieat dc aluniiniu, sodiu sl magneziu.
Wumele rninerm1u1ui este de engine
greacS: glaco + p/sane.
Site,rt do cristalizare: monoclinic.
Mod de prezentare: cristale acieulare; treevent in agiegate fibroase
san aspect do plsl. Colorat cenuiu albstrui, albastru can negru.
Prezint si o varietate colorata
bleu strlucitor denumit gastaldi
Proprietji. fizice: duritatc 6-6,5;
gr. cp. 3,08-3,3; clivaj bun dupA
faa de. pnisma; transparent cu
luciu sticlos; urma ciba sau bleu
desehis; se topete uor; insolubil
in acizi. Birefringen4a 4,008-0,022;
4,606-1,664, y 1,622-1,667,
a =4,627-1,670; () ; 2V=10-60;
RX: (ci, I) 2,693 100, 3,0445
SO, 8,26 80.
GondiJii do formare: in roci metamorfice do temperaturd joasa i
presiune snare.
Rdspindire qi utilixdri: Piedmont
(Italia); California (S.U.A.); La
Groix (Fran;a); Svalbard (Norvegia); Kazahstan, Azerdbaidjan
(U.P1S.S.); Peru. In Romnia este
intilnit in sisturi cnitalis.sc Ia lacebeni; in uncle roci ale eruptivului
banatitic Ia Tincos'a, si in aluviuni
pe valca Doftana.

Glauconit (engL glauconite): siiicat

(fi]oi1icnt din grupa micelor)
(K, Na) (Al, Fe, Mg)2 (A1, Si), 0 55014)2
= hidrosiicat de aiuminiu, potasiu,
for si rnagneziu.
Demimirea mineralului provine de
Ia cuvIntul gre.c glaukoc = verdealbSstrui.
Si&tem de crislaiizare monoclirde.
Mod de prezentare: cristale ioarte
fine; freevent in agregate criplocristaline, nodulare, sterice, cu aspect
pmintos. Colorat verde, verde-galbui, verde albstrui, verde do iarb5
sau verde negricios. (v. PL 62,
fig. 4).
Propriet4i fizice: duritate 2-2,5;
gr. sp. 2,5-2,8; clivaj baial perfect;
translucid on luciu mat, stilos sail
gras; solubil in HCl; birelringon4.a
0,0350,045; x =4,548-4,605, y
1,583-4,645,
a = 1,583(H; 2V = 0_200; RX: (d, I)
2,592 100, 1,519 80, 10,05 64).
Condif ii do formare: origine rnarin,
mci rar lacustrA fund intlInit In
depozite sodimea tare cu constit.u4ie
litologicS variata: gresii, nisipuri,
argue, maCne, calcare. So poate
forma i diagenetic. 0 varietate thu
glauconit este seladontui (e. ee!adonite), care so presupuno Ca este
de engine exclusiv continentala.

Fig. 252. Crisial do glauconit.

Rdspindire si utilizdri: depozite cu
caracter de zAc5mint slut eunoscute
in TJcraina (U.R.S.S.); Italia; Fran-

GNMS

a; India; Moxie; China. In Rom&-.

nia apare obinuit In depozitele
albianului din Dobrogea i mal mr
in cele ale senonianului i eocenului.
In concontrajj inici este tntilnit
i in oligocen, In gresia do Lueeeti i gresia de Kliwa, in nisipurile
sarmatiene ale Platformei Moesice
i Podiul Moldovenese. Depozite
Cu caracter de zemint apar In
albianul do Ia Seimeni-Cemnavoda
din Dobrogea gi in aluviunile DunIru, Intre Cemnavoda si Topalu.
Glauconitul este folosit in agricultur ji In industriie zahrului, textil, vopselelor, vinului ji berli etc.
Gnais (engi. gneiss): roc a metamorflsrnului regional medin Ia ridicat
(mezozont-catazon).
Denuuiiroa rocil provine do la numele
mineralogului german Cf. Ganister.
Mod de prezeniare; structuri gmnoblastic cu granu1aie medie-grosierfi cu treceri la structuri porfiroblastice san poikiloblastice gnaisele
oculare) i metablastice gnaisele
dungato). Culoarea este in funeie
de originea rocii: ortognasele au
culori deschiee in timp cc paragruzisele an culori Inchise din cauza
impurit%ilor peitice con%inute de
Ia rocile metamorlozate. In general
slut eenuii cu nuante albe, albstrui-verzui, brune ping Ia negricioase dud conin biotit qi minerale
femico. (v. P1. 43, fig. 1).
prineipali = cuart,
Componeni:
feldspai (plagioclazi, ortoclazi, mlcroclin, pertit), mica (muscovit, biotit); accosorli = epidot, apatit, turmaim, magnetit, ilmenit, zircon,
monazit, pirita; accideutali = disten, clorit, sillimanit, andaluzit, granati, homnblenda, cordicrit, augit.
In func%io do componentii niinerali,
de structur ji textur so definese
mai multe variotAi do gnaise: en
biotit, cu granai, en epidot, en
turmalin etc., respectiv gnaise rtsbanate, ocularo etc.
Proprietdi fizice: eoeflcient de tarie
6-15; gr, vol. 2500-3000 kg/m8 ;
proprietate redus 04-2%; absorb-

%ia de apa 0,1-1,3%; rezislent 1

agenii atmosferici; flu este atacat
de acizi cu excepia celui fluorhidric,
rezisenta (Ic rupere la cornpresiurui
600-1500 daN/em5.
Condif ii do form arc: roci sedimentare sau eruptive supuse metarnorfismnlui regional de inezo i cainzon. Guelsele derivato din rocile
sedimentare se numesc paragriaise

(Romdnuz).

Fig. 24. Gnais Cu biotit (Banat

Romdnia).

Fig, 2. Paragnais cu biotit

GOETHIT

154
iar cole derivato din roci eruptive
(granite, granodiorite), ortognaise.
Gnaisele oculare provin do regul
din transformarea rocilor granitice
a arcozelor.
Rdspthdire ci utilizdri: gnaise oculare tipice se inttlnesc in Alpi
gnaisele do Antigoria, Monte Leone
Gran Paradiso, Monte Rosa, masivul Mont Blanc. Gnaise coimme
rnai slat cunosute in Australia;
Brazilia; Canada; New York, Georgia (S.U.A.); Ioua Zeeland; Sri
Lanka; Jaoxda; Spania; Portugalia etc. In Romnia se cunosc
gnaisele oculare de la Cozia i do la
Cumpna. Gnaise comune apar la
Clinic, Port, Rinari, Sadu, aimlou, Tarovt.
Gnaisul este .iti1izat ca piatr do conotructie ti in lucrri do drumuri. Mai
rat este folosit sub forma de placaje.
Goetlilt (engi. goethite), sin. Onogit:
hidroxid din grupa hidroxizilor defier.
FeO OH = hidroxid do for.
Denumirea niineralului provine do
la numele poetului, draznaturgului
i oniului do Itiiiija german W. Goethe (1749-832).
Sisiern do cristaijzare: rombic (ottorombic).
?fod do prezentare so prezint rat
sub fotmA de cristale prismetice
striate; frecvent apare in agregate
mase conipacte, tnieori poroase,
pulverulente sau sub forma do
nolite, pisolite, corpusouli reniformi,
stalactite cu structur radiar sau
fibroasii; mai rar In cristale aciculare Adesea prezinti pseudomorfoze
dup(t pith-a. Este colorat bruit sau
brun Inchis. (v P1. 43, fig. 2)
Pro prieiiii fizice: Duritate 5-5,5;
gr. sp. 3,8-4,3; clivaj perfect;
translucid Cu luclu mtsos; opac
clad este masiv; urma brun rocat cu nuan;e gthui; sohibil In
HCI. Clad este tnoizit devine magnetic. Birefringei4a 0,138-0,140;
= 2,260 - 2,275; y = 2,393 2,409; z = 2,398 - 2,415; (-) ;2V = 0--27 37; RX: (d, I) 4,21-100; ,69 80; 2,44 70.

CodiJii do /'ormure: produs do altorare a minereurilor do her; foarte rat

apare In undo pegmatite san ca prod us
hidrotermal do temperaturgi joash.
RdspIndire qi !aitizdri: Cornwall
(Anglia); Pribram (Cehoslovacia);
Cuba; Labrador (Canada); Alsacia,
Lorena
(Franta)
Westfalia
(R. F. Germania); Pikes - Peak,
Colorado, Lacul Superior (S.U.A.);

>1
x

Fig. 256. Crisial do goof hit.

Fig. 257. Goethit, agregate granularradiare (R. D. Germani).

U.R.S.S.; China; Argentina. In
Romnia este intilnit la Rzoare,
Cirlibaba, Ciocneti, Tacobeni, arul Dornei asociat cu minerate do
mangan, jar la Altin Tepe apare in
plilria do fier. In filoane hidrotermale este intilnit la Ditrtu, jar ca
produs rezidual apare la Anina.

GAFiT

Este Intilnit qi ca piodus metasomatic la Glielar i Teliuc.

Goethitul este tin important minereu do fler; uncle ocruri sint folosite
pentnu culori do ap Vi ca pigmeni.
Grafit (engi. graphite) carbon, grupa
elementelor native.
C - carbon.
Donumirea mineralu1ui provine din
grecote: gra.phein = a sonic, mineinleT avind propnietate do a Iisa
Urmli neagr.
.Sitern do erirlalizare: hexagonal,
Mod de prezen2are: agregate solzoase, satinate sau formeaztt mase
compacte coloiatc negru en luciu
metalic.
Proprietilfi flake: duritate foarte
micS (1-2); gr. sp. 2,09-2,35;
clivaj perfect; opac on Iueiu submetalic, uneori nusuros; urmA conuiu-neagnii; insolubil in acizi; bun
conducAtor de electnicitate. RX:
(d, I) = 3,36 - 100; 1,678 - 80;
2,03-50.
Condiii de formare: prim metamorfozarea sistunilor c5ibunoase i bituminoase si a substai4ei organice
In general (crbuni, bitumene);
foarte ran apare In unele pegmatite
i filoane hidrotermale in care so

Fig. 259. Grafit (Noaci, Roxn4nia)

prezintA probabil ca o aubstaril

magmatic primaril
R8ptndire fi utilizdri: Austria: Ci'hoslovacia; R.P.D. Corean3.; Viii
Chisonc
(Italia);
Madagascar;
l'ilexic; Sri Lanka; AiibcrovsI. Osi
penko (LI.RS.S) ; Ogdensburg, Eli
son - New Jersey (S.U.A.).
in
Romnia esto Intilnit in senia epizonalfl do Tulghe (Carpaii Ori"m
tali); asociat en uncle roci nwnga
nifere la Preluca, Taobcni, Snriil
Dornei, Broteni; in isLuniIe gin
fltoaso de epizona din zonele Lainie,
Novaci-Polovraci; in qisturi grafi
toase si cuarlite din muntii Apuseni
in sedimente paleozoice din scri
do Tulia.
Grafitul este ut.ilizat 'in industrii
electrozilor, metalurgic, Iubrefiiijitilor, refractarelor, vopselelor, liL
fabnicarea creioanelor etc.
Grana; (engi. garnets): silicali din
seria piraispite si ugrandite.
Fe3AI2(SiO3)3 = pirop: ailicat do :1111
xniniu i rnagneziu.
Pe3 Al(SiO8)3 = arnandi,i: silicat dii
aluniuiiu qi fier.
Mn5AI2(SiO3)3 = spossurtin: siicat di'
aluminiu i man-an.
Sa3Cr(SiO3)3 = ui'aropit: silical di
crom ji cabin.
Ca3AJ5(SiO5) = gioeular: silicat d
aluminiu i calcin.
Ca3Fc(Si05)3 = andradit: silicat do
for i cabin.
Primele trei munerabo aparin sonici
piraispitice jar ultimelo trci apin't)u
scniei ugranditiec.
Sislem de cristalizizie: cubic (ziimetric).
Mod de prezerilare: enable, do reguii
en habitus izometnic, coborate dffcril,
in func%ie de compoziia chhnie:
pn'opul este roiu pin Ia nou rlegricios; almandirnil este rou ctic
rosu brun sau ro'iu-brun cu iivani
negro; spcaartuiul este rotu hichis,
galben rocat sau brun, grosularul
este galben ca micron, verde descbii,i
san brun rocat; anlraditul estv
galben, verde, rolu-brun sau brim

GRAMS

147
vu fluante ncgre; uwarovitul este
vcrdc de smarad.
Pro prithii f(:iie: chiritat 6-7,5;
g'sr' 3,6-4,3
r divas, traxispaieni la tran1ucjzj si uneori opaci;
Iuciu sticlos sau gras; cacan.i cu
Sprtiirik cancoithild sau nereguhttii
insciubili in a'izi. (v. 21. 43, fig. 3, 4).
RX:

d, 1)
pfrop 2,8 100;
100; 1,07 70;

nhin;n,Fjn 2,77 100; 1,5 50;

2,87 40.

8pP.i(t1'tifl 2,60 1(1); 1,55 80;

1,0. 70.
grou!n 2,65 100; 1,5 00
2,96 SO.

ocvarcoit 2,68 100; 3,00 70;

1,60 00.
anlrn,lit 270 100; 3,02 60;
'1Xl 60.
Conilitfi de furniare: produce ale
nicti iorfismnliii d contact prin
aclinma magmelor acide asupra
i'o,dit bogatc in carbona%i, prtcum
si at procsu1tu tie metamorfisni
regimiA cc afvctcnz toci bogate in
Al. I . Mg )In. Piropiti e.ste asociat,
de regulLi, Iaciosukti peridotilic i
kiiuherlitic; alinandinul este legat
de 1isI true cristaiine, granite i de
uncle roci do contact: spessartinul
apar' in roct crictaline si mai Far
in )'gmatite; gTosulaJul esle asociat ekarnelor si sienitelor nefeljnjce tot in skarne este intilnit
i andraditul; uwarovitul apart, in
glinict- i in uriele roci carbonatice
de contact.

Fig- 260. i' ri,sjale de granat.

Baa p0idire .si utilizdri: Celiosiovacia: R. F. Gerrtiania; Sri Lanka;
Africa de Sud; Spania; S.U.A.;
Mac-nitnaia, Visokain, J31agodat,

1)kesari-'l'i-anscauca'.iti,
Siberia
Ilt,niinia
suit
In
) ('.R.S.S.).
intilniti in '.ona ertijitivtdui banat,itic In Oct-ta tie Pier, IJugnecea,
Moldova Nuu, Sasca kfontznii, jar
sporadic in ijnc-le rod ale ci-isLt.Jittiui
din Carpati Meridiunali i Orientali,
iii Tnuntii Fiigra, (7ibin, Loiz-u,
ebc, Iodcanu, Si-nienic, iapci-1 iv
ui nit-wi, Prelucan, ]ii,tjin
-i. in flUULtjI _kptts(-tii sini cisati
in Yona Baia tie !u-iea (obui,
jar in Dobrogea In Camena,
Gratnatii LI- unsparenti i cu colorii
atrftgitOr sint folositi Va nc1re semipretinase mi- eel en ditritate mare
81111 foiosii Ca material iti)raziV.
GraniL (engi. ponhie): rnci inagruaticit intrii'ivii, acidilCit irnism: felsic, SiO > 65%.
Denuirirea rocii provine de Ia Clivintul latin iranunj = gianul, inca
Iliad gi'aiiulai
2!od de prezentarc.' strucL'iri holocritalint, Itipidiomoit'S, adesca echigranular texture FuSSLY-Cofli pact.
Este colorat nib, ventiiu, galbui,
roz, roiicat-hn.in, VCJZUI i cliiar
albSstrui. tJjn-ori ejistalele tie feldspat sint larg dezvoltate imprimind
mcii o structurii pi'liiicii. (v. P1. 14,
fig. 1, 2),
j)i'inCJtiali =
c:ornponenti :
Irldspa'1i potasiei (cirtuzii, niicia-lii)), plagioelazi (albit, oligot-lus),
FIMSCOVit. qi biotit ; urceisorii = lmnit, magnetit, apot.it, piritfi aircon; accidentali = lwiiiblend, gritnai, piixcni. In funcie tie nuricrainl caladiet-istic proclominamit Sn
separ: gin jute cu biotit, en pun.
xciii, Cu linitiblendu, cu gianai etc.
I'iiijti'ie(ali fizii -e: t'uefleicnt tie Lane
fourte mare 22-28; gr. ye!. 28003200 kg/in8 ; poruzitile mini'u 0,21,, absoibtia de ap-t i.raclic nula;
spiii-Luia astJiioasS SaLt chcaptS; rezistenL la agil4ii ai,uuislerici. f-teis1ci4t do i'upei'c Jo compresiune
200-2800 daN/cm8 ; rezistenta la
Inc 30-65 daN cm/cm', lar rezisttna la uzurS 0,01-0,02 g/cmm.

GRArUOEIT

Condiii de formare: diferex4ieri magmatice ce dau naterc Ia corpuri

batolitica cu dimansiuni variate,
lacolite, stockuri i filoane.

Fig. 261. Granit en biotit ('Ogradena,

Roindnia).

158
R.F. Germania; Montana, California, Alasca (S.T.LA.); lJcraina
(U.R.S.S.); Virbo (Suedia) etc. In
Rotnnia este intuinit la Pricopan,
Greci, Ogradena, Poiana Mrubii,
Sfirdinu etc.
Granitul este foloait ca piatra pentru
construcii i pentru IucrAH de drurrnirj.
&ranodorit (engi. granodiorile):
rocA magmatica intrusiv.
Chimism: intermediar, SiO2 = 52
65%.
Mod de prazentare: structur holoeristalin, hipidiomorf, frecvent
echigranular; textura masiv-compact. Este colora-t alb-cenuiu pestri,
cenuiu-vevzui.
rocat,
(v. P1. 44, fig. 3).
principali = cuar
Componenti:
fcIdspai plagioclazi (oligoclazandezin), fe1spai potasici, biotit, hornblend; aceesorii = magnetit, simenit, apatit, sfen, allanit, zircon;
aceidentali = piroxeni.

Fig. 262. Cranit orbicular, flefult.

.1alia.

Fig. 264. Graiwdiorit (Macin,

Romnia).

Fig. 263. Givrnit cu sfructur graflca

(&U.A.).
Riispindire fi utilizri: Assuan
Egipt); Rapaidvi (Finlanda); Baveno, Monte Orfano (Italia); Canada; Brazilia; Anglia; Franla;

Proprietd;i fizice: coeficient de tik

foarte mare 15-28, gr. vol.
2800-3200 kg/m3 ; porozitate
mica 0,2-1%; absorbie de ap
0,1-1%; spArtur dreapt sau
achioas; rezistent la intemperii,
Rezistenta la compresiune '15002800 daN/cm2 ; rezistenta la soc
30-65 daN. cm/em', rezietenta la
uzur 0,01-0,2 g/cm2 .
Cond4ii de forwara: zone diferenhate la periferia sau in rnijlocul

CEEENO5K1T

150
marilor batolite granhlice cu treceri
gradate de In un tip de roc la
celalalt; batolite Ce ar reprezenta
compozia primarA a magmelor
(grandioritice; mai pot rezulta in
urma unor procese de asimilare.
Rdspindire i u1ilithr: Austria; Norvegia; Japonia, Jugoslavia; California (S.U.A.). In RomAnia este
intilalt Ia Vldea.sa, S5vfriin, Dognecea, Macin etc.
Gi'nnodioritul este fohsit Ca piatra
de construci
i in uncle lucrri
ornamentale si inu1nercti (diguri,
poduri, baraje).
Granofir (eug). granophyre): rocfl
magmalici hipoabisalA.
Chimism: felsic, S102 > 65
Mod de prezentare: structur porflriei iinpus de cristalele de cuar
i feldepat Iarg dezvoltate, Incadrate
intr-o macli Cu granuIaie mSruntli.
Textura masiv compact, uneori
poroasli prezexitind cavitlii cliptuito cu minerale microcristaline; Cubaron descliicli Cu nuante roseate.
Conponeni: principali = feldapati
potasici (ortoclaz, mievoelin), cuar%;
accesorii: ptagioclaz (albit, oligoclaz), arnftholi, biotit, piroxeni, magnetit, ilmenit, apatit; accidentabi:
muscovit, zircon, topaz etc.

h.

Fig. 265. Granofir (Varese, Italic)

Proprietdji /isice: coeflelent de tArie

15-27; gr. vol. 2800-3100 kg/m3;
porozitate variabill 0,3-4%; sprturn dreaptli; rezistent la internperu. Rezisten%a In compresiune
1200-2700 daNfcm.

Cndji de forrna,e: filoane, apofize

situate Ia periferia corpurior granilice; rar ca produs al unor diferenieri finale ale magmelor bazaltice (ox. Palisades - New Jersey,
S.U.A.
Rdspfndire fi utilizdri: sint intiinite
in aaocia;ie cu corpurlie do granite
porfirice Ia Baveno (Italia); Canada;
Braziiia; Anglia; Montana; Virbo
(Suedia); .4&lasea (S.U.A.).
Granofirul este folosit ca piatr de
construcIie In unele lucr5ri ornainentale.
Greenoekit (ongi. greonockAe): sulfurli din grupa wurtzitului.
US = sulfur de cadmiu (uneori
eontine i indiu).
Denumirea mincralului proviuc de
is numela oraului Greenock, Anglia.
Sistern do cristallzare: hexagonal.
M'od do prezentare: cistabe sub forml do pirarnide i butoiae scurte;
freevent so prezintri sub formli de
eflorescen*e sau agregate pulverulente cu aspect plimIntos, colorat
galben Cu nuane portocaihi sau
roicate.
ProprieWi flziee: duritate 3-3,5;
gr. op. 4,9; fragil; casant clivaj
perfect; translucid cu luciu adamantin sau riiinos; urnia roicat-portocalie; solubil In UCI; greu fusibil;
no = 2,529; n= 2,506; RX: (d, I)
= 3,167 100. 1,764 80, 1,157
90.
Gond4U do formare: produs do altorare superflcial (zona do oxidaie)
a unor sulfuri.
Rdsptnd&c fi utiliziiri: Joplin Missouri, Marion - Arkansas (S.U.A
Cehoslovaeia; Val Seriana, Bergamo
(Italia); Renfrew (Scotia); Ungaria.
!n Romnia este Intilnit ca
mineral supergen la CIrlibaba;
asocial mogrnatisniului banatitic
apare la Ocna do Fier; legat do
cruptivul mezozoic este Citat la
Sowova, Pojana Mliz'ului, mr la

GUMfl

im

Striija i Ilba tsLt' legat de magmati,'rnul itcogen.

(rercId l;uT es La tin important miflCVetI cia tadrniu
Gummit (engi. gnat mile): hith'cxid
din grupa uranittitulu i.
03 -H20 = Ijithoxid do uraniu;
poae ennine Pb, Th, Si i HO.
I iittttjra niineralului provine de
Ia cuvIzitiil ongloz guni = cauciuc.
Si.s,fl (IC cristali:ct,e: 0ubic, uncle
vaiieli[i iOinl)ice, insli free-vent se
prezint afl)fl1'I.

Fig. 260. Gumm.il.

i[!od de jirezcnlarc: ioaj-Le tar iti

agregate eels Lalinc; Jrecvcn I a a ii
in inase Compacte cu aspect a riioiF
(Juloarea es IC rosie-portocaho pi it
Ia ram inchis San rou bruit (omit- I
gtslbcn brun).
PtopiieIE[i fizice: titititale 2,5--4,';
gr. sp. 3,9-5,2; sparniva concoidaI,
adosea ncicgulat-coliroasi*;
lucid cu lucia mat, uneori sti,lii
sau gras; urma galben-portota Ii
JJuciiingona 0,012-0,018;
1,742; y
1,7C2; z = 1,771;; 21
60 (ptuanictri cita(i pot vara
Cundifii de /Jrntarc: produs de all
icre a urtunmtului ci peltblciiiiii
in pegmalire.
I(/lsp[nriiie si ttlilizdui : loaclilit
(CchsIovauic) ; in pegmatite Jt& Arco
'[al (oive.gia) ; Greul Bear La!
(Canada); GylpiaiColoradl N. IJ..\.
dexic: Saba (Zaii) ; Slititil a
(11. 1). Gernian5).
i;iamniaiitt1 este corisitlirat ma (lii
de OlCOLU.

Harmotom (engi. harmotom): silicat

tectosilicat, grupa zeo1iilor).
(Ba,K) (AI,Si)2Si0O 0. 6HO = siicat
hidratat de auminiu, potasiu i
bariu.
Denumirea minoralului provine do
la cuvintele greceti harmon = asociere si iemflsn = a tia, miaeralu]
despicindu-se pe linia de asociere a
indivizilor eristelini.
Sistem do crirtatizare: monoclinic.
Mod do prezentaro: cristale prismatice froevent maclate sub form do
cruce oimpl sau dublh, colorat alb,
cenuiu, ga!ben, rou sau brun.
Propriet./i fizice: duritate 45; gr.
sp. 2,4-2,5; clivaj bun; sprtur
concoidal; transparent Ia translucid cu Iuciu sidefos; urma alb;
oslo atac.at do HCl; bircfringena
0,005-0,008;
n = 1,503-1,506;
y
Ir8.?2.

Fig. 27. Crizial do harn-wton.

y=1,5051,5O9;
z =f,5081,5Is; (+); 2V=79; RX: (d, I)
= 8,2 100, 7,17 100, 6,26
100.

Fig. 268. Harmotom (Andrea4erg,

R. F. Germanic).
Condiii do formaro. in roci vuleanice frecvent in bazalte mai mr
apare In trahite si fonolito, in
gnaise si uiloane bidrotermale do
tomperaturg joasS.
Rdsp!ndire si utilizdri: Andrcasberg
R. F. Germoania); Argyll (Scotia)
i New York City - Manhatan
(S. lJ.A.); Kingsberg (Norvegia).
Mineralnl harmotom prezintli interes
tiinific-mineralogic.
Hauerit (engL hauerits); suliur din
gmupa piritei.
MnS2 = sulfur4 do mangan.
Denumirea mineralului provine do
la numele inirieralogului austriac
F. von Hauer.
.Sitem do crisializare: cubic (izometric).
Mod de prezontare.: cristale solitare
octaedricc sau cubice-octaedrice; mar
agregate. Este colorat cesiuiu-bruo
pin la brun-negricios.

162

UAUSISANIT

PropretOi /Izice: duritate 3,5-4,5;

gr. sp. 3,5; cIvaj bun; Lranslueid
dar frecvent apare semiopac cu
lueiu stab metalie; urma roz-brun;
aolubil in HCl; n = 2,69; FIX:
{d, I) = 3,036 100, 2,745 70,
2,49-70.

SOM
Fig. 209. Critat d3 haueri.

prezenttnd macic in cruec; frecveuui

apare Insil In agregate qi mauu"
compacto.
Proprietdfi fizice: duritate 5-5,5:
gr. sp. 4,7-6,8; clivaj bun, transparent cu Iuciu adamantin san semi
metalic; (uaMflt; urm brun-rocaI.a
san brun; solubil in HCl; n0
2,15; n=2,"s5; (); RX: (d, 1)
2,73 100; 2,45 tOO; 1,56 80.
Cond4ii de formare: Ireevent se
lormeazS prin metamorlismul roci
]or sedimentare bogate in mangan;
mnj rar in zAclminte metasomatius
do contact (skarne) son hidroici'.
male.
Rdspirzdire qi utitizthi: Bulgaria;
llteld (H. F. Germania); Langbars,
Nordmark (Suedia); Vat d'Avers Grison (EIve%ia); Bateavile - Arkansas(S.U.A.); Sapaisk, Karatjal
(TJ.R.S.S.). In Romnia apare tn
mineral supergen la lacobeni, Vatj'ui
flornci i Cirlibaba.

Fig. 270. 11tuerit (Italia).

Condif ii de forinare:

haueritul se
fnrmeaz in condjn de mcdiu sedinientar, in evaporite (prin procese
de rcducere, proese de recrislalizare
diagenetic); a(Iesca apare asociat
cu gips, sul?, calcit.
II4spindire qi utilizdri: Bddusa
(Italia);KalinkaRutenia (U.R.S. S.);
Cehoslovacia; Big Hill - Texas,
High Island - Louisiana (.U.A.).
In Rom*nia este citot la Moneasa.
prc'.inLii
inlpIrIan Ia
I-) uuueritnl
iiiit.ificamineraIogi'a,
Hausmanit (ng. itaueiivaniieu)
oxid (forma trivalent).
Mn2iwIn3O4 = oxid 11V 1nangAL1.
Ijenumirea mineralului provine de
la numele mineralogului francez
J. L. Hausman (1782-1859).
Siaten7 de criabza.,'e: tetragonal
(patratic).
Mod de prezenlure: CrisaIC bipiramidale psudo-oc Wed rice, adesea

Fig. 271. Cristal de hau.srnan.

Fig. 22. Ilausmanit (lifeld, R. F.

Germania).
ilausmanutul este tnlrebuiiita in
siderurgia In fabrienrea feromanga
nului i a fontelor cu mangan.

UADENBEIi CiT

I(;3
Rauyn (engi. hauyne): silicat (tccth
silicat din grupa feldspatoizi]or, sera sodalitutui).
6Na'SiAIO4 2CaSO4 = sulfato-silicat do aluxniniu, calcia i sodiu.
Denumirea mineralului provine de
In numele uuneralogului francez
R.J. Hauyn 1743-1822).
Sislem de cristalizare: cubic (isometric).
Mod de prezentate: cristale cu hahitus dodecacdric sau octaedric; freevent se prezint in granule rotunjite.
Colorat alb, bleu si, mai rar verde.
Pi'opriet4i fizice: duritate 5,5-6;
gr. sp. 2,46-2,48; elivaj perfect,
transparent la translucid on luciu
sticlos sau gras; is = 1,96-1,505;
RX: (d, I) = 3,72 100; 2,63 5(;
66,5-80.
Condif ii de formare: in roci vulcanice
intnuwC -p etrusive eubsaturate
ajenite nefe1inice fonlite), asociat
en nefelin ci leucit.

Fig. 213. Cristal do haupt.

Hauynul preznt.ii inttnus tiinific-miucralogic.

fledenbergic (engi. hedenl.vergite): silicat (inosilicat din grupa piroxenilor).
CaFeSi5O5 = silicat do (lee ji calciu.
Denumirea mineralului provine do la
chimistul suedes L. T-Iedenberg care
i-a descoperit.
Sistem de cri.ctatizare: monoclinic.
Mod de prezentare: cristale prismatice aciculare, dispuse In agregate
radiare compacte si masive.
Proj iet c4i jlzice: duritate 5-6;
gr. sp. 3,55-5,6; fragil; clivaj perfect; opac; urnia hi-un dosehis;
insolubil in acizi; bii'eli'ingenla
0,029; x = 1,727; y = 1,735; z =
1,756; (+); 2V56-63; RX:
(a, I) = 2,95 100, 2,52 50, 1,62
50.
Con4i(ii do forznare: prin pvocese
n,eta$oniatiee do contact (in skarlie), parageneic cii ilvaitul, garsaIi,
xxiagnetit, epidot, suliuri etc.
RdspIndire si utiUzdri: Capo Calazuita, Campiglia Marittima - Livorno (Italia); Areudal (Notvegia); Obi-.
ra (Japonia); Austria; Nigeria; Suedia; Ciokpak - Cazahstan, Troik
(U.R.S.S.);
- Altai,
Djintara
R. D Germ2M; Suedia. In Romha esto fntilnit in skarnele ji curneenele do Ia Sasa Montana, Oravita, Ciclova Ronun, Dognecea,
Vldeasa.

Fig. 274. Ilauyn (Lazio. Italia).

Rspindirc si utitizdri: in lava vuleanului Vezuviu, in munii Albani
Ia Monte Vulture (Italia); Frant.a;
Maroc; Malo Bistriansk - l3a1aI

Fig. 275. Hedenbergi (Obira,

Japonia).
Heclonbergitul prezintA interes
ltii nifIc-petrugraflc.

HEMATIT

Hematit (ong'1. hematite): oxici din

grupa oxizilor do fler.
Fe502 = OxLd de fier.
Denumirea mineralului provine do
}a cuvintul groc haeniaties = Ca
singele, ref erindu-se Ia culoarea
mineraiului.
Sistem do cristalizaro: hexagonal.
Mod do prezentaro: oristale cu babitus romboedric, tabular sau lamelar;
freevent so prezint5 in agregate ji
mate compacte, foioase sau solzoase formind corpuri reniforme Cu
structurA radiar-fibroasd sau pmtntoas. Varietatea frumos cristalizat
do homatit este numit oligist. Uneori cristalele tint dispute in spaiu
ordonal on potable de traudafir,
do undo i denumirea agregatebor
do ,,trandafiri do for". Poate formn
oollte, Cruste, concrefiuni etc. Este
colorat rou sau rou brun. v. P1. 44,
fig. '; Pb. 45, fig. 1).
Pro prieU4i fizice: clunitate 5,5-6,2;
gr. sp. 52-5,4; casant; fr chva;
opac cu luciu metalic; urma rou
inchjs; solubil in acid dorhidnic
concentrat; miusibil. Incizit la
fiacrA clevine magnetic.
Cond4ii do formare: hematitul otto
un mineral poligenetic fund intilnit
In formaiuni de cole mai difenite
tipuni: in roci rnagmatice )granite,
ienite, mai rar pegmatite etc), in
forrna%iuni hidrotermale asociat cu
cuart, baritin, pinit etc., on produs
al magmatisrnuiui extrusiv i al
enupiuni1on vuloamce actuale (Vezuviu), in zcminto seclimentare de
alterafie specifice regiunilon Cu climat arid, in roci metamorfice do
tipul itabiritelor cristaline, euaritebr feruginoase etc.
Rdspindiro si utilizdri: Binnental
St. Go'thard (Elveia); Limoges
(Franta); Krager, Arendal (Nonvegia); Langban, Bbolbcrg (Suedia),
R. D. Genmana; Cehosbovacia;
Italia; Spania; Krivoi Rog, Visokaia
(U.R.S.S); Canada; Brazilia; Chile;
S.U.A.. In Romnia so gsete la
Rzoane, Cinlibaba, Incobeni, Paltini, Crucea, BAlan, Svinia, 0gm-

161

dena, Ghelar, Teliuc etc, undo hematitul apare sub formA do lentilo
independente in istuni cristalino
sau este asociat cu siderite, sonpentinite i minerahzaii manganoase si piritoase. Mai este inti1ni
in unele granite paleozice la Macin,
Tu1ghe, Remefi, Zece Rotare.
Cirjelani, Turcoaia; In lamprofire .i
ofiolite mezozoice la Gemenea, Cuia,
Tu1ghe, Remeli, Zece Hotare.
Hidrotermal apare la Ilba, Baja
Spnie, Cavnic, Deva, Racoi, Hondol,
SAcArimb etc.

HN

%=El
0001

Fig. 276. Cristal do he mal it.

HematiuI este an important mine
reu do fier; sub form pu1venu1eut
otto fobosit in fabnicarea vopselelor
si a creioanelor roii.
ilomimorfit (engb. homimophite),
sin. Calamin: silicat din grupa
sorosi1ioailor.
Zn4Si507( 01-1)2 ' H0 = silicat bidratat do zinc,
Sistern do crinlcdizare: rombic (ontorombic).
Mod do prezent are: mai rar sub
form de eristato solitare idiomonfe
bine dervoltate; frecvent se prezinl in agregate oristaline, uneori
forminid cruste cu dispunere radiar
a oristabebor; ran apara in erlstalo
prismatic-fibroase. In cristale 1dbmorfe este incobor Ian in agregate so
prozint colorat albastru-venzui, alb,
galben sau brun (eel mai frecvent).
(v P1, 45, fig. 2).
Proprieli4i flaice: dunitate 4,5-5;
gr. sp. 3,4,5; fragib, clivaj perfact; transparent sau translucid cu
buciu stiolos; solubil in acizi puternici
In cane formeaz un aiicagel; pierde
apa do constitulie Ia 500C; este
piroeleotric si piezoelectric; hire-

165
fringenta 0,022; x = 1,614; y
1,617; z=1,636; 2V=46; RX:
(ci, I) = 2,970 100; 2,792 100;
0 Ccndiii
2,315 80; 2,171
do lorrnai'e: In zonele do oxidaie a
zAcminelor do sulluri complexe
(zinc, plumb, fier etc); asociat cu
smithsonit, ceruzit, angleziti galen.

Fig. 277. Cri.sal do kemimorfit.

Fig. 278. Hemiinorflt (S. U.A.).

RJspindire si uLilizdri: cristale bine
deexoltate so intIlncsc in C1ilivarna
i Santa Eulalia (Mezic); in Carinthia (Austria); Maresnot (Belgia);
Mai este intiltht Ia Curoberland i
Derbyshire (Angus); Granby Missouri, Sterling lull, Ogdcnshurg
- New Jersey, Friodensvillc Pennsylvania, LeadvUle - Colorado
(S,IJ.A.); Djebel Guergour (Algeria);
Olkdusz (II. P. Po1on); Kazabstan
(U.R.S.S.); Raibel - Udine, Val del
Ftso, Oneta, San Pietro (Italia). In
Rnmnic so gsete Ia Sinca NouS
i Poiana M6rului, in filoano asociate eruptivuiui mezozoic; la Sasca
Montana, Oravila, Ciclova Bcirnn5,
Dognecea, Oena de Fier, Bia
Bihor, legat de magmatismul bana
title; la Scrimb i Baja do Arid,
asociat eruptivului neogen.
Renlandit (engi. heuiandite): silicat
(tectosilicat dirt grupa zeoIiilcr)
(Na, Ca)4_8A15(M, Si)4Si072. 241120
= silicat de sodiu, c1ciu i aluminiu
hidratat.

UID1tOMAGNEZIT

.Si.stem do criatalizare: monoclinic.

Mod do prezentare: cristale on habitus

jzometric sau tabulare; adesea so

prezint sub form de agregate
foise sau lamelare dispuse paralel.
De regul este incolor, dar se poate
prezenta co1ort galben, verde sau
rou crmiziu. (v. P1. 45, fig. 3).
Proprietdfi fizice: duritata 3,5-4;
gr. sp. 2,2; fragil; clivaj bazal
perfect; transparent sau translucid
en luciu sticlos Ia perlat; urrn slah;
solubil In HtJ; bh'ehiugena 0,012
= 1,493;y = 1,498; a = 1,505;
2V 35_700; RX: (d, I) = 3,93
100; 2,94 80; 5,16 70
Concl4ii do formare; in cavit6iIe
rocilor vulcanice bziee (bazalte)
011,1 zeoli1,i;
asociat en calcit
mai rar in filoane argentifere st pa
uncle fisuri din gnaisc i sisturi
cristalinc mu dieernirwt in uncle
reel sadimentare.
Rdapindireiri ntilir4ri: Iceland, Nova
Scotia (Canada); Rio Grande do
Sul (Brazilia) ; India; Tirol (Austria);
Peterson, New .Jersey (S.U.A.);
Kongsborg (Norvegia); Andreasberg, Harz, R. F. Gnrmania); Vol
di Fassa - Trento, Agordino Belluno, Montechie Maggicire - Vicenza (Italia). In Romciia este
citat la Rimetea - Cm) i Ia Caprioara.

Fig, 279, Ru1andit (Cciprioara,

Romdoia).
Heu.laiiciiial preziut interes itiin1,ific-mineralogie i petrografle.
(erigi.
liidromagnezit
nezii): carbortat.

hydrornag-

BIPERSTEN

1611

M9(CO5)3(OH)2 -'*H20 = carbonat de

inagriezi u hidratat.
Sistem de cri8ielizarc: monoclinic.
Mod de prazentare: cristale mici prismatice, mai rai aciculare, formind
agregate nodulare (cu dispunere
radiarS a cristalelor) sau crustC Cu
aspect pimintos. Este colorat nibverzui sau alb glbui Cu nuane
verzui.
PropritaJi fizice: duritate 3,5; gr. sp.
2,24-2,26; fragil; civaj perfect;
transparent cu luciu sticlos; Urxn
aibS; sohibil in acid clorhidrie;
birefringena 0,029; x = 1,5151,523; y 1,530-1,537; z = 1,544
1,545; (-H; 2V=52; RX: (ci,
I) = 5,79 100; 2,90 90; 2,15
50.
Cond4ii de forn2arc: mineral hidrotermal de joas temperatur, find
intilnit pe fisuri in serpentine sau
in vacuolcle ijnor lave bazice. Se
znai forincazE ca produs de alterare
pe brucit (la contacLul cu roci
dolomitice).
R4apfndire fi trtilizdri: Kraubath Aipi (Austria); Val Malenco Val
d'Aosta, Preclazzo (Italia); Serbia .Jtigoslavia; Cuba; California, Nevada, New YoLk (S.U.A.); Cehoslovacia. In Romnia esto tntilnit
la Tisovita i Eibental, asociat
gabrouritor i serpentintelor.

Bipersten
(engi.
hyperelizene)
silicat din grupa piroxenilor.
(Mg, Fe)Si5O8 = silicat de tier 'i
magneziu.
Denutnirca mineraluluj provisie do
Ia envintele greeeth hyper =
i sthenog = putere, mineralul avimi
0 rezistenJ6 mare
Sistern de crstahzare: rombic.
Mod cle prezentare: eristale prismi
ticC, adosea agregate granulare,
lamelare. Colorat verde, verzui, bran
Cu nuane negricinase.
Proprietdfi fizice: duritate 5-5,5;
gr. sp. 3,2-3,4; ciivaj bun; transparent Ia translucid cu lueiu slicbs, uneori semimetalic, Cu irizaii
earacteristice produse do incIiizanile ilmenitice sau hernatitice;
birefringcna 0,015; x 1,712;
1/=1,721k; z=1,727; (+); 21'
peste 450; RX: (d, I) = 3,14 100;
1,47-80; 2,86 60.

/02
II

('lb
',)

Fig. 281. Cristal de hiprten.

Fig.

/iithn,ttognezt (S.1J.A.).

lIi(lt'(, I nugnez lu esto o tush de

inagn ezi a cind for;neaz innse considerabili. In general preziuth inLeres stun ihie-mincralogic.

Fig. 282. Hipereten (California,

S. U. A.).
Coztdiii de formare: magmatic In
rocibe bazice; matamorfic In gnaiseie
cu piroxeni sau cu biot.it si grana%i.

UORNBLEtcDIT

167
In roche sedimentare opiu'e rew;* mat.
I Laha;
Rsphidire si railizdri:
California,
Arkansas,
Frana;
Mahe (S.LT.A.); Iran; Suedia; Norvegia: Austria; Japuuia (Ia Akagi
i Ilakone). In Roninia este lathnit in andezitele di In Uroi (Simeria),
in granitul do Pricopan (Macin), in
serpentinek do In Zoica-Czneti,
Ciungani Munt.ii Metaliferi; in
axidezito din Gutli, Btrgu, Gurgbiu,
Ilarghita (Carpatii Orientali); in
amfibolitele ci gnaieIc anifibolice din
Iundarncn tul cristalin al Carpai1or
Orientali, Meridionali si Apusoni; In
unele corpuri do gabrouri qi diabaze
din Carpaii Meridionali. Ihiperstenul
frumos rolorat ji transparent esti
folosit ca piatri aemipre.ioas.
hornblende).
Homblenita (engi.
si!icat (inusilicat din gnupa amfibolilor).
CaNa(Mg, Fe)4 (Al. Fe) [(Si. 2U)30]5
(Ol-I( = silicat complex do aluminju,
cal'iti. magnoziu fier.
.SLsLern de crisfatizari: nionoclinic.
Mud de prezentare: cnistali' prismalice, adesca aciculare san libroas'
uncori granularc, fni'mund agregate
sub fornifi do snopi (fast-ii). Este
e,,Im-..tt vcrde inehis pinS la negro
(liti rilblCn4ln comu na nstc verdeuegiidcns, jar hornhlonda I,ar,altic5
tist.e bruna). 0 vai'ietate do hornbhridS asic urczlitnd care rozultut din
alI.cinrea piroxenilor. (v. P1. 66, fig I).
Pro joiei, fizice: duritate 5-6; gr_
sr. 3,4; elivaj perfect dupS
prieniS transparent cu Itwiu stichis; urznx'j albh; insolubiM In acizi;
pincrrniani accetiLuat; bmrefringen%a
= 1,615-1.698:
y = 1,628-1,7i
= 1,640
=
5_87c; RX:
1,730; (); V
I, II = 3,115 --100; 1,437 100;
.707 80.
(cindi(ii de formare: ininera] po li
grietic intilnit cu prechdei'e in mci
iu'tamorfice amfibolite, eclogite,
inn; tar in gnaise; in noci magmatice
intrusive: gabrouni, Sienite, diorite,

ci uxieorj extrusive (lavele Vozuviulni).

Raspindire fi utilithni: Ede,iville New York (S.LT.A.); Pargas (Finlancla); Kotaki (Japonia); It F.
(Canada);
Gorniania;
Ontario
Ghana; Ural (tLR.S.S.(; Noi'vogia.
In Rum5nia este inttlnutti In a,fibolite i gnaise amfibouice dm fundaniontul cnistalin al Carpa%i]or Orientali, Mericlionali, Apuseni i Dobrogei; in roni intrusive i ofiizive
bazico din Mun%ii C5piitthii i Almajului ; in unele rooi granulicn si
granodioritica din zona mllntilc,r
Greci, DitrSu,Vulcan; in uncle
gabrouri i diabazo din Cuipnii
Orientali, Meridic.nali i Apusini;
in roci magmatice hipoabisale dacitice i andezitice din eruptivul
neogc'n tie nord: Oa-,,;, Guthi, Tiblqq
etc.

Fig. 283. Cristal

fie hw',ildenthi,

Hoi'nl,leiida prezintii intones tiinific-niineralogic.

Hornblendit (engf. hornble,u'iifr): cocA
magniatica intrusivA.
Chirnisni: ultrabazic, SiO2 < 52%.
Donuxnirea roc provine din Iimba

OINBLENDIT

german
hora = corn si blonde
blendl.
Mod do prezentare: structurA granular - xenomorf, textura masivcompact; adeseori prezinti on evident aspect do pisl; uneori cu
dispunere concentric in jurul unui
cristal de piroxen. Culoarea este
verde incbit pin la negru cu irizaii
albstrui. (v. P]. 46, fig. 2).
Corr&ponen(i:
principali = hornblenda; accesorii = olivina piroxeni nnagnetit, ilmenit, cromit,
sulfuri.
Cond4ii do formae: separatii sub
form de lentile san corpuri mai

164
marl in peridotite si gabrouri ial'
In sienitele nefelinice poate form
uuloane (rar).
Rdspndire i uiiUzdri: la Garabal
Hill (Sco;ia); Pirinei; Ural, Pen.
Kola (U.R.S.S.); Cuba.
I{ornblenditul prezint irnportaxit
tiintific mineraIogic i petrograflc. Cind se prezint in corpuri
mai marl (lentils, Jentile strat)
ConstituiO un material foarte preios pentru lucrri de construeiie;
plci, dale, sau pentru obiecte do
art, roca prin prelucrare prezentind
contraste foarte p1cute din cauza
irizatiilor.

II

hilt (engi. iUite): silicat (filusilicat

din grupa hidromice).
(K, H0)Al2(OH)2A1Si5O10) silica I.
hidratat;
de alaminju ci potasiu
rnai poate cor4ine Mg, Fe, Ca, Ti.
Denumirea mineralulul provine de
Ja localitatea Illinois, Canada
Sistem de cistaiizere monoclinic.
Mod de prezentare: rar sub form de
cris[ele lamelare do reguli. fornieaza sauce pm5ntoase, soizoase
stu Ioioase. Colorat eenusiu dcschis
Cu Lonari vcrzni; uncurl este incolor.
Proprietd;i fizice duritato 2-2,1
gr. cp. 2,5 j clivaj perfect, elastic;
transparent cu luciu sidefos san
opac cind este in agregate; insolubil
in acizi; totui cc pare Ca acidul
cloi'hidrjc 11 atac la cald. Birefningerra 0,03; n = 1,54-1,57; y =
1,57-1,61 ; z =1,57-1,61; 2V=
100 ; fiX: (d, I) = 2,56 100; 10,0
100; 3,33 lOfi.
(Jonditii de formare: illitul esto considorat Ca micS de talie rcdusii in
care bail '3e potasiu care lipseso
slat in1oeuii de ap; de aici ci
denumirea de hidroinice. Este intIlmt In unele soluri formate pe
roci magmatice, acide i internediare, preoum i in majoritatea
depozitelor argiloase din scara stratigraficS unde apare atit Ca mineral
alogen cit si auligen. Cristalele
neoformate prezinit forme idiomorfe]arg dezvoltate. BraaIitu1
cr03 izotipul illitului care rezult
prin inlocuirea, in snare parte, a K
cu Na. Frccvcnt este asocial cu glaliconi tulflcLspindire si uti2izdri: illitul apare
de regu15 In aceleafi zone Cu

glauconitul
si
montrorilonit ul
adica in majonitatea tipurilol de
roci detritice, indeosebi in argile
i argilite unde, uneori formazd
eoncentrCii en caracter de zacSmint. Rar apare ca produs de, altorare al unor roci magniatice. In
Romnia este citat in bentonite]e

Fig. 284. 111it in maze foioa.se

(Dobrogea, flu,n.tinea),
de la PSrvova-Orf ova Illitul este
folosit In industria ceramica lotpreunti cu cclelalto niixirl argibase cii care apare asociat.
Ilinenit (engi. ihneii lie) : oxid.
FeTiO5 = oxid tic 11cr ci titan.
Denuniirea inineralului provine tie
la Email, tTrali - U.R.S.S., untie
a fort descoperit
Sistein dc cisiahzaie: hexagonal.
Mod tie prcentare: imsiale romhoedrice unriorme, tabulare, froevent
formeaz5 aggregate si iasc granulare
compacte; adesea apare diseminat
in diverse tiprn'i do reel. Este coloat
negru sau negru-brun. (v. P1. 46,
fig. 8).

ILVAIT

I 7)

FropriefS(i fizke: duviLata 5-6; gr.

sp. 4,5-5; iu are elivaj; este opac
u luciu semimealic; urinii neagrA
san brun-negricioasa; sub forrn de
pu1bre estc solubil in HC1; prin
inclzire clevine magnetic birefringena puternic; (); RX: (d-l) =
2,75 100; 1,73 80; 2,54 70.

XIc
000?

Fig. 285. Cri8IuL de ilnuit.

Candiii de foruare: produs de
segregare maginaticri la temperaturd ridicat, in unele roci bazice.
Mai apare in unele pegnmtite i
sienite iiefe]iniee, precum Vi in fitoani'
Ic tip alpin. Rernaniat In aluviuni
i nisipuri ma rifle; rev In roci metamorfice (gnaise, isturi CUar%itice,
4tur1 eloritoase etc).
Thispindire f i uiiliz5ri: Canada;
Brazilia; St. Gothard (I1ve%ia);
Val Devero (Italia); Bourg dOisona
(Frai4a); Froland, Xragoro (Norvegra); Umen-Ural (LT.R.S,S,); Warwick - New York, Florida (S.U.A.).
In RoniAnfa apave ca mineral acresorill In ainlibolito i serpentinito
in Carpaii Orientnli, Meridionali,
Apuseni i 1)obrogca; In granite in
rnuntii Apuseni qi flobrogea; in
gabrouri si dolerite la C5zneti,
Ciungani, Cuifil; in ahiviunile unor
Huri din zona Carpailor Urientali,
Meridionali ti Apuseni .i in alitviuuil 1)u1151-ii Ia Gkigova, Sf.
Gheorghe ii Chiutec.
Ilnienitul eec n auraS prineipall
pentru ob%inrea titaiinlui-

lhait (engi. iieaLte): silicat (Sonir

silicat).
CaFe2+, Fe2+(SiO3)5(O}1) = sjieut
de caleiu qi fez'; xnai poate conini
MnO.
Denumirea mineralului provine iii'
Ia numele insulci Elba, unde a Inst
deseoperit.
SigI.ern de crjstaljzare: rozubie (ontorombic).
Mod de prezenlare: eristale prismatic(,
striate, adosea formlnil agregate
fibroase SCU acieulai'e en struetuni
radiarS. Este nolorat limo tnc}j
pinS la negro.
ProprieiIi fiice: dunit.ate 4,5-5;
gr. sp. 3,8-6.1 clivaj satisiSeStor,
translucid cu luelu sticlos la rSinos;
uncori serniopac; urmS cenuiu negri.
cioasS; uor Iuzibil, solubil in II0;
birefningena 0,048; x = 1,878; y
189; a = 1,926 (+); 2V ='5
50; fiX: (d, I) = 2,71 100,
2,85 90 ,67 80.
Condif ii de forniare: in skarne, roi
metamw'iee ite contact i in sii'ni!i
nefeliniec.

Fig. 286. ils'aii (S.L.A.).

Rdsp'indfre . utflizdri: Canipiglia
Maritt.ixna Livorno, Capo (:alamoita - Elba
(Italia),
Laxiy -Idaho (S.U.A.); Treprica (Jugoslavia); Seriplios (Grecia); Julianahab (GrleiiIanda); Ural (U.R.S.S).
In Romliija eata intilnit. in uncle
skarite nsoeiate magmatisrnuiui haoat itic tu l)ngnrcei ii Ruehi(a.

Jadeit (engi. jadeite)1 sin. .Jad:

silicat (inosilicat din grupa piroxenilor.
Na(Al, Fe5+)Si503 = silicat do amminiu i sociju.
Denumirea mineraluluj provim dc
Ia cuvintul ijada
jad.
SsLern do crsiajjzare: monoclinic.
Mod do prezentare: foarte raT apare
in cristale idiurnorfe, freevent prozentindu-se sub formS do maso
compacte si agregate fine, fibroasc
Cu aspect de cearS. Este colorat sib,
g&1bui cu Pete crzui sail verzuinegricinase.
Proprietdj /lice; thiritate 6,5-7;
gr. sp. 3,3-3,5; clivaj imperfect;

Fig. 287. CrieLal do jrdeit.

translucid Cu iuciu stieles usor

sidclos Pe fats do clivaj; insolubil
in acizi, user fuzibil; biicfringena
0,011-0,022; v = 1,65-1,666; y
- 1,657-1,673; z = 1,665-1,688;
(+); 2V = 68-72; RX: (d, I) =
2,835 100; 2,919 70; 2,533 50.
Condiii do formore: in roci metamorfice alcaline; in formatiuni metagomatice de contact {in roci ultrabazice serpentinizate).
Rdspindre fi uiilizdri: Yunnan
(China); Guatemala; California,
New. York, Arkansas (S.IJ.A.(;
Kotaki (Japonia): masivul Lanzo,
Bellino (Italic); Birmania; Mexic;
Saint Andre (Frant).
Jadeitul eSte foloit ca piatri protioasfi. El prezintS interes stiintific.
inineralogic in studiilc petrogenetice.
Jamesonit (engL ja.rn080nite):
furL
Pb4FeSbsSii4 = sulfur dc stibiis i
plumb.
I)enuniirca mineralului provJIle de
la numc'le inedicuiui onglez L. S.
Jameson (1853-1917).
Sistern do eristalizare: monoclinic.
Mod do proze!uare: cristale prismatice, adesea aciculare, cue dispunere radiar; mai ear apace sub
formS, do oase e.ompacte sali agrogate cristaline. Este colorat cenuiu
do metal.
Proprietdi fizice: dul'itat.Q 2,5; gr. sp.
5,63; prezint Clivaj bun; luciu
metalic, urina ccniu-negricioasS.
Condif do farm are: hidrotermal,
in fjloane, asocial on galen6, blendS,
bourriomt, tctraedrit, pinta i cu
alto sulfuri do plumb si carbonati.

3 ORAiSrT

R4splridir
i utliziri: Cornwall
(Anglia) ; Ural (UR.S.S); Argentina,
Chile; Maroc; Vietnam; China. In
Romcia esie Iatilnit Ja Cavnio,
Baja Sprie, Ilba, Herja, Baja Mare,
Baja Borsa, Rodna, Scrimb, Hondo], Ziatna unde apare Ca urinare
a proceseior hidroterrnale ale flagmatieniului neogen.
Jamesoxtitul este o surs irnportant pentru oblinerea plumbului.

Fig. 288. Cristal do jamesonit,

Fig. 280. Jame.oni (S.U.A.).

Johausenit (engl. joh annseivite silicat (inosilieai din grupa piroxerillor).

172
CaMnS460 = silicat de ealoiu ,1
mangan.
Denumirea inineralulni provine tIe
Ia numele inginerului suedes C. hi
Johanson.
Sistem do cristalizare: monoclinic.
Mad do prezeutare: cristale prismalice alungite; freevent so prozjnti in agregate cristaline dispuo
radiar; es-to colorat verzui-brun sau
cenuiu.
Proprietdi fizico. duritate 5-6;
gr. sp. 3,4,45; casant; elij
bun; transiticid la opac en lucia
sticlos spre gras; solubiJ in acid
clorhidrio la cald; birefringenu
0,027-0,028; x=1,703-1,715; v
= 1,710-1,725; z - 1,70.1,743;
.RX (d, I) = 2,989 100; 2,516
70; 1,097 70.
Conditii do formare: in skarne i,
in general, in roci ealcaroase meteinorfozate in zOne, do contact. Raiin filoane cuaritice ce str5bai roci
riolitice, ca predus al unor laze
hidrotermale tirzii.
Rcspindire si iitllizdri: Monte Civillina - Vicenza, Campiglia (italic);
Broken Hill (Australia) ; Pueblo
(Mexic); Vanadium-New Mexico,
Franklin - New Jersey (S.U.A.);
Peru; Argentina. Jobansenitul prozinl4 iuterCs tiintific-minemalogic.

Kainit (engl. kainite): elorur plus

sulfat, grupa evapontelor.
K4Mg5Cl4(SO4) 4 -11H50 = elorur de
polasiu i sulfat de magneziu hidratat.
Denuniirea miueralo.lui provine de
la cuvintul grec Kainos = nou (recent descoperit.
Sisem de crsta1izare: monoelinic.
Mod de prezen.kzre: rar se prezint
in cristale cu habitus tabular sau
prismatic; de regulP sste intilnit
sub forma de mace compacts cu
aspect zaharoid. Colorat alb-gibui,
rocat mu cnusiu.
Proprie.tdi flzice: duritate 2-2,3;
gr. sp. 24-2,2; elivaj bun; translucid en iueiu stelos, selipitor In
spirtur proaspt; fragil; soluhil
In ap6 si prezinta un gust amruiedrat; birefringen%a 07022-07025;
= 1,494-1,495; y = 1,505-1,506
z = 1,516-1,520, (); 2V = 75840 ; RX: (d, I) = ,08 100;
7,78 80; 7,39
Condifli tie formare: produs de
precipitaTe chimicA in lacuri, Iagtine i man pe eale de dispariie
(pnin ovaporare).
Rispindie i wi1i4ri: R. D. Gerrnan, la Stassfurt; Kalusz - Ucrahia (ILR.S.S.); Frana; China;
Peru; Algeria. In Romnia apare
acociat on care gem, silvin, ide.sent inzcAminte deliovente ca cafe
de in .GAlean Tg. Orna.
Kainitul este folosit in industria
chimic pentru obinerea srurilor
de potasiu ji In agricultur6 ca
amenclament.

Kerargirit (engi. kerargiryte) : carur.

AgCI = clorur5 de argint.
Denurnirea mineralului provino an
la ouvintul clompits gree Keras -4argirox = Ca argintuL
Sistem de cristahzare: cubic.
Mod de prezerdare: rar cub forma
de ex-istale ouNce, freevent in agregate compacte fonnixid Orusf 0
stalactite en aspect do cear. Eats
colorat In nuante gthui, brune,
albstrui, vzni ji uneori incolor.
(v. P1. 47, fig. 1).
Proprie.tdli fizice: duritate 1,5; gr.
sp. 5,5; lipsit do clivaj; translucid
la opec cu lueiu adamantin sau corDs;
maleabil; urm cenusie; solubil in
amoniac qi mai pu%in in HCI. Expus
la luminil devine eenuiu-violet i
2,071; RX: (d,
Spot Ilegru; it
2,80 100; 1,245 80; 1,131
1)
70.
Condqii tic forrnare: kerargitul as
formeaza on precAdere in roan do
oxidare a ztcminte1or de argint
i de plumb.
Rdrpindirc i utiiizdri: Australia;
Deertul Atacama (Chile); Potosi
(Bolivia); Jugoslavia; Franla;
Maxie; Ural, Kazahetan, Altai
(U.R.S.S.); ioaehimov (Cehoslo
vacia); Leadville Colorado, Treasure Hill Nevada (S.U.A.); Canada; Zambia; Maroc; Aadreasberg
(R. F. Germanic); Cerro Negro
(Argentina); Italia; Spania.
In Rornnia esto intilnit in zone de
oxidare a zcllmintelor do argint,
respectiv in Rodna, Sli1te, Orrnindea.
Kerargiritul reprezixlt o surs minor pentru ob%inerea argintului.

KERNIT

Kernit (engi. Kernite): borat.

?la2B407 . HO = borat de sodiu hidratat.
Denumirea inineralului proviiie de
la numele rnineralogului Co. Kern,
California.
Si8tem de cristahzure: rnonoelinic.
Mod de prezentare: cristale prismatice alungite, subhi, inLens striate; adesea se prezint Ca mase cu
tondine de despicare in plAci.
Este colorat eenuiu-albicios CU fluante VerZUi.
Pro prietd fizice: duritate 2,5; gr.
sp. 1,9, clivaj bun dup prism;
translucid la opac cu luciu sticlos
sau perlat urmS alb; solubil in
np fterbinte i acizi; r = 1,454,
y = 1,472, z = 1,488; (+); 2V =
80; RX: (d, I) = 7,35 100, 6,60
50, 3,22 80.
Condif ii de formare: in ]acuri i
bazine marine inchise alirnentate
en izvoa1e tormale bogate in ioni
de bor antrenai prin sp1area unor
TOCZ vulcanice.

171
Kiniberlit (engi. Icimberhie): roi'A
magma tic intru siv.
Chimsrn: ultrabazic, SiO2 < 52%
Denumirea rocii provine de Ia Inca.
litatea Kimberley, Africa de Sud.
Mod de prezeniare: structurL mi.
erolitie, texturl masivb, adesea
Cu aspect de brecie, colorat verzui,
negru, albAstru sau glbui cind
este alterat.
Corn poneni: principali = olivin (de
regulo serpentinizatA), piroxeni (dio.
psid, bronzit), iiotit, flogopit; acci
dentali = ciomit, ilmenit, diamaut,
graft, granai, calcit. In ansaniblia
uiine3alele melanocrate depesc 80%
din volumul rocii.
Proprietdfi fizice: cocfieient de tSrki
17-25; gr. vol. 2800-3100 kgJm';
spSrtur neregulat cii aspect uaiv
Satinat,
Condif u de forinare: brecii intrusive
cantonate pa fracturi qi eanale;
adesea asociat curgerilor de lavA.
Rd8pindire 9i uithzdrj: Kimberley
(Africa de Sud); lakutia (U.RSS.).
Racky Mountains (S.U.A.); Canada;
flrazilja; Suedia; Zafr.

Fig. 290. Kernit prismatic (Kern

County, California).
Riispfndiic i utilizri: Kern County
- California undo apare asociat
unor formaIiuui argiloase, Arkansas
Sollen (Spania); Tincalaya
Argentina); Asia Mict.
Kernitul este o surs principal5
pcntru obinerea horului.

Fig. 291. Kimberflt (Africa de .Sud).

Kimbeilitul reprozintd 0 aursii nrajor pentru obinerea unor pietre
pretioasa Ca diamant, pirop etc.

Lahradar (engi. labradorite): silicat

(tectosilicat din grupa fe1dspailor
plagioclazi).
Dcnurnirea mineralului provine de
In peninsula Labrador, Canada.
(Na, Ca)A)Si308 = silicat de alurniniu, ca]eiu i sodiu.
Sisteni de cri.ia2izare: triclinic.
Mod de prezento.r: feldspat plagioclaz diii seria izomorfa albit-anortit
(50 70% An si 30 50% Ab).
Se giiscte In roci magma tice bazice
ji in arnflbolite. Rar apare in cristain tabulare, roaclate. Frecvcnt se
prozintd In nise granulare. Este
Incolor sau colorat alb, galben,
verde sau, mci rar, roz pinA In
roat. Adesea prezintii irizaii puternice datorate incluziunilor coninule. Roca furmata in principal
din labrador este cunoscut sub
nurneie tie labradorit, colorath cenu.iunegricios en reflexe albastie. (v.
111. 47, fig. 2).
Pro pri eLdi fizice: duritate peste 6
gr. sp. 2,6-2,7; clivaj perfe.at;
easant; transparent la translucid Cu
Iuciu StIci(IS; greu solubil in HCl;
birefringen%a 0,008; x - 1,539; y =
1,562, z = 1,567; RX: (ci, I)
3,22 100, 2,53

60, 1,83 60.

Ccrndijii do /iirmare: in roci megri,atice intrusive i efusive; rar In

uncle roci n,etamorlit,e.
1tdspindire qi uttlizri: Labrador
(Canadal; Long mud (Norvegia);
Italia; .laprnia: ,Jitomir - Ucraina
(L.R.S.S,) ; Ojarno (Finlanda). In
Rumania se gbscte In Iui si in
Munii Drocca.
Labradomu) Cstc folusit in industria
ecramica i a refmactarelor. Roca

Iabradorit este o excelent pintr

pentru cOns Lruc%ii indeosebi pentru
Iucmrj ornanientale; mar este fotosit
In, confecionarea bibelourilor i
bijuteriilor.

Fig. 292. Crital de labrador.

Lamprofir (ergI. lamprophyre): rocA
magmatic biptabisal (f1lonIan).
Chirnian&: mdc (basic)
Denumirea rocii provine de in
euvintul gcec larnpros = strMucitor,
referindu-se In iucul putemnic pe
care ii prezinta roca in 5prtUra
proaspa LA.
Mod do prs,th2re: struetura poefiric, mai rar granulara-panidiomorfica cu fenocris tale de biotit
adesen dispusc Oneeltat (alixtiate).
Textura mash- compactS, cunatA
sau, mai ear, niasiv-vacuolarS. Este
colorat cenuiu Cu nuax4c rocate
sau brune.

LATrR1T

Componen;i: prineipali = feldspai

ortocla; labrador), Ijiotit; aecesorIl
sau cu caracter accidental = hornbleiid, olivin, magnetit ilmenit,
titanit, calcit, siderit. In func$ie do
mineralul femie predominant so
disting urmtoarele variaii de lamprofire: minete, vogesiL, kersanit,
spossarti-t, comptonit, monchiquit,
bergaiit etc.
ProprietiZ(i fizice: cooficient de tirie
18-22; gr. vol. 2900-3200 kg/me;
sprtur dreapL san achioaslt; flu
este atacat do acizi; rezisten mare
la intemporii, on specificarea al. nu
este geliv. Rezistena do rupere Ia
compresiune 1800-22 daN/cm5.
Gond4ii de fornusre: filoan a i shun,
uneoni asociat cu corpuni granitice
i sienitiec.
Rdspindii'e et utitizdri: cele mal
rsptndiLe slut Jazuprofirele dioritice
din lar4u1 Hereinic al Europei
Centrale (Vosgi, Schwarzwald) i
cole sienitice intilniLe in Frana,
R. F. Germania, Norvegia, Anglia,
Finlanda; Athena ci California
(S.IJ.A.). So xnai cunosc, Cu importaua mai reclus, in Jugoslavia,
Polonia, PorLugaiia, Romnia i
Suedia.
Lamprofirul prezin importan
Liintific mizioralogioa i petrografind foarte rezistent la inteinperii el reprezint o materic prima
bun pentru lucrri do drurnuri
(piatr sparta), Indoosebi pentru
balastarea ciior ferate.
Latent (ongi, lntorile): roc sediinentarl. rezidunif, 5101) consolidatil
pina la compact.
Mod do prezentare.- maui plimintOaCe cu structur scoriacec, celular, fniabile san compactizato, cobrate rou-hrun, uncori en nuane
gibui san cenuii.
Componeni: constituit predominant
din hidroxizi do aluminiu (hidrargilit,
diaspoT), jar aubordonat din oxizi
i hidroxizi do fier, argil si fragmonte litice ptoveniad din roca pe
care repauzeaza.

IFE
Proprie1di flzice: moi san en durita i,i
foarte mica 2-3; gr. vol. variabiltt
in func%ie do componenii minerali
porozitate vaniabila; coeficient maze
do tasare; contractie mare; atacet
do acizi putcrniei.

Fig. 293. Latent (Rorndni).

Conditii de fornzane prin trnsfor.
marea (lateritizarea) unor roci
magma-thee i cnistaline bogate ta
si1icai alumino-feroli in coiidi liii,
unci clime calde i umede (tropicaJt
i subtropiealt) i in prezena un&
vegetaii luxuniante. Se distinge:
latent oluvial, netransportat, dopes
p0 roca do origine; ltriL aluvial
spiziat i transportat de ]a locul ile
formare, impurificat en diverse ma.
teiiale inti1nit pe traseul transpertii
lui ci latent fosil, ingropat geologic
Vi seas Ia zi prin indepartarea plin
eroziune a rociIr acoperite.
Rcispindire ii utilithri: Franla; Ii,
F. Germania; India; Zona tralilci'
(U.R.S.S.); China; S.U.A.; Argentina; Peru etc. In Pionihmnia esto
lntlhzit in uncle regiuni ale Banatuliii
i In uncle zone suboIinare ale
Olteniei, I%lunteniei i Transilvanici.
Latenitele slnt folosit Ca material
di COnstrueje (in ceramica brut)
i rnai rar ca sunsil penhi- exLraei;
Iieniilui Vi aluminiului.
Laumoutit (engi. laazaontie) Si]icaI,
(teotosilicat) din grupa znli1i.
Ca(Al 5Si4 )O1 . 4I10 = silicat hidratat do aluininiiu qi calciu.
Denumirea mineralubui pro vine do
]a geologul G. de Laurnont, care i-a
deseoperit.

LAZSJLIT

177
Si.cjn de cr1 uil Crc: m,,noc1ini.
jWoi 'Jr prr;entare: cristale prism lice
ahingite san agregate fibroase Iisradiar: v,-iv colorat nib vu
nun'- g1bui ; tua.i rar roz (v. P1.
47, fig. 31.

Denumirea mineralniui provine din

latthescul lazutuin = pal, %ters.
Sietem de cristalizare: monoclinic.
Mod de prezenare: ram se prezintS
sub formii de eristale pseudobipimaniidale; freevent apare sub fomniS
de mace granulare znicrocristaliEie
Culoare albastru sbMucitor. Variotatea bi'tin de lazulit se nuinete
scorzaiiL Braziiaj.
Proprietd(i fizice: duritate 5-4; gr.
sp. 3,08-3,1; Imagil CU eiimaj satisfiictor; transparent cu Ineju stidos; greu solubil in acizi fla cald;
birefringei4a 0,034 0,036; .r
4,609-1,620, y = 1,633-1,646, z =
1,643-4,656; () 2V = 64 67;
RX: (d, I) = 6,146 80, 3,136
90, 3,072-100.

yx
Fig. 294. Criidal de lcru:ni.zttit.
PzoprietSi fizice: duritate 3,5-4;
gr sp. 2,2-2,3; fragil Cu C1ivaj
perfect; transparent cu luclu stidos; prin expunere indelungata in
aer uscat devine opec; eolubil in
UCI; bircfringena 0,012; x = 1,50,
y = 1,512, z = 1,514; RX: (d, I) =
6,97 60, 4,18 60, 3,53 100.
Cond4ii de /'rn'nare: in filoane si
va&uo1e1e rocilor xnagmn4.ice intrusive i extrusive; pa erSpAtunle
(thaclazcic) rocilor sedimentare si
I ii'oclaze.le rocilor nictamorfico,
/Mepndire.i 14.!.LlLthrt: Pirinci si
Ardeni (Frana) Val d'Osa1a, Val
di Cecina (italial; Baum (Elveia
\orvgia; Noua Zee1audui; Bishop
Calitornia, Peterson New Jorey
(S.IJ.A4.
Laumontitul pro7int4 intCreS 4tuI1ific-niinemaIogic.
LzuIit (engL flezulite: 1ofat.
Mg, Fe)Al2 [Ofl) PO4)21 = fosfat
hidratat de ahjrniniu sl rnagneziu.

Fig. 295. Cristal de lazulit.

Fig. 296. Lazutii (Zermat, E4'eia).

LAZIJRIT

Cond4ii de formare: in roci magmatice bogate in Si05; in roci

metamorfice de asemenea bogate In
SiO2 (cuar%ite), asociat cu corindon,
disten, grana%i.

17.4
roci earbonatice; mai rar in uncle
lave alcaline (Vezuviu); accidental
in roci sedimentare (exogen).

Fig. 298. Cristal de lazurit.

Fig, 297. Lazulit in agregate

(S.U.A.).
Rdspindire i utilizdri: Graves Mountain Georgia (S.U.A.); Zermatt
(Elveia) ; Vorai, Werfen (Austria)
Bratilia;
(Suodia) ;
Horsjoberg
Portugalia la Sierra do Roberedo;
Madagascar.
Lazulitul prezintS important! tiinifica-rnineraIogict.
lazurte): siliat
Lazurit (engi.
(tectosilicat din grupa sodalitiilui).
(Na, Ca)2)A1, Si)150(S, SO4 )
silico-sulfat de aluminin, calciu i
sodiu.
Denumirea niineralulni provine do
i Sc
Ia cuvintelo lapis + ia.zuii
referS ]a culoarea rnincralului.
Sigicin de cristalizare: cubic (izomorfic).
Mod de prezeniare: foarta tar sub
formS do cristalo octacdrice colorate
albasiru Inchis; Ireevent in maso
cristaline compacte colotate albastru
cu tente yerzui gau viclete. (v.
P1. 48, fig. 1).
Proprieldfi fizice: duritate 5-5,3;
gr. sp. 2,85-2,4; casant; dllvaj
imperfect; opac cc Iuciu stielos;
urma albSstruie; solubul in lICI;
4,501; RX: (d, 1) = 3,74 400,
n
2,90 100, 2,65 100.
Condijii de formare: la contactul unor
roci eruptive (granite, sienite) cc

Rdspindire fi utiliziiri: Badakshan

(Alganistan); Alban, Lazio, in lavelo
alcaline do pa Vezuvic (Italia);
Ovalle (Chile); Angola; Labrador
(Canada); Pakistan; Malo Bistri
ansk, Baikal (U.R.S.S.); California,
Colorado (S.U.A.).
Lazuritul este folosit In 1ucit*ii
ornajnenta]o, ]iicrSrj artizanale bihelouri i bijuterii.
Lepidolit (engi. lepidolite): silicat
(filosilicat din grupa rnicelor KLittl
(Si5A1010) (F, OH)2 = hidrosilicat do
aluminiu, potaeiu i lititi.
Denumirea mineralului provine di'
Ia cuvintole grecefti lepia
solz
i litos = piatrA, referindu-se Ia aspcctul so)zos aI rnineralului.
Si5lem de cristalizare: monoclinic,
Mod de prozerdare: cristalo lamelaru;
obitnuit apare in agregate colorale
IOZ cu nuane violeto sau liliachui
(v. P1. 48, fig. 2).
Proprith4i fizice: duritate 2,5-2,7;
gr. sp. 2,8-2,9; clivaj bazab perfect;
Ilexibil i elastic; iranslucid cu Iuciu
sidefos; insolubil in acizi; bircfringena 0,02-0,034; x = I x533
1,537, y=1,553-1,563, z =1,55r
1,566; (); 2V=20-40'; RX:
(d, 1)=9,91 60, 3,33 100,
2,573 60.
Cond4ii de formare: In pegmatite;
filoane hidrotcrtnalc si in graisenc'
(In caviLSi) asociat Cu spodumen,
turmalin etc.
Rdspindire vi utlizdri: Coolgardic
(Australia); Canada; San Piero in
Campo (Italia); Madagascar; Minas

.LEUCIT

1'9
Gerais (Brazilia); Rozna -Moravia
(Cehoslovacia); Tiralul de sud
(U.R.S.S.); Pala - California, Dixon New Mexico, Connecticut, Dakota (S.U.A.); ilto (Suedia). In
Romnia este IritilnIt Ia Tlmaciu,
Ceamurlia in sisturi cristaline. Mai
este citat in aluviunile Aurilor cc
traverseaz aceste formaiuni.

IC

Fig. 299. Crisial de lop idolit.

Lepidolitul este 0 surs rnajor
pentru ol4inerea litiului.
Lerzolit (engl. lherzolite): roc magmatic intrusiv.
Clrirnism: ultrabazic, SiO2 < 52%.
Denumirea rocii provine de la beaktatea Lherz, Fra4a.
Mod do prezentae: structur cr1stalin-xenomorflc, textur masivcompact uneori cu dispunare cr1entat (stratiflcail&). ColOrat verdegIbui pIn la brim.
prinipa1i = diving,
Crnnponeni:
pirOxefli, cromit, granai; accesorn
hornb1endl, sulfuri.
Propret4li fizice: coeficient de trie
18-27; gr. vol. 2900-3200 kg/m3 ;
compact cu sprtur droapt sau
uor concoidal; rezistend mare la
intemperil; nu este atacat de acizi.
Cond4ii de formare: din magme
hazaltice subsaturate; in oflolite.
Rdsptndire si sLtilizdri: Africa de
Sud; Cuba; Lherz (Fraxia) Norvegia; Maroc; Cipru; Elveia ; California (S.U.A.).
Lerzolitul este considerat ca surs
minorg pentru oblinerea crornului
i nichelului (cind be contine).

Leucit (engi. lezLcie): silicat (tectosilicat din grupa feldspatoizilor).

KA1Si2O6 silicat de aluminiu i
potasiu.
Denumirea mincralului provine de
la cuvintul gree leuco8
doschis
Ia culoare, albicios.
Sitem de critalizare: tetragonal
(varietatea ) ci cubic (varietatea ce).
Mod deprezeuare: cristale trapesoidale, adesca Cu muchfile rotunjite,
coborat sib cii nuane cenuii. (v.
P1. 48, fig. 3).
Proprieidi fizice: duritate 5,5-6;
gr. sp. 2,5; casant; lipsit de civaj;
transhucid cii luciu sticlo, uneori
opac; urm aIM; solubil in acizi;
prezintA fenomenul do dimorfism:
sub 620C cristalizeazS In sistemub
tetragonal, peste 620C in sistemul
cubic
(izometric). Bire1ringena
0,001; no = 1,509, no = 1,508; RX:
(, I) = 5,36 80, 3,426 90,
3,262 100.
Condifli de formare: leucitul so
formea la temperaturi ridicate in
znagme bogate In alcali 1 srace
in silice. Este intilnit in bazalte
leucitice, fonolite, trahite etc. Rycile
in care minerahul leucit predomin
se numese leucitite.

Fig. 300. Crisal de leucit.

Fig. 301. Leucit.

LEUCITIT

Rdspindire fi ut1izdi'i: Vozuviu,

Alban (Italia); Australia; B. D.
German i H. F. Germania, la
Kaiserathul; Turkestan, Siberia de
Eat (U.R.S.S.); Leucit Hills
Wyoming, Montana (S.U.A.); Uganda;
Zair; Sao Paolo (Brazilia); Vancouver (Canada).
Leucitul este folosit la obinerea
alaunilor, a oxidului de aluxniniu
Vi ca ingrmirit potasic. Prezint
calitAi tehnologice care II recomand i ca piatrh pentru constructii
indeosebi pentru lucrri ornamentale
interioare atunci cind iormeaz roca
leucitit.
Leucitit (engl. leucitite): roog magmatic! extrusiv.
Chimism: mafic (bazic).
Denumirea rocii provine do Ia cuvintul leucos + its, referindu-se la constituia rocii predominant din leucit
(mineral).
Mod de prezentare: structur porfiuic cu fenocristalele rsptndite
intr-o mas cu aspect pmintOs.
Texture masiv-compact sau masivpoloas.
Componeni.' principali = leucit; accesoril = augit olivin, hauyn, hornblend brun; accident au = sticlA,
nefelin, zeouiti, meliht.

Fig. 302, Leucitit (Aquacetosa,

Italia).
Proprietdfi ftzice: coelicieni do tbrio
7-13; gr. vol. poste 2200 kg/m,3 ;
poroziate variabil 1-9% i chiar

mai mult; absorblie mare; spr1iiii

dreapt sau achioas; flu o.li
atacat cle acizi; rezistena do rujuI
la compresiune 700-1300 daN/cni U
Cond4ii de formare: magme boIA
in alcali 9i srace in silice.
Rdsptndre si utilizri: Monte Souin,
Vezuviu (Italia); Australia; Japoniti,
Indonezia; Tanzania; Zair; Leucil,
Hills - Wyoming, Bearpaw Motu
tains - Montana (S.U.A.), Ugaudii
Leucititul este folosit ca pial A
pentru construcii, in lucrri osfl(
mentale si decorative.
Lignit (engi. lignite): rocA sediniaii
tar din grupa caustobiolite, sorbi
crbunilor humici-ciloizi.
Denumirea rocii provine de la ciivintul latin Lignurn
Iemn, rert'rindu-se Ia proveniena rocii can'
pstreaz structura evident a plan
tei din care s-a format.
Mod de prezenlare: in zehmint sli
prezint sub forin do baneui,
strate, Jentile i pungi intercalai,a
in roci pelitice sau peliticpsamitini',
mai rar psefitice. Ca eantion cii
prezint cu structur 1emnoass pro.
nunat, uneori observindu-se cuticulele, aporii si polenul (In microscop)
plantelor pa seama crora s-a formal,
Culoarea brun negricioas.
Proprieti fizice: duritate sub 4;
gr. vol. 1200 kglm3 ; luoju mat;
sprtur neregulata; putere caIorici
2600-4100 Kcal/kg; umiditate mare.
Coinponenti: subtan organiell
vegetal incarbonizat; mineralogic
este constituit din fuzit, durit
vitrit i dent, de regul componontii minra1i find diaputi in henri
alternante care iiflprim rocii 0
vag stratificaie iinprimindu-i iii
ace1ai tinip aspectul vhrgat. Mai
contine acizi humici. In funclie di
componeni so disting: lignitul piinintos cu 53% acizi humici Vi
lignitul xiloid (propriu us) cu 6-70')
acizi huniici.
Condi;ii de forinare: din maca vego(tulpini, ramuni, rilditoin i
tal
fzunze) acumulat in locuri deosehih
ii supus unor condiii geologion

LIMONIT

11

speciale care au favorizat procesul

de inearbonizare.
Rdspindire si utilizciri: este intilnit
Cu precdero In formaiuni1e teriare
nude fomeazq zcminte de diverse
dirnensiurji. So exploateaz In foarte
muke 16A fapt pentru care nu le

Pig. 303. Lignit (Roc'inari,

l-lorndnia).
vorn mai Cita. In Romnia este do
asemenea exploatat prin mai multe
descMderi: Rovinari, Valea Motrului, Schitu Golelti, Doiceti, Sotinga,
FiIipeti de Pdure, Oasca, CAponi,
Derna Ttru, Ip.-Slaj etc.
Lignitul este folsit ca materie prima
energetic, In Iucrrile de fraj Ia
filtratul noroaelor, la ohnerea unor
gaze combustibile etc.
Limburgit (engi. timburgite) roc
magmatic efusivt.
Chiinism. ultrabazic, Si05 < 52%.
Denumirea rocii este do orgine german si provine do la numele oraluIui Limburg, actualul Kaisersthul.
Mod do proze?dare: structur porfiric, textur niasiv, uneori rnasivvacuolar, vacuolele find uniplute
Cu zeo]iii. Culoare neagr cu pete
verzi.
Coznpononi: principali = oliVin i
augit. Piroxenul si olivina apar /atIt
ca fenocristale cit si ca mas6 micro1itic; accesorii = biotit, barkevicit,
nefelin, plagioclaz.
Proprieii4i fizice; coeficient do trie
SIt; gr. vol. 2900-3200 Kg)m;
compact cu sprtur dreaptl sau
concoidala; rezistent Ia agenii atmosfcrici; flu este atacat de acizi.

Condi,tii do formare: considerat ca

termeni extremi ultrabazici ai basaltelor, tefritelor si fonolitelor.
RdspIndiro si utilizdri: Frana; Canada; Zair; Anglia; S,TJ.A..
Limburgitul reprezinUl o important surs5 de crom, niche] si platin,
atimci dud eonjine aceste elemente.
Limonit (engl. lirnonite): oxid din
grupa hidroxizilor do 11cr,
n1120 = hidroxid de 11cr.
Denumirea mineralulni provine de
Is, cuvintul gree lemon = mil do
lac, referindu-se Ia originea predominant lacustr a mineralalui.
Sistens de cristaUzare: agregato
amorfe.
Mod do piezentamu: sub formS do
mase pmintoase, compacte sau
afinate, care mai contin goethit 1i
lepidocrocit. Poate Ii intIlnit si sub
formil do liant (ciment) al unor
arenite do tipul gresiilor ci conglomeratelor. Ocrurile reprezin-t o
varietate de limonit. In general
limonitul apare sub formS, do cruste,
stalactite, oolite, pisolite, mace pamintoase In care so prezint colorat
gSlbui-brun sau en nuan- e cenucli
negricioase. Freevent prczint peondoniorfoze dupS pirit, ilmenit etc.,
i dupa forme organice anisnale mu
vegetale. (v. P1. 58, fig-. 5).
Proprietdi fizice: duritate 5-5,5;
gr. sp. peste 3,5; hag-il; so dezintegreazA ucor; transiucid la semiopac cu luciu sticlos la mat; urm
brunfl; so dizolvS, in acizi; ci = 2,10
2,90.
Gonditii do formare: In zona de
oxidaie a zSeSmintelor de sulluri
i de liar; ca proclus seziclual dupa
alterarea unor roci cm bonatice sau
silicioase (laterite), in zonele litorale ale bazjnelor marine sau ale
lacurilor uncle so formeaz5 ca urmare a floeulS,rii coloizilor (hidroxizilor de fier) proces provocat doctrolitic can bacterial (ferobacterii).
Rdspindire ci utitizdri: Angola;
Brazilia; Cuba; Canada; India;
China; Italia; Spania; Venezuela;
Zair; Franta; II. F. Germania;

LOESS

Jugoslavia; Essex, Clinton; New

York (S.EJ.A.); U,RS.S.. In Romania apare predominant ca mineral
supergen leg-at do qisturi cristaline;
aim nat magmaismului haniititic,
Inezozoic, neogen, format, p0 seama
piritei hidrotormale; rezidual pe
platouri carStice si in doline; in
dopozite sedimentare mezozoicepaleogecie asociat en sferosiderito.
Limosijtul este un minercu inferior
do 11cr; ocrurilo sint utilizate In
industria culorilor,
Loess (ongi. loose): roc6 eedimentar
detril;ic neconsolidat, uneori semiconsoljdath.
Dnumirea mcii es-to do originc
german. i a lost atribuit do geologul german Ferdinand von Riehthofe (1833-1905) care I-a dscris
prhnsi data in China.
Mod do prezcnturo: mace p1mmtease, poroase, friabile, mieori uor
compactizate do prezox4a carbo-.
natilor do calciu; sl;ructura este
pelitie-siltitich; toxtura compactporoas. Culoarea sets eenuiti-gal-buie, cecrusiu-roscat1 ptn la bruu.
Componen(i: sill; cilicios; argila;
earhonat do calciti fin dispersat cind
ofer o slaM consistenii rocii sau
coucentra-t in agregate i conCreiuni
carbonatico de diferite dimensiuni
(ping la 50-60 cm = pdpuile do
loess) ; plante; uneori, dar baste
rar, coohilii sau resturi de fauM
e-uaternar.
Propretdj ftzice: rood moalo; gr.
vol. 1600-1800 kg/m 3 ; sfSriniicios; aspru la pipSit; porozitato
variabilS 20%; so deprnde pa
plane verticals; tasare mare la
umezealS.
Condiij do foea.ro. rigine eoIinl
depus In stepe, mal;erialul transportat
fund luat de pc malurilc riurilor i
lacurilor, din materialul solid depuc
de -torenti; de pe pantole- d.ealurilor
abed tuitc din material friabil etC.
Sint med Si alto ipotozo cu privire
la originca loessului: depuneri pe

be .a ItIlor miluri din lamri In coli

d4u aside; aluviuni aduse ci depii'
in zone inundabile.
Rdspindire fi utilizdri: Aigentioa;
bazinul fluviului Galben 4- iToan
Ho (China); S.TJ,A.; Ucraina, Tiirkestan, Transhaikalia (U.R.S.S.) ; bi
RoinSnia loessul esto intilnit iii
Dobrogea, clmpia Muniteniei si Oi
temet, in partea de sud oct a
dovei qi inal rar in cinipia 'Fled
Loescul esto folosit in indusijie
ceramicS brutS (cSrdmizi, obauui,
igIe).
Lotrit (engi. Write), sin. Pumpellyi
silica (sorosilicat) din grupa epi
dotului.
Ca3 (Ti, Al, Mg, Mn), (Si207) 8104
(0,01-1) .H20
silicat hidratat d
calciu, ruagnezin., a'uminiu, inangahi
i titan.
Deiujiijrea uiineralului proviric do
la Vabea Lotrul&, undo a lost doseo.
pent cia G. M. Murgoci, goolo
roman, in emil 1900.
Sisicyn de cri.stalizare: monoclinic
Mod do prezentare: cristale alungitti
colorate verde, verde inchis; mci
rar In agregate lamebare, compac ii
coborate verde cenuiu.
Pro prieti4i fizce: duritate mare (6);
gr. sp. 3,2-3,21; spdrturS dreaptii;
luoiu sticbos; armS galben brim;
birefringene 0,012-0,022; a
1,674-1,702; y = 1,675-1,715; z
= 1,688-1,782; 2V = 20 85.
()ondiii do formaie in roche slab
xnetamorfozate ci in cornoeno on
silieai do calciu do la contactul
serpentinelor en SemiS hionjurittoare.
1ldsptndire si uUUzdri: Carolina tie
Nerd (S.U.A.); Peru; Chile; In
RomSnia esto intilnit Ia .GSuni, Urdole i Munthiu, in niasivul Paring
undo apare in eristale tabulare cu
grosimi pin la 15 mm, asociat on
zoiZit i clinozoizit.
Prezin tA intones tiini-f1c-minero logic.

Magnetit (ongl. magneUte): oxid,

Fe2+Fe2 03 = oxid de fier.
Denumirea minercdului provine do
Ja cuvintul grec magnes = magnet
(do la. pistoruI Magnes).
Sisien do crislalizare: cubic (izometric).
Mod do prezcn2are: cristale octaedricc
sau dodecaedriee cu feek striate;
tease granulare compacto. Este cobrat negru stralucitor CU aI'iZaU
albgstrui.
Propristfi (izice: duritate 5,5-6,5;
gr. sp. 5,2; lipsit de clivaj, opac cu
1uiu metalic; urni neagr, puternic
magnetic, greu solubil In H1 toncentrat; n = 2,42; RI: (d, I)
2,541 100; 2,098 70; 1,612
90; 1,679 90.
Gondijit do fornzare: magmatic, agociat rocibot' bazico do care cato Jegat
genetic; hidrotermal; in pegmatite
paragenauc en afen, apatit etc; in
formaiuni cnetasornativa de contact
(skarne); diagenetie, prin reciucerea
hidroxizibor de fier (rnai tar);
R5sp2ndire fi atiiizari: Kiruna (Suedia); Lacul Superior, Labrador (Canada); Bushveld (Africa do Sud);
Austria; Val di Vizze, Vat Malenco,
Val d'Aosta, TraveseiJa (Italia);
Magnitnaia, Visocaia, Kusinsk
Ural, Krivoi-Rog, Kursk - Ucraina (U.R.S.S.); Brewster Adirondack - New York, Mun;ii do Fier Wyoming (S.U.A.); China; Tozea,
Albarrobu (Chile); Jugoslavia; Cehoslovacia; India; Pakistan. In Rernnia este tntIhtit in isturiIe enstahiie Ia RAzoare, Clnlibaba, Ciocneti, lacobeni, Pltini, aru
Donasi, Crucea, Tu]ghe, Man,

Loreti, Sadu, Rinari, Teiuc,

Uhelar, Ruchia, NAdrag, ]3ucova,
Mehadia, Rudania, Armoni, DeliflOti, Ahin Tepe etc.; in reel bazice
i ultrabazice la I-Iothav, Poiana
MruIui, Baja do Fie, Gura Vii,

Fig. 304. Grioid de magnetit.

Fig. 305. Magnetit (S. U.A.).

Eibental; I,idrotermal in noel granitice Ia Macin, Greci, Turcoaia,
Ruchia, Vala do Jos 9i do Sus,
Pietroasa; in recile magmatico neogene la Deva, Biu, Rodna; in
aluviunile rezultate din alterarea
rocilor amintite la Harghita, Pianu

MACNZ1T

do Sus, Ocna de Fier, Poieni, Roia

Montana, Sf. Glseorghe - deltA etc.
lIagnetitul este eel mai important
minereu do for; mai poate coz4inc
vanadin Vi fosfor.
Magnezit (engi. magnesito), sin. Beeunceit sau Gioberti: carbonat.
MgCO3 carbonat de xnagneziu.
Denuniirea mineraluhd provine de
Ia Iocahtatea Magnezia, Macedonia
Sislem do e,'islcstizare: hexagonal.
Mod do prezentare: rae in cristale
aibe romboedrice; freovont In mase
microcristaline compacte en aspect
Bid*3fos san de por.cIan; in agregate
fibroase colorat alb, galben san
ccnusiu. Varietatea. breunerit care
este bogata in fier osLO colorut
cenuiu-glbuie ctre brun i osLo
puternic str5Iucitoai'e.

Fig. 300. (iristal do magnezit.

Jig. 307, i'Jaguecit agre.gate cri.daline (Tisoc'ifa, Romdnza).

ProprietdIi fizice: dinitate 3,-4,5;
gr. sp. 3,0-3,2; easant, clivaj bun;
translucid Ia transparent en mew
sticlos, urmA elba, flnorecenl in
1umini ultraviohtil, sohihul In UC1
Ia cald birefringena 0,191--0,199;

I 10
it, = 1,700-1,719;
fl = 1,501)
1,527; 245 ; )); EX:
I) = 2,80 100; 3,60 80; 1,481
50; ATD=640; 710.
Conditii do formare: prin altezar
rocilor ul trabaziec (peridotite, se
pentinite), datorit& actiunii solu;iiIir
inefircata en acid carbonic; j,riii
procese diagenetice inlocuind calciiii
si dolomitul; rar In filoane ]iilvol,imale i in roc.i intrusive
Rdspindire ,si n1ilizdi: Stiria, Zili
tal, Kraubath (Austria); Bahia )liii
ailia); Manciuria (China); Autun
Dauphin6 (Fran%a). Val di Susa,
Baldisea Canavese, Prali, Tiistaiii
Traversolla (Italia) ; Madras (India);
Silezia (Polonia); thai (U.B..S.S.);
Coast Range - California (S.U.A.);
Grecia, la Euboca; St. Gothai'd
)EIveia); Jugoslavia; Spania; Ccliislovacia. In Ronntnia apare cc pu'dus hidrotermal in scrpentinite In
Sinca NouA Tisovita i Eibeutal;
ca mineral do ganga Ia Rodna
Stnija; este c.itat i In sodimenie
actuale lacustre la Techirghiol.

Malachit (engi. malachite): earb"nat.

Cu2(CO3) (OH) = carbonat do i-npri,
hidratat.
lenujinica mincralului provirilJ il
la cuvintul grec male-else = nalba,
mineralul asemnindu-se en nalba.
Sistem de eristalizo.re: monocIini,
Mod do prezentare: icr sub forma de
crjstall3 aciculare; frecvent se prezinO sub forma do niase conipacte,
cruste, stalactite, corpuri renifurmen stiuctur radiaril, uneori diugn
datorit unor dificate do ruloare.
Culoatea do loud OsLo verde cu ruaxii
multiple, eel inai ireevent esto ins5
verdeic do smaraki. (v. 111. 49,
fig. 1, 2).
.Pojiiedfi fizice: diiritate 3,5-6j
gr. sp. 3,9-4; (rug1); dlivnj bun
semi opec la trar,1ueid. (II IIICiU
sticlos-satinat; urnr verde; slubil
in acizi; birefringeuta sidicatS;
1,655; p =1,875; z=1,900; ();
113 ; RX: )el, I) = 3,63 80;
2,82 100; 2,19 80

MANCANST

is:
Condijii de foriiaare: in zone de
oxidatia a miiiereurilor de eupru
ce au legturi cu roci carbonatice
sau carbonatate, cc urmara a reaciiicr dintre sulfur i carbonai. Foarte
ear este Intlinit sub forma de cristale
sohtare sau agregate erista]ine In
gresii, depus de ape xneteoriee

744 lea

i uneori cii sin-aa peulti-ir ob;increa

cuprului.
Manganit (ciiL
nae): hidjox.id, (forma tiiv1cnt).
'ii riO (011) = hidroxici do maugall.
.Sitei de crisaiizare: inunnrlinic.
Mod de preen fare: cnistale r6ii1.tice alungite, puteruic striate, idisea
maclate; agregate cvistaline, masionistaline, oolite sau mini rorpiitculi renhlornhi ; colui'at uOg"Fu OU
irizaii alh5iilrui.
I'roprieWii flake: duutatc 6; gr. sp.
4,3-4,5; divaj perfect; semi opec
Cu Iuciu scminicta]io ; uninik brunitegricioasS; sr1uhi] in liCi; bitefningenta ridicatS; a = 2,25
=
2,25; z = 2,53; 2V = mic; RX:
(41, I) = 3,60 100, 2.70 100,
1,06 80.
('end 4ii de /oninare: epil.crmal jimagenetic en baritina i caicit; mai var
cduznenta r (ooIte, coneretiuni ciii-pusculi reniforini) In ''-i relil ic,
p11 a pioeeic diager(- lide.

Fig 308. (ri.tal de rna1achiL

Rdspindire fi utilizdri:
Mcdiiorudiank,
Gumeevsk - lirali
(U.R.S.S.); Chile; Zambia; Zair;
Australia; Fran,a; Tsumeb (Namibia); Betzdorf (H. F. Getmania);
Arenas, La Duchessa, Campo Posano
(Italia); Bisbe - Arizona, Utah
(U.S.A.); Bwana Mlcubwa (Zambia).
In Bomia apare in zona de oxida%ie a ziiciniintelor de cupru metamnrfozate Ia rlsdeth, Bt1n, 1rJibabe, Ghelar, Pojorita, Vadul dobrii, Altin-Tepe, Macin; asociat rod]or magmatiec peleoz;ce i mczozoice La Baja tie Arani, Cazuesti,
Coleti, Gemenea, Oslia, Cerna,
If one, Nicnliel, Somova, Turcoaja;
nlai apare asociat rocilor magmatce
aeogene la CaVeic, Bona, Jibe,
Peva, Retina, Scrtmb, Bale tie
Aries etc.
Malachitul esle foIoit cc pia Ira
ujrnamntaI-decorativ5, in industria
eulcnilc,r ca pigment (verde de Inunte)

Fig. 309 PIciigaii 1 (Riizori)-',

floniiia)

Fig. 310. Tlanganh cu calcii

(Si' A.).

MiRCASITA

Rcispindire
ittilizciri:
III aid
- Han, Ilrnenau - Tuningia (R.
F. Germania); Austria; China; San
Pietro - Sardinia (Italia) ; Ciatuni,
14icopol - Ucraina
(U.R.S.S.);
Cehoslovacia; Michigan (S.U.A.), In
Eomnia esto intilnit in Ialnita
legat de zonele dc oxidare a Awlmintolor de mangan sau do fier.
In aceIeai condii niai apare In
Teliuc, Rzoare, lacobeni, DeIineti
i Eihental. In clepozite reziduale
apare Ia Moneasa; cc mineral de
gangA al zcmintelor pirornetasomatice hipotermnale apare Ia Sasea
Monant i Dognecea; mai ran
este intilnjt In fIloano hidrotermala
neogene (Baia cia Anie, Bucium).
Manganitul este o suns majoth
penLru obtinerea manganului.
Marcasita )engl. marcasite): sulfuri.
FeS2 = suif cr11 cia lien.
Dcnumirca rnincraluuui provine de
la ouvintul crab ,narkaacfivaa =
cromenc, refenindu-se la scintoila
pa care le produce mineralul prin
lovire,
Sisleni dc crisfrzlizare: rombic (ortorornbic).
Mod do prezentare: cnistale Cu habiti's
tabular, adesea madate; agregato
oristaline nodulare, sta)actitiee ecu
In cruste i mase compacte. Esia
coloratA gcilbui cii nua4e s'erzui
sau cenuil. (v. Fl. 49, fig 3).
Proprietdfi fizice: diiriLato 6-67;
gr. sp. 4,9-5,1; casarit11; e.livaj
slab; opac4 en IucIu inrialic; unmna
'erzmii-cenuic z gren solubila In acid
azulie; uor lusibila; 1?X: (d, 1)
2,76 100, 2,423 80, 1,653 70.
Condif U do formare: filoano hidrotermale; In roci sedimentare ca
piodus de pracipiLalie ehirnic rrczetitizidu-se, do rrgul11, sub fonrn11
do coacreliuni.
Bdspindire i ulillzciri.: Bolivia;
Cehosoracia; Frana; Kianstahi,
Freiberg (B. U. Gcrmart11); Ramalsberg (H. F. Germanic); Bozavici Novgorod, Kunii Kamenak, Bainovsk - Ural (L'.ILS.S.); Illinois
(SU.A.); China; Jugoslavia. In

1811
Romnia este intiloitS in formaiumim
sedimentare Is. Cpani, Bucoaimt,
Lupeni, Baja de Arie, Sirat etc
mineralizatii in diferite roci, uncam ii
metamonfozate apare la Crucen,
Lipova, Holbav, Poiana MSrului,
Valea Jul Stan; ca umincralizalil in
corpunila bantitica oslo InLtlnilS lo
Dognecea, Valea Dr11ganului, hr
hidrotermal este intilnitS in Ilaiu
Sprie, Cavaic, BAiut, Bova, flodmum
etc.
Marcasita este foiosit11 la fabnicarmm
acidului sulfuric.

Fig. 311. CrLta1e do mas-easiid.

Fig. 312. Marcasitml in agregate taintfare (Cai'nic, Jiomdnia).

Marganit (engi. rnargwiir): silicat
(filosibeat din grupa micelor)
(C-a, Na)A15(OH)2 M2Si5O = silicat
de alurniniu Vi cah-iu hidratat.
i)enurnirea xiiineralului provine tie
la euvintul grec margerites = penaL,
nineraiul avind luciul penlat.
Sistern de cristalizore: monoainie.
Mod cia prezentara: mr apare sub

1187
ornit do cristale 1amelarc pseudohexagonale, freevent se prezintS in
agregate cristaline lamelare, colaoate alb, cenuiiu (lesehis sau roz
pal Cu aspect satinat
Proprieti fizice: duritate 3,5-4,5;
gr. sp. 2,95-3; clivaj perfect;
transparent la Iranslucid Cu iuciu
sidefos; urm alb; greu solubil In
HCl la cold; birehingena 0,0120,014; w = 1,63-1,638; y= 1,642
1,648;z=1,644-1,650; (-) ; 2V=
45670 ; RX: (d, I) = 4,40 80;
3,20 90; 2,51 100.
Condifli de farmare.: in conditifle.
spcifice znetamorfismului de snezoson, mai mr epizon (isturi dontoase) ; asociat cu clonitoid, turmalin,
tauri1it, rutil, inagnetit.
.fldspndire si uiilz?iri: St. Gothard
(Elvelia); Val Formozza, Vol di
Vizze - Boizano (Italia); Naxos
(Grecia); Smyrna (Turcia); Zillertal
(Austria); Carolina do Nord, Chester
Massachusetts, Chester County Pennsylvania (S.U.A.); Argentina;
Cehoslovacia,
Marganitul prezintS interes tiiniflc-mrnoralogic.
Marnwma (engi. marble): roci mothinorfied (metamoniism regional Vi
do contact)
Chimism: carbonate.
Denumirea mcii provinc din ltin:
mormon = marmur
Mod do prezontaro: Structur mezo
ci macrocristalin, irneori zaharoid,
textura masiv compact sau zonat.
Culoare alb, alb-gfllbui, roz, cenuclis,
rooat, verzui, brwi i cijiar negru.
In z6c4rninte so prezint6 sub lorml
de strate, lontilei baneuri intercalate In formaiivai cristalinc. (v.
P1 50, fig. 1, 2).
Com.ponenp: principali = calcit; acCOSOnii = dolomit, pirita; accidentali = euarl,, niuscovit, plagioclas,
epidot, diopsi d trerrmlit, wolastonit,
v*iztivianit, talc, olivinz etc. Vanetatea cipolin conine mica, in"
predazzitul conrine brucit.
Pro prict4i flz ice: coelicient do tri
6-16; gr. vol. 2800 kg/m3 ; spar-

nARr(A,

tuna dreapt.a sau achioas; porozitate 0,5-2%; ahsorhtia 0,1-0,5%;

rezistenta do rupare la c.ompresiune
600-1600 daN/cm5 ; rezistena la
oe 20-30 claN. cm/cm2 ; rezister4a
Ia uzurd 0,5-1 g/cml; rezistenla
la internperii es-to influenat4 de
cristalinitat i fisin'aie. Solubila
in acizi.
Gond4ii do form are: prin transformama c.alcarelor sedhnentare a feotate de metamorfismul regional,
dinamic sau do contact.
Rdspindire fi otilizdri: in majonitatea rogiunilor cu formatiurii uarbonatice ine.tuixorfozatc. Zc5ininto
importante so ounose la: CarraraLiguria, Tuseani, Ticino (Italia);
seria Ijairaclian (Scotia) ; R. F.
Germania; Frana; Ural (U.R.S.S.)
China;
Sylacauga - Alabama,
Georgia, Tenncisse (S.U.A.) ; India;
Jugoslavia; Cehoslovacia; Polonia Spania. In Romnia deosebitfl este marmura de la Rucchia,
l3oi'a, Cornsaia, Ceongin, Gheorghi%eni, Gucetel, Porumbacu etc.
Marmuna esto folositft in eonstruc%ii
i materialo dc eontrucie (placaje,
dale, 1111cr etc); In Iucrbni ornanientale,
scuip turi; industriale,
eliimica, alimentarS etc.
Martin (engi. man: roeli sedimentard
Cu onigisie mlxiii: detritic i de
piecipitacie, din grupa pelit-alcilutito.
Denumirea radii eCte do onigine
celticS: margUa sail marga.
Mod do prezezUare: structuri pch ticS
- micro cristaiin, textura cornpactS, uneoni cu micr'ostratficaie
cu tanc1ina do elivare, adesea
Cu ul'rne mierofosile (biog]ifc si
mecanoglile) Este colorata divers:
een,lciu, vorzui, galbui, roceal, aIMstCui, aIM Vi char neagrit.
Componezsii: material argilos hi nineStec cu calcit, do regul4 cnipto qi
rrIiCroCriStalin ; rnai ran pOate mezulta din argilit si dolornit. Mai
poate doMino: gips, anhidrit, tare,
c.uar, mic, rest.uri do floM mearbonisatii, pintS, fosfati, nsicrofosile ci

MnLANTERIT

inaciolosile, spori, polen etc. Cind

materialul
argiloc
predomini
> 50%) cc naste variatatea mama
argiloasa, jar cind predornin4 catcitul ( > 500%) variCtatca Iitologiek
esc numild (imprepriu) mar'n Calcitica (ealcit argilos). Un con;inut
ridicat in material areni lie dS na.tere
la varietatea mama grezoas sau
a.reiiiLicA (peste 20% arenit) jar
o participate masiv a bioIastcIor,
cia nastere la varietatca mama louJiferc iau organogene, ctnd conirie
glauconit, mamne glauconitice etc.
Fropretdi fizce: coclicient tie Lane
redus 3-4, gvcut. 1800-2000 kg/m3,
poro7.itate variabila 3-10%, permeabilitate rethisti 0,1-2 mD, sp5rturfl dreapta, coricoidal mu neregulatS; atacatil de inajoritatea ccizilor; mezistan slaba In agci4ii
atntosleriei.
Condifii de forrnave dapozite marina
aau lacustre in care se insinuiaz
produse tie precipitare chiniic: carboru4i, sul a ci, s5ruri delievescente
i sulfur.
Rdspindire si utthzciri: cute intIlnitfl
aproapa la toate nirelele scrii
steatigraflee i pa toatti aria solidS a
globului tercsttu. PredomiuS in Ionriialiiinilc neogene.

Fig.. 313. Marnif fo,ififeid.

Marna Cute f1niit5 In inthiitria
cimentultu ci, mci Car in lucrSni tie
foraj cli baraje.
Melantetit (engi. natlanlerite.), sin.
calaican: sulfat.
FeSO4. 1130 = sulfat de flat hidratat.

188
Denuiuirea mineraluliii provine di
la cuvintul grec melanterou = mci
negru.
Siatem de cristaLzarc: monocljuji.
Mod de prezentare: mai par sub
formS tie cristale romboedrice, acieulare; freevent in agregate siclaclitice compacte ecu ft1ii (vine)
pa fisuri )crSpStuei). Este colozat
verde deuchis, alb-albSstrui, eenuiu,
trial rar canuiu-iiegiicios. (v. P1. 50,
fIg. 3).
Propreftiti flzce: duritate 2; gr.
sp, 1,89; luciu shams; spa.rhurii
conc.oidalih; dlivaj perfect clupS (001)
1,471, y
1,478, z = 1,485;
2V = 85; RX: (ci, 1) = 4,90 100,
3,78 70, 3,23 40.
Condi;ii de fornwe: din soIuii
sulfatato suprasaturate, in medin
ipsit do oxigen.
Rdsphidire fi utilizdr: Arizona

(S.TJ.A.); tJ.R.S.S..) In Romania

esfe intilnit la. flba, Baia Sprie,
Cavnie, 135.itt, Rodna, Covasna,
Dcvrt, Scrimb, Rude Barza, Sttinija, Ziatna, Baja de Aries icnde
apare asociat magenatismulni. necgait; in Cirlibaha, Cimpul liii Neag,
RucbiIa, Altin Tape eRte legat da
fiuturile cijetaline, jam Ia Moldova
NouS. i Biiiioara este legat tie snagmatismul banatitic.
Melanteritul eSte fo1oit La pmpararea unor vopsele cu nuante de
albastru si negru.
Mierodlin (engi. microline).: silicat
(tectosilicat din grupa feldepalilor
potasici).
KA1Si3 03 silica tie ahiminiu i
potasiu.
Denumirea niineraiului provine de
Ia cuvintul grea mjlcro.s = nic ci
/cliri.ein inclinat, refrindu-su la
faptt.il uS urighiul dintre planele de
diva
sL Cu numai 20' mai mic
decIt unghiul drept.
Sistni (Is cristalizare: iriclinie.
Mod de prezentare: eric tale prism atiee.
adesea maclate; mai mar apare in
agregale cristalinc cnrnpate. Poate
forma concresteri cu cuaru1 In
granitelo grafica Este colorat alb,

IN

SHGMAUT

roz, galbui, verde a!b5strui sau

verde crud. Varieta-tea colorath
verde este numitf arnazonit, ci uneori prezint un aspect satinat (sidefos). (v. P1. 51, fig. 1).

6
7

/ -c

Microclinull este folosit in industria

stielei i a porfelanului iav vanietatoa
amazonit este folositA in confecLionarea bijuteniflor.
Migmasit (engi, nigma.tie): roc.
mixt5, ultranietamorficS Chimism: icIsic sau inlermediar.
Denumirea mcii provine de La cuvintul glee cnigma = aincstec, ref erinduso Ia faptul cA men este CoflStituit
dintr-un ames-tee de elernente metemonfice i magmatice.
Mod de prezenksre: StructurA granoblastic5 (gnaisicS) sau uneori icpidoblasticS (anatexit) Cu dispunere in
benzi Inchise aitennind cu bonzi
desehise, adesca cu inciuziuni relict. Pot apl.rea i sla'ucturi oculare
(Ia embnichite); toxtura masiv-compact; culoerea cenuiu desehis In
alb-eenuiu san cenuliu negrcioS.
pnincipali = cuarl,
Componeni:
fe1dspai potasici si plag.ioclazi, blo-

Fig. 314. Cristal de zricroetin.

Proprietd(i fizice: duritate 6-6,55;
gr. sp. 2,5-2,6; dlivaj perfect;
translucid La transparent cu luciu
sticlos; urm6 aiM; iicsolubil In
acizi Cu exccpa aciduiui fluorhidnic; birehingena 0,007; a = 1,514
1,532, p = 1,518-1,526, z =
1,521-1,530; (-) 2V = 71 88 ;
RX: (ci, I) = 3,22 100, 2,16 70,
-1,80 80.
Condqii de /'orware: mci magmaticc
acide i intermediare, in pegmatite
i gnaise. Aclesea apare
Cu
asociat cu
euari (mirmekit) i albit (perth).
RcThpIndii-e gi utilizdri: Canada; Aln
(Snedia); Brazilia India; La Macidalena - Sardinia (Italia); Tanzania;
Ural (O.R.S.S.); Pikes Peak-Colorado, Amelia Court House - Virginia (S.U.A.); Zair; I(aisersthul (R.
F. Germania); in Menet-Cantal
(Franta); Argentina; Cehoslovacia;
Austria etc. In Romnia este intlinit
Ia Ditru In mci alealine sienitice,
la Cozia In granit si in Dobrogea,
In granitul do Pnicopan.

Fig. 315, Migimatit. (Finlanda).

Fig. 316. Migmait, varietatea one.textil (Italics).

MIL&RIT

tit; accesorii - niuscovit, granat,

cordierit, sillintanit, amiThol. Se disting varietie: embriciiit cu structurA gnaiscii oculari; anatextit,
nebulit i agmatit cu aspect do
brecic.

Fig. 31. Miginatit, parielatea emlrichit (Italia).

Fig. 318. Mig?natit, yarietatea

agmata (Austria).
Proprieiiii fizice: cooIicisnt do tic
8I8; gr. vol. 2800-3200 Lgfm3 ;
spSrLuiS aclduasi ; mci rai coneoidali.; porozitate i perm eabilitata
reduso 0,6-1%, rcspectiv 0,105 rnD; absorbio mica 0,1-0,3%;
rczisten.c dc rupere la comprosiuno
800-1800 deN/cn. Sint rod rezistente Ia intemperii.
Cond4ii do formare: prin retopirca
i recristalizarea unor Foci (polite,
granite saturate cu apA etc) In
condiliile matamorfisznului regional
sau de contact si injee%ic.
Rspindire i utilizari: frecvent apar
lr precambrian qi paleozoic find
citate in Canada, Finlanda, Franla,
Scotia, R. F. Germania.

190
Migmatitul oste folosit ca piatra do
ConstruClie.
Milarit (engi. milarite): silicat (ciclosilicat din grupa osumitului.
KCa4Be4Al2Si3Oso, IiO = silict hidratat do beriliu, calciu i potasiu.
Sisteia do eriahilizare: hexagonal.
Mod do prezentare: cristalo prismatic-hexagonale do diinonainni mid
ineolore sau colorate in nuance albiejoase 91 verzui.
ProprieLdi fizice: di,ritate 5,5-6;
gr. sp. 2,59; olivaj bazal perfect;
transparent Cu luoiu gras; urmA
albi.; se topete uor, jar prin mealsire pierde repede cpa de constitutie; insolubil in acizi.
Cond4ii do formare: hidro terinal In
filoane do tip alpin.
Rdspindire fi utilithri: cristaM bina
dezvoltate se intilnese In Elvcia
la Val Giuy i Val Striem - Grison
In Namibia la Swakopznund.
Mai este citat in Austria; Bavaria,
(RY.G.); pen. Kola (U.R.S.S.).
I'1ilaritul oste folosit la confoccionarea
unor bijuterii.
Millerit (engi. millerite): sulfurit.
NiS = aulfurA do niche!.
Donumirea mineralului pro:vino de
la numele mineralogului scocian H.
Miller (1807-1874).

IJ

Fig. 319. Cristal do milerit.

Sisfens do crietalizare: hexagonal.
Mod do prezentare: cristale mici
acicujare, dispuse radiar, in cuihuri
i agregate, sau in cruste pisloase
catifelate. Colorat gAlbui-conuiu. (v.
P1. 51, fig. 2).
Proprietdi fizice: duritate 3-3,5;
gr. sp. 5,2-5,5; clivaj bun; uor

191
elastic; opac Cu ]uciu mctalic; urm
verzui-cenuie; bun conductor de
eJectricitate; so topelte uor; RX:
(d, I = 2,793 90, 1,876-100, 1,730
70, Varietatea beyrichtit are gr.
8J). 4,7.
(Jond4U de formare: hidrotermal,
de reguHi in eavitlllile filoanelor do
calcit si siderit. Mai apare ca produs
dc alterare al unor sulfuri do cupru
i nichel.
Rdspindire i uUliziiri: Harz (R. F.
Germania);
Arburese - Sardinia,
l3ombmia - J3olognia (Italia); Borezovsk (U.R.S.S.); Keokuk - Iowa,
Antwerp New York (S.U.A.); Norvegia; Zaii'; Peru; India. In Romuia
este intilnit Ia Virghig si Racout
de Jos undo este asociat unor
serpentine.
Mifleritiil este un important minereu
de nichel.
1V3honit (engi. ,nylonite,): roc a
metamorfisinului cataclastic.
Ghimsm: de Ia .fetsio la ultramafic.
Mod de prt'zenlare: foarte diferjt In
functie do intensiLatea defoxma%iilor
in roc si de coxoponena aeesteia.
In stadiu] iniiaJ de cataclazli
(cataclazit.) so disting Iorrne. lenticulare (rclitc) rouItate prin zdrobirea ropid a rocii bi prince intr-o
mask microgranular afectat de
plane de atunecare. In faza Inaintat1 a n]etamorlisrnuiui cataclastjc
se disting bathe i nodule de cuar
i feldspat (textur6 ecula) prinse
intr-o masil mierogranular predominant6; in ultima faza de rnilonitjzare rezult rniloriitul propriu zie,
In care toti comp000ntii suit microgranulari. Roca devine istoasuL
Culoarca este cenusiu-alhicioasji san
brunil din cauza fierului si a grafituIui. La ultrarnilonite cc observ
in inceput de furinare a stick-i.
Pro priedfi fizice: coeficient de trie
8-12; gr. vol. 2800-3100 kg/rn5 ;
porozitate 0,2-3%; coezuune buna;
uneori rezistent la agenii atmoaferici (eel provenit din ccci magmat.ice); nu este atacat de acizi.
Cond4ii de formare: pe tiniile do

MISPLCUEL

dislocare; Ia baza piozelor do fariaj

(contactul dintre autohton i aloliton); diverse procese de milonitizare.
Procesele in cauza au be in condiii
do presiune qi temperatur joasi
sau Intr-un court tirap de acionare
RdspIndire ci util&Ari: este intilnit
in zonebe intens cutate sau Cu
tectonic activil: cutele alpine; falia
San Andreas (S.IJ.A.); pinza Getic
(Carpaii Meridionabi) etc. De asemenea in zone afectate do procese
do mibonitizare a unor dunite din
None ZeelandA la Milford Sound
sau a unor Foci magmatice felsica
din Maryland (S.1J.A.) si Saskatchewan - Canada. Mai este intilnit
in Polonia, Spania, Portugalia, Braziha etc.
Milonitub este folosit local ca piatrA
do eonstrucj,ic.
Mispichel (engi. mispickef), sin.
Arsenopirit; sulfur.
FeAsS = sulfurri de arsenju i her.
Denumirea ininerabnlui este, probabil, do engine germanA: rn.ispicket
Sictsni de cristajjzare: monoclinic.
i%fod de prezenlare: eristale prismatica alungite sau scurte, bacilare,
striate, uncori bipirarnidale datonit
macla;iei; frecvent so prezint sub
mmiii do mase cristalinc-graculare.
Este coborat cenufiu ca argintul
sau gni Cu tente roz.
Proprietdi fizice: cluritate 5,5 - 6;
gr. sp. 5,9-6,2; fragil cu clivaj
bun; opec cii lucAu rnetalic; urn
neagr; prin bovirc produce sctntei
in miros caracteristic. RX: (d1) = 2,662 100; 2,412 90; 1,817
100.
Condit ii de formare: bidrotermal si
pneuniatolitic la temperatuni ricHeate; in ziicminte libonienie sau
motasomalice; pegmatite i formaiuni rnetamorfice.
R'spindire si utUizdri: Kocikar, TJcilinciak (IJ.R.S.S.); J3olinden (Suedia); Cornwall (Anglia); Delano
(Canada); Freiberg (R. D. German);
Connecticut i Colorado (S.U.A.);
Suuijolma (Noivegia); Trento (Italia). In Romnia apare ca minerali-

MOLIBDENIT

zaii hidrotermalo in Te]iu(.,, Glielar

Turcoaia; in Zc.mjijt piroxnetasomatica legate de magmatismul
banatitic In Sasca Montanil, Ovavia,
Cielova Romnl si Dognecea; asociat
magmatismului neogen apare la
Boia, Crucea, Baja Sprie, Cavnic,
]3iiiut, Baja de Aries.

< - 9;0

,167

Fig. 320. Cristate de inispichel.

Mispichlul este prineipala surs tie

arsen (coninind ping Ia 46% As)
i mai pu;in de cobalt, argint i
aur clad este asociat Cu aceste
minerals; este folosit in agrieuItur
(ierbicide i insecticide), in industria
chbnic, In prepararea vopselelor
etc.

Molthdernt (engl. molybdenite): sulfurL

MoS8 sulfur de molibden.
Denumjrea mineralului provine de
la cuvintul glee jaoljbdes = plumb
relerindu-se la euloarea niiuoralului
care scamnit cu cea a pluinbului.
Sistern de ceistalizare = hexagonal.
Mod de prezentare: cristalu, solitare
Cu contur hexagonal salt, niai rar,
in agrugate en cristalelc dispusui in
1rozcLc ; in inaso throase san
zoase, compacts. Este colorat albilstrui-cenitiu on tente liliacliji.
Proprietdfi fizice: niuritate bane
mica 1-1,5; gr. sp. 4,7; divaj
perfect; flexibil; opac cu Iucju
metalic; orma albastruic-gri; nitsuron Ia pip--!it; infitsibil si grcu
scuhibil in nuisi pulermci. IIX : (ii,
1) = 2,267 90, 2,05 100, 1,826
100.

.Coadiii de forniare: in filoatic hidri,

terxrialc si pnicumatolittce d inalle
te'nperatura In pegmatite i for
maduni metasomatico de control
(Skai'nc).
f/2
CO7

Fig. 321. Ciistale de rno1ibdiett.

Rdspindire si uuhthri.: Aiitrali
Bolivia; Chile; Ilalia; Norvegia;
Peru; Red Mountain, Kennko, Endako (Canada); Climax, Bingham,
Tijitic - Colorado, Ogden, Edison
- New Jersey (S.U.A.); Mexir;
Ginovec (Cehoslovacia); Telemarh
(Norvegia); Kingsgate (Australia).
In RomAnia apare asociat eruptiviiliii noogen la Baila, Deva, Rude
Barza, Ilbu, Cavuic, Baja Spri',
ian de eruptivul banatitic este legal
pini unele mineralizaii i fileauc do
la P1aviievia, Teregova i SvIrein.
Molibdenitul este o sursii principalu
pentru extragerea molibdenului.
Monazit (engi. monasite), sin, sineru: fosfat.
(Ce, La, Nb, Tb)PO4 = fosfat iii
paminturilor rare.
Dernimivea mincialulut provine nl,
Ia cuvintul grec monazein = solitar,
refenindu-se la faptul ch mineraltit
apare in cristalo izolate.
Sisteni de cristalizwe: ruonoclini.
Mod de prr'zeniare : cnistalo irisni
lice, sparte, cu niucluilo Jotunjili
c.olorate giilbui San bruit rocal
ljseniirtaLe in roca garcia
Proprietdfi /izicc: duiitaL" 5-5,5;
gr sp. ',8-5.5 ciivaj bun, Iransititirl en lucin sticlos-rinos; spirtur concoidab ; insohshii in auii.i
bireinirigenla 0,045-0,055; x
y = 1,788-1,801
1,786-1,800;
=1,837-t,Si9;
(H-);
711;
6-19 ; ii'X: )d, 1) = 3,209
3,095 70; 2,866 100.

193

MONTMORILLON1T

Conditii do for,nare: in granite,

Sienite i orlogcaise; in pegmatite
gin ni lioe ; ternaniat in alaviuni i
i'ii itwie IepoziI ii marina (nisipuri
ill 0 rutz itiee)

Z4
'Di

Fl. 322. C'ri.stal do ,j,enazit

Fit. :323. ,'l[o,nz,t (Sri Lanka)

R(,,in,Irre
ii1thdr . Australia
Miint ( crais ( l3razilia) ; India; Piano
Lw wIts ha) ; Ankazabe, \'olhambolutia (Madagtear) ; Sri Lanka;
-..\ India Court 11mie Viri,bi. A]uander Counly hiit; l Nord, Florida )S.U,A.)
C. lCS.. : (liinn Africa de Such.
In I,' 'mania t'stii intilmt in Ji)itrau
asiat malice a1cahiri i In Cristian,
Pie ii do Sus, vs ruaniat in aT uviuiii.
5lOi';zttuI (,,Le 0 Curs cit. ,'eriu i
Ihc,rin
MoutnioIIlIonit (augi. m;dnwnUonite) slijyal (filosifirnt ilin grups
ntint'ralalor a rgil oase).

(Na, Ca)0,33(Al, Mg(2Si4O 0 (OH),

0-1.0
si]icat hidrata I do sodiu
i caiciu.
1)enuinirea rnineralului provinde do
la localitatea Mootmorihlon, Frana.
Sistent do cristailnare: monoclinic.
Mod do prezentai'e: cristale mai mici
tie un micron In seeiunC. De regula
so prezint sub Iorm pamintoasa,
pulberi i mase amorfe. ICste colorat
alb sau gri. In natur montmorillorutial Iai'meazii acurnulri sau depozite cii extinderi si grositni imense,
a0umu] rile hind, uncurl monominorale, dir irecvent ele slat asociaiii
do minerale aigiloaso: iUit, clorit,
miii rar caolixijt. mpcciun5. en ahte
vaiietiii montniuriliniijLice alciltuo Le grupa rocilor rnontmsrii!onitice
sat smec tile din caro lao parts
floridinele s i bntori.itele. La Iloridine
slat iitch,iso ri nalcikinebc si gumbriaeLs in lilnite la Nalc.ihc - Caucaz
ti Gtiinbrin - Tbgheslan (U.B..S.S.).
I'roprieto/ fizice: loarta muale (duntal.f'a 1); gr. sp. 2-2,3; so dezagreg
utor; este unsurus ha pipiiit ; opac
din uauza prezentarii sale sub form
do particulo ext cern do line. Incolor,
all) en ri tiane cenusii, a]b5strui,
roz,verzui ti uneiri negricios. Lucia
scott; birotringen%5 slaba; x =
= 1,510; z = 1,51; (-) ; 2V
7 25: RX: (d, I) = 18,60 100;
4,'7 20; 3,3i 10; A'FD: 180;
(375; 950. Capacitate mare do umfiare
(18-20 do ni) prin absorI4ie do ap;
poleratial ridicat tie schimb de ioni:
eationii tic sodin i calciu prezcn%i
mite reticule slat irilocuit.i do alti
eationi din So]iIii. Tixotrop. La
100-250 pierde apa do absorl4ie,
la 610-690 pierde apa do constibilie, jar la 800-900 so distruge
eeoana crisiahn5i.
( oiidilii de formare: prin altejasea
feldepalilir din Icci samoa in siliciu,
hi t':ncIiii do eliinat tropical: pain
all raven tinor (entIe viilcarjco si
Lufuri in mecliu am tin; pi'ii piocese
Jndruternmnle 90 suama sticici vulesniec ii a tufurilor; prin lilciralarca
ahtor iiiincralcs argiloase.

M ONZONIT

l?dspivhre i utilizdri: eoustftuent

do bazZi at rocilor argiloase, Indeosebi
al bentonitelor. FormeazA mase
imenso in zona MonLmorsllon (Fran1a); China; Japonia; R, F. Germania; Florida, Georgia, Alabama,
California (S.U.A.); Peru; Vietnam;
Nalcik Caue-az, Gumbrin - Daghestan (IJ.R.S.S.). In Romnia
este Intilnit Ia Rugi, Rzoare, Valea
Chioarului, A.damclisi, Bratca, Oarda
Ciugud etc.
Montmorilloitu1 osta folosit in industria textil (absorbant, decolorant), In industriile: hirtici, aumentar, cosmetic, larinaceuticli,
cerarnic. Mai esto folosit In prepararca noroaclor do foraj i ta eonstruoii do baiaj cu miev do argil.
Monzonit (ongi. monzenie): rota
magma tic intrusivfl.
Chimistn: iiterniediar, SiO2 =- 5265%.
Denumirca rocii provine do la muntele Itonzoni, Tire!.
Mod de prezentare: struCtur Icipicliomorf-gtanulaca en rare crist.a)e
idiomorfe do plagioclaz, texturSl masiv5, uncurl cu aspect fluidal.
(Jomponeni: principali = fcldspai
pulaski i plagioclazi, piroxeni (clinupiroxeni), horablenda; aecesorii =
ilmerul;, magnetit, cuart, hiot,it, ort.opiroxeni, Sian; aceidentli - etiin,
otiyin, cuar, (mdnzonit acid).

Fig. 324. Monzonit (Predazo, Italia)

Proprieldfi fizice: coeficient do tlric
19-21; gr. vol. 21100-3000 kg/ma;
porozitate 1i peimeabilitate foarte
mici; absorbia do apd sub 0,5%;

WI
rezistena de rupare la compresiuno
peste 1300 daNfcm2. Foarte rezistent Ia agenlii atmosferici; flu esiatacat do ad-u.
Gondif U do /ortnare: separaii lit
mici corpuri intrusive lacolitiec sait
do tipul silurilor, uneori iiicInd tntcerea do Ia zonele mai bazie Ia
cele mai falsjc, Pc alocui-i curacte-rizeaz retopiri asoclate unor proease teetonice.
Rdspindire fi utilizdri: Monzuri
Tirol (Austria) ; masivul Oslo (Not
vegia); Scoja; Sahalin, Armenia.
Volenia - Ucraina
(UR.S.S.)
Utah (S.LJ.A.) F
Henry Mountains
Colorado.
Monzonitul eStC asociat imeori Cl
uncle uLinerale cc reprezintS interus
economic; free-vent lxss esle folosit
ca piatr de construelitu
Muscovit (ongi. muscovite). silitat,
(filosilicat din grupa micelor).
KAl5)AISi5)O0(OI-1(2 = sijicat do a]uininiu si potasuu hidratat.
t)enumirea minerahului pro-vine do
Ia numels localitii Moskova urid
mineralul bIOS era folosit in lot
do geam )geam do Moscova).
Sistern do crjstcclizare: monoclinii.
Mod deprezentaro: crist.ale cu habitat
tabular, Iamo]ar son foios, en con
Lururi pseudohexagonalo mai in
triangulare; so poato separa
prinde) In foi datorit elivajuli
perfect. Poate forma i mesa lan lare, perlal;o, uneor, micro iistaliii,
satin:ate (sericit). Este colorat a11,
a1bghlhui, roz, bran, mai rar verzili
san inco]or. ExistS mai inulte vaciuL5i do muscovit fuchsit core cuitclam ; Ieroinuscovitul, coniiw
liii; alurgit, conine mangan ,
paragonit care conino sodiu. (v.
P1. 51, fig. 3).
Proprietd(i fizice: duiitatc 2-2,i;
gr. sp. 2,75-2,85 ; clivaj perfoit
dupS bazd ; flexibil i elastic transparent Cu luciU sticks san perla I
insolubil In acizi; greu fuzibil; dielectric; birefringana 0,036 0,05';
= 1,552-1,570,
y = 1,582
z=1,588-1,62s;
1,619,
();

'95

MVSCOVIT

2V = 35_500; RX: (d, 1) = 10,014

100, 3,351 100, 2,562 80.
Condi;ii de formare: este intulni
in foarte inulte tipuri de roci irlagmatice, sedimentare, i metarnorfice.
Apare do asemenea In uncle zScminte hidrotermaje, pogmalitice.

del
I-

Eibental. Freeverit eSte intIlnit in

granite, mjcaisturi, sisturi sercitoase si cloritoase, grcsii, argue,
conglomerate, nisipuri (in care, uneori formeaz lentile musco'vitiee)
dar, in aceste roci el apare in cristale
sau granule m5flmte, ran depiiind
2 mm.
Muscovitul este folosit in indutniile
eleetnieS, electroteIinic, telefonie,
tcxtil, vopselelor rezistente la ternperatuni inari si In foe, lubrefiani
etc. In construcii oste Iolosit sub
forma de praf do micS (popular
mittase) de (]verse granulatii.

8/8
1/

Fig. 325. Cristal de muscoc'it.

RspIndire si ztiiizthi: Ontario (Canada); Brazilia; Ticino (EIveia);
Madras - Bengal (India); Frai4a;
Cehoslovacia; Polonia; China; Peru;
Mamsk - Siberia, Ural (U.11.S.S.);
Meryland, Carolina, Dakota de Sud
(S.U.A.) etc. In Romnia apare in
pegmatito la R5znare, Parve, Voineasa, Minileasa, Vois]ova, Crijmn,

Fig. 326. Muscoc'it, lamele idiomorfe

franeparente (Rzoare, !?o.nd.nia).

Nagyagit (engl. nagagite), sin.

sdcrimbil: sulfo-telurur.
AuTe&?b(S, To) = sulfotclurur do
plumb cii 6-18% am.
Denumirea mineralului provine de
la numele ruineralogulni rorrkn Nagy, SAcri*nb.
Sistem de cristalizare: rombic.
Mod de prezentczre: cristale tabulure
san agregate foicase, unecri grantilace, Este coloritt cenu.,iu san gri
uieLaIic (de plumb).
Proprieai fizice: duritale foarte
micS 1-1,5; gr. sp. 7,4-7,45; clivaj
satisfactor; opac cu luciu metalic;
urma neagr-ceflU.ffie cu nuanl
brunA; greu solubil in acizi putornici;
RX: (d, 1) = 3,02 100, 2,82 70,
2,08 50.
Gondiii do formare: hiclrotcrznal,
parageueic cu alto telururi de aur
cit aur nativ.
RiI.spndire qi u(ilizri: Australia;
Canada; Juigoslavia; Italia; Ural
(U.R.SS.); Arizona, Idaho )S.ILA.);
Argentina. in Romnia este intilnit
In Sicrimb, Bain do Aries, Stnija,
Ziatna, Atmau Marc untie apare
asociaL Cu bournonit, bloud, galcni,
tetraadrit.
Nagyagi Lu I osLo t'onsideiat ca on
iniportatit minercu tie aur.
Natrolit (cngl. ,uzLrolite): silicat
(lectosilicat din grupa zeolitilor)).
do
Na5AI5Si3)010. 22H20 = silicat
aluuxuruu si sodju bidratat.
1)enumirca uiuiutcx'alulut provinc de
la euvintul arab nathroun = bogat
lit sodin.
S iste,u de ci'istaUzare: rombic (ortarombic).

Mod do prezeruare: oristale prismatict'

aciculare, fragile, Cu striaii vorticali'
freeveut apare in agregate fibroasi,
sau nodula?e dispuse radiat, uxieoii
cu aspect do pisl?$. Este co].urat all,,
glbui sea roz. Sc miii cunosc
variet4ile: mesolit cu 8Ii0 ii
gonnardit Cu. 6140. (v. P1. 52, fig. 1).
Poprietti ft'zicc: dui'itate 5-5,5
gr. sp. 2,2-2,3; clivaj perfect;
fragil; transparent cu Iuciu stielos
la sidefos; urma albA; solubil iii
acizi tan; se topcLe user; bircfrit
1,475
geul
1,489; y = 1,4714,491; z = 1,6146
1,501; (+); 217 =58-65'i RX:
(d, I)=6,44. 100, 5,81 100,
4,32 100,
zI

n
1g, 3207, Crishzl do natrulit.
Ccnd4ii do formare: in cavit5tile i
crApiiunle unor ccci inaginatice ii;i
ZiCO (bazalte, fonolite), asociaL iii

NEFELfl

calcii si al-Vi zeoli%i. Sc mai poate

prezenta ca produs do alterare a
plagioclazilor din aplito i sienite
a nefelinului ji sodalitului din
sienite nerelinice. Rar se formsazii
hi4'hotermal in serpentinc.

Fig, 328. Nntrolit, vartetatea ,nesoht

(India).

Fig. 329. Natrolit prismatic.

Rdspindire si uWizthi: Columbia
Britanic, Noun Scotie (Canada) Rio
Grande do Sul (Brazilia); Irlanda
dc Nord; Groenlanda Puy do Dine
(Frana) India Cehoslovacia; Val
di Fassa, Solcedo, Altavila (Italia);
Paterson, Boon Brook - New
Jersey, San Benito County - California (S.U.A.). In Romnia apare
ca mineral hidrotermal pe diaclaze
i in corpui'ile filoanelor metalifere
asociate magmatiarnului banatitie la
Svinia; in legAtur5 cu eruptivul
neogen apare Ia Cavnic, Plopi,
I{diu, Cindreni, Rupea etc. Mai estc
intiluit Ia Cainena, Virghi, Hrtigani, Criiciuneti, Almaul Mare etc.
asociat orupiunilor Inezozoice.

197
Natroliltil prezint interes tiintificmineralogic.
Nefelin (engi. nephiline): silicat
(f.cetosilicat din grupa feldspatoizilor).
K, Na5(AISiO4 )4 silicat de ahiminin, potaslu i sodin.
Denumirea mineralului provine do
In cuvintul greC nephels = nor, refe-.
rindu-se Ia faptul c, In contact cu
acixdi degaj on nor de fum.
Sistern de cristalizare: hexagonal.
Mod de prezentare: mai mr sub
fornii de eristale prisniatice columname sau tabulare cu terminalli
pinacoidale; freevent so pre.zirit
In agregote granulare, compacte,
Este colorat alb, galben cenuiu sau
l)run rolcat. Varietatea frumos colorat5. este numit eleohi. (v. P1. 52,
fig. 2).
Propriet4fi flzice: duritate 5,5-6;
gr. sp. 2,6-2,65; fragil; clivaj slab;
transparent cu luciu unsuros; spArLurA concoidal; solubil In HCl;
hirefringena 0,003-0,005; no =
1,547; n5 = 1,529-1,542;
BK:
(d, I) = 4,18 70, 3,00 100, 3,27
70.
Gondiii tie forinare: in roci intrusive
i vulcanice subsaturate In silice
(sienite, pegmatite, bazalte aicaline,
fonoiite), asodat cu ogirin, sodalit,
eancrinit etc. Accidental poate fi
1ntilnit i in gnaise ci micacisturi.

Fig. 330. Cri8taL de nefelin.

Rdspindire fi utilithri: Australia;
Africa de Sod; Finlanda; R. F.
Germania; Norvegia; Bancroft (Ca-

NEPTUNIT

nada); Vezuviu. Colinele Alban (Italia); Siera do Monchique (Portugalia); Litchfield, Maine (S.U.A.);
Ural, Pen. Kola (U.R.S.S.). In
Romnia este intilnit in sienitele
nefehinice do la DitrAu i in uncle
foci intrusive alcaline (porfire) din
zona Orova.
Nefelinul este folosit in industria
sticlei i in ceramici, la fabricarea
cauciucului, industria textil i a
petrolului etc.
Neptunit (engi. neptunite): silicat
(inosilicat).
Na2K, Li (Fe, Mn)2Ti2Si80 = silicat
de titan, sodiu, potasiu i fier.
Denurnirea minej?aIuIui provine de
la numale zeului Neptun.
Sisteni de cristalizare: monoclinic.
Mod de prezcnare: cristale prisinatice
alungite cu terminalii ascuite, cobrat negru sad brun.
Propristdi fizice: duritate 5-6; gr.
sp. 3,23; clivaj bun; opac sau
translucid cu luciu sticios; urm

Fig. 331. Neptunit (San Benito

County, California).

Fig, 332. Neptunit.

19
roiie-inchis; hisolubil in HCI; so
topete uor.
Condiii de fornzare: In roci sienitiec
i in uncle pegmatite cu nefelin;
in serpemtinite Ca produs de alteraro
asociat Cu natrohit 9i benitoit; in
unele roci intrusive subsaturate,
Rd.spindire qi utilzgri: San Benito
- California (S.U.A.); Pen. Kola
(U.R.S.S.); Irlanda j Groenlanda
(in pegmatite).
Neptunitul prezintli interes tiintific niineralogic.
Niehelina (engi. nickeline): arseniurA.
NiAa = irseniur de nichel.
Denumirea mineralului provine do
la numele Nick zeal minclor Ia germanii din zone scandinav.
Sieem de crietalizare: hexagonal
Mod de prezenare: rar sub forini
de eristale tabulare sau piramidahe;
frecvcnt se prezint sub form. do
agregate compacte reniforme, colorat
roz-galbui sau brun, uneori Cu flUane
verzui din cauza alterlxii superliciaie
i form5rii unei eflorescen%e saii
pulberi de annabcrgit.
Proprieldi fizice: duritate 5-5,5;
gr. sp. 7,78; casant; W5. eivaj;
opac cu 1uciu metalie; urm brunnegricioas; spArturA concoidalit;
solubilra In acid azotie; so topete
uor eliberiud un mjros iu'it; RX:
(d, I) =2,652 100, 1,895 100,
1,806 90,
Con44ii de formare: in uiloane hidrotermale sau Ca imprcgnatii in norite;
uneori formeaz mase conipacte find
asociat Cu sulfuri de argint, nichel
i cobalt.
Rsptndire i utilizri; la Rioja
(Argentina); Austria; Cobalt Ontario
(Canada); Siegerland (R. F. Germania); Natsume (Japonia); Val
Sassina - Como (Italia); Bcrikuksk
- Siberia (U.R.S.S.); Franklin New Jersey (S.TJ.A.; Clialanches
(Chile);
Chanarcillo
(Franta);
Argentina. In Romnia oste Intuinit
in roci ultrabazice serpantinizato
din fundamental cristalin in Tisovita ji Eibental. Mai apare In oflohite

199
la Herculane ii in uncle zone ale
eruptivului banatitic In Ciclova hoinn, Oravita, Dognecea.
Nichelina reprezinta o sursA major
pentru extragerea nichelului.
Norit (engi. norite): rocAi eruptiv
intrusiv, bazic.
Chimisrn: bazic (niafic), SiO2 = 52
65%.
IJenumirca rodi provine din greaca
veche norway + ie = rocii cenuicnegricioas.
Mod dc prezentare: structurt hipidiomorf-granulard sau xenomorfi;
texturii masiv, adesea fluidal.

Fig. 333. Aorit (Tiao4a, Romtinia).

NORIT

Ciiloarca ccnuiu inchis sau negru

nuane verzui.
Coznponen;i: principali == plagioclas
(labrador, bitownit), piroxeni (orto
i chnopiroxeni) ; accesorii = olivin,
inagnetit, ilmenit., cronhit; accidenmu
cordierit, biotit, hoinblend.
Pro prietdji fiz ice: coeficient de tric
15-19; gr. vol. peste 3000 kg/m3 ;
compact cu sprtur. dreapt, uneori
acbioasS; porozitatea i permeabi]itat,ea practic nule. Re.zistena de
rupere
Ia compresiune peste
1500 daNfcrn3. Nu este atacat de
acizi si prezint rezistenA mare la
rntemperii.
Condi;ii de formare: djferenierj in
corpurile plutonice ulirabazice sau
bazice.
1?dspindire ii utiiithri: complexul
Bushvo[d (Africa de Sud); Ontario
(Canada); Ural (U.R.S.S.); Stilwnter
- Montana, San Diego - California
(S.U.A.); Norvegia; Turcia. In Romania esto citat Ia Tisovia-Banat.
Fund asociat cu unele substane
minerale utile, noritul este exploatat
pentru extragerea acestora (nichel,
crorn, argiut etc). Mai poato fi
utilizat si en piatri pentru diverse
lucrri ornamnentale roca prezentInd,
prin prelucraro, contrast.e do o mare
frumnuse%e
Cu

Obsidian (eng!. ubsidian): roci maginatieg iUSVU.

('himiw rolsic, Sioz > 65,/.
flenumirea roeii provikia de Ia Ohsidius care a rlescoperil.-o in Egipt.
it/ad de J,1ezenare: strucl.ur hialinik
Cu rake mievuhiIoerks I ale (h in lopihI iii)
lextuiIi rnasiv5, uneoii en
zone hspusi ('i)nce.flt.l'iv. Este eulora I
negu, bruii-eenuiu San brun-itcal (oijon'nfi:

principaU

= sliki

acee.swii = OXjZi cle Her, fCldsJ)a

ii ill -jul de Ink-Ic
1-1i1ii1t'i(i /izice
9-11, gr. vol. 2-1(.10 0000 hg/m8 ;
1,1ruv.i ale i pcI'nke&tliIhitate pratic

niil v, 1 iS It.ur eoiicni alS, I ueiu stiems, illielirl gins, rezisteni. la internpelii, nu estv alacat de acizi, rezistena tic rupere la eanipresiufle htrn,
1ie.stc 900 iIaN/r.iii.

Fig. 334. Olmidian (Ilalia)

Condif ii de forinare: pi-hi reirea
brusca a lavelor (do regulil acide).
Rsplrtdire ci utilizdri: Oslo )ntihiit
In curge.rile ICCCSIIO do lava din
insula Lipari (Iialia), Dja'wa (Indonezia), Yellowstone National Park
- Wyoming (S.TJ.A.), Erana, Celio-

slovacia, RomS.nia. Obsidianul seli'

Mosit en material abi-aziv penhill
lustruire.ii altor roci.
Oficalcit (eng). opliuvticile): rutS
seclilulontarS cousolida I din --vu lm
psefitoloi-.
il4o1 de prezentare: nwtonialu tietnitie constituent ('to reprczeil I ilL
prui partioule angulare i subangtzIan' de dimensiuni psefi nec'. bet i-rugent', consolidate, do -cguia. pniuliUfl esrncnt do culoare clesehisA cj t1v
nc&tuiii niineraIogie vaniatS (null
frecyoii ealuit). Texture este niasivS,
e]crne.ntcic pscfil.ic find dispusi.
haul ic, Nu conin loi'jne fosile. (tiluarca roen este difenitS:verdi- ini-his. viinie, rOsie, ccIIUie Incilis si
eiiiat' violet.
Coinponcnf 1: detri I uui roeii Cs Li'
format, indescbi, dirl fragmenti' di
mci Sk'rpcntmice, gabrohe, dujutice,
aclesea alterate si acopei-ite Lu oxizi
de for de naturlI liematiticS. Liantul
(cimcntuI) poate Ii alcStuil dir, ea]cit,
ouar.,
dnloxni I, xnagnezi 1, silico
alci-dciiiita) i, inni I-ar, clonit i
Ce rici I.
Propriekifi filer: tudficient dc tritt
22-28; gr. vol. 2800-3100 kg/m3 ;
spSIlIIrS acIiioaia; porozitale vanabilli (In limite 1ai-i) 1-7%; absorbtia do apS 1-5%. CInd porozitatca este mieii i compaetitatea
male men este mezistentS Ia agent)i
atmosienici; rezist.enta do mupt9'e SI
corapresiune 2201) 3000 dc N/oiii2 .
Core/if 1 i de fm-mare: jesuitS in ui-in ii
consciiidiirii li-ngmentcilor iie maci
ultra malice i malice, putci-nie
zth-obite, fragrnentate si fisumate pnin

OLIGOC.LAZ

iiiii iec onice. Consolidarea so

reali7.eLzIi prrn coimatarea crpturilor ci Iisurilor en diverse substarite ininerale continute do solutule
cc circu.M prin acestea.

Fig. 335. 0/kalcit: a) cu ciment

calcilic; b) en cisnent do enail.
(Romania).
ltdspindire si izii. oficalcit.e en
aspect pbicut stilt intilnite In Italia
pa valea D'Aosta; la Lizard - Cornwal (Angus); Montana (S.U.A.);
Celinslovacia; Jugoslavia; Frana;
Ural (LJ.B.S.S). in RornAnia acts
citat in zona Tisovita-InIi (Banat).
Oleaucitul este folosjt In conqtrur.jii
(dale i placaje).
Ofiolite (mg]. op1sio1is): roci ale
xnagtnatismului initial - inaginatiSrif
oliolitic.
Chinism: bazic (mafic) Si = 5265%.
Denurnirma rocilor provine de la
cuvIntul conipue grecese ophis =
piatr, reicrinduse
arpe qi lithos

]o culieirea ci aspeciul roen care

seamrirdi cii pielca de arpe.
Iliad do prezentare: stiuctuj halocristalinS la hipocustahn, foarte rar
vitrofirief.; textura iriasivd; euloarea
rate socOla-Lia, violacee, cu toITiiin
verzui, adesea ptat. Apar sub
diverse Iurmc do ciflInt: dyke-uri,
interalait concordance, ftecvent
illusive cu brecil de contact ci,
sInt asociate cu diverse roc sedimentare (adesea cii jaspuri i tiefin'ij. in general terinenul de ofiolite
OsLo atribuit rocilor bazice din litoefera oceanicti legate ficevent de
formapunile cutate din anile orogene.
Adesea oflolitele reprezintS asoeian
de bazalte si gabrouri In care so dieting
difereniateIe Ion acide (rio]ite etc).
pnincipali = plagioConiponen:
clazi )de regu1. labrador), piroxcili;
acecsorii = magnetit, jlmeniL, stic.la ;
accideertali - biotic.
PncpuietSi fizice: cofieient de tune
25-30 ;'gr. vol. 2500-3000 kg/in3
coflipacte; sprtur neiegulatu;
porozitalea, absorbtia de cpu i
perineabilitatea slat practie nub;
rezisLena de rupere la compresiune
2500-3000 daWlern 2 i rezisLcnte In
intenlperi!.
Condi/ii do forrnare: magma bazice
(diabazice san doleiiticc) care patrund pa liniile de- dislocaie asociate
zonebor de geosinclina] in cure de
scufundare; adesea Siflt Intilnite in
zonele milonitizate rliu anile geosinclinale.
Rifspfndiro ti utilizrbi . Fren.a; R. F.
Germania. in Rornnia Sint intllmte
in zona mnniilor Trascu, Drocea
i Metaliieri. Do ofiolite slat legato
o carlo do zaeamintc de croni,
platia, titan, cupru, ntangan. Proziirta interes ci en roe-i pentru
con structii.
Oligoelaz (engi. olioc1aee) silicat
(tee-tosilicat din grupa feIdspailor
plagioclazi).
(Na, Ca)AlSi3O5 si]icat de aluminiu
si sodlu.
Denuniirea snineralului provine de
Ia cuvintele greceti oUgos = mic

OLIVENIT

i kasis=spSrturA, relerindu-se la
posibilitatca mineralulul do a se
fractura.
Si8ern do cristalizare: triclinic.
Mod do prezentare: eristale tabulare
(lamelare sau prismatice), adesea
maclate; freovent in agregate masive;
incolor sau alb, glbui, verde, brun,
roz San rocat. Face parts din scria
albit-anortit (an 10-304, anortit).

Fig. 336. Cristal dc oligociaz.

Fig. 337. Oligoc(uz (Ida/to, S.U.A.).

Proprictfi fizice: duritate 6-6,5;
gr. sp. 2,6-2,7; dllvaj perfect; transparenL la translucid cu luciu sticlos;
birefringcna 0,008; x = 1,558, y =
1,542, z = 1,546; (); 2V =86;
RX: (ti, I) = 4,07 80, 3,67 80,
348 100.
Cond4ii do j'orrnare: in roci magmatice acide ji intcrmediare (intrusive qi extrusive) ; in reel motemorfice, mal rar In cuartite.

Rdspindire fi utilizri: eristale blue

dezvoltate se intilneec in Canada;
Italia; Longismud (Norvegia)
Miynlc (Japonia); Argentina; Jugoslavia; Connecticut, Idaho, New
York (S.U.A.); Africa do Sud.
Oligoclazul este flosit In ceramicS
Vi la prelueravea unor obiecte di
artA qi a podoabelor.
Olivenit (engi. otieenile): arsenial
Cu2(As04) (OH)
arseniat tic cuprii
hidratat.
Denumirea mineralului esto de on.
gina german olit'enerz i se referS
la culoarea jul mSslinie.
Sistem do cristaUzare: rombie (erierombic).
Mod do prezcntare: eristale pnisInatice aciculare sau tabulare, mici,
colorate verde Inchis sau galben
brun, mci ran cenuiu sau alb.
Freevont se prezintLl sub form do
agregate cristalinc rcxiiforme, noditTare sau dispuse neregulat in cuiburi.
(v. P1. 52, fig. 3).
Pro prietdfi fizice: duritatc 3; gr. sp.
4,3; clivaj slab; sparturrt coneoida1;
transparent. la translucid en luciti
adaman tin; urm galben; solubil
in acizi; se topcte uor. Optic
negatw on 2V = 900 ; l?X: (d, I)
2,97-100, 2,67 80, 2,38 80,
1,508 80,
Condiii de for,narc: mineral secunclar
tilnit In zana tie oxidaie a
suite rilor do cupru, asociat cu adamitul, arsonapinit, scorodit, azunit
ui malachit.
iMsptndire # utifizdri: Tsumcb (Namibia); Cornwall, Alsion Moor Cumberland (Anglia); Tintic - Utah
(S.U.A.); Cap Garone (Vrana);
Cehoslovacia; Collahuasi, Cbuquicamata (ChIle).
Olivenitul prczinti impurtan%i tiintific-mineralogic.
Olivina (engi. otivine): silicat din
grupa ncsosilica%ilor.
(Mg, Fe)Si05 = silicat tie fier ii
magneztu.
Denumirea minaralului provine de
la cuvtntul latin oUa = mslin,
refriudu-se Ia culoaro.

203
is1em de cristalizare: rombic (ortorombic).
Mod de pezentare: cristale scurte
cii habitus prismatic; adesea so
prezint In mase granulare colorat
galben sau verzui-msliniu. Printre
varietlilo do olivin mai comune
slat: forseritul, fa'alitut i pendoeitul; primele dou pot forma sent
izomorfe (vezi fayalit si forsterit).
Propnieti4i fizice: duritate 6,5-1;
gr. sp. 3,27-4,2; casant; transparent Ia translucid cu luciu sticlos;
sprturA concoidalA; greu solubil4
in HCI; birelringen%a 0,033 (forsterit), 0,048 (layalit).
Condiii do formare: olivinele forsteritice slut iiitflnite in rod megmatice intrusive sau extrusive bazice
i ultra-bazice, cu doosehire in
dunite, peridotite, gabrouri A lerzolite. So mai pot forma i in unele
roci carbonatice afeetate do motamorfismul regional sau do contact.
Olivinele fayalitiee apar do reguM
in roci magmatice Cu chimism I elsic.
Rdspindire si utiUzdri: Argentina;
Cehoslovacia; lgipL; R. F. Germania; ILalia; Norvegia; Ural, Siberia (TJ.R,S.S.); Jugoslavia; Arizona, (S.U.A.). In Romnia este
iritllnit In roci ultrabazice ale fundamcntului cristalin, mai rar In serpentinite din muntii Almaj, tibin
i Sebe; In roci magmatice mozozoice (bazice i ultrahazice) din
munlii Bistriiei qi Perani, Carpalii
Orientali i munii Paring, Garpaii
Meridionali; in skarnele i corneenele
banatitice do la Orevi1a, Oena de
fier, Moldova Noui; In roci magmatice neogcne (andezite i bazeltc)
din munii CAlimani, Gurghiu, Herghita ji Penani.
Olivina este folosit Ta fabricarea
cir5miziIor refractare forsteritice, la
extragerea magneziului jar vanetatile transparente, frumos colorate
aint utiljzate j in Iucrnj ornamentale si bijutenii.
Omfacit (engi. omphacite): silicat
(inoilicat din grupa piroxenilor),
(Ca, Na) (Mg,
Fe8 , Al)

OMFACIT

(Si500) = silicat do ahsminiu, calciu,

mangan i fier.
Sistem de criztalizare: monoclinic.
Mod do prezenkire: ncr in cristale
pnismatice; Irecveiit in granule verZi
sau vezui-pal.

Fig. 338. Gristal do omfacit.

Fig 339. Omfacit (I'rea, Italia).

Propnieti4i fizice: dunitate 5-6;
gr. sp. 3,2-3,3; dllvaj slab; translucid cu luciu sticlos; nrtn albil
cii nuanle verzui; insolubil in acizi;
birefningana 0,018-0,0 27; x =
1,662-1,691; p = 1,670-1,700; z=
1,688-1,718; (-)-); 2V = 36_480,
Conditii do fonrnare: mineral caractenistic eciogitelor; mai rat' so intilnelte Ca produs de segregatie usociat
cii cuar i mica sau ca produs
pirometasomatie (Besshi - .Japonia)

GBTOZA

Thlspindire fi utiiizdri: Saualpe,

Koralpe (AusLria); Miiachgerg (Pt.
F. Germania); Val d'Aosta, J3iella,
Ivrca - Turin (Italia); California
(S,U.A.); J3esshi (Japoriia).
Omfacitul prezintS interes tiiniuicmineralogic.
Ortoza )engl. orthoclase): si1icat
(tec-Losilicat din grupa feldspajilor
potasici).
ICalSi3O8 = silicaL do ulunhiniu i
potasiu.
Denumfrea minera)ului pro-vine d.
Ia cuvintul grec o,ihos = drept,
airind unghiul do elivaj de 900.
Si8ern de crializare: monoclinic.
lsfod de prczenare: cristaic prismatice, tabulare, adesea maclate
(macla de Karlsbad, Manebach i
Baveno); frecvnt formeaza mass
granulare; este colorath alb, gslhui,
cenuiu, a1bitrui, roz snu incolorS.
(v. P1. 53, fig. 1).

201
0,006-0,007;
x = 1,518-1,528;
y = 1,522-1,538; z = 1,52 1,585;
(-) ; 2V = 30-70; EX: (d. I)
4,02 90; 3,80 80; 3,15 100.

Fig. 341. Orkiil prisrnatir

(Karlsliad, CeIos1oaciu.).

Fig. 342. Ortozi, agregate cri.stalin

(S. U..4.).

Fig. 340. O,islai do ortoza

fizicc: duritate 5,5-6;
gr. sp. 2,5-2,6; casant; divaj
perfect; transparentit la tianslucid
cu Iuciu sticlos spre penaL; urmf
albd; insohibil in acizi en excep.(a
HP; uior alterabil (In caolinit,
sericit, opidot etc); birefringena

Proprieidi

Gond.ilii do [orazare: in mci magniatice acido i interrnediai

in
arcoze; in roci metamorfice din scria
gnaiselov.
RIapindiro si otilizdri: Baveuo Novaca (Italia) ; Kanisbad, KarlovyVary (Cehoslovacia); Kirkpat.nik
(Scotia); EJv4ia; R. F. Germania;
Una Baikal (U.R.S.S.) ; Austria;
Spania; Canada .Japonia; Africa
do Sud; Australia; Frana; Argentina; Iowa, Connecticut, New York
(S.U.A.). In Romnia apare in unele
pegmatite, din anna Teregova.
Ortoza este folosit In indiistnia
ccramic5 Vi sticlei; fabnicarea preIanului etc. Varictatea lransparcntS
(vezi adular), este foIositi ca piatr
Sen ipre%ioas.

Peco1it (engi. pectolite): silicat- din

grupa inosi1icai1or.
NaCa2Si3O8(On) = silicat de calc.iu
!i sodiu hidratat.
Sietein de cristalizare: triclinic.
Mod de prezentare:. erie Lal p' malice aciculare; frecvent fonieazd
agregate in care cristalele se dispun
radiar; mai rar iorroeaz& mase cu
aspect fibros. Este colorat alb, gri
deschis ecu alb-g5lbui.
Pro prietiii flzice: durit.ato 5; gr. sp.
2,89 -2,9; clivaj perfect; transparent cu luoiu stielos In sidofos;
urn]5 aIM; solubil In 1-IC! birelcirigena 0,038-0,032; a = 1,5951,610; j = 1,60-1,6111; a = 1,633
(+); 2V = 50 60;)RX:
(d, 1)
3,33 60; 340 80; 2,92
'100.
Gond(ii de fornare: prin procese
hidrotermale, coirnatind cavitSile
bazaltelor sau crSpturile serpentinelor. Mai rar in calcareic afectate
do ruetamorfismul de contact.

Monzoni (Italia) ; fl. F. Germanic;

Pen. Kola. (U.R.S.S.) Franklin,
Peterson New Jersey (S.U.A.);
Anglia; Scotia.
Peetoiltul prezintS interes ttinificmincralogic.

Fig. 344. Fectolil acicalar

(S.U.A.).

$Th
tic
jfI

Fig. 343. Cristal de pctolt.

Rspindire si e.tiliziiri: Thetford
Quebec, Ontario (Canada); Cehoslovacia; Val di Fassa - Trento,

Fig. 345. Pectolit. (Italia).

Pegmatit (engi. pegmatite): roc
eruptivfi hipoahisala.
Chirnism: lelsie, Si05 > 65%

PEHELENDA

Denurnirea mcii provine de la Cuvintul grec pgrnat = IntriL, men

avind duijtate mare.
Mod de prezenlare: striictur1 grtluntoas-id iomorflcfl, uneori grafic;
texturil inasiv-compact, uneori zonatA en eavitti i druze. Este
colorat in nuaIe variate dar totdeauna desc.ldso (Ph 53, fig. 2).
Gomponeni: principali = cuart, feldspat alcalin (nrtozii, microclin), mice;
accesorii = turmalinit, zircon, topaz,
bach, apatit, elomente rare etc.
Proprietdji flzice: coeuiciert de t5rie
mare, peste 1, gr. vol. 29003200 kg/rn8, spArtur dreaptiS, aspvu
la pipiSit, porozitate variabilil (in
functie de textuil) 0,4 la 9%,
rezistena la compresiune poste
ViOl) daN/em2.
Cndiii do foFmare separatii in
zona perifericiS euperioarfi a corpurilOr granitico, siCmtiCo, gabroice ate,
Cu posibthttt do pAtrundere ji in
rocile inconjurtoaro (pa crpAturi,
disIocaii (Ac). In functie do corpul
magmalic Cu care este aooeiat SB
distinge pegmatitt granitic, graundioritie, sienitic, gabroic etc. Majoritat n pegmatite.Ioi reprezintiS Un
mcdiii propice do concentrare a
11noll inintjaIc imponl Onte economic.

24)U
Norvegia; Italia etc. In Romrtici
pegmatite en unuscovit i flogopil
sint intilnite la Bouari, Voineaiei
Bistra, Parva - Maleru; pegmatil
feldspatice in gnaise i amfibolii.c
la Muntele Race - GiIAu (Apuseni),
Crieni, Voineasa (Munii Lotrulul),
Teregova, Armeni etc; pegmatite
cuaritiee ]a Tiaovia-Ogradena; pegmatite Cu spodumn in Valea Sadului (Munii Cibinulni).
Peginatitele constitnie surse principale de extra%ie a unor mincrale
importante economic: feldspa%i ontoclash, muscovit, cuar, beiil, spodu.,
men, wolfram, elemente rare, lepidolit (litiu) etc.
Pehhleuda (engi. pehbkndic san pitchblonde): oxid.
UO2 = oxid natural de uraniu.
IDenumirea mineialului provirnu (lii)
limba gcrman; peth. = smoalfi i
blonde = blend, referindu-se la aspectul macroscopic ca smoala al mineralulub.
SLsem do cristalizare: de reguliS
amorf.
Mod do prczentai-e: mase cumpacto
colomorfe, pamtntoase, reniioi-mc,
stalactitiec Eau, mase prfoase,
pulverulente cu aspect do funingine.
Culoarca este negru de smoaI, cu
tente verzui eenuii qi brune.
Pro prietd(i azice: duritate 3-3,2;
gr. sp. 6-7,2; opac cu luciu mat
de smoaliS; spuirtur concoidalfi;
maca verde inc-hi la brun-negru.
Gondifil do for,uare; in pegmatito
granitice qi sieitice; filoane hidrotermale; metasomatjc in unele istui-i
i dolomite; In unele procese exogene
fund lntilnit in sedimente Ca produs
de alterare a zScflmintelor de uraniu.
RcLspindire vi utilizeiri., Canada;
Ceboslovacia;
(J.R. S.S.; SU.A.;
Zair; Romnia etc.
Pebblenda este un important minemu do uranhu.

L
Fig. 846. Pedmatit cee sinecturti
gte/lcd.
Rthipi:tdire fi uliltzri: nuportante
corpuri pegmatitice coninind diverse uuinerale utile Bint intilnite in
Brazilia la Mines Gerais; Frana;
Algeria; Canada; Australia; India;
Maroc; Nigeria; Egipt; Sri Lanka;

Pentlandit (mgi. penilandie): sulturiL

(Fe, Ni)909= sulfur do niche] 9i
Ger.

207
Denumirea rnincralului provine de
Ia strrn1,arca Pentland Firth.
Sistern de erstaLizare: cubic (izometric).
Mod de prezealare: ray sub forrn de
granule i iinpregnatii neregulate;
raevent Sc prCZiflti in agregate masive.; paragenetic cu pirotina. Cobrat: galben de bronz pin! la negru.
Proprietdji fizice: duritate 3,5-4;
gr. sp. Ft,6 5.2; fr elivaj; opac
cu 1uiu metalie; urm galben sau
brimS, micori chiar neagrS. RX:
(d, I) = 3,03 90, 1,95 80, 177
100.
Condijii de [ormare: in roci magInatice bazicc si ultrabatiec ca produs
do segregare: asociat Cu calcopirita,
pirit.5. qi cu uncle arsemuri.
Rdspindire fi ut ilizdri: Sudbury
- Ontario (Canada); Complexul
Bushveld (Africa de Sud); Norvegia; Suedia; China; Jugoslavia;
IT.R.S.S.; Nevada, Alaska
In Romnia apare asocint roeilor
bazice si u)traba-iice in diverse stadii
de scrpentini:trt din zna Tisovia,
Eibental, ITrl[u v, Vtrgbi. Ciungani.
Pentlandiiu] cSLe tin important
mineral de niClI4,1.
Peridotit (eng). pridotite) : roeS maginatica iflLrUSivd.
Chindsm: ultrabasic, 5i05 < 52%.
T>enumiroa r,)cii provirie din liniba
fran eelS: prridoiitc.
Mod de pre.zentare: St rue turS gruntoasS, adesea poikiliticli; texturS
niasivS, nucori dungatA din cauza
zonelor CU Contuut ridicat de crcmit si piroxcni. Este colorat verde
iiwhis sau desehis, uneori verdenegricios. Cind olivina ete intens
niteratS In serpentinS, roes prezintA
un aspect Satinat,.
Compoaenf 1: principali = ulivinS;
accesorii - piroxeiii, eromut; aecideutali = hornbtendS biotit, bronzit
etc.
Proprield/i fizice: coeficient tie tArie
mare 12-17, gr. vol. peste
2800 kg/m"; spSrturS drcaptS cu
luciu catifelat, ujicori mat; prin
lefuirc prezin tA cootraste Pu Lernice,

l'ETALIT

piScute Reals teul1a tie rupere Ia

compreshuie peste 1200 daN/em2.
Coiidifii de formai-e: prin diferenlierea inagrnelor bazaltice, prezentindu-se sub formS de corpuli de
diverse tone in eomplexele oflolitice.
RThpindire si utilizdri
Sudbury
(Canada); Cornwall (Anglia); Africa
do Sud; India; Jadunezia; ThaiJanda; Noun Zeelandti; Jugoslavia;
Ural (U.R.S.S.); Stiiwater, Coinplexul Cortlandt New Jersey
(S. U. A.).
Peridotitul este folosit ca piatrA
oruaruentalA; rai este considorat ca
sursS de nichel, erom, platin etc,
atUnCi dud con%inutul in aceste
elemeute estc ran labil.
Perht (eng). perUte): rock magmaticS extrusivA.
Chiairrn: felsic, SiO > 65%.
Mod de prezentare structurS hialitiA
(stieloasS). text ur5 glubularS. Esc
colorat cenusiu sau ccnusiu verzui,
uneori eenusiu brun.
Cornpeneni:
irilteipali = stielil;
magxietit., ilmenit, uneaeeesurii
cr1 fcuocristale do Ieldpli ; mai
conlilic apA.
PropriefJ/ flzce; coeficient tie tnie
mare peste 8, relativ greu 20002200 kg/m3 sau foarte uor cind
este expandat 150-220 1g/m3, sparturS concoidalS, luciu stIclos Cu
nuante unsuroase, Fi Ineflizire
pierde apa eoninutA qi expandeazA
mSnindu-si volumul do 7-10 on.
Ccrndi1 ii dc farmers: oruplii vulcanice
subacvatice.
J?iispindire s,i ntitizdri: Anglia, Bulgaria, Frana, Italia, Grecia, Ungaria, S.tLA. U.R.S.S. lii RomSnia
este mnLi1it la Oraut Non, Coca Mnntii Oaului udv tate legal tie
ac66t3tea vIeanje5 tie in sfirfiiul
badeniaiiului (lace riulitice).
Pi-,-Iit.ul este folosii; in industnia
jzolatoarebor ternilce i Iouice ci in
construeii.
Petaht (engL petehte): silicat din
grupa tectosilicalilor.

PiATRA PONCE

20S

LiAlSiO10 = silical, do aluniiniix i

1Ltiii.
Denurniica mineraiului provine de
ia cnvIntul groc peto2on = Xoaie,
miliCralul r.livjnd sub formS lame1ar..
SLch'ni de c,utahzare: monoclinic.
Mod de prezcnare rar sub form dc
erisla]o; freovent se prezintS sub
nrxn de mass crisa1ine. Este colorat
alb, Cenuiu sau, uneori incolor.
Proprie1i fizice: duritale 6-6,5;
gr. sp. 241; fragil; cbvaj perfect;
li'ispnreut Ia transiucid cii huciu
sticlos spre penal; insolubi] in acizi;
birefningeira
0,011-0,012; v =
1,504 - 1,507; y = 1,510 1,512;
1.516-1,518; (+); 2V=82-'1; BX: (ii, 1) = 3,73 100;
3,66 100; 3,51 20.
Condi(ii de formare: in pegmatite
Cu cuntinut bugat in liliu oslO
asociat Cu lepid olitul i turflialiflul.
E(ptndzre ff Wili ri: Finjanda;
Londonderry (Australia); Bicldta
(Zirn bu h we) ; Vurtutrask (Suedia)
A riee de Sad; Norwich Massa(Ilusel Is (S.[JA.) ; Poo; Italic
Kaiibib (Nanihia)

Fig. 347. Cristai de paa!iL

Piatra pence (engi. pumice): roeS

vulcarneg cxtrusivd.
Chinsisrn: felsic, 5i05 > 65% (day
ponie varia).
Mod do prezenlare: structuj'S hialinS
(sticloas), Cu porozilate foarte mare,
uneori vacuolaril. Coiorat nib, aibcentilhu si alb gSlhui cii nuane
verzui.
Componeni: pnineipali = sti,iiL eu!canic; aecesorij = enistale di, diferii siheai, zeo]ii, calcit
prezintS CoTnpoziia chiiic5 a riolitultd.
Piopriehlfi fizice: coeliejenl de 0t1ie
5-9; gr. sp. 0,7-0,9; poroziiate
30-50% pevrnbiiita t e ni eS snu
impermeabilS porn iiIiiil j,iiI ; nu
oslO atacatS do acizi.
Condilii de fotmare: prin dogazeificaree incomplotS a inagrnelor visCoase solidificate hiu. ConiunS
erupiiIor vuleanice Fdsice.

Fig. 3/9. I'jIs it /JCFtee

Ji(lttiit),H' I.

( 7tu,w'

Rasptiiilire Si uti1iucr
Li iuii(1I aHa) : Jiidonezia ; J
In 11 oimiiiiia este utjlnii la liisnad 'i
Inrin mid( apace sub hlll)ii '10
lentilo in iIif1tik an letijee Si
OratiI Nou-Baia I'.hue, 8sociaI
efliptiti IlilliF neogiuc. FSt.0 toinsitS
ca ibiiziv, Ia fiilttiiaita CU)flhltiZiIIlI'
usnare si I,, t.ri,ii,li anl iacid.t.
Fig. 148. Petalil, agregale cristaline
(Jcctrihib, lVacvubnm).
Pvtolitul
do Iii ti.

OSLO 1111

iJiJpOrL.Unt jinlieruu

Piemontit (engi. pi01n0nhz: silicat

(surosiiiat din grupa epido I).
Cu2 (AI, Mri, le3 )5 (i(l1 OJI =
ludrosilicat do calvin, Inaugan i
ahirniniu.
Denumirea nlinoraluiui riruvine de
la I'Dealitatea Piedmont, Italia.

-...,.09
- -.
Sistem de cristaUzare: monoclinic.
Mod de prezentai-e: mr sub formti
de cristale mid, usor idiomorfe;
freevent. Se prezint5 in agregate
granuhu'e i mase compacte. Colorat
roca sau rou-purpuriu spre brun.
(v. P1. 53, fig. 3).
Proprield;i fizice: duriLate 6,5; gr.
sp. 3,4; c]ivaj distinct; translucid
cu lueiu sticlos; urxn5 rocat; insolubil in acizi; bii'efringena 0,0350,073; x = 1,730-1,756, y = 1,747
1,789, z=1,7G5-1,829; (+);
RX: (d, I) = 2,87 100, 2,385
80, 1,635 80.
Cond4ii de forrnare: 1rcvertt In
zcAminte de mangan, mai rar in
faciesul isturiIor verai i iisturilor
Cu glaucofan.

Fig. 360 Czistal ilc piernontit.

.fltispfndire si uiliziLri: Val d'Aosta,

Tarino (Italia) ; Groix (Frana);
Shikoku (Japonia); Jakobsberg
(Suedia); Adams, Pennsylvania
(S.U.A.); U.R.S.S.; Peru.
Pieniontitul este folosit ca abraziv
pentru lustruirea plAcilor de. p atr
(placaje, dale, glahiri etc).
Pietri (engi. gravel): rocA sediinentar neconsolidat din grupa ruditelor (psefitelor).
Mod de prezentare: structur run itic,
texIur nodcfinit (in vrac), colorat
diferit in funclie de componcna
rnineralogici a elernentelor detritice
i tie impuriti1e coninutc. De
regula este cenuiu, cenuiu-gilbui
sau varzuj mai rar brun. Particulcie
componente prezintS dimensiuni ciiprinse intre 2 mm si 70 mm, huind
alcatuite din hragmente de roci
metamorhlce, sedirnentare qi eruptive
Cu un aport oscilant de cuart,
feldspa%i, opal etc. Sc d.isting pietriuri omogene aIctuite din reel
Cu aeec5ai eompoziio rnineraIogic
i pietriuri poligene alcdtuito din
fragmente de roci cu corn pozilie
mineralogieS diferitS. Granulounetric
se dusting pictriuri omogene (sortate) qi hctc.rogene; pietviI1rl marunte 2-15 mm, pictriuri in jlocii

Fig. 351. Pnetris inJrunt.

PIRARGIRIT

15-30 mm, pietriuri mai'i 3070 nmi. Dup clorneniile de depunere

so disting pieriuri iiluvionarc, maline, lneustre oleProprioidi fizice: gr. vcjl, 22002G00 kg/m3 ; poiozitate si pormeabilitate extrem do variabile in funcie
do structura genoral1 a elementdor
componente De reguM aceste poprieti fizice sint coprinse intro 5
i 25%, respectiv 5 i 1500 mD.
Grad do mndesaro variabil in functie
do onlogenitatea gi-ariuleloi'; rezistent5 mare la ifltenlperii.
Condif ii do forma'e: prin dezagrogarea unor roci preexisteilto si acumularea ilctrituului in conditii
marine, lucustrc, aluvionare, mcrenice.
Rdspindire si WUizdri. so inLilnesc
sub formS do strat.e, banoitri, lentile
San pungi in toate albiile majore ale
riurilor; do asemenea Spar in une]e
nivele stratigrafice, en deosebire in
miocen i pliocen avirid o largS
rsptndire areal in scoa4a terestrS.
Pietriurile sint folosite in construcii (balast) si la intreinerca
drnmuriloi; cele calcaroase slut Lolasite in industria varului si cimenLului
LSV cole eutroaao Ia produecle
,,slliea''.
Pirargirit (engi. pyrargiri1c): stilfiirS.
Ag3SbS2 = su]fur do stibiu qi argint.
l)enuniirea niineralului pi'oi'mne sic la
cuvintek grcceti: pyro8 = foe i
argiros = argint.
Sistern do cristatizare: hexagonal.
11'IOd do prczentare: crisaIe psismatico licrnunorfice; iroevent so
prezinta in maso ci-istaline corapacte
San on granule diseminate.
Este coiori I negro en nuarlie 1-ocaie.
P;'oprietafi fizice: 1) un tate 2,5 ; gr
sp. 5,85;r asani ; olivaj bun; tranSlucid cu luciu subjimatalic ; urmS
ioie-pilIputie, solubil in acilu] ammotic; n0
2,881;
3,0821; n
I?X: (d, 1) = 3,20-90; 2,79 tOO;
2,55 100.
Condiii do for?nizre: filoanc hithotcs'maie do temperatmIl joasS, para-

genetic en galena, blenda ri ol Li'

sulfuri aigentifere; in zoria do all
ratio (cimentano) a zileSmninitelan di,
sulfumi argentilere.

I'. 352. CrLs'hil de perarg?i'iL.

Fig. 353. Piraigiiit (.1 nthcwbe:g,

R. F. Germania).

['7g. 35/, Pirai'girit cii ca/it

l?dspiimdrrc
LmtitLzdri: lIujz it, F.
Germania) Erzgebirge (B. I
itmanS) ; Celiosloyn a Guarwilm1u,
Zaca tca Moxie) ; Canada; lie
I-tmcru Spools; Bolivia. In H u aim
aimm- e in Iilouie hidro Irumale mu rho ii
asocia to cnuptivului ruogen la liaiii
Spmie, Htliut, Cavuic, Hondo], S5etinInib, Ittidmi Brza, Si Snija, Zimi .1111
ci Baia cit Aries.

PIRITA

211
Pirargiritul este considerat ca o
surslt rnajorlt de extiagere a argintului.
Pirita (engi. pyrite): sulfur.
FeS2 : sulfur de 11cr.
Denumirea mineralului provirie de
a cuvintul grec pyros = foe (prin
lovire produce scIutci).
Sistein de ci'islalizare: cubic, (iometric)
Mod de prezentare: cristalo cubice
sau octaedrice, adesea maclate;
freevent se prezin LIt in agregate
gianuiare compacte, eoncreionare,
marnelonare sau nodulare. Hate coinratIt galbea Inchis cu nuante brunc.
Adesca prezinta pseudomorfoze dupIt
fosile (animate sau Plante). (v. Pt. 51,
fig 1, 2).
Propriefdf I fizice: duritate 6-6,5;
gr. sp. 6-5,2; cusaiit; clivaj stab;
opaca cu Inciu metalic; urm verzuiinchis; insolubilit In acizi; ucor
alterabjiS Irecixid in hmonit; este
atacatit, in cald de acidul sulfuric
i clorhidiic. fiX: (d, I) = 2,696
20: 2,417 80; 1,629 100.

slovacia; t.R.S.S. etc. li1 Etomitnia

apare in sisturi cristaline la Bitite
Bora, CIrlibaba, 1-todna, Fundu
1odo'ei, Cru.ea, BIttaji, MItein,
Peceneaga: ca mineraliza%ii in fitoanc
si lentile Ia Vatea lui Stan, Gura
VItii, Muncelu Mic, Lipova, Sorneu1
Rune, Turcoain; In mci bazice i
ultra bazice la ljdeni, Piavievit.a,
Bozovici, RucIiia, Poiana MItrului;
in (iloane pirometasornatiec i hidrotermale asociatc cruptivului mezozoic i banatitic la Gernenea, Ostra,
Di,tru, Borca, AIn,Itr1, Zarn, Cerbia,
SSvij1in, CItzitneuti, Ciusigani, Vata
de Jos, Somova, CIrjehuri, AItin
'repe, Beizasca, Moldova NouS,
Ciclova Roinnit, Oravi1a, L)ognecea,
Tincova, Bitia Bihor; In Iiloane
hidrotermale asociate iigrnatismu
]ui ncogczi in Bitita, Ilba, Baja
Spric, Ssar, Cavijic, Poiana Botizei,
Baii flora, Rudiia, Deva, ScAriuib,
Critciune.tti, Hondol, Zlatiia, Bucioul, Baja de Aiics, Izvoiuil Ampoiului.
Pitila este lolusitit In iiidiistria cliiniicit ; in obineica tierului, cupiijiui,
aui'uiiiij, nichluplui etc.

321

Fig. 355. (,i1ah' dc pirit.ti.

friiia.ie: mineral poligenetic: wagina togeli, hidroternial
sedlinen Logen (in argilc, maine, gi( ii
calcare e Le) ; met a motile: metasoma tic di' iou tact, In liStUri, cua I.it
etc.
fldapliutise i utilizdri: Rio TixtLu
(Spania) ; Leadville, Gilman-Colorado, Jerome - Arizona (S.U.A.);
Tuscani (Jialia) ; Norvegia ; Falun
(Suedia) ; H. F. Germania; Japonia
Anglia; China; To goalavia; Cc,Iio-

Condii de

1. :;G. 1i'iIJ /Ioare

tiC

21

PIROFILIT

Pirofihit (engi. pyrophille), sin. agalmatolit: silicat din grupa filosilicaUor,

A15S14010(OH)2 = silicat de alimtiniu
hidratat.
Nurnele mineralului este dat do
geologul rus R. Gherman care 1-a
descoperit in anul 1829.
Sistem do c,ieializare: monoclinic.
Mod de prezontare: mase foioaseIamolare sau agregate foioase radiate,
colorat alb-glbui, verde-brun, verdepal en nuante brune.
Prezintfi doug varieti: agaltna1oiit
i pagodit.
ProprieiIi fizice: duritate slabA 12; gr. sp. 2,75-2,8; dlivaj perfect;
semitransparent Cu luciu eticlossidefos-gras; flexibil dat nu elastic;
insolubil in acizi; birefringen%a 0,048;
z=1,552; y=1,588; z=1,600;
(); 2V = 53-60; RX: (d, ) =
4,46 40; 9,16 40; 3,05 100.
Condiiii do formare: hidrotermal do
joasit temperatur; metamorfic;
pseudomorfoze dup disten, andaluzit, muscovit etc.

Fig. 357. Cirta1 do pirofiuit.

Fig. 358. Pirofihit flbros-radiar

(California, S.U.A.).
Rdrpindire fi utilizdri.' Guilford
Orange - Carolina, Arkansas, Georgia, California (S.U.A.); l3ere7ovsk,
Sverdlovsk-Ural (U.n. S.S.); China;

Oura-Preto, Minas Gerais (Brazilia);

Cehoslovacia; R. F. Germania;
Frana, etc. In Romnia este intuinit
In legitturl cu eruptivul banatitiu
Ia Bila Bihor, iar Cu eruptivul
neogen la Talagiu, BAiut ji Siierirnh.

Fig. 359. Pirofflit lamolar

(California, S. U.A.).
Pirofihitul este folosit In industria
izolatoruior clectrici i termici, in
industria hirtiei, caneiucului, spunului. Agalmatolitul este utilizat i
in lurri ornamentale.
Piroiuzt Jong]. pyrolusite): oxid.
(forma tctragonal).
MnO, = oxid do mangan.
Denurnirea minera]ului provine do
la cuvintele greceti:
pyre +
loueim = a spIa, Iliud folosit ca
pasta de sipua.
Sisteni de crislalizare: tetragonal
(patratic).
JVIod de prezentare .- cristalo prismaticaciculare sau bacilara; froevent in
mase compacte microcristalme, radiare, pith-erulente sau in agregate
conereIionaro, dendritice. Este cobrat iicgru-alb5strui sau cenuiu
inchis.
Proprietji fizice: thiritato 6-6,5;
gr. sp. 6,7-5; clivaj slab; opac
cu luciu sub-metalic; urma albastruinchis; soluhil in HCI. Cind este in
mase compacts duritatea scade brus
la 2-2,5 iar mineralul devine gras.
RX: (d, I) = 3,118-100; 2,404-90; 1,622 100.
Cond4ii do formare: mineral poligenetic: hidrotermal; in zona do

PIROMORFIT

213
oxidaie a zaeaniinteior de mangan
i de fier; exogan, ca produs de
precipitatie in lacuri, lagune Vi In
uncle bazine neacrisite.
Rdspndire # ulilizri: Anglia; Brazilia; Chile; Cehoslovacia Podi1ul
Dakan (India); Italia; Ghana; Japonia; Ciaturi - Georgia, Nkopol
Jeff
III

IV

LLLJJ

4021

Fig. 360. Cristal de piroluzit.

- tjcraina (U.R.S.S.); Batesville

Arkansas (S.U.A.). In Romnia este
intilnkt Ia Ciocneti, lacobani, 115zoare, Brotex,i, Ghelar, Toiuc,
Teregova, Turcoaia unde este asociat
zcamintelor de mangan sau de
for din isturile eristaline mai rar
residual la Moneasa 9i asociat eruptivului banatitie la Dognecea, Ocna
de Fier, Sasca Montana; frecvent
este 131Lllnit In roci magmatice Aeogene Ia Baja Sprie, Biu, Ilba, ScArimb, ZIana.
Pjroluzitul este considerat ca sura
(minercu) pentru extragerea manganu]ui.
Piromorfit (engi. pyromorphite):
foal at
Pb5(PO4)3CI = elorofosfat de plumb.
.Sstem de cj-istalizare: hexagonal.
Mod de prezentdre: cristale prismatice scurte sau columnare, mai
rar aciculare. Este colorat verde,
brun, mai rar galben portocaliu sau
rou str1ucitor; uncori incolor. Adesea apare sub forma de cristale mu
agregate reniforme sau Bferoidale
formind druze. (v. P1. 54, fig. 3).
Proprithffi fizice; duritate 3,5_1i;
gr. sp. 6,7; casant; lipsit do
clivaj; translucid cu Iuciu adamantin-rinos; urma alba; solubil
in acizi; n,2,144; ne = 2,131; ();
2V - 420.

Fig. 361. Piroluzit Ia agregate crisialine,

Fig. 363. Cristat de piromorfit.

Fig. 362. Pirouzit, agregate prisnzatic-radiare.

Cond4ii de formare: mineral predominant exogen ce se formeazA in

zone de oxidaie a zcjiminteIor
de suiluri de plumb Vi zinc sub
acjunea aciduhu fosforic din solu%ii.

PrROTINA

Foartc rar apare Ca mineral iflonian

hidroLermal do joasi temperatur.
Rdsp1ndro i utlizdri: Anglia; Australia; Celioslovacia; R. D. GermanS; B. F. Germanic; Mapimi
(Mexic); Jugoslavia; Peru; China;
India; Alene - Idaho, Phoenixville
- Pennsylvania (S.U.A.). In Romania apare in sisturi cristaline Ia
Cojoci; asociaL eruptivului banatitic
la Ciclova RoxnnS, Oravita, Dog-.
necea, Ocna do Fier, BSi1a Bihor
i, legat do magmatismul neogen
Is Cavnic, l3ueium, Ziatna, in dopozite sedimentare este citat la
CoIeti i Pcdcnile de Sub Munte.
Piromorfitiil este Un minercu minor
de plumb.
Pirotiu (engi. pyrhotic): sullurS.
FeS = monosuWurii do Fier.
SLstem de crislatizare: hexagonal.
Mod de preentare: i-nai rar sub
formS do cristale on habitue tabular,
columnar sau piramidal; freevent in
agregato granulaic compacte san ca
impregxu4il. Este colorat galben
inchis do bronz cu reflexe brune.
(v. P1. 55, fig. 1).
PioprietSi fizice: duritate 3,5-4,5;
gr. sp. 4,6; casantil; opaeS cu luiu
metalic; greu atacatS de acizi; uor
magnoticS coca cc o deosebcte de
pintS. RX: (d, I) = 2,65 60;
2,08 100; 1,725 50.
Condif.ii de fornzare: prim segregare
magmaticS in roci bazice si ultrabazice, in asocialic cu pentlanditul;
in pegmatite qi pneumatolitc; in
roci metamorfico do catazonS; in
mcii sedimontane asociat cu sideritul
(mai rar)
Rdrpindirc i utilizdri: Leobn (Austria) ; Bolivia; Brazilia; Sudbury
(Canada); Mexic; Jugoslavia; B. P.
Germania; R. 1). German Ceho
slovacia; Norvegia; Suodia; Italia;
Brewster Dncktown-Tenncsse,
New York (S.'LLA.) 13aivakovsk,
Bogoslovsk - Ural,i Dovdorak
(U.R.S.S.); Africa dc Sud. In Romania apare in mci ultrabazice Ia
Eibental, Ogradona qi in banatite
Is. Ciclova RomSnS, OravIla; mci

211
apare sub formS do mineralizaJA
hidiotermale asociate magmatisn) UJui neogen la Ilba, Horja, BSiu,
Baja Bora, Baja Spnie, Rodna,
SAcSrimb, Zlatna.
Pirotina este consideratS ca minercu
di, nichel si cobalt, atunci cind
con%ine aceste metale (cind esta
asociatS iiLL pentlanclit). Mai oste
folosita Ia fabricarea acidului sulfuric si a sulfatului de 11cr.
Plalina (engi. plainurn: element
nativ.
Pt = platin.
Denumiiea mineralului provine r1
)a cuvintul spaniol plaf.a - argint,
deocreco scamSnS cu argintul.
Sisem de cri-stalizarc: cubic (isometric).
Mod do prezonlare: rar In crietale mid
cubico sau in nodule plate, uneoni
so prozintS sub formS de granule cu
couture neragulate; este coloratik
gri-argintiu.
Propricti-ifi fizice: durita Le igr. sp. 14,0-19,0; ductilS imaleabuS; lipsitS do clivaj ; opacS co
luciu metalic; rezistentS la agonii
atmosfenici; bunS conducStoare do
cSldurS si elecitrici-tate.

F_

Fig. 364. Crisal de piatiiui.

Fig. 365. Platin4 natic'S.

.
0 15
Condtii de foimare: prothis Iicliid
magmatic ce apare in timpul procesulul de dzieroi4ieie a rocilor
ultrabazice qi bazico gabrouri CU
oIiviii, piroxenite, peiidotite i
dunite; USOCiahl CLI ollvLra, piroxeni, eromit i Inagnetit. lie regul
apare in fi1onae de cuar cu hematil,
clorit, piroluzit i grosular (cind este
legath do fouini4iuni do contact).
Rspndire i iit.i1iziri: depozitele
perinianului din zona Uralilor
(UJi.S.S.) Nijnii Taghilsk, Dcncjkin
Carn'ni ; in ztjeiifriiutc prinlare; Sudbuiy (Canada) ; Complcxul Bushvoid - Transval (Africa do Sud)
in aluvinni la Pinto (Columbia);
Peru; Alaska (S.U.A.) ; Ivalo (Finlanda); Broken liii] (Australia)
Takaka (Noua ZeelancIt); Brasilia.
In Romuia apare foarte rar in
uncle aluviuni (Pianul do Sus).
Plativa este It linitiS la confecionarea bijuteriilor in mecarlica do
precizie; ii) laboratoare si ca echipamenlo electrice etc.
Pulibazit (eiigl. poii&usifr): sulfur.
(Ag, Cu)16 9bS11
siillur de stibiu
cuprii i aigint.
Denu nnta mi rieral iilui provine de
Ia cuvintli] conipus glee: poly.s =
miilt si basis = baz
Sutcrn do eristalizare: monoclinic.
Mod do prezcntare: cristale inbulare
pseudo-hexagonalu; freevent se prezint5 sub forma tie mase cristalino
compacte; colorat eeuuiu-inchis san
iiegrii-lucos.

Fig 366. 1>nlihazit (Baja Sprie,

flomti nm).

poLIaALI'r
Pi'oprieh4 fizice: duritate 2-3; gr,
sp. 6-6,2; dlivaj slab; opac Cu
luciu metalic; urma negru-rocat;
in lamele subiri so prezint translucid cu nilan%c rosil do hematit;
poole conine pin la 60% Ag. Aie
bire1ringen mare iar 2V = 22.
Condif ii do formare: in filoanc hidrotermale do joas temperaturg asociat
CU pirargirit, prustit etc.
fl'depindire si utiiizdri: loachimov,
Pvzjbrain (Cehoslovacia); Andreasberg (fl F. Germania); Freiberg
(B. D. Germana); Sonora, Durango,
Zacatecas (Moxie); Bolivia; Chile;
Ungaria; Italia; Peru; Canada;
Japonia; Colorado (S.U.A.); etc. in
flombnia este citat ca format hidroterival asocial eruptivului neogen
la Baja Sprie, Cavnic, Slite, Stsar,
Roia Montana.
Pljbitzjtul este considerat cc mutereu dc argint.
Polihalit (engl. polihalile): sulfat
K2MgCa2(SO4)4. 2H20 = sulfat complex do potasiu, magneziu i calciu.
Denuinirea mineralului pIovino do
Ia euvintul compus grec poliys =
tutu L
i hats = sare
Sis(orn do crisa1izare: triclinic.

Fig. 367. Cristal do polihalil.

POLUCT

Mod do prezonlare: agregate fibroase,

uneori dispuse in fascicole, adesea
compacte0 colorat alb, cenuliu, guibui pin la rocat. (v. P1. 55, fig. 2).
Proprietafu /iziee: duritate 3-3,5;
gr. sp. 2,77; clivnj bun; translucid
cu Iuciu sticios; urm cenusie;
solubil in acizi; birefringena 0,0190,020; x 1,567-1,548; y
1,560-1,562;
z = 1,567-1,568;
6270; RX: (d, I)
(); 2V
3,072 40; 2,916 100; 2,865 15.
Condif ii do formare: prin precipitarea solutiilor bogate in K, Ca, Mg,
Ia temperaturi variabile, intro 0
Vi 80.
Rdopndire fi uUizdri: Hallstadt,
Ysehi (Austria); Texas, New Mexico
(S.U.A.); Stasefurt (R. F. Germania); China; Vietnam. In Romnia este asociat sruriTor do potasiu do la Glean qi Tazlu.
Polihialitul esto considerat Ca surs
do potasiu. Este uiiliaat i la prepararea lngrumin Lelor potasice.
Polucit (engL pollucite): silicat
CsAISi2O0. ( fl50) = silicat do aluininiu i cesiu (poate Coflijifle pIn
la 30% Cs).
Sisterm do cristalizare: cubic (izometric).
Mod do prezeivare: rar sub orrn do
cristale ce pot atinge uneori 2 cm;
frecveiit so prezint In agrcgatc
compacte. Este colorat alb-cenuiiu
san roz adesca incolor.
Proprctdfifizice: duritate 5,5; gr. op.
2,85-2,92 si chiar 2,98; transparent
en luclu sticlos; sprtur eoncoidalu; n 1,507 1,526; BX: (d.
1) = 3,43 100; 2,925 80; 1,740
70.
Condiii do formare: hidrotermal In
uncle cnviti miarolitice din granite
i pegmatite; adesea In asociaie Cu
lepidolitul i ambligonituL
Rd8pfndire Ri utilizdri: Bernie Lake
(Canada); Elba (Italia); Namibia,
Ia Caribib; Waarutroosk (Suedia);
Soiikamsk, Ural, Transbaikalia
(U.R.SS.); Hebron (S.ILA.).
Poluci tul este un important mineren
do cesiu.

2141
Poifir (eng). porphyr): rocg. magmaticA hipoabisalL
Chimisin.: variabil do Ia acid 1
bazic.
Denumirea rocil provine de Ia cuvintul groc porphyrua = pnrpuriu, referindu-se la culoarea rocii.
Mod do prezenare: structuri poxfirice tipice, caracterizatu prin fenocristale do feldspai (piagioclazi,
uneori zonai) inglobate intro mas
microcristalinu, do asemenea feldspatic (ortoolazi) i sticlA vuIcanic,
uneori cu urine do curgoro. Textura
masiv& san fluidaiS.

Fig. 368. Porfir cuarfifer

(IuJi-L?onat, RorMnia).

Fig. 369. Porfir granitic.

Componen: pri icipali = fe1dspai,
horableridA, biotit, cuari; accesorii
piroxeni, epidot, ilnieiiit, magnetit, apatit, ruti], zircon, sfrn etc;

217

PEERNIT

accidontali = hernatit, uralit. Cornponcna mineralogica este asernAntoare pin. la identic Cu cea a rocibr magmatice intrusive din care
provin. Sc disting porfire granitice,
granodioritee, dioritice, sienitice,
gabroice etc.

Denurnirea rnineralului provine de

Ia nurnele bui von Prchn care -I-a
gsit in 1774 la Capu) Bunei
Speranto.
Sistem de cristalizare: roinbic (ortorombic).

Fig. 370. Por/ir dioritic,

Piopetdfi /lzice: coeficient de tArie
9-24; gr. vol. 2200-2800 kg/m8 ;
splrtuth dreaptil; rnai rar achioas ; porozitalea variabil 0,5-4%;
permoabilitatea osLo ins practic
iiuli; rezistena de rupera la cornpresiune este do 900-2400 daN/em 2 .
Nu Oslo atacat de acizi.
Condiii do formare: filoane nediferenl,iate variind ca rnrime, formate
la periferia corpurilor plutonice sau
in zona do contact a acestora
(aoz-eoIrL).
J?ciapindire si ati1izdr: Tirol (Austria); Valtelina (Italia) ; Scotia;
Arkansas (S.U.A.); 1J,R.S.S.; Groenbanda; Egipt etc. In Rornnia aparitii rnai importante slut ]aTurcoaia,
Cirjebari - Dobrogea; CopiceIe, Iui
- I3nt.
Porfhele, in general, slut folosite in
lucrii do construCje, ca piatril.
oriiamnental si pavaje, dar pot ft
folosjtc si in lueuri inginercti,
indeosebi Ia poduri i ziduri de
sprij in.
Prelmit (engi. prehnitt7): silicat din
grupa uilosilicatibor.
Ca2AI2Si5O 0(OH)2 = silicat do aburniniu ci calciu hidratat.

Fig. 371. Cristal do prehnit.

Fig. 372. Pehnit in agioco to

globu[ve (S.1LA.).

Fig. 373. Pichnit In agrgato

ci.siali,w (S.U.A.).

I'ROtJSTIT

Mod do prezentare: rar se prezint

sub form do cristale tabulare;
frecvent formeaz5 agregate rentforme, globulare si stalactitice. Este
colorat verde desehis sau verde
glbui.
Proprieti /izico: durita oc 6-6,5;
gr. sp. 2,9-2,95; clivaj perfect;
translucid on Iuciu sticlos; simm
aIbt: solubil in HCJ; birofringeira
0,021-0,039; x = 0,039; x = 1,611
1,630; y=l,617 i,66l; z 1,632
1,669; ( -J- ) ; RX: (d, 1) == 3,58
40, 3,08 100. 2,55 100.
Cond4ii do forpiare: hidrotemnmal colrnatind eavitlile ,'odiloi vulcaniee
bazaltice; pe fractwile iocilor metamorfice.
R.spfrzdire si uLilir./lri: DauphiniS
(Franla); Val Malenco - Sondrio
Val di Fassa -Trento, Alpa di
Siusi - Bolzaiio (Italia); PatersonNow Jersey, 'Westfield - Massachusetts, Fairfax - Virginia (S.U.A.).
In Romnia cole intinit ca produ
hidrotermal in .isturi1e cristaline
Mun%ii 1"garaf ji Sebe) ; aseciat
eruptivului niugen la TibIc, Gura
Haiti, Slite, jar eruptivului mezozoic la Vulcan, iiiuniii FSgiS ref.
Prehnitul prezint interce 1tiixiific.
mineralegic-pe trografic
Proustit (engi. proustite): sulfur5..
Ag3AsS3 = sulfoarseniurS do argint.
Denumirea niinemalului provinc do
la ziumale chimistu)ui francez L. J.
Proust (1756-1826).
Siztern do cris1a1&c,e: hexagonal.
Mod de prozonhzro: mci rar sub formil
do cristalt, roiuboidaI' ; f,ocver,t
opal'e sub f.ririit di' (lild PiLe, frra ill Ic
disotninate fi rouse cowpacle.
colorat roui apriiu sazu rou brim.
Proprietdfi /izice: d,.iritatea 2-2,5;
gr. op. 5,56; cas;mt; clivaj bun;
translucid cu luciu adamant in; urma
stacojie; expus Ia aer devine cenuiu
jar Inciii devine submetalie; no =
3,087; Be = 2,794; (); RX: (d,
I) 3,20 100, 2,75 70, 2,53
90.
Condiii do formare.: ir filoano hidrotorinale do joasa ternpomaLuri; miii

0l
mar cc produs al proceselor do iii,Iui
giire scct,ndar, asociat cu ;uIi'
sulfuri do argunt.

Fig. 374. Criatai do prorLcUt.

Fig. 375. Jrous!it h:thcdor,nal

SJsai, J3omdnia).
Riispundire si zriilizdri Chanareillu
(Chile) ; Erzgobiorgu (R. D. Ccrman); }Tai (R. F. Germania);
Cobalt - ontario (Canada); Mexic;
Italia;
Cebos)ovaciu,
Fraua;
SJJ.A.; Jugoslavia. In RornCuuia
u'ste 'intilnit in i4zsturi cristaJine I;,
Cirlihaba, Tulghe; in ondiai Iiidrotermalo asociaL Uru ptiviilui ncegeri
;iparc Iii Baia Spric', S5zar, SScrhnb, Roia Mnntani't.
Prouslitul oath un inTerim minor
ului aegint.
Psilomelan (engi. psiloculone): hid roxid (forma tot ui, 5,. ial
_MnO; Mn05 i 110 v'H.diji.
Denurnirea mjiicralulLui pr's vine do
In cuvintul COiflptlS glee pubs +
melanos = nogru!.
isfe,,i do eriufelrzai'e.: rombie.
]lii1 dp prozentaro agrgatc fin
cijit aline, rcsniforme, stalactitiee,

FROUSI1T

Mod do prezenzcwe: rar so prezintS

sub formS do crhtale tabulare;
frecvent formeazS agregate Toniforme, globulare. si stalactitice. Este
colorat verde cleechis sau verde
g4lbui.
11roprie4i fizice: duritaea 6-6,5;
gr. sp. 2,9,-2,95; chval perfect;
translucid Cu luciu sticlos; urma
aibli; solubil in HCl; bire1ririgena
0,02 1-0,039; a
0,039; x = 1,611
1,630; y 1,617-1,641; z 1,632
1,669; (+); RX: (d, I) = 3j58
40, 3,08 100, 2,55 100.
Cond4ii do foi'mare: hidrotermal colynatind cavit5-j1e rocilor vulcanice
bazaltice; po fraclurije rocilor nwtamorfice.
RiTsp'rndire i ilizdri: Daiiphin
(Frana); Val Malenco - Soadrio
Val di Fasa - Tronto, Alpo di
Siui - Boizano (Italia) ; PatiusonNew Jersey, Westfield - Masachusetts, Fairfax - Virginia (S.U.A.).
In RomSnia oslo tntInit ca produs
hidrotormaj in 1isturilo cristaline
Munit 11gfira
i Sebc); asociat
cruptivulni nrogen la Tibict, Gura
Haiti, S5li4e, iar cruptivului mozozoic Ia Vulcan, muntii F5giira.
Prelinitul prezintS micros tliir4ific
mineralogic-petrografic
Protit (Ong]. prous!.ite): suliurS.
Ag3AsS3 = sulfoarseniurS de argint.
Denumirea mineralu]ui provine do
la irumele chirnistu)ui irancez L. J.
Proust (175'-1826).
Siotem do cris1izare hexagonal.
Mod do prezcntai'e: mai mi sub formS
do oristalu romhoida]e; freovent
apace sub fiirmS do dendrite, granule
discminato i mace eoiiipacl;e Este
colorat rou aprinc cmi rosil brun.
ProprieM(i fizice duritatea 2-2,5;
gr. sp. 5,56; casant; clivaj bun;
translucirl cu lucin adauianl.in ; urma
stacojie; oxpue Ia ncr dovino conuiu
jar hiciu devmne submetalmo: n0 =
3,087; n0 = 2,794', (-) ; fiX: (d,
I) = 3,20 100, 2,75 70, 2,53
90.
Gon4i(iC do forrnare: in filoane hidroterrnale do joasS. temporaturS; mai

ram cc protEus al procosolor de imbit

gtii.'& cacundarit, asociat cu alto
sulfurl dim argin.

Fig. 314. Cratat do prouzi.

Fig. 376. Protts6t hidrotsrmal

Sdscur, Roninia).
Rdrpfndire ci nlilizdri: Chaneredlu
(Chile) ; Erzg&bicrgn (ft. D. CccmanS) ; Hari. (ft. F, Gcrmanj
Cobalt, - Ontario (Canada) ; Moxie;
Italia;
Chos]ovacia
Yranta ;
SU.A; Jugoslavia. in HornS,, in
'ste intilnit in sisturi crictaiirie in
CIr]ihabn, TuIgbei; in condii hidrotormale asoc.ntt orup tivuluj neogen
ipare la. Baja Sprie, Saar, SacSlou), Roma MontanS.
Pious LitijI ccl,,, urn TniMTMI minor
Is augint.

me):

Psiloinelan (ungI. p
hiriroxicl (forma totr ; Onu ylS).
Il'i'lnO ; MnO, si 11.,,O vaciahili.
Dmirnirea in inoralulni pr vine tie
La ouvintul compus grem psilas
iui,'lanos = negru.
STsLoni de erist.aiizare: rumble.
11od do prezentare: agi'eiate fin
suistalin a, reniformo, s tal actitice,

L1

Realgar (engi. reaigar): sulfurS.

Ass= sulfur do arson.
Denumirea rocii provine do lOr cuvintul spaniol reolgar = pu]bere, mineralul disoeiindu-se in puibere.
Sistern de cristatizare: monoclinic.
Mod do prezentare: mai rar In cristale prismatice scurte; frecyont In
agregate corapacto qi cruste; colorat
rou stacoiu. (v. P1. 56, fig. 1.).
Proprietdi fizice: duritato 1,5-2;
gr, sp. 8,5-8,7; clivaj bun; casant;
semitransparent la translucid cu
luciu adamantin; urm rou-g51bui;
uor fuzibil eliberind un I urn dens
CU miros de usturoi; expus timp
indolungat Ia aer sebimb6 culoarea
i devinc galben, jar din compact
trecc tntr-o pulbore fin (auripigmont). Birefringeria ridieat; x =
2,486;
y = 2,684;
z = 2,707;
2V = 40; RX: (d, 1) = 3,166
100; 2,931 70; 2,717 70.
1701

CIO

Fig. 377. Cristal do realgar

Cond4ii do formare: hidrotermal do
joas teniperaturS; prirt sublixnare
pe pere%ii craterelor vulcanico; do
regul paragenctic Cu auripigment,

stibinS, argint; prin depuneri din

izvoare termale.
Rdspindire 9i uWIzdri: Monte Amiata
- Tuscani, (Italia); Iran, China;
Jugoslavia; Ungaria; Luhuin Georgia (U.R.S.S.); Manhattan Nevada, Washington (S.U.A.); Alicha
(Grecia); Binnental (EIve%ia); Peri'
Chile; Argentina. In Rom&nia aparo
hidrotermal asociat eruptivului bana.
titic la Moldova Nou qi cclui neogon
Ia Baja Sprie, Biu%, Cavxiie, S5crImb, Hondo], Dana. Mai este
depus do unele izvoare termale In
Covasna qd Srior.
Realgarul este considerat ca surs5
naturalS do arsen; mai este folosit
In vopsitorie, industria sticlei, tabSc5rie, pirotehnicS etc.
Rieleckii (engi. riebeckit): silica
(inosilicat din grupa amfibolilor).
Na2(Fe, Mg, PeSi8022(011)2 =
hidrosiicat do nlagneziu, liar i
odiu.
Denuuiitea mineralulid provine do
in muicralogul german E. Riebeck.
Sistern de jthz,are monoclinic.
Mod do prezertiare: cristale prismatice, mai rar in agregate lamelara
sau fasciculare cu aspect flbro
(crocidoit).
Proprietdi fizice: duritate 4; gr, op.
3,02-3,4; clivaj prismatic perfect;
flexibil; translucid Cu lucin stielos
la satinat; insolubil in acizi; birefringena 0,004; a = 1,685 1,695;
z = 1,689y = 1,687-1,697;
1,699; (); 2V = 80 90; RX:
(d, I) = 8,42 100; 3,10 80;
2,72 100.

RIOLST

21
Condif ii do forinare: in procese inetamorfke de joa presiune ,i ternperatur; rnai este tutuinit in rod
magmatice alcalisodice (granite i
pegmatite).

ific-mineia1ogis; vanictatea crocidolit prezintA impontanA industrialii minor find utilizaL Ca izolator Lermic, ian, uneori en piatrii
ornazuental.

1 1 50

Riolit (engi. riolite) : roc5. rnagrnatie

extrusivA, neovulcanic.
Chimisra: felsic, SiO3 > 65%.
Dernirnirea rnine.ralului provine do
Ia cuvIntul grec rys = a curge +
ios = piatr.
Ji'Iod do prezentaro: structur por-finicuj cu fcnocrjstajo xeornorIe discminate intr-o masit sticloasa snu
microcnistalin, uneori gnanular,
granofinic etc. Textura vaniabil:
masiv-poroasi, masv-cOrnpaotL fluidaIs, sfcro1itici, perliticA. Este cobrat nIb, alb-eenuuiu, alb-varzui, aibglbui, cenuuiu inehi,s i chiar negru
(varieti1e sticboase).
Corn ponenfi: principali = cuar, feldspat alcalin (sanidin); subordozn4i
sticl, hiotit, magnetit, ilrnenit;
acciclontali=cristobalit, anifibol, piroxen (dioposid).
Propriedi fizice: cocuicicnrt de trio
variabil 12-20; gleutatca volumotnicS de asomenen variabil 1500
2500 kg/m3 ; porozitatea oscileazf
intro 1,5 Ri 15%; spirtura achioasS
cu lueiu sticlos; insobubil in acizj.
Rezjsteiija de rupere Ia compresiune
1200-2000 daN/cnie. Rezisent la
inI.cnperii.

Fig. 378. CrisUti do riobeckit.

Fig. 379. Riebeckif prismatic fibros,

yarietatea crocidolf.t (S panic).
Rispndiie fi utllizri: Australia;
Brazilia; Africa de Sud; Quiney Massachusetts
(S.U.A.);
Gahcia
(Spania); Ucraba (U.R.S.S,); Atgentisia: Peru; Jugoslavia; C'hoaIovaca; Polonia; Turcia. In fl(1rn&nia este Intilnit la Turcoaia, CrjeIan, Codlea, Vulcan, Ditru, find
Un constituent al roc.ilor alcaline.
Riebeckitul prozint5. intones tiin-

Fit. 380. Thu/it (I/ba, Rumania).

Condif ii do foimare pnin solidificarea
rapidS a magmelot vscoase cu COrnpoziio granitic-a; forrneazrk domitri,

14 OrnNcr

eomnyi vulcanite ji zuai ray curgeri.

Curgerile ce Yin in contact cu apa
dan uatere la corpusculi in form
de perlA (perlite).
R'Ispin.dire ci atilizri: Lipari, Tnseani, Padova (Italin); Etiopia; Ungaria; Devon, North Wales, Cornwall (Aiqlia); Japonia; Utah
(S.IILA.). In Romania crupii rioutica slat intilnite in Masivul Viadcasa, la Roia Montana, Baia Mare
i Baia Spric. Riolitul este folosit
en piatrll de construcie iar vanet6ti1e poroase ca material pentru
produse izolante Ionic #i termie.
Vnrieta%ile dure slat utilizate sub
forma do halast.
Rodingit (cngL rodrnjite): zoel metanio rfic-nietasomatieih
(.'/cincisui: calcitic-silicios.
))enumirea rocit provine do la beautatca floding, Noua ZeelandS.
Mod de pi'ezentare: attucturA granoblastica anti diablastic, texturgL
zOnati in bcnzi paralele, uiecare
bandi (flidi) avirid on continut
rescuL iii unui 000rnjt mineral.
(V. 21. 543, fig. 2).
priniripali = cloiii,
('onnponerqi:
grana1i, pioeni; at1e.esorii = sfen
ilrnemt; aceidentali = infibol, apidot, vezuvianit.
Condiii de form are: prin proceac
do serpenlinizaic a peridotitelor
atcctai.c do ructainoilisni It contact.
flaspiudue . utiliz,i: Roding (Noun
Zeelanda);
California,
Oregon
(S. U A.) ; Val ii' Orba, Val della
(avii, Val d'.Aln - Alpi (Italia).
Rotliiigitu I piezini 43 inteics t iiit(IIie-n]ineralogie
Rodocrozit (engl. rIwdochroie): car-

lounre, cu Strue'Lui radiaii, stalactite, agregate bacilare, cruste

chat inase compacte san p43mm [case. Colorat roz trandafinju sati
ca zineura, rou-brun, roz-albicios
cmnd estt'i in mase piuintonse. (v.
Pt. 56, fig. 3).
Propried;i Jiziec: duritate 8,-4,5;
gi. sp. 3,3-3,6; Iragil; elivaj perfect;
translujd en Iuciu sticlos la perlat;
Urm roz-pal; solu.bil in ECI Ia
cald;
03719;
birefringenta
u, 1,4358, 1,4843 (); !?LV: (d, I) =
,65 70, 2,85 tOO, 1,762 80.
Conzdif do fo,nat-e: hidrotci-inal
asociat cu sulfuri do euprsi, argint
i plumb; Tar In pegmatite; In
depo zite sedinientllre apare asociaL
en sideritul, depunindu-se pHn piecipitare In mcdii reducMoare; de
asemenea mai aparo In zona do
crzidute a depo'ziteloa sulfuroase.
P0a4o Ii g43sit in amestec cu aI%i
earbonati: manganocalcit = iInC05
CaCO3 ; manganodolomit = MnCO3,
MgCa (CO,), i, manganosiderit
MnCO3. FoCO3.
Rdspi'ndire si u1iiith,: Ariege
(Fran I)
Catamarea (Argentina);

1)1)110 t..

=-z taubonat do rnazigan.

l)lrnhlllirea Inh]l(I]ilIIlui provine di
la euvirittif toi upus grec ihodon =
iiu!oa it, rouT4 I or tl Nil Si Ch?OT,
iii tibia-si
la cu1area mi Nc rid ILJII L
,s1iri do ciistahzare: ll(xTi4cl1iaI.
li,ui tie pic'zentare: Ian sub Iorin43
itt cjistale roinbrjidalo cu fete
curbate; Irceveni in agregiste coinpaa'te, sleroidale, ieniform, manic-

Fig. 381. C,fz(o( do rodocrozil.

RODINCU

couuri vuleanice i lnai rar Cmgeri.

Curgerilu ce yin in Contact cu apa
dau IiaLere la corpuitculi in form
de peri (perlitc).
.Thtspindire ei u1ili4K: Lipari, Tnseani, Padova (Italin); Etiopia; Ungaria; Devon, North Wales, Cornwall (Anglia); Japonia; Utah
(S.TJ.A,). In Ronttinia erupii riolitice shLt iatilnite In Masivul Viiideasa, la Roia MontanA, Baja Mare
j Baja Sprie. fliolltuj esie folosit
ca piatrit de coustrlicie jar vanet4ilo poroase ca material pentru
produso izolante tonic qi teninic.
\Tarieti%ik dune sint utiIiz.tte sub
forina do balast.
Roilingit (engi. )odingite) : rocA metaniorfie-nictasomatica.
(h.irnism: calcitic-siliejos.
l)enumirea roeii provinc de Ill beautatca Boding, Noun ZeclandA.
Mod de prezi'nare: stiuctur graltoblasticii s,i diabIstiii, tcxtur.
zOnari In benzi paraIele, ficcare
bandii (fiic) avmnd un coninut
ciescu i. .11 unui all untit mineral.
(v. P1. 56, fig. 2).
(urn poneni:
prixieipaii cloril,
gIalIa%i, pil0)cetti ; nceesonii = sen,
illnellh; nccidertiali = ainfibol, epiiJu, \-czuvianit.
Cord4ii dc formari
pnin ptocesc
do serpontiflizalo a perdotite1or
aEcetnie do tactainonlism de eontaet.
lhispl,rdire 0 utili:dri: Boding (Noua
Zeelandii);
Caliluinia,
Oregon
(S 1J._) ; \ Tnl ilOiba, Val della
Gava, Val d'A]n - Mpt (ILnlia).
llodingtul preiulii ijttrCs iin4iflc-minrralugie
Rodocrozit (v'ngl. ni loc/nosthr): carbuna t.
MnCQ5
tuibonat do ntaligan.
DV fill Mi lien wjiiorali ii ui piov ill c do
la (L)V ft tti I COXntiIs glee iliodo it
'p ti tin si ctuoa = onion ic,
ri,l,i-se la euboarea minraInJui.
.'t'inim k cnistatizure: iietaganal.
hintl de prozeritaie: inn sub iornifi
di oi'istale roml,ui (I ale c it Ieie
curbate; freoveni iii agregato coinpacte, sferoidabe, i niforine, Illume-

lonare, cu structunii radiarfi, stalactite, agregate bacilare, cruste ji

chiar inase compacte sau pmintoas. Colorat nez trandafinju sati
ea zmeura, rou-brun, roz-albkios
(md esta in mase pAnilutoase. (v.
P1. 56, fig. 3).
Propnielil;i fizice: duritate 3,5-4,5;
gi. SP, 8,3-3,6; fragil; olivaj perfect;
translucid cu luclu sticlos la perlat;
UrmA roz-pal; solubil in HCl Ia
eahi;
bis'efrtngena
0,1719
n, 1,6,')X, ne 1,486; (-) ; fiX: (d, I) =
3,65 70, 2,85 100, 1,762 80.
Corzdi;ii de fosnt are: hidrotenmal
asociut cu sulfuri do eupru, argirit
Ii plumb; rat tn pegmalite; In
depozita sedinientare apare asociat
mi sidenitul, depunlndu-se pnin precipitarc In mediA reductoare; de
asemenea mat aparo in zona tie
ouldame a i:lepot'.iteiom sulfuroase.
Poatp Ii gAsit in amestec on aI.i
earbonaVj: manganocalcit MnCO3
CaCO5 ; nizuiganodolomit = MnCO3.
MgCa (C 00, i, znanganosidozit
MnCO3. IeCQ3.
Rdsptndire si utilizciri: Ariige
(Frnna): Catamarca (Argentina);

1t. 381. G#i.'dal de roducrozit.

224

ROSASIT

liosasit )cngl. rosaiiit): carbonat

(Cu, Zn)2(CO3) (011)2 = carbonat de

cupru ci zinc hidratat.

Denumirea rnineralului provine de
la localiLatea Rosas, Italia.
Sistene de crsLa1izwe: mono clinic.
Mod de prezentare: agregate cristaline prismatic-alungite, uneori dispuse radiar formind corpusculi slerid sau reniformi infcurind agregate
limoniice; colorat verde sati verde
albstrui (v. P1. 57, fig. 2).
Pro pretfi fizice: duritate 4,5; gr.
sp. 6,0-4,2; dlivaj bun; casant;
solubil in majoritatea acizilor; x =
1,672; y=1,83O; z=l,830; ();
2V = rnic.
Cndi/ii do formare: mineral secunday cc se formeazil in zona de oxidaic a zcflmintelor de zinc, cupru
i plumb; paragenetic cu al%i carbona1i de cupru.
RSspfndire n utiliz4ri: Mapimi,
Durango (Moxie) Tsurneb (Namibia); Kelly - New Mexico (S.U.A.);
flosas - Sardinia. Frumos deavoltat
este intilnit la Majuba Hill - Nevada
si Tombstone - Arizona (S.U.A.).
Rosasitul este considerat ca rninereu
minor do cupru.

Mod de prezenlare: oristale prismatice alungite, uneori acLoulare;

frecvent apare in agregate sub form
de concreiteri cu cristale de hematit
i made evideirte (macla in
genunchi). Uneori apare Ca incluziuni in alte minerale, indeosobi in
cuarJ, colorat rocu, galben, brun
pink la negru, uneori incolor. Dupi
impuiitile dGn%lnute cj in funcie
de structur se disting varieti1e:
anatas (vezi anatas), brookit (vezi
brookit), sagerit (acicular on cmi-

z ic

Ftg. 385. Cristat de rutil.

I(j. 381. (',i.s-tal de rosa.t.

Rutil (engi. riaifi) : oxid.

1'iO = oxid ,l
n.
Duu inrea niineiiluLui provinc de
Ia 11 mntul ruliffils = moscat
Siren, tie cri.1aiizare: teiragonal

Fig. 386. ifiui1 10 cuart peginalitie

(S.U.iL).

stable dispuso in iel.ca. do regulfi

bexagona1i) ; nigrin; ilnienortiti;
miuc'crit (eoaine niobi!1 i tantal).

225
ProprieIi fizice: duritate 6-6,
gr. sp. 4,3 casant clivaj perfect;
de regulA cste opac sau translucid
Cu lueiu metalic; foarte rar transparent Cu Iuciu adamantin; uriuS
brunA; insolubi) in acizi; birefrin0,286-0,287; n0 = 2,609
gena
2,616; n8 = 2,895-2,903; ( -f-);
i(X: (d, I) = 3,24 100; 2,49 50;
1,687 70.
Condiii do [orm.are: Iiidroteriaai in
filoane alpine; in une.le rod magma Lice i inetamorfice; In pogrnatite.
FormeazA concentra Lii In roci edimentare remaniat), indeosebi in
aluviuni; inai rar neoformat in procesc de alterare a minereurilor de
mangan.
lldsptndirc i utilizdri: SL. Gotharri,
Cavradi (EIveia; Norvegia; Brazilia; Italia; Australia; Nelson County - Virginia, Graves Mountain
- Georgia (S.IJ.A.); Semiz-Bugu Cazahstan (U.R.S.S.); Argentina;
India; South Bourges (Canada). In
Romania osLo Intlinit In isturile
cristaline din Carpaii Morkijonati
i din Dobrogea; In roci magmatice
bazce; in roci detriti
(arenite
i in aluviuni (Ia Pianu de Sus
Poiana Rusc etc).
Rutilul cste considerat ca sursA
majora de ob;inere a titanului;
mai este folosit in ceramicA, in
radiotehnic, prepararea vopsekor
etc.

II UTIL

Fig. 387. Rutil. varietatea .agerii

(Tn,neb, Namibia).

Fig. 388. Thuil cu mucoviL

Fig. 389, RuW, cristal rnaip

(S.U.A.).

Samarskh (engi. sarnar8kie): oxid.

(II, Ce, U, Ca, Pb) (Nb, To, Ti,
Sn)208 = oxid complex do elemente
(prninturi) rare (niobiu, tantal,
ceriu ete).
Denumirea rnineralului provine de
Ia numele ing. Samarski care 1-a
descoperit (1842).
Sisern de cristalizare: rombic, dup
unii autori monoclinic.
Mod de prezentare: eristale tabularpnismatice; frecvent so prezinlA In
mase compacte, colorat negru de
catiea cu nuance euperfioiala brume
din cauza aItaraiei.
Proprietdfi fLzice: duritate 5-6; gr.
sp. 5,67-5,69; elivaj slab; opac
Ja -translucid cu luciu sticlos-unsuros;
spflrthrii concoidal; urmS rocatbrun; Loarte radioactiv; soluhil In
acizi Ia cald. RX: (d, I) = 2,94 90;
2,84 70; 1,85 70.
Cond4ii de forinare: lii pegmatitele
granitice in care feldspa%ii capt
culoarea rocatA datorit9i produselor
dazintegrflrii radioactive a lanLanidelor, (elementelor rare). 1)e regul.A
este asociat cu coluinbit, turmalin,
graflai etc.
B4spindire fi uti1ziir: Braailia;
India; E1-vea; Moss (Norvegia);
Miask - Ural si iiisipurilo din Zona
M51ii Negre
Mrii Caspice si
(U.R.S.S.) TiuutW Mitchell - Carolina (S.U.A.); iiisu1a Madagascar
In Antariuma]aza.
SanuiEsidLul este conaidciat ca Inirle
ret' important do elemente rare
ptiiitre care niobhi, tantal, ytnia etc.
Sarea Gema (engi. salt): clorurd din
glupa halitelor - evaporite.

Na1 clorur de sodiu.

Sistem de cri.sgatizare: cubic (isometric).
Mod de prezentare: ran sub formil do
cnistale cubice; freevent sub formil
de niase compacto micro i macrocristaline; incolorfi, de reguM se
prezint colorata alb, alb cenuiu,
roz, galben, roubrun i chiar negro,
in funcie de impunitaiIe pe care In
oonine. (v. P1. 57, fig. 3, 4).
Proprid(Iji fizice: dunitate 2,3-2,5;
gr. sp. 24-2,2; fragila elivttj
perfect; transparent5L In translucidA
en Iuciu slides; urm alb; e1astic5;
p1asticfi; uor solubilti in apA; deviru,
fluorescent in lumin. ultravioletil.
Cond4ii de formare: prin procipitart
In urma evapornii apelor concentrate in sruni. Este omrnpre.zent
in apale mflnilor i oceanalor
(30,06 gfl). Forneazri depozite, stratiforme, lentile, pungi, doznuni, cuibuni
sau apare fin diseminatL in niarne,
argile si chins in sinebs arenito. Pc
uncle soluri fornicaz eflorcaceni'
saline. Accidental ec formeaz ci ca
produs de sublimare pe perecii era-

Fig. 390, Sore, cristale cu5ice

(Tg. Ocna, Romdnia).

227
tcre]or vulcanke. Adesea este asoiat cu gips, anbidrit i cu alto
cloruri.
.Thlspindirc i uiilizdri: Algeria; Austria; Italia; Canada; Spania; 1k. F.
Germania; Wieliczka (Polonia); New
York, Michigan, Ohio, Louisiana,
Texas (S.U.A.); Pundjb (India);
Olanda; Brazilia; IJ.R.S.S.. In Romania apae In condi%ii do exploatare
In Ocacle Man, SiAnic Prahova,
Tg. Ocna, Ocna Sibiulni etc. unde
mineralul, datorit voluxnului masiv
sub care apare (mase compacte,
roasive) este coneiderat Ca roe!.
Sarea gem prezintA a deosebit
importanjA economic Iliad folosit
Intr-o gam Iargtl de ramuri industriale, indeosebi in industria chimica si alimentar, industria electrotehnici, metaIurgio, in agricultuth qi zootehnie etc.
Soapolit (eng). scapolite), sin. wernent: silicat din grupa tectosilicailor.
(Na, Ca, K,)4A10(A], Si), SiO24 (Cl,
804, CO3) = silica%i compIeci do
sodin (marialit) qi caleb (mejonit).
Denumirea mirieralului provine de
In cuvIntul campus grec: skapos =
atlip qi lithos = piatr.
Siotem do cristcrUzare: tetragonal.
Mod de prezenare: cristale prismatice, adosea alungite; freevent
granule diserninate in roca gardit
san forxneaza agregate granulare
conipacte dind natere la rocile
scapoiitiee. In cristale idiomorfe formate do regul In geode, este incabr, in agregate eats cenuliu rocat,
mai mr athastru violet.
Propi'ictdfi fiske: duritato 5-6,5;
gr. sp. 2,55-2,72; clivaj slab;
transparent la translucid Cu luciu
stielos; puternie fluorescent in luininA ultraviolet; solubil in HCI;
birefringena 0,002-0,04;
is0 =
= 1,539-1,596;
n, = 1,5371,557; (); RX: (d, I) = 3,78 90;
8,44 100; 3,03 100.
CondiiL do formare: pneumatolitic
in eavitAibe rocilor niagmatice extrusive; in zcminte metazomatice

SCUEEUT

do contact (skarne); In unele roci

cristalinc do tipul gnaisebor si ainfibolit1r.

Oil

Fig. 391. Criotal do sea pout.

Fig. 392. Scapolit (S.U.A.).

Rdspindire fi uillizdri: Grenville
(Canada); Lacul Tremorgia (Elveha); Minas Gerais (Brasilia); Madagascar; Val Malenco-Sondrio, Monte
Soirnna, Pianura (Italia); Slindianka
- Baikalul do Sud, Muntle Blagodat - Ural, Munbii Ilinen Karelia (U.R.S.S.); Pierrepoint New
York (S.U.A.), In RomAnia este
intlinit ca produs al metamorllsmului
do contact la Ditrau, 11asivu1
Paring, Ocna do Pier, Sasca Montana
(in skarne), Vaba de Jos etc.
Scapolitul nu prezint interes economic ci numnai ltiinific-mineralogic.
Seheelit (engi. scheetite), sin. tungstit: woliramat.
CaWOd = ivoliramat de cleiu.
Denumirea rnincralului provine de
In chimistul suoclez K. W. Scheele
(1742-1786).
Slalom de cristalizare: tetragonal.
Mod do prezentare: cristale bipira-

228

SCOLEOT

midale sau psoudooctaedrice; freevent Se prezint sub !orm de oruste

i agrogate reniforme, mai rar sub
forma do mase granulare. Este
colorat galbon, verde sau gri-rocat,
uneori oste nib sau alb-gllbui cu
tenth brune. (v. P1. 53, fig. 1).
Pro prieU4i fizice duritate 4,55; gr. sp. 5,9-6,1; fragil; clivaj
bun; transparent la translucid cu
luciu sticlos spre sidefos; urmfi. albA;
spArturA concoidalA; fluorescent In
luminA ultravioletA; solubil in acizi;
birefringenll mare; ii,, = 1,926;
= 1,911; RX: (d, I) = 3,15
100; 2,608 80; 2,311; 70.
Gorsd4ii do formare: in filoane hidrotermale ji pegmatitice do trialt
temporatur; PC crApturiie rocilor
meao-mctaruorfice; In i'oeie inetainorfice do contact (skurne).
EAspindire i utilizd.ri: Anglia; Brasilia; Bolivia; India; Japonia; Finlanda; China; Italia; Suedia; Porttigala; Namibia; Austria; H. F.
Germania; Trumbull - Connecticut
(S.U.A.). In RomAnia este intilnit
la Baja Bora asociat fundainentului
cristalin; la Ciclova Romn, Tincova, Sasca MontanA asociat skarnelor do la contactul hanatitelor ci,
la Baia Mare unde so prezintA fibalan (neogen).

01-

Fig. 393. Gristal do scheeUt.

Scheelitul este considerat ca un
minercu major do wolfram.
Scolocit (engi. scolecite): silicat
(tectosilicat din grupa zeoli%ilor).
= silicat do aluCa(AI1Si5)0.3H50
10
miniu i caboni hidratat.

Deuuxnirea mineralului pro vine do In

uvtntuI grec s/colon
vierme, In
temperaturii maltA mineralul torsionindu-se Ca un vierme.
Sistem do crislalizare: monoclinic.
Mod do prezenkzre: cristabe prismatice subiri, adesea grupate In
agregate fibz'oase, radiare.

Fig. 394. Scolecil in agrogate

fibroase (S.U.A.).
Proprietdfi flues: duritatca 5-5,5;
gr. op. 2,25-2/i; casant; clivaj
perfect; transparent cu luciu sticbos
la sidefos; solubil in HCl; hirefringen%a 0,007-0,008; x= 1,510
1,513;
y=l,516-1,52O ;
z=
580;
1,517, 1,521; (-); 2V = 36
RX: (d, I) = 5,81 50, 4,37 50,
2,86 100.
Cond4ii do formare: in cavit1ile
lavelor bazaltico; in isturi ji cakare
afectate de proceselo metamorfismu]ui do contact.
RJ..rpindire qi u1ilizdri: Islanda;
Scolia; Table Mountain - Colorado,
Notch - New
Jersey
Greate
(S.U.A.); Poona (India); Rio Grande
do Sal (Brasilia); Vezuviu, Val di
Fassa - Trento (Italia).
Scolecitul prezintA importai4A tiin%iflc-mineralogicA.
Seorodit (engi. scorode): arseniat.
FeAsO4 . 21150 = arseniat de fier
hidratat.
Denumirea minoralului provine do
la ouvintul grec shorodon = usturoi,
zuineralul avbnd miros do usturoi.
Sistem do cristalizare: rombic (ortorombic).

229
Mod de prezentare: cristale mici
bipiramidaic cc cptuesc druze;
frecvcni, se prezint in mase ji
Cruste microristaline, pmintoase,
compacte. Este colorat verde, albastru, violet, galben mu, uneori,
incolor.
Proprietdf.i fizice: duritatca 3,5-4;
gr. sp. 3,3; clivaj imperfect; tramlucid cu luiu sticlos; sprtur
neregulata; urmA aThA; solubil in
majoritatea acizilor; uor fuzibil.
Con.di(ij de formare: in zonelo do
oxidatie ale zAemintelor de rnispichel ci ale aitor zcminte ce contin
arseniuri.
Rtfspfiulire fi ailiz4ri: Tsumeb (Naniibia); Zacatecas (Mexic); Minas
Gerais, Ouro Preto (Brazilia); Tiger
Arizona, Marejuba Hill - Nevada (S.U.A.) Brici Mulla - Takent, Kocikarsk - Ural, Zapokrovsk
r!I,anBhaikal;a (U.R.S.S); Lolling
(Austria); Djebel-Debar (Algeria);
Morbiliam (Anglia); Kiura Bungo
(Japonia). Scoroditul prezint interes
tiinificinineraIogio.
Sepiolir (engi. cepiolile): silicat (filesilicat din grupa mineralelor argibase).
Mg4Si5O1 (OH)2 .6112O silicat do
magneziti hidratat.
Sistemn de critatizare: i-oml,ic (ortoirnbic).

Fig. 39. Sepiolit, cristale aciculare

(X 1000) (Dep. Geticd, Rorndnia).
Mod de prezentare: mase conoveionare, uneori on aspect porelaiioa,
compacte sau, mai rar, pmintoase-poroase. Colorat alb sau alb
Cu nuane roz spre gri.

SERPENTIN1T

Propriedfi fizice: duritate 2-2,5;

gr. sp. 2-2,1; opac, urmA alba;
devine plastic cind este umectat;
flu este atacat de acizi.
Cond4ii de forinare: produs de alterare superficial a serpentinebor qi
magnezitului; neoformat in roth
sedimentare argue .i marne, mai
i-ar In iIiatricea arenitelor. De regul
cc formeazit in hazine marine cu
salinitate crescut, mai var in celc
cu salinitate norrna)ii.
Rdspindire fi utilizdri: Grecia; Eschischir (Turcia); Cehoslovacia; Maroc;
Spania; New Mexico, Pennsylvania,
California (S.IJ.A.).
Sepiolitul esto folosil in industria
1igareteloi-, textil si in uncle lucrOri
do manufac turA.
Serpentinit (engi. serpenlinite): roe
a metamorfismu]ui do contact regional.
Chiinisni: ultrabazic, SiO2 <52%
Denumirea rocii provine de la cuvintul latin sarpens = arpe, roca
prezentiad onduIaiuni.
Mod de prezenlare; structura cebularlibroasL textura masiv, uneori Cu
relicte blastomilonitice - peridotilice. Este coboratg verde desehis sau
verde-glbui.
Componeni: principali = serpentine
(crisotil, liaai-dit, anhigorit); accesorii = niagnetit, rnagnezit, talc;
accidentali = treinolit, bruit, dolomit, clorit
Proprieiifi fizice: coeficiccit de tOne
mare 9-13; greutate volumetricA
mare peste 2600 kg/rn; spOrtiir
asehioasi sail concoidal Cu luciu
satinat; absorbio wiC. do apA;
rezistenta la comprosiunc 9004300 daN/cm2 .
Cond4ii de form are: pnin tran sf ormarea olivinci i piroxonilor in
serpentine in conditiflo unui metsinorfism regional de jonsO presiune
i temperaturO sau prin procese
hidrotermale cc au alec tat mci ultrabazice (dunito, peridotite), mai var
bazice.
Rspiiu.1ire fi jj4j: Cehosbovacia;
}'rana; Italia, la Piedmont, Val

230

SFEN

Ma1encoSondrio; Ural,2 Caucazul do

Nord, Armenia, Siberia, Kazahstaa
(11R.S.S4; Jugoslavia; S,U.A.. In
Romnia sint intilnite la Tisov'ila,
Urdele ci Petrimanu.

sulfuric; birefringena 0,130-1,108;

= 1,885-1,921,
y = 1,8961,927, z 1,993-2,081; (+); 2V =
23-37; RX: (d, I) =3,23 100,
2,99 90, 2,60 90.
Cimd4ii do formare: mineral accosoriu al rocilor magmatice acide
i intermediare (granite, sienitc
andezite); in pegmatite si roci metasomatice tie contact; to tmele metamorfite; remaniat in aluviuiii.

Fig. 396. Serpe.ntinit Lrernoiiic

(Ural, U. R.S.S.).
SpeiitiniLul esth I olosit mci var
in construcie sub Iorm do ploi Vi
dale; la conlec4ionarea bibelourilor,
la fabricarea crmiziJor refractaro
etc. Uneori esto folosit ca sursri
pentru obtinerca cuprullii, magneziului,, eobaltului i a altor metal(,valoroase pe care Jo conine In
concontralie mci mare.
Sfcn (engi. aphene): sin. titanit:
silicat (nesosilicat).
CaTiSiO5 - silicat do titan i calciuDcnuniirea inineralultu provine tie
Ia cuvintul gree
sphen = pant,
referindu-.se la dezvoltarea mincralulul sub formi tie pant.
Sistem do crie/.uiizare: monoclinic.
iliad do pezon1(t)(: cristalo soiitaro
cu habitus variat prisine setuite,
tabular, brine ascuitc do pant,
forme turtito. Frccvoiit so prczintii
maclet: made do intrepttrundere i
jutapuricrc Colorat galbon brun,
cenuiu, roz, mci var negru.
(v. 111. 58, fig. 2).
Pro priet14i fizice: duritate 5-5,5;
gr. sp. 3,45; clivaj satisLiciitor;
transparent la translucid cu Iuciu
adamantin rtinos; urmt albt; greu
solubil in IIC1; uor soinbil in acid

Fig. 397. CrisU4l do efea.

Fig. 398. Sfon., agrcgate critairn

(S. U.A.).
Rd.epbndirc 81 utilizdri: Renfrew Ontario (Canada); St. Gothard (Elveia); Zilerthal (Austria); Val
d'Ala, Grupo di Voltri - Genova
(Italia); Pen. Kola, Urn! (TJ.R.S.S.);
Diana, Brewster - New York, Frankiln (SU.A.) In Romnia apare Ia

2.81
DiLx'u, in romplexu] sienitic; in
granitele de 1-lighis, Muntele Mare
i 'lcin; asociat eruptivului neogen
din Miinii Climan, Gurghiu, FIargluts; in complexele isturilor enttahrie din Carpatii Oi'ieistai, Mendionali, Apuseni i din Dobrogea.
Sfctiul este considerat ca minereu
de titan. Vanietilc frumos colorate
i transparente sint folosite ca pietre
semipreioase.
Sidenit (engi. .eiderile): carbonat.
FcCO3 = carboniat de fier.
Dentirriirea rnineia1u1ui povino de
la cuvinLul grec .siderites = fier.
Sislem de crifaiizare: hexagonal
(trigonal).
Mod de prezentaro: cristale cii helltits rorriboednic; frecvent cc previnta sub form de agregate ji mase
gi-anulare, cornpacte, cu aspect zaharoiti poate forma eoncentraiuni
alci'oi dale, reniforme (ales-osidcrite),
oolite, stalactite, mase pmlntoase,
rnai rar cruste. Este colorat galben,
galbe.n-hrun pinS la negru (cind
con.inn mangaxi). v. P1. 58, fig. 3).
Pro prietdfi fizice: duritate 3,5-4;
gr. sp, 31 7-3,9; vagi); clivaj perfect; transparent la translucid cu
lueju puternic sticlos urmS ailS
se alteieaz ropede neopenindu-s
Cu tin strat de oxid de fier (gthit).
SoluhH in HO Ia cald; bircfringen.a 0,239-0,242; no 1,8511,87;n = 1,612-1,633;)); EX:
(d, 1) = 3,60 50; 2,80 100;
1,737 80;
Gotsdi4ii de fcir'mare: ].ii,iro Lermal la
tempera tm-S. ,joas5; paragenetic en
finorina, baritina, galena etc; motaSaniatie; exogon, in ape continenlale,
Jagunci si golfuri marine bogate
in CO ii in 112S, asociaL cu coltmenti- politico; in pattil unor strate
carbi, riifcre.
R4spn dire .ci uti!izdri: Camborne,
Gornwafl (Anglia) ; Stiria (Austria)
Brazilja; Mont Saint Hilaire (Canada); Groenlanda; Zisgen (K F.
Gm-mania) ; Brosso, Travc.rsella (Italie); Loi'rcna (Frana) ; Algeria;
Spaiiia (la Bilbao); Tunisia: Frci-

SIENIT

berg, (R. D. Ges-niania) ; Bakaisk Ural, Kerci (U.R.S.S.) I .Roxbury

Connecticut, Lancaster County Pennsylvania (S.U.A.) In RomSnia
apal-e asociat listurilot- enistaline Ia
RS.zoare, CIrlibaba, Baia Borsa, lacobeni, Ciocilnesti, B5deni, 'Jeliuc,

Fig. 390. Siderit globular

(S.UA.)

Fig. 400. Siderit en calcit.

GheIar, Ru1ch.ita, r&-i-egova, Cirj emi-i; eruptivuiui nozozoic de la
Geinenea, Ostra; riruptivului lanatitle de in Bllia l3ilior, 1)ngnecea;
hid rotermahteogea la Herja, Baja
Spric, Cavnie, BS.iu, Rodna, Sadi-imb, Baja de Anic; depozitelor
seditnentare de la Anina, Doman,
Bucoaia, GSine1ti, Clipuuil Mic,
Leot-dina.
Sicleritul este un important ni nereu
do fier, conIinirid poste. 15% Fe.
Sienit (engl. .eyenite).

rucS

magma tic-S

ifltiusiVli.

Chu,nism: felsie, SiO2 > 65%.

Denumirca mcii provine deja beautatea Siena - Assuan, Egipt.
Mod de prezentare: struciurS medingranularS. (holocris tali nS) cu Len-

SLICOLITE

Uint spre pegmatitic.; uneori prezint stiuetui fluidal sau porfiroid. Textura masiv Cu treceri
spre porfiric. Culoarea este desehis:
alb-oenu1iu, cenuliu, roz1 violet.
principali = fold spat
cornponeni:
potasic, plagioclaz (ar*dezin-labrador), amfibol; accesorii = sfn, piroconi (orto gi clinopiroxeni), cuart,
biotit, ilmenit, magnctit, salfuri,
zircon, apatit ate; aee.ideutali
olivinli, neflin, corindon, hornblendI, etc. In functic do co]npoziia
mineralogicA se clisting sienite calcoalcaline (in care predomin ortoza) i sieni to alcaline (ortoz4,
mieroclin, anortoclaz, albit plus fold'spatoizi sodalit, nfelin, l0ucit).
Propreta.( /zice.: (oeficienL do tfiie
asc.mniitor granitelor 9-14, gr. vol.
200-3100 kg/ms, compact Cu spArwrA a1cbioasA si lucia sticlos spre
unsuros ; rezstCnta IA cosnpresiufle
peste 1000 doN/cm2 ; rezistezit Ia
internperii, flu osLo alacat do acizi.
Cbnd;ii do formare: corpusi (niasive)
eruptive, rcstriflse ca arie, reprezen tin,1 do regulA. di1eienieri ale
unor plutotuitc gabroic.c, fund adesea
asocial.. Cu uncle procese tcCtOmcv.

Fig. 401. Sieii it (Dilrdui Roieduia)

Rdspfndire si utilizri: Austria;
Assuan (ilgipt) ; J3ieil-Vcreilli (Itaha) ; Pdureo Ncagr (B. F. Germania); Oslo (Norvegia). Portugalia;
Adirondacks - New York, (S.IJ.A.);
Pen. Kola, Miak
Ural (U.R.S.S.).
In Romnia este Intilnit in masivole ])itru si Turcoaia.

282
Sienitul reprezint un material excelent peictru lucrri ornamentalu
i pentru hicrAri de construce, th
general; rnai poate fi folosit ce
balast.
Silicolite (engi. siliceous rocks) roci
silicioase sedimentare do origiuc
biochirnicit i chimicA.
Denuinirea mcii provino do la
cuvintul grec Silicon = silice + lit/wa = piatrA.
Prezerutare: sub formfl do depozite
stratifleate, baneuri, lentile, nodule
fi Cruste, Cu struclurfl microesistalinA, amorfA can organogenli si Lox-LurA compactA sau compact-poreasA
pin! Ia vacuolarA. Culoarea variazti
In liinite loarte largi, fund In functie
do iunpuritAilc pe care lo con%in
Ccl jnai frecvent stnt color-ate cenuiu, cenuiu albicios sau ceiiu1iu
Inchis.
Corn ponenf:
piincipali
silice
(SiO3) rnicrcristaIin sau arnoriil,
organismo silicioase: radiolau, diatoinee, spiculi do spongieri siliCLoci, aceosorii = argihi, oxizi ji
hidroxizi do fier, piritfu, substane
organice, material detritic mineral
i litic etc ; accidentali = fosIaii,
sulfati. Silicolitle pure conpa peste
98% silica.
Propriehi/i fizke.- coefiientul do tAric
oscileazA in lirnito largi 3--16, fund
in func4ie rio componenta, structura
i t,extura rocii; chit sipiare snu
foartc uoare 500-2600 kg/m3 ; pornzitOte, absorbtic Vi permoabilitate
variabile; spArturfu concoidalA, &lrtuu pt sea eschioasii; luciu nail: La
translucici cu aspect unsuros sau
pAmiatos. flezistenta la comproaiunc
variaz6 do risemenea In limite, Loarte
largi 100-1200 daN/cm5.
Gondilii do formare: a) psin precipitaro pe cain organicul (0 eerie do
organisme fixeazA silicea din diferiti
silieai pe care ii intilneso in media
aevatic: argue, material piroclastie,
silicaii solubili); b) prin precipitarc
pe cal anorganic (silicea prceipita In merliu acid clad in solue
trece calcitul i myers. In timpu!

33
acestui proocs silicea se asociaz
frecvent cu fierul care o pigmenteath conferindu-i culori variate); c)
pe cale hidroemal, magmatica i
gaiserian; d) pun abt.eraroa (disoiulia) seheletelos oiganice i a cenuebor vulcanice; e) prin acutmilarea
organisrne.bor si fraginentelor de organisme slicioase: radiolari, spongieri, Crustule do diatomee. Princi-.
palc](, tipuri litobogice silicolitice sint:
1. Siticolite organoane. a) Tipm4
litologico alctuite proponclerent din
organisme: diatoinige = frustule du
diatomee Inglobate Intr-un Jiant do
opal; Cint albe, alb-gJbui sau athroz; uoare 500-900 kg/rn3 ; pmintoase, triahibe, adesea conin spicului
do spongieri si radiolari. Mae importante de diatomite so intilnese la
Ahab tih - Transcaijeazia (U.R, S. S.),
Japonia;
Brazilia;
California
)S. LrA.) ; Kicsse.lgui )R. F. Germania) rjp0j (Italia); Fran%a. In
RoirLnia suit intilitite la Minis Arad, Lo$Lai-i - PlitIrlagele (oilgoceri 1, Adamcl.ii- Urluia - Dobrogea )sarinatian), Film - Odorhei etc.
Sporigolife = provin din acumularea
spiculibor do spongieri silkioi consoliclati printi-un liant de opal,
utica ii cabetnionje. Subordcinat rnai
pot ccn;ine argil, material deLiitic,
gisuconitic, substane bituminoase
etc. So intI]ne.sc in logiunea Kiev,
Caucaz (UJI.S.S.) bazinul Parisului
(Franla) Polonia. in flomtinia si
intlineso in Carpatii Orientali, in-.
deosebi in nivelul eoccriului si oligocentijut si In bazinul Hacguiui.
ltadioks;ite = slut alciltuite din radiolari cu mici aclaosuri cia diatomee
i spicoli do spongiori, rnai pot
conilne material detritic, glauconitic,
oxizi si hidroxiri do fici, pinta etc.
b) Tiputi litologice silicolitice Cu
con tinut organogen subordoriat Cantitatea redusS do organismo din
ace-ste roci so datorcte fie unui
aport initial scSzut do schelete organice, fib djzolvSrii tilterioare a
aces tora sau prin desfiinarea struetunji organismelor print procese do

SIL1COUTE

metantorfism incipient. Din acest

grup do roci fac parte: gaizeut,
alcStuit din material detrjtic, arguS,
glauconit, plus schelete de organisme
In pe000nte de eel pu1in 20% din
volutnul roci. So disting gaize ci-'
radiolari, Cu spiculi de spongieri
on diatomee; opoce care s%nt a
varietate de silicolite ase.mtiiStoaro
gaizeuiibor cu deosehirea eS liantul
este de opal. STat uoare 1.1001600 kg/in5, compacte tan compact
poroase, sp5rturS concoidalS, cobrate alb-gni sau alb-g-Slbui, cu ditpunere in strato sau corputi lenticulare do difenite grosimi. Tripoli
eSte 0 tarietate silj.eoljtic cc poate
ft nor confundatil macroscopic en
diatomitebe datonita structurii asemSniitoare, dam microscopic Se ohservS ca paiticulele componerite nu
slat fiustule ci agregale gbobulare,
amoifo (opal) sau ci'iptoci-istaiina
(ealcedonie). Acesi-ora Ii so asociazii
material detnitic, tpicuii do spongieri siIicioi, radiolari toate in
eanti1Sbi i'edus. Jtspul (noeS) Otto
constituit predominant din cIcedonie si suhordonat din Imagmente
do radiolari si spie.u!i do spongieri
siliciosi. Masa rio caiconbonic poviflo,
fie din dizolvarca resiurilor de organisme silicioase, fie din abterai-ea
unor piroclastite care adesea so
observS ca relicte In masa mcii.
Poate forma strate cti grosinli do
1-5 UI inc sub formS do intorcalal.ii
poate conslitui set-ii do 500-600 nc
grosime (cx, jaspurile devoniene dm
zona Uraiibor, U.R.S.). Cind coiltine argus, subhiri Ri suhstanS organicil in pmocente ciescuta rcica
oslo nuirtiti lidiand si are culoarca
mmegiicioasd. Cut ci foimeazd alternano stjtnse do jasp c-u heniatit
so fo]osetc Lermenul do jaspilit.
Marsehallital oslo o vaniotate sillcoliticS bogatfi In silice (99%) i
formatS reaidual (ox. marsehallitele
de la Magnitogorsk-Ural, 11. R..S. S.)
2. Silicolite precipitate anorganic. Ace-.
stea tint provenite in oxclusivi-tatcdin alterarea unor pii'oelast-ite - Aici

SILLIMANIT

sint incluse jaspurile lipsite do OFiCO

ulm fosil Si Care Slut considerate
dc unii spceialiti Ca mineral 1i nu
en roc (vezi jasp mineral).
3. Accidente silicioase. Corpuri do
silleolite prinse in i-nasa altor roci
lie care nu pot. Ii separate, deoarece
fee corp comun Cu ecostea. Provin
din acurnularca unor organisme silicioae. in diverse stadii de disoluie,
san prin proceso de subs1.it.u- ir diageneticil In prcnona unor solun
incrcate Cu silice. In aCeSt grup
slut duprinse chaillouriie qi .siioxurile (aecidente in roci carbonatice),
opaktele i ehortsirele (acidenLe In
roci eiliculitic.o), ,nenil.ifele (in rod
ai'giln-mrirnoase).

Fig. 402. fladiolarU (Berganw,

Italia).

Pi3. 403.

Menili! (Toblu,

ilotndnia),
4. Oolite siircioa,e. Il'ormati diagenel.ir p0 seania ooliteloi en lea roase
prin subsLituirea ealcjt-iilui i-Ic i:atra
ijilie.e. Adesca striiitiirn prinmat'a a
calci t.ul iii este i'uinple I clesfiuii (:a:Lii.
Sc prenint't sub farrnl do strate,

mai ran baneuri, uneori alterninil

Cu oolite calcaroase, trecerea iritie
ele fAcindu-se prin zone mixti':
amestecuni de oolite silicinase rij
oolite calcartase. So adinite i puzenta unor oolite silieioase prinsari
Ia care silicea s-a depus Concentiji
sau fibrilar In jurul uuui nucleit ilo
cuart detnitic. Liantul poate Ii
silicios, de regul inierocristalin, suit
poale fi iniXt silicio-calcitic, sil
cios-hematitic, silicios-piritos OIt.
Exiunpiaro frumoaso de collie sili
clonic so intilnrsc in Pennsylvania
(S.1J.A.) i telgia.
RiispIndirc si ulihzari: silicoliIul,
stratigi'afic nut slut firnitato cia puIIiuul
fi intilnita la diferitui nivele. dhu
paleozoic ping in sarinatian i char
rneoian. Aria do rlispindiie iii
scoarta terestrll cste insht restrinuih.
Slut Intilnite In Anglia Belgin;
Prana; California si Punuslva iii.i
(SJ3.A.); B F. Germaruja. 'In Itomania slut Ititilnite in zoncle Buzau,
Baehii, Arad, Maramurci, iIaeg,
Suceavu, Covasna-Raco1ul do Sue.
Silicculitele sint ulilizate In diverse
ramuri industriale, in fiiflCie di
tipul Iitolog.iui. Obinuit slut folosip
in industriitc: cIiimichi, alilnen La
constructii i materiale do construili
petrolulul, electrothnich, abri7,i v
obiec,te de artizanat etc.
Sillimanit (engi. sitli.maniic), sin.
IUiroli L: silica t )nuisosilii-a t.
AI5SO5 silicat (IC alumittia.
Demimiren nuineraluilui proviDe de
In nuumele naturalistulu i american
B. Sillimari (1772 1866).
Sisten de cristali.zare: rombie (orI.orombie).
Moil do prezenlare: cristulu, alungite
cu terminat,ii dezordonate; formeaza
agregate fibroase san niase compacle,
sadiare, freevent apare ea Luciaziuni in alto rnirierale (citar, foldspai). Variotatea fibrolit so prezint
In cristale aciculare uibroase. Esto
colorat cenuiu, verde pal, brun san
eenuiu bran.
Proprietd(i /ir.ice: diiritaI 6-7; gr.
sp. 3,2; elivaj perfect dup dun-

SILVANIT

girca uibrei translucid la transparent

cu iuciu sticlos la satinat; insolubil
in acizi; birefringei4a 0,02-0,022;
a; = 1,657-1,660, y = 1,658
1,661, Z=1,677-1,682; (+);
2 V = 21_300 ; RX: (d, I) = 3,41
90, 3,36 100, 2,20 100.
Conditii do fornaro: asociat rodilor
provenite prin inetamorfism regional de inalta temperatur; roci
metamorfice do contact si mal rar
in pegmatite.
zic

Oej
Ito

U.R.S.S. In Ilornnia este intilnit

in gronitele i corneenele acestora,
in corneenele banatitelor i al unor
magmatite neogeuc, la Deva, Scriinb; In aluviuni la Pianu de Sus,
valea Bistritci.
Sitlirnanitul este kiosit in industria
refractarelor, iar cxemplarcic transparente i frumos colorate stnt
folosite si In confecionarea podoabebr si bijuteriilor.
Silvanit (engi. sylvanite): telurur.
AgAuTc3 telurur de aur qi argint.
Denurnifea inineratulni provinc do
in vechea regiune Silva.nia (Transilvania), find descoperit prima data
la SiieiirImb
Sislem do cristatizare: monoclinie.
Mod de prezoniare: cristala CU habitug
prismatic scurt, tabularo formind
scl)cleto sau forzne arborescente
caracteristicc (ramilicatit). Adesea
so prezint in agregate granulare
sau tamelare compacte eolovate alb
cenupu ca argixttul.
Pop ieMi fizice: duritate 1,5-2;
gr. sp. 8,0-8,3; clivaj perfect;
opec cu luclu metalic de argint;
casant; solubil in acid azotic qi
sulfuric la cald. Proportional Cu

Fig. 404. Crskd de silirnanit.

Jig. 406. Grirtal do si(canU.

Fig. 405. SiIi,nanii prismatic

(Tirol, Aastria).

J?dspniJire qi oliiiz5ri: Bomia

(Cehoslovacia) ; Vat di Fassa - Toreito (Italia) Brazitia; Sri Lanka;
Khasi hills (India); Frana; Tirol
(Austria); Carolina de Sud (S.U.A.);

Fig. 407 Sitoanil, agregale eriatatin

(Baia do Anef, Romhiia).

5SLVINA

con%iniitui in aur culoarea poate trece

spre nuane g5lbui. RX: (d, I)
3,04 100, 2,14 50, 1,984 30.
Cond4ii do formare: in uiloane hidrotermale do joash temperatur asociat en gaien, blondS, pinta si alto
teluvuni.
Rpfrdire fi ulilizdri: Kalgoorlie
(Australia); Mexic; Cripple Creek Colorado (S.U.A.); U.B.S,S.
In
Romnia estc intilnit la Scflrimb,
Baja do Aries si SiSnija.
Silvanitul este eoiisiderat ca nilneren
minor de our qi argint.
Silvina (engi, siliLe): dorunii
JsCI = clonijr5 de potasiu.
Denumirca mineralulul provine do
Ia numele mediculuj francez J. Svivius Dubois (1478-1555).
Si,te,n do cri8talizare: cubic (izometric).
Mod de prezeutare: eristale cubice
sau cubic-octaedrin Ireovont apare
in muse cnistauinc cunipacte, colozatS
nib, albiistrui, gaIheii, galben-brun,
cenuiu, brun si irini Cal, incolorS.
Pioprieid4i fizice: duritate 2; gr. ep.
4,99; ciivaj perfect; IragilS; plasticS;
ransparentS Cu luelu Sticlils urnitt
1,490;
albil ; Sdubil in ape;

J'i'. 408. Crisai do ailcind.

Fig. 409. SilcinS (Tg. Oena,

Romdria).

236
RX: (d, I) = 3,146 100, 2,224
60, 1,816 30.
Condifli do formare: pnin precipitate
chixnic ca urmare a evaporqjii
apelor saline bogate in potasiu
(lagune marine); paragenetic Cu
sarea gemS i Cu uncle sSruri do
magneziu i potasiu. Mai nor co
produs al alterAnii carnalituiui i Ck
sublimat din fumarole vuleanice (po
pere4ii fisunilor craterelon v ulcanict).
Rdopindire f i utilizdri: Stassfurt (11
F. Gormania); Kalusz (Polonia);
Saskatchewan, Manitoba (Canada;
Etna, Vezuviu (Italia); Gir end
(Fran1a); Marea MoartS (Israel);
Stathos - Yorkshire (Angla); Suria,
Salient, Cordona (Spania); Soilkanisk, Ucraina (U.R.S.S.); Searle*
Lake, Utah, New Mexico (SU.A.).
In Rom&nia esto lntiinjt5 La Tg.
Ocnia, GSIean TaziSu. Silvina este
folositS Ia prepararca arncnidamente
lot agricole (ferti]izniri) ; Ia extragerea potasiulul i a s5rurilor do
potasiu.
Skarn (engi, .ekarn) rocS motamrfiefi si metasomaticS de contact.
Chimisrn: carbonatic-feniferos San
carbonatic mangano-feros
Mod do prezenhzre: struclurS gaIiubias ticS grosiers, textura masiv
sau zonat.1 datonitS concentniirii
mineralelor In benzi, nodule sau in
dispunere radianS. (v. Fl. 58, fig. 4).
Corn pa non/i:
principali = calcit,
piroxoni (diopsid, hedenbergit, hipersten), granai (grosular, andradit,
almandin), sulluri (pintS, caicopiritS,
sfaienit), oxizi; aceesoril = rodonit,
ilvail etc.
Co,rditii do formare: pnin metasoluatism in eoiitaetul truor cOrpuri
intrusive grunitice bogota in ek'nielItC volatile cu roci caz'bonatice
(caicare si dolomite) reIativ inpure.
In urma proceselor metasomatice
cc nu be In aoreola de Contact CU
fornieazS skarnele care foe partu
din grupa corneenelor bogate in
1"e, Zn, Mn, W, Mo, Jb.
Rtfapindire Vi utiljzdn: 1)urtmoor
(Anglia); Doubtful Sound (Noua

237

SMITIISON1T

ZeolandS); Moxie; Peru; Bolivia;

Japonia;
Crestmore - California
S.lJ.A.); Irlanda la Scawt Hill etc.
In Romnia so intIlacsc la Dognecea,
Ocna do Pier, Ruchia, 13udui-easa
etc.
Cind coutin clernente valoroase i
in conoentraie eficient.ii sint oxploatate pentru extragerea acestora
(Fe, Mn, Cu, Mo, W oft).
Smaltina (engi. smnttito): arseniur.
(CoAs 2) = arseniur de cobalt.
Denumirea mineralulul provine do
Ia cuvintul italian smajto = a topi,
referindu-se Ia faptul cA inineralu]
este folosit la multe aliaje.
Sstem do crisfalizare: cubic (izometric).
Mod do prozenrsro: granule sau cr1stale sub form do cuburi sau in
agregato compacte, coloratt alb, alb
do argint sau cenuiu stralucitor
(metalic) cu irizaii. Formeaz concresterj CU cloantjtul.
Propri1ii fizice; dujitate 5,5-6;
gr. op. 6,8; opae cu Iueiu inctalia;
sprtur concoidal-neiegula L; urma
cenuie. RX: (d, I) = 2,593 100;
2,193 60; 1,837 80.
Conditii do formaro: ca produs al
proceselor hidrotermalo, Irecvcnt
asociat cu miuez-ouri do cobalt,
niche] i arson.

Fig. 410. Smattind.

848pindire fi utitizdri: Ioachimov
(Cehoelovacia); Austria; Anglia;
Frana; Elveia; Cobalt (Canada)
Australia; Maroc; Schneeberg, Anaberg (B. F. Germania); Spania,

Norvogia; S.U.A. etc. in Roznnia

este intilnit la Bdoni unde apare
asociat fundamentului cristalin; Ia
Gemenea, asocaL niagmatismului
me.zozoic; la Ciclova Bomn, Oravia, Vaa do J05 undo apare ca
produs al magma tismulul banatitie,
jar la Scrimb este in legatur cu
magruatismul neogen.
Smaltina este considoratil ca minereu
do cobalt.
Sinithsonit (ongi. omithsouite): carbonat.
ZnCO3 carbonat do zinc.
Denumirea xnineralului provine do
1a mineralogul englez J. Smithson
(1765-1829).
Sitem do crisfalizare: hexagonal.
JIlod do prczentaro: ran cristale roniboidal-scalenoednice cu I co curhate;
frecvent se prezint in agrogate
granulare i mase compacte inamelonare, reniforme, cruste, stalactite
etc. Este color-at alb, gAlhui, eenuiu,
eenuiu brun sau verde, niai rar
incolor (v. P1. 59, fig. 1).
Pro priehii fizice: duritate 5,5; gr.
op. 4,3-4,5; fragil; clivaj romboidal perfect; translucid Cu luciu
tilos sau gras; urm alb; fluorescent prin expunere la lumin
ultraviolet; solubil in HCI concentrat; RX: (d, I) = 2,748 100;
1,707-100; 1,613 80.
Condif ii do forrnaro: prin procipitare,
Ca urmare a aciunii apelor bogate
in sulfat do zinc asupra reciter
carbonatice; in zona do oxidare a
zcAmintelor do sulfuri complexe
(zinc, plumb etc) localizate in
calcare.
Rdspindire ff Wilizdri: Laurium
(Grecia); Tsumcb (Namibia); Zambia; Italia (Ia Sardinia, Monteponi,
Vale del Rise); Magdalena, Kelly- Noul Mexico Marion - Arkansas
(S.U.A.); Kazahetan (U.R.S.S);
Turcia; Peru; Chile. In Romnia
este intilnit la Rodna Veche ca
produs in zona do oxidare iar la
Scrimb, Sot-nova, Dognecea, Bila
Bihor, Cavnic apare asociat mag-

SODALIT

matismului neogen, respectiv banatitic.

Sniithsonitul este Un mincreu de
zinc consistent (52% Zn), jar vaneti1e fruinos coloiate sint folosite
in lucrAri do p.odoabe. (bijuterii).
Sodalit (engi. soda file): silicat (teclosili eat din grupa feldspatoizilor).
3Na(A1SjO4). NaCl = silicat do alafluniu si sodiu.
Donumirea minevolului provine de
la ouviutele greceti soda = xiatriu ci
lithos = pie r.
,Siste,n de crislali2are: cubic (isometric).
Mod de prezentare: ran sub form de
cnistale cu habitus dodecaednicromboidal; freevent Be piezintA sub
form tie agregate i mesa cnisLaline
compacte, colovat alb, gJi, verde
i, eel mci adesea albastru 5t1'Alucitor. (v. P1. 59, fig. 2).
Proprieidi fizice: dunitate 5,5-6;
2,28; casant; elivaj slab; translucid
Cu luciu slicks; solubil in HCI i in
acid azotie; u = 1,508; EX. (d,
I) = 3,64 100; 2,38 80; 2,10 80,
Cond4ii de formare: in roci magma-.
tice intrusive subsaturate (sienite),
mai ran in cele efuzive; asociat cu.
nefelin, Jeucit i cancninit.

Spinel (engi. spinet): oxid.

MgAl20
oxid de aluminiu i niigneziu (niai poate contine Fe si Cr).
Denumirea mineralului provine do
Ia cuvintul Italian epinella = ascuI..
Sistenz de cristalizare; cubic (iatl..
metric).
Mod de prezenlare: cristale mici co
habitus octaedric, maclate frecvcnL
dupA legea spinelului; adesea th
prezintA in agregate granulare. Ecu'
colorat alb, roz, albastru desclliH,
negru sau incolor. In funch d'
colorit, elaritate Vi cos4inut eliiinie
Be disting vaiietaile; pleonast
(CuFe) = verzui; picotit (CuCr)
brun san negricios; gaisnil etc.
Preprietdti fizice: foarte dun (b;);
gr. sp. 3,5-4,1; clivaj slab transporent pinA la opac cu luciu sticlos;
urmA elbA; insoh.ibjl in acizi; n
1,713-2,05; RX: (d, I) = 2,43
100; 1,551 60; 1,428 75.

Rig. 412. Gristal de epinel.

Fig. 411. Cristal de sodatil.

Rispiiidire i ulilizdri: Bolivia; Brazilia; Canada, In Bancroft; Binmiulia, Zimbabwe; Italic; Mariupol
Litchfield,
Nfaine,
(U.R.S.S.) ;
Magnet Cove-Arkansas (S.U.A.); Ice
River (Columbia). In ilomAnia este
Inlilnit in inasivut alcalin Ditn5u
Sodalitul este folosit in uncle Ijic-rAni
ornamentale,la confeeionaiea podoahclor si a unor bijuteril i bihelouni.

Fig. 413 Spinet (S.U.A).

Condif ii de forrnare: in roci metainorfice de contact, cu deosebire in
marne, dolomite, calcare magnezone; mci ran in roci mamatice

239
intrusive felsice (granite) i pegmatite. Remaniat in aluviuni.
Rdpindire si utilizdii: India; Madagascar; Thailanda; Sri Lanka; Afghanistan; Italia; New York, New
Jersey (S.U.A.); Birniania; Indoilezia; China; U.R.S.S. In Romnia
este intlinit ]a Oena de Fier, Bilita
Bihor, Pietroasa, Budureasa asociat
eruptivului banatitic; Tuna, Rupea,
Deva asociat eruptivului neogen; la
Ditru, Bi'oteni, Pianu de Sus
rernaniat In aluviimi.
Spinelul este considenat ca piatra
preioas, varicti;ile frumos cobrate ji transparente find folosite
Ia bijutenii.
Spolhunen (engi. spodumene): silicat
(inosilicat din grupa piroxenilor).
LiAISI2O5 silicat do alujniniu qi
thin.
Sis(en de crista(izare: monoclinic.
Mod de prezentare: ciistalo prismatics, unconl de dimensiuni gigantice
(16 m lungime), on stniaii vorticale.
FormcazA qi agregate larnelare, columflare i chiar muse cristaline conipacte; colorat aIb-cenuiu, roz, lila,
violet, verde, verde-glbui san, uneon, incolor. Prezinl mai multe
vanieti pnintre care: kunzitul =
violet-roz;
hiddenig = verde
de
smarald.
Pro prieUIi fizice: duritate 6,5-7; gr.
sp. 3,1-3,2; clivaj perfect; transparent Ia translucid cu Iuciu sticlue; culoarea se schimM In funcie
do pozi%iu din care este privit;
insolubil in acizi; birefringena 0,013
0,025; a = 1,651-1,668; y =
z = 1,676-1,681;
1,66; 1,671
(-f); 2V50-70; RX: (d, I)=
2,915 100; 2,78 80; 2,446 60.
Cond4ii do fornure. In pegmatite
si In unek granite 1i gnaise.

Fig. 414. Spoduniei, yarietatea

kunzit (Madagascar).

STAUROLIT

Rifsptndire i nliliziiri: Brazilia;

Bernie Lake, Manitoba (Canada);
Mexic; Suedia; Scotia; Spania;
Dakota de Sud, California, Carolina
(S.U.A.); Madagascar. In Rorn&nia
este inlilnit in Teregova i in uneie
pegmatite din Carpatii Menidionali.
Spodumenul ese unimportant mineron de litiu.
Stanrolit (engl. staui-ohte): silicat
(nesosilicat).
(Fe, Mg, Zn)2A]9Si4O(Ofl) = silicat
hidratat de aluminiu, fier i magneaju.
Denumirea mineralului provine do
Ia cuvintul grec stauros = Cruce Vi
lithos = piats (maeleani in cruce).
Sistone de cristalizare: romhic (ortorombic).
Mod de prezentare: cistal pnismaties scurte cu made caraotenistice
In form do entice; adesea Cu fe%ebe
acopenito de impuxiti provestite
2c

Fig. 425. Cristal de staurolit.

Fig. 416. Staurolit in gnais.

STEFANST

1u

din alterarea superficial a mineralului. Bar se prezint si in agregate

cornpaet.e. Este colorat brun-rocat
Ia negru-brun.
ProprieJdi fizice: foarte dur 7-7,5;
gr. sp. 3,6-3,7; opac sau semiopac,
rar transparent sau translucid, lueiu
sticlos sau gras; urm ineolor;
insolubil in acizi Cu oxeoptia celul
sulfuric care ii atac uor Ia cald.
Birefringena
0,013-0,015; x =
1,739 1,77; y 1,745 - 1,753;
z = 1,752-1,762; (-f-); 2V = 7990; BX: (d, I) = 2,38 50; 1,96
50; 1,387 100.
GondijU de formezre: mineral metamorSe caracterislic de tomparaturS
ridicat), fund intllnit in micaisturi i gnaise; rar in mci snetamorfice do contact li accidental in
unele pegmatite. Bornaniat In am-'
viuni.
RiI.spindire i utitir4ri: Pizzo Porno
- Ticino (Elveia); R. D. German;
Scotia; Frana la Morbihan; Italia;
Tirol (Austria); Finlanda; Namibia;
Fannim Coiinl;y - Georgia, Pihtr New Mexico (S. TJ.A.); TJ.R.S.S. In
Rom4nia este Intilnit in coniploxele
cristaline din Muntii: Fgra, Lotru,

Stefanit (cugi. stophanie) : sultii'Jt

Ag5SbS4 = sulur de stibiu liargirik
8 1st em 4 c,'istalizare rombic.
Mod do prezentare: cris tale prisinatici'
sau tabulare; freevent se prezinut
diseminat in roca gazd&; mai puilI
frecvent aparo in agregate masiv".
Este colorat negru-conuiu str5li
citor.
Propriak4i fizice: diiritatc 2-2,5;
gr. sp 6,3; clivaj slab; sp5rtura
concoicIal-xiereguIat; opac Cu liI(I,z
metalic; urma ncagr-cenuie; solti
1,11 in acid azotie.
Con44ii do formare: hidrotcrmal do
joasit texnperatur, paragonetic "I.
argint. nativ, tetraedrit, prous6l.
polibzit. RX: (d, I) = 3,03 lOU;
2,55 90; 2,18 60.
Rdspindire si utilizdri: R. F. Gci'mania; B. D. German; Zacatci.
(Mexie) Cobalt - Ontario (Canail.
B.razj]ja; Bolivia; Cohoslovacia; Ungaria Anglia Chile; Norv'giii;
Spania; Italia; Komstok Lode, Virginia City -. Nevada (S.U.A.);
geatina; Peru, In Romnia esh'
intuinit la Ruda Barza, Irgeni
asociat eruptivului neogen jar la BiliIJDI

,941

Q21
- )7O

Fig. 417. Crislale do stefanit.

Sobel, Gudeanu, Rodnei, Jiistritci,
Semenic, Poiana Rusc; Ia Tole.-a,
Doftana in nisipuri uligoc000 jar in
Dobrogea CentralS este intilnit in
nisipuri apienc; in aluviuni la
Sebonl do J05 qi Pianul do Sue.
Staurolitul in cristale dare, frumos
colorato este folosit la confeconarea podoabelor li bijuteriilor.

Fig. 418. Stefanht.

STIfflU

241.

oara apare in zcniinte polimetahoe legate eruptivului banatitic.

Stefanitul esto coxisidevat ca un
minercu minor de argint.
Stibina (engi. iibnite), sin. Antimonit sau stibnit sulfur.
Sb2S3 = suhfurS do stibin.
Sistein de cristalizare: ronibic (ortorombic).
Mad do prezentare: cristale prismatice aluiigito on aspect acioular
on striaii parable Cu alungirea;
freovent Be prezint6 in agregate
eristaline sau niase compacte alterate superficial intr-o pudrA brun
este colorat cenuiu st.rAlucrtor.
Uncori formeazA rozete Iibroase.
Pro prieti /izice: duritate micA (2),
gr. sp. 4,6-4,7; clivaj bun; uor
flexibilA; opacrA en Juciu metalic
strAlucitor; urma cenuie; solubilA
in HCI conCexitrat cind este sub
forrnA do pudrA; dielectric& (v.
P1. 59, fig. 3).
Conditii do formare: in filoane hidrotermale, asociatA on argint, plumb,

Fig. 419. Cristale do siibind.

Fig. 420. Stibind (Baia Marc,

.Romdnia).

hidrargirit; mai mar se formeazA

metasomatic in calcare; uneori apare
ca produs do sublimare p0 crApAturi
i pe peretii courilor vulcanice.
Rdsptndire i ulitizri: Algeria; Bolivia; Chile; China; Cehoslovacia;
Moxie; Peru; Japonia, la Shikoku;
Italia; Franca: Hollister County California (S.U.A.); Rozdoinink Krasnojarsk (U.R.S.S.). In RoujAnia
este Intilnjt in filoane bidroterinale
asociate magrnatisznului neogen
la Baja Sprie, Cavnic, Ilba, BAiu%,
Baja Bora, SAcArimb, Ruda Barza,
Hondol, Ziatna. Ray apare pirometasomatic asociat banatitelop la
Oravia, Ciclova RomAnA, Dognecea.
Stibina este un important minoreru
do stibiu.
Stiblu (ongi. antimony), sin, an-timoniu element flatly.
Sb = stibin (antimoniu).
Sistem do cr8talizare: hexagonal.
Mod do prezentare: mase granularo
sau noduli cu dispunero radiara;
niai mar agregate an dispunere plan;
este colorat alb-argintiu.
ProprietXfi fizice: duritate 3-3,5;
gr. sp. 6,7; civaj perfect; Opac CU
luciu motalic puternie; Be topete
uor (630C) producincl un fum alb
j colorind flacAra in albastru-vemzui;
insolubil in acizi.
Condiii de formare: hidro ermal;
ram flatly; frecvnt ca stibinli in
asociacie on Co, Ni 9i alto sulfuri
metalice (pirargirit, bournonit etc),
formind flloane.
RiIsptn4ire i utiiizri: Cornwall
(Anglia); Africa do Sud; Oruno i
'rasria (Bolivia); Ontario (Canada);
Erzgebirge (R. D. Gerntana); Connecticut, Colorado (S.U.A.); Jugoslavia; Moxie; Kngsberg (Norvegia); Perda, Traversefla (Italia);
China; Audreasberg (H. F. Gemmania) ; Allemont (Franta) ; TJ.R.S.S.
Stibiul este foloit sub formil de
aliaj cu plumb find intrebuinat
intr-o gamA larga de produse printre
care ji farmuaceutice ji cosmetico.

TROfJ1ANIT

Stroniarnt (engi. stroiuiani:e): carbonat.

SrCO5 = carbonat de stroniu.
Dcnurntrea miiieralului provine de
la localitatea Strontian, Scotia.
Sistem de crislatizare: rombic.
Mod de prezerilare: cristale prismatice, uncori aciculare dispuse in
BflO1 sau formind agregate ji mase
compacte granulare sau fibroase.
De regula este incolor, mai rar
roz, cenuiu sau verzui. (v. P1. 60,
fig. 1).
Proprietdfi fizic6: duritate 3,5-4;
gr. sp. 3,7; fragil; clivaj bun (prismatic); transparent sau translucid
Cu luciu sticlos; urm albA; fluorescent In lumina ultraviolctA; Solubil In HCl; birofringena 0,150;
= 1,516-1,520;
y = 1,6641,667; z=1,666-1,669; ();
2V = 7; RX: (d, I) = 3,20 100;
2,45 100; 1,894 70.

Fig. 421. Crisiat de stronian.

Fig. 422. Stronfian.it prismatic

(Austria).
Conditil de for,nare: hidroterrual In
Moans, asociaL Cu caicit celestinA
i sulfuri; exogen In marne
caleare (concreiuni, cristale soliLate diseminate in roca gazd).

242
Rdspindire ci utiliztfri: Andreasberg
(R.F. Germania);
Baundsdorf
(R.D. Gcrrnan4); Spania; Maxie;
Leogang (Austria); Strontian (Sco;ia); Varesotto (Italia); Strontium
Hills - California, New York, Massachusetts (U.S.A.).
Strontianitul este considerat Ca o
important sursA do strontiu.
Snif (engl. sulfur): element nativ.
S = suit.
Donumirea mineralulul provine de la
cuvtntul latin sulphur = suit.
Sistem de erislalizare: rombic (otto..
rombic.).
Mod do prezcntcire.: cristale fine bipi.
ramidale; agregate granulare; impregnatii sau incrustai; agregate
compacte CU aspect masiv uneori
pflmtntos. Este colorat variat in
functie de impurit5li: galben de
pai sau ca imiia (cind este fAr
impuritll%i), galben brun, galben
verzui, galben cenuiu sau nogru
(cind contine substante carbunoase).
Se prezintS sub douA modificatii
enantiomorfe: Sa (rombic) stabi)
in conditii naturale Vi So (monoclinic) stabil numai paste 95, acesta
prin rdcire revine la Sa . Sc mni
cunosc formele de Ss (250-300),
Su (120-160 i Sx(170-180). (v.
P1. 60, fig. 2, 3).
Proprietffi fizice: duritate foarLi'
mica (1,5-2,5); gr. sp. 2,0-2,1;
fragil; clivaj slab; transparent In
translucid Cu luciu rSinos sau gras;
urm5 galben-pai sau incolora; uov
fusibil emanind un turn urit miro
sitor ti tocaic; dielectric 4i ru
conduelltor do cldur.
Cond4ii de forniare: element flatly
poligenetic exogen, asociaL cu rocile
genaratoare do petrol i cu uncle
evaporite; so pare c provine prin
precipitare i prin actiunea bacteriilor asupra su]fatilor (indeosebi
a gipsului); ca produs de alterare
a unor sulfuri ca ga1en, pirit etc-,
prin sublimate din activitatea fume.
rolian, depunindu-se pe pere%ii i
cspltturile craterelor; prin depunere
din ape mincrale sulfuroase etc.

SULE

In scoara terestrA suIiul apare i

sub form de combinatii: sulfuri
pirit., blendA, galen, cinabru) san
uIfai (gips, anhidrit, baritin, celestin, kiescrit etc).

Rornnia este Intilnit sub form de

mineraljzaii (suif nativ) in Muntii
Climan zona Virful Negoiul Hominese (Gura Haiti); in formauni
sedimentare oligocene la Pudoasa;

U/I

O ff

01/

Oil
O ,9

Fig. 423. Crj8tale

Rdsp9ndire gi atilithri: Agricento,
Caltanissetta, Campi Flegrel (Italia); Japonia; Bex (Elveia); Mont
Chupiquina (Chile) Noua Zeelanda;
Gaurdok,
Spania;
Sov-Su
(URS.S.); Polonia; China; Cody Wyoming, Cove Creek - Utah, Sulfur Bank - California. Texas, Louiiana etc (S.U.A.); Jugoslavia. In

de suif.

i formaiuni badeniene la FoIeti

i Darabani i, egeriene Ia VrbilAu.
Asociat rnagmatisrnului neogen mal
apare la Baia Sprie qi Cavuic.
Sulful este lolosit in foarte multe
ramuri industriale on: agricultura
(insceticid, ngraamnt), industria
chimic, farmaceutic, textil, cauciuculuI, pirotehnie, betoane Cu priz rapid5 etc.

ist crhstalin (engi. crislaline rehist)

(cloritos, taleos, serlcito8, rnUBCOV1tic etc): roc metamorfica do epizona-mezozoria.
Clthnisrn: variabil.
Denumirea rocii provine do la cuvintul grec thchiror = despicat, ref eritor Ia posibilitatea rocii de a Se
desface (despica) in foi, placi.
Gomponerqi: principali = cuar, mica (muscovit, biotit, paragonit, co
nt); accesorii = apatit, zircon, turmaIm, magnetit, ilmenit, grafit, piAM; accidentali = cordierit, andaluzit, disten, epidot, calcit, plagioelazi, amfiboli etc. In general cornpoziia unei roci sistoase este dependent do compoziia rocii inotamorozate ji do gradul de metamorfism. Dintre varIet64ile de risturi
comune cristaline se disting: flute
(flute), Vi8turi muscovitice, biotitice, cloritice, talcoase, grafitoase,

Fig. 424. ist cu glauco fan

(lVoregi)
amfibolice, cuaritice etc. Cmnd coil,
in un mineral earactoristic la donumirea rocii so adaug numele
mineralului lespectiv: fisturi doritoase cu granai, fistuni cuari-

tice cu oligist (itabirite), jsturi

muscovitice Cu epidot etc.
Mod do prezenare: Struc tura granoblastie La lepidoblastica, uneori perfiroblastica mu flhitfc, textura istoas5, mai rar InasivA. Culoarea
cite variabil depinzInd do mineralul predominant: alb-cenuiu, bruji.
negnicios san pestri, verde sau
verde cenuiu (cloritolistuni, isturi
arufibolitice) etc. (v. P1. 60, fig. ;
P1. 61, fig. 1).
Proprietdfi fizice: coeficient de tarie
vaniabil depinrind do compouena
mineralogica, de structura i tex.
turn rocii i Ic sensul in care so
aplicA fora de compresiune (parole]
ecu perpendicular pe istozitate);
gr. vol. 2200-2600 kg/rn3 ; spartura achioasa mu neregulat; moolubil In HCI; rezistena micA la
intemperii.
Cond4ii do formare: derivat din
mci preexistonto, indeosebi sedimentare, supuse unor eondiii (proeeoc) caracteristice metamorflsmulul regional de epizonA i mzozonA.
Rdspindire qi utiUzdri: are o mare
rAspindire pe glob. Zone distinct
se intilnese in Scotia; New England,
Georgia,
California,
Carolina
(S.U.A.); Japonia; Italia; R.F. Germania; Australia; Norvegia; Nona
ZeolandA, In Romnia iistunile enstaline sint intiluite in Carp atii Onientali, Menidionali, Apuseni si Dobiogea CentralA-llordicL
Sistul cristalin este folooit in constructii ca material decorativ (ustunIc e.lonitoase, amfiholitice etc),
In intre%inerea drumurilor (uistunile
cuarloase) etc.

Ii

Talc (ongi. talc): silicat (filosilicat).

Mg3Si5O10(OH)2 = silicat do magnedu hidratat.
[Jenumirea mineralului provino fie
do la euvintul arab ihaig, lie do la
cuvintul persan talk; anLindou
inseamnA acelali Jucru: lunecos, unaUTOS.

Sirtem de cristalizare: monoclinic.

Mod de prezentare foarte mr In
cristale pseudohexagonale; frecvent
in agregate i niase foioase, sdzoase cu aspect de, pIsla; lucios i
iuneoos. Culoarea este alb, aib-ocnuiu, vemzuie sau brun. Varietatea
steatit este mnai compactA i Mai
soizoasli.
Propriet.Sp fizice: duritate foarte
mica (1); gr. sp. 2,58-2,8; clivaj
perfect; flexibil dar nu i elastic-,
translucid cu luclu sidefos sau gras;
hinecos la piplit; J.IrmA albA; insoh;bil In aejzi j ifuzibil; dielectric
(Indeosebi eteatiLul) ei bun izolator
termic; birefringena 0,045-0,050;
x 1,538-1,545, y 1,589-1,59,
z 1,589-1,591; (-) ;2V
300; EX: (d, I) - 9,34 100,
4,66 90, 3,12 100.
Conditii de formare: produs de citerare hidrotermalA a rocilor ultrabazico bogate in rnagneziu; freevent
asociat isturilor cristaline epiaonab; mai rar se formeazA metasomatic Ia contactul intruziunior Cu
roci dolomitice.
RiIspindire qi utilithri: Stijia (Austria); Canada; Madras (India);
Transvaal (Australia); Italia; Sobrovsk (IJ.RS.S.); Idaho, Connecticut (S.U.A.); Spania; Uruguai,
Fra4a In Romnia este intilnit

In asocialie cu complexele cristaline

i fi8tuilC taicoase Ia Tisovit1a, Teregova, Cerifor, GovAjdia, Surduc,
Baja de Arief; asocial rocilor bazice
i ultribazice apare la CfizAneti,
Vala de Jos, TecherAu, Ziatna,
Isaccea; Asodat eruptivului banatitic apare la Sasca Montana, CicloVa RomAnA, Oravia i Budureasa.
Taicul este lolosit in industriile:
hirtiel, cauciucului, vopselelor, postavului, farmaceuticA, txtiIA, doetrotehnicA etc.
Tantalit (engi. tantalile): oxid do
-tantal din grupa columbitulul.
(Fe, Mn) (Ta, Nh)206 = oxid do
tantal coninfnd niobiu, lie; i mangail.
Denumirca xnineraluiui esle de ongine greacA i provine de la Tantalos,
flul ]Ili Zeus.

Fig. 425. Tarilalit (Tereo'a,

Romdnia).
Sistern de cristalizare: zombie.
Mod de prezentare: cristale prisr.natice sau tubularo; freevent 86 pmzintui in agregate cristalisto dispose

ThTRAEDIRIT

246

paralel San in mass haotice, inasive.

Este co]oi'at negru sail negru brun,
uneori cenuiu inchis.
Proprieafi fizdce: duritate 6-6,5;
gr. ep. 8,0-8,t; sprtur concoidalii; c]ivaj bun; luciu metalic do
suioal; urm roie inchis spre
brun; paramagnetic.
Concliii do formare: in pegmatite
granitice undo este izomoi'f Cu iflObiul.
Miask
flAspindire si utilizdri
(U.R.S.S4; Benga (India); Moss,
Kragero (Norvegia); Finlanda; Finho qi Varutrak (Suedia); Ivgut
(Groenlauda); Zair; Australia; Makabe 9i Hitaki (Japonia); Ontario
(Canada); Virginia (S.U.A.);. In
Rom&nia a lost Intilnit In pogmatitelo granitice do Is Teregova.
Tantalitul eite considorat ca un
rnincreu major do tantal cind con1,ino 55-80% Tantal.
Tetraedrit (engi, tetraedrite): sin.
fahlerz: suUur.

xlegricios; cel rnai treevent cemuIu

negricios.
PraprieI4i fizice: duritate 3-6.5;
gr. sp. 4,5-5,2; Casant; Lipsit di
divaj; opac cu luciu metalic, mui
rar str91ucior; urn-Li cenuiu-iuchis
solubil in acid azotic; RX: (d, T)
3,00 100, 2,60 60, 1,568 80.
Cond4ii do (ormare: hidrotermat,
paragenet.ic CU sulfuri complexo do
Cu, Pb, Ag.
Rdspindire qi dWzri: Schwa ti
(Austria); Bolivia; Przibram (Celioslovacia); Chile; R. D. GermanS;
Uruguai; Peru; Nevada, Arizona,
California (S.U.A.); Suedia; Blago
datnie, Berezovsk (U.R.S.S.). In
Rom&nia este mntilnit in legatura en
eruptivul banatitie qi neogen la
Ora-vita, Ciclova Romn, Ocna do
Fier, Dognecea, Bi%a Bihor, Rodna,
Cavnic, Ziatna, Deva, ScSrimb,
Gemenea, Somova etc.
Tetraedritul este un important minereu de cupru i uneori do argint,
atibiu ei mercui.

WI

Fig. 426. Cristale do tetraedrii.

(Fe, Cu12)Sb3825 =sulfuth do cuprtt
i 11cr.
1 )enhlmirea minoralului provine do la
ecvintul compus groc frfra = patru
i edra. = fa%S, basS, refcrinrlu-se
la dezvoltarca egala a mineralului
pa diree%ia color patru fete.
Sistern do crisLaliza-re: cubic (isometric).
I'ltod do prczenlare: cristale Cu habitus tetraedric; freevent so prezintS
In agregate i inase compacte; este
colorat conuiu do oe1 sau bran,
mat rar brun-rocat snu aibastru-

F'ig. 427. Tcfraedrit.

247

TOPAZ

Thomsonit (engh tliornsonite): silicat

(tectosilicat din grupa zeolilor).
NaCa(A15S15050). 61120 =alumosilieat
de calciu ji sodia hidratat.
Denuunrea mineralului provine do
Ia nurnele gcoJoguIui american J. W.
Thomson.
Sistern ds criatatiza,e rombie.
Mod di prezenuwe: rar sub forma de
cristale solitare; Ircevent este Intilnit sub farina do agregate gb..
bulare sau reniforino Cu dispunere
radiara. Este colorat alb sau brun
(in functie do impuriti).
Propriedti fizice: duritate 5-5,5;
gr. sp. 2,3-2,4; clivaj bun; sprtur
con coidal; transparent sau translucid cu luciu perlat; urin 5'5
culoare; solubil in HCI; birefringeifla 0,008-01015; x 1,4971,530,
1,510-1532;
z
j
t,515-1,5!e5; (+) 2V =42-75*;

RX: (d, I) = 2,95 80, 2,86 100,

2,68 80.
nit

Rspindire pi u1ilizri: Nova Scotia

(Canada); B. F. Germania; Scotia;
Paterson - New Jersey, Table Mountain - Colorado, Oregon, Cook
County - Minesota (S.U..); Italia;
Cignot (Franla); Peru; Vietnam.
Thomsonitul este folosit xnai rev
ca piatra semipretioasll.
Topaz (engi. topasep silicat (nesosilicat).
AI2SiO4(F, 011)2 = silicat de alsiminiu hidratat.
Denumirea niineralului provine de
La insula Topazos Topazian = foe),
Grecia.
Sjslens de cristcsUzare: rombie (ortorombic).
Mod de prezentare: cridale, priematiec, UflCOF1 Cu dimonsiuni foarte
marl, striate pe fe%ebe do prism;
colorat diferit; galben, albastru,
verde, violet, gaibe-rocat, brun
i uneori incolor
Proprietdi fizice: foarte dur (8),
gr. sp: 3,49; easant; clivaj perfect;
transparent la translucid cu luciu
sticlos; urmi alba; ins olubil in
adzi; birefringena 0,008-0,01; x =
1,606-1,635; y = 1,609-1,637; z
= 1,616-1,644; (+); 2V = 660;
FIX: (d, I) = 3,69 60; 3,20 70;
2,=4 100.

Fig. 428. Cristal de thomsonit.

Y
6

Fig. 429. Thornaonit.

Condi(ii de fornuwe: mineral secunclar depus In cavitiiiIe rocilor bazaltice po eale hidrotermalS. asociat
Cu eakut i ali zeoliL

Fig. 430. Cristal tie topaz.

TORBERNIT

Gondjii de formare: mineral caracte)lStic proceselor pncumatolitie'pogmatitice; Sc mai intiunqte in

graniLe si riolite si in unele liloane
hidioterinale de joasA temperaturit
Remaniat In aluvuuni mdc poate
forma concentra-tij sub fornia de
zieuiiriliit.

248
Piopiekfi fizice: duritatea 2-2,5;
gr. sp. 3,3; clivaj perfect; solubil
in acizi puternici.
Conditli die formarc: in zona de
oxidare a zcimintelor hidrotermale de nraniu, staniu, wolfram
(pebblende),
Eifspindire si tilizdri:
Mount
Pointer
(Australia) ;
Joachimov
(Cehoslovacia), Cornwall (Anglia);
R. D. GerrnanA; Brie Colme, Val di
Preit, Peverango (Italia) ; Carolina
do Nord, Haddam Neck - Couujecticut, Sal - Utah (S.U.A.); Easalo
(Zair) ; Vizeu (Portugalia) ; Caceres Estremadura (Spania).
Torbernitul este in mineral minor
de uraniu

431. Topi:, carietajq'a

albmiztrd (S.C.A.).
Fig. 433. Cri'tcul di' torbe.rnil.

Fig. JJ. Topaz.

1i'Aspndire .si uuilizdr: Minas Gerais
(Brazilia); Birmania; New l3rumswick (Canada); Cehoslovacia; Anglia; R. D. Gerruanil; Italia, Alabaska
Siberia
(U.R.S.S.) ;
Sri
Lanka; Pikes Peak - Colorado
(S.U.A.) ; Mtik]a (Turcia) ; Australia.
VaiietC4iIe -trantparesite 1i clara skit
folosite cc pitre prcioasc.
Torbernit (ongi. torbernite): Foshit.
Cu(UO2)5(PU4 )2. 8140 = iosIaL
de
e.upr;I i uraniu birlrutat..
Jienuuiirea iriincrahiliij Inivine tie
Ia iuun ele ch must ul u i sueuloz Bergroan Torbeuu.
,istalizaue ei'oxuaI
Sistern die
Mod die prezenlare: cristale taluulsrc
mim; 1recvcnt in mace coizoase
pulverulen La. Este colorat verde de
smara]d.

Fig. 43.1. Turbcrnit, agregole rrizlahew Labulare (S.U..1.).

Trahit (engi. trachyte): roc5 mugmatjrj'u exLrusivi.
Chirruim inteimediar.
DCnLIOuica lOcil provune do Ia ciivintul gree trachiie = fun, rtfaiinduse la culoarea cenuia a iocii.
Mod de preaentare: stuuaturi pfiricil scoasa in evitlenJ6 die erist.alele
le biotit i sanidin. 'I'ex Lura mi'iv,
nuai rar ihujdalii sauu vaculari. Este
cobra t dli, ccuuiu, verzui sou all)
CLI nunurfe ceulljsii si brune.
Componenfi:
principali = saruidin,
plagioclazi, biolit; accesorii = amfibob, piroxerui, ilrnenit, niagneti L.

249
granai, zircon, apatit, sfen, stielL
(v. P1. 61, fig. 2).
Pro preU4i fizice: coelIeient do trie
8-13; gr. vol. 2700-2900 kg/rn3 ;
porozitatea variahil 0,5-5%; aspru
la pipit; sprtura dreaptil; nu se
poate Iustrui qi flu rezist la intempel'ii.
Conditii de forinare: curgeri, dike-un
i apofize asociato cu hazalte alcahue.
Rii.spindire si uiillz?iri: Noua Zeelanda; Italia; Drachonfe)s (R. P.
Cerniania); Frana; Tahiti; Ungania.
In Romrna este intilnit in zona
Braovului.
Trahitul este fulosit rar Ia thtreizierea dniniwrilor i in consLrucii,
precum i ca 2ngrmiiit natural
(amendament).
Tremolit (engl. trernolite) sihcat
(inosilieat din grupa arnfiboh).
(1a2M958i802(0I-1)2 = silicat de calciu
i niagneziu hidratat.
1)cnumirea miuexalulii povine de
la valea Treinula, Elvelia, unde are
o (lezv(Iltare rcrnavcabil.
Sishjrn de cratalizare: monoelinic.
Mod de prezeniare: cnistale prism,itice alungite, acicuinro, libroase;
adesea se prezintli in agregate columDare. Este colorat 'verde cenuiu,
alb, nib ce.nuiu sau, uneoni, ineolor.
Poate forma serjj izomorfe cu actiijotul. (v. P1. 61, 11g. a).
Proprie1fi fizice: duritatea 5-11;
gr. sp. 2,9; fragil; clivaj perfect;
Lranspuient la transineid cu luoiu
sliolos; uror elastic.; insoiuhil in
gren liizibil hirefringena
0,017-0,027; x=1,599-1,688; y
= 1,612-1,697;
= 1,622-1,705;
2V = 65-85; (H; J?X: (d, I) =
2.70 80, 1,503 80, 1,438 100.
Cond4ii de formare: mineral opimagmatie de joasL temperaLur intilnit In calcare Ri dolomite cristalinc,
roii n-ietamorfiee de contact, serpentine, sisturi talcoase i in unele
Corneen C.
Rspindire i utilin'lri: Celwsiovada;
.Jugoslavia; EIveia; Val Devero Novara (Italia) ; Greiner (Austria)

TROr1A

India. In Romania este Intihtii in

Iundamentul de IISLUJl enistaline in
Mun(,ii Rodna, Uistnitei, Fagara,
Paring, Godeanu, Seinenic, Drocea,
Ditru, MAcin; In raci ultra bazice
din munii Perani, Paring, Lotru,
Sebet; in skarne In Sasca Montana,
Ciclova Roriinrt, Dognecea, Oravi%a,
Oeiia do Fiat. Bitdnreasa.

Fig. 435. Tremolit in nalcare niistaline (Jacobnni, Roniinia).

TiernoliLul este lolosit, cc izolator
teimit3 Si eketrie.
Trona (extgl. trona) carbonat.
Na1(CO3) (11(,03). 211() = canbonat
dt, sodiu bicitalal.
Denuinftea mineral kilt ii hare s lie
de ortgme arab?: trana.
.Siste,n do erjslaliwi'e: mouocilthiC.
Mod de prezenlare: ei'istale prisrnatiee, tabulare, incolore; l'rec'ent
o prezi1kt sit]) form de eruste i
efiorescento colotate nib sau aibgblbuL Din aeceati grup faa parte
nalrona, terniona(,-iiul si shortitut.

Fig. 438. Trona, agregafe prismatic

acirtdure (Egipt).

TURBA

Propri'.a1(i (izice: duritate rnic

(2,2-3); gr. sp. 2,15; iragili; clivaj
perfect; transparent Ia translucid;
luciu mat-piirnintos; Urma alb;
solubil in HCI; x=1/*12; y=
1,492; z=1,540; 2V=76 ; ();
RX: (d, I) = 9,80 50, 3,07 80,
2,65 100,
Condi(ii de for mitre: mineral do
precipitaic chimic al proceselor
de evaporare in regiuni arido.
Rdspindire fi uzWzdri: Zona IacuIui
Mogodi (Kenya) Egipt; Libia; Wyoming, Borax - Carolina, Soda Lake
- Nevada (S.U.A.); Vczuviu (Italia).
Trona este considerat5 ca sure de
sodlu.
Turba (ong], peat): roc sedimentar
organogon din grupe c.rbuni1or
huinici. rece11i.
Denumirea rocil provine dc Ia cuOnt.) celtic peJa = lenin putred.
Mod de prezen.tare: structurA fibvoas
(pisloasS), in care plantele cornponente so mal pAstreazA vizibil.
FormeazA depozita stratiforme in
care turba alterneazt vu strata
sub%iri do argilA sau aleurito argioaso. Etc colorat brun cu nuant.e
galbene sau negrieioase. Este imbibath on alA coJorat brun-negricio8
cu ruiros do iod, numilg apA de
turb4rie.
Coin poneni: resturi vegetale parvial transormate in carbon; cornponen%i minorali: cuav, argil, calcit
(mai var); minerale autigene: (calcit,
clori); bidrocarburi solide (cear,
chihlirnhar); resturi organics animale.
Condfu do fornzare: in regiuni do
ni1atini neaeristite, lacuri neaerisite, bIj, lacuri intrarnareice in
care plantele icrboase (trestie,
papurii, rogoz), tulpini, frunze, alge,
poen, resturi leinnoase tree tntr-un
stadfu de Incarbonizare incipient, cu
pstraroa evident a structurii vegetale. In functie do condiiile de
depunere so deosebese turbe eutrof a,
formate in mlaitini acide (turha do
Sphagnum, Eriopharurn etc); mezo-

trofe, cu condRii mixte alternanto:

ale a] in-acid o-alcalin.
Rdspindire fi utilithri.' Canada; Jr.
landa; Danernarea; R. F. Germania;
Polonia; Reg. Leningrad, Moscova
Ural, Siberia (U.R.S.S.); S.U.A.,
In Rornnia este intilnjtli Ia Polane
Stampei (Bucovina) ji Miorcurec
Ciuc

Fig. 437. Turb ('.aru.l flornei,

Rom4nia).
Turba este folosit ca matorie prima
energetic innohilat; ca ingraniint
i inobilator al structurii solurilor,
rnai var ca dezinfectant in zotehruc
(continind lod).
Turcuaz (engL turcuase): fosfat.
CuAI5( PO4)4(OH)5. 5H2() .fosfat de
aluminiu i cupru hidratat.
Denumirea rnineraiului este de ongina francez: turquoise = turcesc.
Sistem, de eristalizare: tric1ini.
Mod (16 prezentare: foarie rat sub
formA do cristale prismatice; fj'event
in mesa criptocristaline, cruste,
forme reniforme, noduli sau simple
unele caviti ale rocilor. (v. P1. 62,
fig. 1).
Proprie1di ftzice . duritate 5-6;
sp. 2,6-2,8; foarte fragil; elivaj
ban; translucid cit lucia de ccar
sau poreJanos; s$rtur concoidal;
urmA elba sau verde pal; solubil
in HCl ha cald; x=1,610; y=
1,620; z= 1,650; (); 2V40;
Ii'X: (d, I) = 3,69 100; 2,92 80;
2,01 50.
Condiji do forinare: mineral secundat' ce se formeqzA in regiuni aride
prin alterarea rocilor bogato in apatit

TURMALNA

251
i ealeopiritil In prozena ealcedonici
si Iimonitu1u, Sc mai citeazii turcuaz
format pe seama oaseloi i dinilor
de vertebrate fosile, ininoralul astfe)
format numindu-so odorzlolit.

tine in cantitat.c ridic'at Ca si Mg.

Varietile enumerate pot forms
serii izomorfe, indeosebi elbaitul cu
liddicoatitul. Este colorat divers:
verde, galbe.n, brun, rocie, neagrii,
albastr, violet etc. (v. P1. 62,
fig. 2, 3, 4).
XIc

Fig. 438. Crislat do Iurcuaz.

Edopindire fi utilizri: Egipt; Niapar, Maden (Iran); Samarkand Turkestan, Siberia (U.R.S.S.); Los
Cerillos, New Mexico, Nevada
(S.U.A.); Etiopia; Angola; Montebras (FranDa); Wheal Phoenix-Cornwall (Anglia); Peru.
Turcuazul oste folosit ca piatrl
ornamental-decorativ do mare vabare si frumusele, Uneori este
utilizat i Is confoejonarea hibelourilor.
Turmalina (engi. furmaline): silicat
(ciclosiicat).
(CaNa) (Mg, Fe, Al, Li, Mn)3A]6 =
= (Of{)4(BO)3Si6O = borosilicat
complex.
Denumirea mineralului provine do
la euvintul eenegalez furniali = strlucitor,
Si.siem do crisSaUzare: hexagonal.
Mod do prezent are: cristale prisinatice, uneori foarte alungite, cu
striatii pe tee1e de prism; poate
forma agrogate in care cristalele
sifit parable sau dispuse radiar;
foarto rap formcazli agregate cornpacte masive. Ccl mai adesea en
rezintS in oristale prismatiee scurte.
n functie de componentii eblinici
prezinti mai multe varietlith elbait
(bogat in litlu ji sodlu); buergerit
(bogat in tier qi sodiu) ji liddicoatil
ce conine Ca, Li ci Al; dra'it
(bogat in Mn si Na; ji, uc'it cc con-

Jig. 439. Cri.ctat do turma1in.

Fig. 440. Turmalin, uarietaiea dra pit

Franklin-New Jersey, .S.U.A.I.
Proprieldf.i fizice duritate mare (7);
gr. sp. 3,0-3,25; transparentA sau
translucidii cu lucia stielos; sporturS
concoidal; pleocroic (unele vaneta;i), insolubil in acizi; birefringenl,a 0,018-0,06; n0 = 1,639

TTALIaA

1,692;n, = 1,620-1,657; (); fiX:

(d, I) = 3,97 SO; 2,96 70; 2,58
100.

CondJii d8 formrre: pneumatolitic

asociatil intruziunilor granitice; hidrotermal; In aoreolele metamorfice
ale granitelor; remaniat In a]uviuni.
RIapIndi-e ci uiiUziri: Ymniethara
(Australia); Minas Gerais (Brazilia);
Italia; Mozambic; Namibia; Zair;
Newry, Maine, Pala California,

25
Franklin, Hamburg New Jersey
Dekaib, Piarrepont - New York
(S.TJ.A); Madagascar; Polonia; Jicgnslavia; Saianea - Ural (U.R.S.S,).
Ta Romnia este intilnit In pegmatite si granite la Rzoare, Munii
Latru, Retezat, Semenic, Muntelo
Mare, Turcoaia, Macin i Baia Bora.
Turmalina este IolositA ca piatra
srmipreioasi i ca mineral piezoelectric.

Utexit (engi. ulexit): borat.

NaCaB5O9. 811O = borat de calciu
i socliu.
Denurnirea mineralului provine de
la iiumele chirsiistului german C. L.
Ulex.
Sistens de cristalizare: triclinic.
Mod de prezentare: foarte rar sub
form de cristale solitare ; de rcgul
sub forma de mase spongioase,
colorat alb cu aspect mtisos.
(v. PL 63, g. 1).

Fig. 441. Cristal de ulexit.

Cond4ii de fornsare: produs de precipitare in regiuni aride, asociat Cu

borax.
Rdspindire fi utlizari: Argentina;
Chile, la Atacama i Tarapaca;
Santiagos des Estero (Peru); Lacul
Inder - Kazalistan
(U..S.S.);
Boron - California, Kramer, San
Bernardino County, Inyo County Nevada (S.U.A.).
Ulexitul esLe coniderat ca o surs
minor de bor.
TJraninit (engi. uinnite) oxid.
UO2 - U05 = oxid de uraniu avind
compozitia chimic intermediar
mIre UO2 i UO,.
Denumirea mjneralului i-a fast atribuiti dup elemental uranium pe
Care 11 con'ine.
Sistem de cristalizaro: cubic (izometric).

0. Ulexit in eaanta.i (Peru).

Fig. 44.
Pro prietdi fizice: duritate foarte
slab! (I); gr. sp. 2,0; fragil; clivaj
perfect vizibil numai la microscop;
transparent cu luoiu mAtsos; solubil
tnaplaeald; x = 1,498; y = 1,506;
z=1519; 2V=78; RX: (d, I)
12,36 100, 7,77 80, 6,00 30.

Mod de prezentare: foarte rar sub

form de eristale cubice, octaedrice
sau dodecaedricc; de reguls se
prezintA In agregate i mase granulare
reniforme, mamelonare sau dispuse
in beuzi. Adesea asocial Cu minerale

IJRANINT

seundare do uraniu. Este colorat

ga!bcn, negro, verde, albastru negricios. PrezintA varietAile: broggerit,
de'eit qi n.',ieniL

Fig. 444. Uranini2 in pegmait

(S.U.A.).
Propriehiti flziee: duritatea 5; gr.
sp. 8,5-10,7; fragil; clivaj satis-

251
fAcator; opac cu luciu submetalic;
urma neagrA strAlucitoare; foarte
radioactiv; sulubil in acizi. RX:
(d, I) = 3,141 80, 1,684 80.
Condiii de formare: in pegmatite
i filoane hidrotermale la temperaturA medic i ridica-tA; In matricea
unor depozite detritice cu deosebire
in conglomerate i thaipuri grosiere;
mai rar in zona de o,jc1are a zAcmintelor de uraniu.
Ritsptndire i uti1izari: Wilberforce
Ontario (Canada); Lumumbasbi
podiul Shaba (lair); Joachimov
(Cehoslovacia); Ar.zona, Colorado,
New Mexico (S,U.A.); Fran;a;
Italia; Anglia; Portugalia; Guadelupa (Mexie); Annaberg (R. D.
GermanA); U.R.S.S..
TJraninitul este Un important mineral de uraniu.

Vanadirnt (engi. anadinite): vanadat.

Pb5(VO4)C13 cloro-vanadat de
numb.
Dennmirea mineralului provine do
la numele zoului Vanadis, Scandinavia.
Sistern do eristdizare: hexagonal.
Mod do prezentare: mici cristaic
prhnnatice, piramidale, uneori aciculara; apare i in agregate qi in mass
compacte reniforme, rnamelonare,
crusts flbroase; colorat galben, brun
sau rou aprins (v. P1. 63, fig. 2,3).
Proprietifi.flzico duritate mica 2,5.
3; gr. sp. 6,8-7,1; fragil lipsit
do clivaj; transparent Ia translucid;
Iuciu adamantin la rinos; urma aibglbuc; solubil in acisi. RX: (d,
1) = 237 80; 2,958 100; 2,091
80; 1,888 80.
Con iiii do formare: produs secundar
de alterare in zona de oxidare a
icimintelor de plumb si zinc din
roci carbonatice.

Fig. 445. Cristal do 'a,uzdiuii.

IMRpZndu'o qi utitizcirL Africa de
Sod; Mihiaden (Maroc); Los Lameritos, Zimapan (Mexic); Austria;
Old Yuma - Arizona, New Mexico
(S.U.A.); Sierra Cordoba (Argentina); Broken liii] (Australia}; Sulei-

man Sai - Kazahatan (U.R.S.S.);

Djebel Mahseur (Algeria). Vanadinitul este considerat ca niinereu
major do vanadiu.
Variscit (engi. c'arisete) fosfat.
AIPO4. 21120 = fosfat de aluminiu
hidratat.
Denumirea mineralului provine do
la tinutul Variscia - (ft. F. Germania).
Si9tem de crietaUzare: romtic (ortorombic).
Mod do prezentare: foarte mr sub
forma de cristalo pseudo-octaedrice;
freevent se pmezinti In mass microcristaline si nodule san forme mainelonare; colorat galben cu nuai4e
vemzui-pal. (v. P1. 64, fig. 1).
Proprietdi flziee: duritate apreciabilA It, gr. sp. 2,52; fara clivaj;
translucid cu luoiu sticks san sidefos
(perlat); birefringena 0,02; x=
1,563; y=l,588; z1,594; 2V60 ; (-).
Condifii de formare: prin reacia
soluiilor hogate In sulfati care as
infiltreaza in roci bogate in aluminlu
(do regula roci magmatice).
Rdspfndire ,i utilizdri: Fairfield Utah, Arkansas, Nevada (S.U.A.).
Brandberg (Austria); Bolivia; Zeloznik (Cehoslovacia); Mura Panda
(Zaia); Frankenberg (R. D. Gerinana).
Variscitul este fobs t in construclil
ca material ornarnental-decorativ.
Vemniiculit (engi. ermicuUte): silicat
(filosilteat).
(Mg, Fe, A1)2(A1Si)401 0I1).4H50 silicat de alurninlu, magneziu i
tier hidratat.

VEZ1.VAN1T

Denumirea mineralului este do ongme latinS: voriniculus = vienme

mineralul avind forma vermicular
Siotem do crishuiizare: monoclinic.
Mod do prezentare: cristale cu conture pseudo-hoxagonale, freevent
find intlinit sub formr& do pseudomorfozo dup silicalii p0 seams,
cArora so formeazS (rnai frecvent
biotit, montmonillonit si hut).
Este colorat verde, galben do bronz,
brun sau brun-rocat.
Proprietdfi fizica: dunitate mica 23; gr. sp. 2,4-2,7; clivaj bazal
perfect; ufor Jiexibil i elastic;
translucid cu luciu stielos la satinat;
urmrz galben-pal; grou solubil In
acizi: pierdo apa Ia 800C; expandeazi. mrindu-j volurnul pin Ia
20 oTi. Birefririgena 0,006-0,009; x
1,714-1,722; y = 1,717-1,725;
z=1,728; 1,730; (-H; RX: (d,
I) = 13,60 100; 2,82 40; 1,52
40.
Condif.ii do fcrmare: prin hidratarea
(alterarea) mineralolor micacco
(biotit, clonit, muscovit) ji argiloase
(montmorillonit, jut) ; mai apare ca
produs do alterare hidrotermal a
biotitului i Ilogopitului.

Vern-ijeulitul este lolosit In eonstruClil ca material izolator; in

industria r.naterialelor plastice, hirtiei, culorilor etc.
Vezuvianit (engi. vesu'iani1e) sin.
jdjocras: silicat (sorosilicat).
Ca10Mg2AI4(SiO4)5 (Si()7 )2 (O}1)
ciheat complex do aluminju, magneziu
i calciu.
Donumirea inineraluliii provine de
La vulcanul Vezuviu, Italia uncle a
lost deseopenit.
Sisem do cnistalizare: tetragonal.
Mod do prezenare: cnistaic pnisruatice scurte, uncori Cu terminaii
bipiramidale; formeazA agregate
columnare indivzji avind foIBle striate; mai rar mace compacte. Este
colorat brun, oily, verde, galben sau
rocu cu nuante albstrui.
Pro pniet4i fizice: dunitate 6,5; gr.
sp. 3,27-3,45; fragil; spattura eoncoida1; opac; translucid, uneoni
transparent cu lucm rinos; urnia
alb; insolubil in acizi; birefringena
0,004-0,008;
n0 = 1,705-1738;
= 1,701-1,732; RX: (d, 1)
2,74 100; 2,59 80; 2,12 60;
1,63 80.
Condiii do formare: mineral canactoristic zonlor do contact (skarne),
paragenetie Cu granai, wolastonit

Fig. 446. Vermiculit, poeu&morfoze

dupel silicati (Argentina).
Rdspiruiire fi ufilizdri: Argentina;
Bulgaria;
Australia;
Canada,
Spania; Africa de Sud; Carolina,
Massachusetts
Libly - Montana,
(S.U.A.). In Romnia este intilnit
in formaliuni cristaline Ia Rtzoare
i in serpentinite la Tisovia ci
Eibsntal.

Fig. 447. Cristal do pezuiantt.

VIVIANU

25 7
i diopsid; mai apare In rci ulLrabaaiee serpentinizate.
Rd.spindire ci utiliz4ri: Austria;
VCZUViLI, Monte Soma, Valle delta
Gava - Liguria (Italia); Zermatt
(Elveia); Lichfield (Canada); Arondal (Norvegia); Ural, Siberia
(TJ.R.S.S.);
California,
Oregon
(S.U.A.); Morelas, Chiapas (Medc); Peru. In RomAnia apare la
Uideie, Biita Bihor, Dean de Fier,
Oiavia, Ciciova Romn, Dognecea
hind legat tie aoreolcla tie contact
ale inagmatisnului veehi.

VisianiL (mgi. 'ivianiIe): fosfat.

1'e(PO4). 2II0 = fosfat tie for hi-j
dratat.

Fig. 449. 1ezviant in rgrogat'

cristaline.

1g. 448. tPeztyanhi prismatic

(S.U.A.).

Denurnirea niineraluiui provine tie

la iiimiie mineralogului engiez J. G.
Vivian.
Sisten de cri,9i(Zlizare: monoclinic.
Mod de prezentcwe: cristale prismatice sau tabulare colorate albastru
intetis sau verde; agregate sau niase
cristaline albstrui sau albieioase

10

221
Fig. 450, (jrj.stiije de yrt'ianzf.
Varictile trausparente do veau- in care crstakle sint dispuse radiar
vianit sint folosite en pietre pro(stelut). In stare proasptA Se pretioaae.
zinl ixicolor.

VWWUT

254

Pro prieI5i /Izice duritate foarte

mici (1,5-2); gr. sp. 2,6-2,7;
rragil; clivaj perfect; flexibil; transpurent Ia translucid Cu Iuciu sticlos
mu perlat; urmi a1bi; so]ubil in
acizi puten'nici. x = 1,579-1,582;
z = 1,629q = 1,602-1,60;
1,653; 2V= 81-84 ; RX: (d, I)
6,80 100; 2,97 70; 2,71 70.

Fig. 451. Vivianit. yatietalea

aibstruie (S. U.A.).

Condilli de for,nare: mineral secuzI

dar a] unor procese exogene (in
zone do oddare al unor z5cminte
sul1n'oaso), in so] urile matinoaso
ale turbriiloi in unele ziicminte
sedimentare do flcv, in uncle depozite
sedimentare fosilifere, ca produs d
alterare a unor 1os1ai din pegmatite.
Rdispmndire qi uliuizari
Camcrun;
(Bolivia);
Cornwall
Lallangue
(Anglia); 1-lagendor! (R. F. Gormaha); Kerci, pen. Taman (12.R.S.S.);
Leadville - Colorado, Richmond Virginia, Bingham - Utah )S.t .A.);
Peru; Chile; Brazilia. In 1om5nia
este intilnit Ia Ocna de Fier, D(g00cea, Deva, SScrimL, Ziatna, Boia
Montanli; in depozite sedimentare
este intilnit la Avrig, Sibiu, Rusca
Montani i Sarmisegetuza.
Vivianitul este folosit ca agont colorant (pigment).

An

Wawellit (engi. wawellite): foslat.

de
Al(PO4)2(OH)3. 51120 = fosfat
aluminiu hidratat.
Denurnirea miueralului provinc de
a numele cneazului polonez Wawell
care I-a adus in Europa.
Sistem de cristaiizare: rombie.
Mod 4 prezenSare: corpuaculi eferici
(sferulite) cu dispunere radian a
cristalelor de wawellit care uncori
devin fibroase sau aciculare. Este
colorat sib, gibui sau verde pal.
(v. P1. 64, fig. 2).
Propridi flake: duritate 3,3-4;
gr. sp. 2,3-2,4; civuj perfect;
translucid Cu luciu sticIos-mtsos;
solubil in acid azotic; birefringen1a
0,020-0,027; x = 1,525; y = 1,536;
z= 1,545-1,552; (+); RX: d, I)
8,39 100; 8,44 80; 8,20 80

78t
ot

Fig. 452. Cristal de waweUt.

Candiii do formare: mineral secundar, hidroteimal de joas temperaturA; In pegmatite cu fosfai j in

uncle roci metamorilce.
Rdspizzdire i u1Uizri: Cornwall
(Anglia); Bolivia; Brazilia; Peru;
Argentina; Montgomery County Arcansas, Holly Springs - Pennsylvania (S.U.A.); Grecia; Turcia;
Afghanistan. In Romnia este intilnit ca mineral supergen de contact
Is Gladna jar Ia Cavnie apare Ca
mineral hidroternal (neogen).
Wawelitul esto folosit in agaicultura
ca adaos in amendarnente.
Willemh (engi, wiilemif e): silicat din
grupa nesosilicatilor.
ZnSjO4 = sjljcat de zinc eos4inind
73% ZnO i ceva MnO.
Denumirea mineralului provine de
Ia numele regelui Willem 1, al
Olandei.
Sirtern de crislaUzare: hexagonal
(trigonal).
Mod de prezenSore: rar sub formA de
eristaic Cu hahitus prismatic remboidal; adesea so prezint sub forxni
de agregate granulare compacte
dispuse radiar sau formind concreteri aciculare sau s talactitice. Este
incolor, galben-verzui, brun, rozearmin sau negru. Varietatea Lroorlil
con%ine MnO.
Propriet4fi fizice: duritate 5,5; gr.
sp. 4,0; clivaj bun; casant; translucid cu luciu sticlos-r5sinos; urnia
aIM; este atacat do TIC1 in pulbere;
lusniniscent in raze ultraviolete.
Cond4ii de formare: In zonele do
oxidare a zcAmintelor do plumb
i zinc din regiuni umede; endogen

WJTR}EIT

in uncle zacinLxLte de contact metasomatic; cc produs do iecristulizare

In unelo metantorfite. carbonatate
(tnarmule) ; adosea este asocjat cu
calcit, zinc'it si franklinit.

260
Condi(ii do forniar.': ijidrotermal di'
joasit tempera tur; paragenetic cu
doinmitul, calcitul, sulfuri do zinc,
Pb, Fe; exogexs; pscuclomorfic dup
baritinfi.
Rdspindii'e fi utilizdri: Alston Moor
Cumberland, Hoxham-Nort Humborland (Anglia); Illinois, Tosiclair, California (S.ILA.); Siberia
(U.R.S.S.); Donori - Sardinia (Italia); Peru; China; Pakistan. In
Rornnia apare sub form de lenI.iie
In nsociajc cu baritina din sisturile
cristaline; in dopozite sedimeu tare
triasice apale la Ost.ra.

Fig. 463. Willenzit.

Raspndire .i ulilizdri ca proclus
metasomatic aparo la Franklin
Sterling Hill 'i Ogdensburg - New
Jersey (S,U.A.) ; crisiale idiornorle
apar Ia Aitcnbcrg (Beigia); agregate
cristaline i mase coinpacte de interes
economic se intilnesc la Broken
1-1111 (Australia) ; Algoria;Congo
Zambia; Groenlanda; LT.R.S.S._l a
Kumi-Tag (Asia Central); R. F.
C ermaniu.
Wiliemi ui Is La eansici cia L ca Ininercu
niinor do 51110.
WTitherit (engl. n'itheriie) carbonat.
BaCO3 = carbosiat do I)arill.
Denumirea rnineralului provine cia
Ia nuineic fiziciajiulni englea W.
Withering (171
11-1799).
Sistem de c,isM(izare. rninbi (ortorombic).
Mod de j#rczenIaie: mis ale piramidale pseudohexagonalc fornilitci macic ciclice ilu ill trcptJundere; freevent fortnein'it mesa sliioduli, reniformo, !ibruase San Lotoaso. Este
cololat alb, gri, alb-vm'rzui, uneori
incolor.
I'ropriet/if I fiziee: duritate 3-3,7;
gr. sp. 428; iragil; ciivaj bun;
transpalont, saim trans]ucid on luciu
stielos sprc goes; urrnC alb! ; fluorescent in himnina ultravioleta; solubil
in lICI; toxic; x 1,529; y=
1,676; z =1,677; )); 21"=16'.

Fig. 454. li'itheri alb (t)tou,

Rorn,inia).

1g. JJS. lIiiIieiit.

macla
(S.U.A).

cuhca

VVitheritul oStc on mincreim de baritt

cInd continutul este satisfAetor.
Whewelit (ongi. wheivelite): oxalat
din grupa mineralelor organice.
CaC20 4. 2H20 = oxniat do calciu.
Denumirea rnineralului provine do
la numele filosofului eagles %Vm.
Wheweli.

261.

WOIASTONIT

Soterrt de crstaizare: inoiioclinic;

I1od do prczenta: cristale mici albe
sau incolore, maclate uneori in forma
do ininiA.
Proprietd fizce: duritate 2,5; gr.
sp. 2,23; elivaj bazal distinct; trans.parent Cu luclu perlat; birefringenia
0,15-0,163; r = 1,88-1,49; y =
1,551-1,560;
z=
(4-); 2V=8' ; RX: (d, I) =5,95
100, 3,65 90, 2,36 80.

agl'egatc i mase fibroase aciculare

cu dispunere, uncori, radiarA. Este
colorat aib, CCflUhU cii nuanc roy
cate, rocat sau incolor (v. P1. 54,
fig. 3).
Proprietdfi fizce: duritate 4,5-5;
gr. sp. 2,8-8,08; clivaj perfect;
transparent sau tranlucid cu Iuciu
tic1os In perlat, mai rar mAtAsos;
solubil in acizi puternici; bireiringenta O,Ol(i;
x 1,618-1,622;
y = 1,630-1,634;
z = 1,6321,636; (); 2V=36-42; RX:
(d, I) = 3,32 80; 3,09-50; 2,985
100.

21

Fig. 456. Cristcd de whecgelit.

Cond4il do formare: in depozite de
cArbuni (totdeauna in baza acestora)
i in zonele periferice ale zAcAmintelor do hidrocarbui'i fluide. Este
un mineral autigen.
Ra.spindire .'i utilizdri: Zwickau
1 D. GermanA); Cehoslovacia;
ngaria; Sulcis Sardinia (Itaha); Bulgaria; Maikop - Caucas
(U.R.S.S.); California; Texas;
Idaho (S.U.A.). In RornAnia a
Lost intilnit in uncle nisipuri argiloase
otnangiene i badeniene Is Alunu
$i Colibai - Depresiunea GeticA.
Wewhitul prezintil interes 1tiinifimineralogic.
Wolastonit (engl. wo1asoniie): sihicat
din grupa inosiiea%ilor.
CaSiO3 = silicat do calciu.
Denumirea mineralului proviuc 1e
la numele chimistului englez W.
Wollaston (1766-1828).
Sistem do cristaUzare: triclinic.
Mod do prezentare: rar sub forinil
de cristale tabulare; Lrecvent In

Pig. 457. Crishzl do z'olastonil.

Fig. 458. Wolaztonit acicular.

WOL4STONiT

Cond4ii de formare: mineral caracteristic metamorfismului do contact ce afecteaz roci carbonatice;

in roche afectate do metamorfismut
regional do joasA prosiune.
fldsptndirc qi utilizdn: Pdurea
Neagr (R. F. Germania); Bretagne
(Frai4a); Chabas (Medc) Pargas
(Finlanda); Italia; Wilisboro New York, Cristmore - California
(S.U.A.); Argentina; Suedia; Minu-

269
sinsk, Turinek (U.R.S.S); Ceho
slovacia; Jugoslavia; Turcia. In
Romnia este tnttlnit In zona do
contact a magmatismului hanatitic
la Ciclova Romn&, Vata do Jos,
Mita Bihor; mai apare Ia Turcoala
si Rjtzoare.
Wolastonitul este folosit ca liant
pentru abrazivi, in industria refrac
tarelor, Ia prepararea vopselelor, in
agricultur Ca amendament etc.

Zineit (engi. zincite): oxid.

ZnO - oxid do zinc
Denurnirea mineralului este (probalil) do origine francez: zincite
Sistem de crisgalizare: hexagonal.
Mod de prezenare: foarte rar in
cristalo; do regul apare sub form
do agregate granulare diseminate sau
sub forni do mase compacte. Este
colorat rou oranj sau rou Inchis.
PrezintA mai multe varieti in
funcie de uncle olemonte pe care
e conline ca Mn, Fe etc. Aa slat:
tefroitul (gri), franklinit (negru)
Propriotdi fiziee: durita1 4-4,5;
gr. sp. 5,2-5,7; clivaj bun, transparent Cu )uciu slab adamantin;
urm rosu-oranj, solubil In H1.
Gond4ii de forrnare metasomatic do
contact, rnai rar in flloane hidrotarrnale, asociat on caloitul (zincitul
cristalizind ulterior ealcitului). a0 =
2,032; na = 2,048; (+); RX' (d,
1) = 2,459 100; 1,623 100; 1,491
100; 1,373 100.
Rd8pindire fi utilinlri: Franklin,
Ogdensburg, Sterling Hill - New
Jersey (S.U.A.); Olkusz (Polonia);
Zaravezzo - Toscana (Italia); Almeria (Spania) ; Argentina; Pakistan.
Zincitul este considerat ca surs
major de zinc.
Zinnwaldlt (engi. zinnwatdite) silicat
(filosilicat).
(K, Li, FeoF, Al) (F, OH)2(A1Si8O10) =
silicat do aluininiu, litiu ji potasiu.
Denumirea xnineralului provine do
la localitatea Zinnwald, Saxonia.
Si.tem de cristalizare: monoclinic.
Mod de prezentare: cristale tabulare

sau lamelare, fine, bine dezvoltat

sau In ruase soizoase; colorat verde
Inchis, negru, cenuiu san gri brun.
Prin alterare li insuqte uncle
calit5i asemntoare oaolinitului.

Fig. 459. Zinnwaldit In man soizoase

(Zillertal, Austria).
ProprieIdi /izics: duritate mica 2,43,5; elastic, gr. sp. 2,97; clivaj
bun; transparent Ia translucid cu
luciu sticlos Ia sidefos; urma alb;
insolubil In acizi; birefringena
0,031-0,032;
x = 1,541-1,557;
y = 1,571-1,585;
z = 1,5731,588; (-); 2V = 10370 ; RX:
(d, I) = 9,80 80; 3,29 100;
1,98 60,
Condiii de formare: in uncle pegmatite ji graizene, ca produs al
pneumatolizei acide.
Rspindire fi utilizdri: Cornwall
(Anglia);
Groenlanda;
Alaska
(S.U.A.), Zinnwald - Erzgebirge (R.
F. Germania).
Zinnwalditul este considerat ca surs
minorS de litin.
Zircon (engi. zircon): silicat (neso
silicat).
ZrSiO4 = silicat de zireoniu.

z1Rcor

Denuniirea rnineralului piovine de

la cuvintul arab zar-gun = culoare
aurie.
Sistern de cristalizare: tetragonal (In
prisflhc bipiramidale).
Mod de prezenl.are: prismatic, in
cristale bipiramidale, incolor Ia galhen, rou, brun, gii sAu verzui.
De reguld apare in granule.
ProprieMfi fizice: duritate 5-6;
gr. sp. 4-4,8; dlivaj satisfAcAtor,
uneori nedistinet; sprtur concoidal Cu aspect gras; transparent
sau translucid cu lucin adamantjn.
BirefringenIi mare; no = 1,9241,960; ng = 1,968-2,015; (4-); 2V
= 1.0 RX: (d, I) = 3,30 100
4,4 3 50; 2,53 50. Radioactiv
coniiiind thoriu i uraniu pin Ia
l% jar hafnlu pink Ia 20%. Insolubil,
greu fuzibil ji flu este atacat de
acizi.
Condiii de formare: mineral accesoriu tipic al rocilor inagmatice
acide i al celor metamorfice reztiltate din metamorfozarea acestora;
remafliat In aluviuni i alte mci
sedimentare, in pegmatite qi roci
metarnorfice de contact.
R&epindire fi utilir4ri: in roci inagmaLice acide, In roci mctarnorfjc.e
si in roci sedimentare (remaniat).
Cristale marl au fost intilnite In
uncle dapozitc eluvionare din Maura (Sri Lanka) i In pictriurile
aurifere din Ural (U.R.S.S.); in
nisipurile de plajA din Australia,
Brazilia, Florida; in roci eruptive
acide in Norvegia i Suedia. Mai
este chat In Argentina; Peru,
Cehoslovacia; Frana, R. D. GermanA; Afghanistan; Turcia, H. P.
D. CorceanA. In Romnia adesca
este Intilnit in aluviunile: Dun5rii,
Murelului, Argeului (la Meriani),
Bega (In Zolt si Jupineti), Crilului
Repedo (In I'oicni Bologa). Mai
apart in uncle roci snagmatice acide,
In skarne, pegmatite 9i micaisturi,
respectiv Ia Triegova, Crijma, HAzoare; in granitele de Pricopan,
Grcci i lacubdea!; In zona magmatisrnului ncogen: Oa, GutAi,
Tihlct, i3irgIIu, CAlimeni, Harghita.

Zirconul este o importantA sursit de

zir-conju, hafniu i thoriu. VarieU4ile
transparente i frumos colorate sint
folosito ca pietre prelloase. Mai
este folosit in industrlilo: cArAmizior
refractare, emaiturilor albe Vi yapselelor rezistente, fabricarea ercuzetelor refractare, adsos In sticla de
cuar% necesarA laboratoarelor cc IttcreazA cu temperaturi inalte etc.
zI

Fig. 460. Crislal de zircon.

Fig. 461. Zircon in rneamorftt

(S. U.A.).
Zoizit (engL zoisite): silicat (sorosilicat din grupa epidotului).
Ca2A13(Si301 ) (OH) = silicat hidratat de aluminiu i calciu.

ZOIZT

265
Denurnirca minerahilui provine de
Ia numele baronului Zois von Edelstein (1747-1819), care 1-a identificat ca mineral.
Sisiern de c,'iaUzarc rombic (ortorounbic).

Fig. 482. Cristal de zoizit.

Mod de prezentare: cristale prismatice alungite, striate dupil fetele
de prismA, de regula cu terminajj
bru Le. Adesea as prezintA in granule
nereguiate, agregate fascicuhare si
mace cristaline compacts. Este colarat alb, athastru, verde pal, rot sau
violet. In funcie de colorit prezinj mai inulte varietAi prmtre
care: iidi (rot), tan.zanit (athAstruiviolet), tawsoniE (verzui pal). (v.
P1. 64, fig. 4).
ProprieiAfi fizice: duritate 6-6,5;
gr. sp. 3,3 elivaj pinacoir.Ial distinct;

transparent en tuctu sticlos; irisolubil

In acizi. Tanzanitul poRte fi oh4inut
artificial prrn tncttlzirea lentA a
zoizitului verde la 380C. Birefringena 0,004-0,008; x = 1,685 1,705; y = 1,688-1,710; z
4,697
1,725; (+); 2V
060; RX:

(d, L)
2,703 100; 2,869 100;
1,615 80.
Condi#i de formare: In roci metamorfice (eclogite, granulite i In
uncle gnaise); In intruziuni hidrotermale asociat cii sulfuri; ca produs
de alterare a phagioclazilor cu Ca
(saussuritizri) din roci extrusive,
nlai nar in roci metamorfice de contact.
Riispindire i uUtizri: aparilii miii
insemnate chit citate in Austria;
Wyoming (S.U.A.); Ural (tJ.11.S.S.);
Tanzania; Kenya. Tulitul eats intilnit in uncle depozite de mangan
din Norvegia la Telemark; In Carolina i Tennese (S.U.A.); la Vipiteno
(Itch). In Romnia eats intilnit
in fundamentul cristalin iii Carpaior Orientali si Moridionali, MunIii
Apuseni i Dobrogea de Nerd; In
corneenele ji skarnele banatitelur la
Moldova Noun, Ocna de Pier, Viadeasa, Drocea, Macin; miii nar apare
in aluviuni 1 uncle roci sedinientare
psanutice.
Zoizitul este folosit ca piatrA semipre.ioas, In lucrri ornamentals,
ca sursa a unor metals rare (clad Is
coniune).

BIBLIOGRAFIE

Bratia Viore,: Ziedmintek nemeudifere din Romdnia. Editura tebnic,

Bucureti, 1967.
Charles W. Chesterinan,: The Audubon Society. Field Guide to North American Rocks and Minerals, New York, 1978.
lanovici V., Stiopol V., Constantinescu Em.,: Mineralogie. Editura didactica
i pedagogic, Bucureti, 1979.
'i1astaean Gb., Mastacan 1.,: Mineralogie, vol. 1 ji II. Editura tehnica,
Bucureti, 1976.
Mielea I., Bleahu M.,: CrLstatele Romdniei., Editura sport-turiam, Bucureti,
1977.

Pbrvu G., Mocanu Gb., Hibomvschi C., Grecescu A.,: Roci utile din Romdnio.
Editura tehnieb, Bucureti, 1977.
Petruuian N., Cure de zdcdrninte, Institutul de petrol qi gaze, Bueureti.
Rclulesou D., (1981): Petrologic magmatich si mekimorfied. Edit. Didactic
i Pedagogich.
Simon and Schuster's,: Guide to Rocks and Minerals. New York (1979);
Troger W. E.,: Optishe Beetimmung der gesteinsbildenden Minerale. Vol. 2,
Stuttgart 1967.
Webster's: New International Dictionary of the English Language ad. IT,
Londra, 1968.
Lexicon. Geologie, geografle, mine, petrol, vol. I i Ii. Editura tebnic, Bucurelti,
1977.

INDEX ALFABETIC
cu sinonimii i varietji de minerale 5i roci

Acantt (v. argenlil) - 50

Aernit (v- egirin) - 138
Acvamar[u (v- beril) - 66
AgarnnIoIit (v. pirofulit) - 212
Agat (v. calcedonie) - 87
Agmatit (v. nigniatit) - 190
Alaba8t.ru (v. gips) - 150
Mbcrtit (v. asfali) - 54
Alexandrit (v. erisoberil) - 113
Alurgit (v. muscovit) - 19,o
Amaonit (v micro.cin) -189
Ambr4 (v. chihlimbar) -100
Amesit (v. clorit) - 105
Amatist (v. cuai'i) - 116
Anatexit )v. rnigmalil) - 189
Andezin (v. albit - 29
Antirnoniu (v. stibiu) - 241
Arsenopirit (v mispichol) - 191
Asoanit (v. beDtonut) - 65
Asfahit (V. aslalt) - 54 Aventuria (v. cuar) - 116
Ballas (v. thaniant) - 125
Bastit (v. bronzit) - 77
Bergalit (v. taniprouir) - 176
Bertierin (v. chainozit) - 99
Beyrichit (v. milleril) - 191
Bittersalz (v. epsoniii.) - 136
Bert. (v. diarnant) - 125
Brama]it (v. illit) - 169
Br"ci" vuleanicS (v. aglonierat)
27
Breunorit ('v. niagne',.it) - 184
Buorgerit. (V. turmalin) - 251
Bytovnit (r. albit) - 28
Caaican (v. melanlerit) - 188
Calamina (v lieroimorfit) - 164
CoIcotricht (v. cuprit) - 119
Carbonado (v. diamant) - 125
CarneoL (v. calcedonie) - 88
Chaille (v. silicolit) - 284
Chert (v. ealcedonie) - 87, 234
Chesylit (v. aurit) - 60

Chiastolit (v. andaluzit) - 35

Chi] (v. bentonil) - 65
Cipolin )v. inarrnur) - 187
Citrin (v. cuar) - 116
Cleiofnii )v. b1ondi - 69
Clivelandit (v. albit) - 28
Crernene (v. calcedonie) - 88
Crocidolit (v. riebeckit) - 220
Crysopras (v. calcadonie) - 87, 88
Dannemorit (v. ouxnmingtonit) 118
Demantoid (v. andradit) - 36
Dialag (v. augit) - 55
Dialagit (v. augit) - 55
Diatomit (v, silicolit) - 233
Dicrjt (cordierit) - 109
Diorit euart.ifcr (v. diorit) 128
Doleril (v. bazalt) - 63
DraviL (v. turmalin) - 251
Elbait (v. turmalin) - 251
Eleolit (v. nefelin) - 197
Embrichit(v. miginatit) - 189
Enierit (v. rnonazit) - 192
Eucolit (v. eudialit) - 188
Ferornuscovit (v. muscovit) - 194
Ferosalit (v. diopsici) - 127
Fibrolit (v.sillirnanit) - 231t
Floridine (v. montmorillonit) - 193
Fuebsit. (v. muscovit) - 196
Gabnil (v. spinet) - 238
Gaize (v. ailicolit) - 233
Gastaldil (v. ghiucofan) - 153
Gigantolit. (v. cordierit) - 110
Gilsonit (v. asfaltit.) - 54
Giobertit (v. magnezit) - 186
Gonardit (v. riatrolit) - 196
Graharnil (v. asfattit) - 56
Grosular (v. granai) - 156
Gruss (v. itrenit) - 46
Gumbrin (v. snoutmorillonit) - 193
1-Idiotrop (v. calcedonie) - 87, 88
lielmint (v. einoolorit) - 102

270
}ieixhnerit (v. ferberit) - 141
flialoclastit (v. bazalt) - 63
Hiddenit (v. spodumen) - 289
flidrargilil (v. gibbsit) - 150
rgnimbrit (v. cinerit) - 401
Ilmenorutil (v. rutil) - 224
Iiabrit (v. euarit) - 117
JadJ(v. jadeit) - 171
Ssp (v. caicedonie) - 87
Jasp rocS (v. silicolit) - pag 233
Jaspilit (v. i1ico1it) - 233
Keffkelit (v. bentonit) - 65
Kersantit (v. lainprofbr) - 175
I<ianit (v. disten) - 129
Kunzit ('v. spodunsen) - 289
Labrador it (v anortozit) - 40
Lavrovit (v. diopsid) - 127
Lawsonit (v. zoizit)
265
Leptoclorit (v. don't) 105
Lruchternbergit (v. clinoclrit.) 102
Leucodiorit (v. dionit) - 128
Leucosafir (v. corindon) - 110
Liddicoalit (v. turmalin) - 251
Lidian (v. silicolit) - 233
Lievrit (v. iLvait) - 170
Manjac (v. asfaltit) - 54
Marganit (v. beril) - 66
Manialit (v. scapolit) - 227
Macmath (v. bend) - 69
Mclanit )v. andradit) - 36
Mejonit (v. scapolit) - 227
Melafir (v. diabaz) - 124
Melillt (v, alcermanil) - 28
Meniit (v. silicolif) - 234
Mesodialit (v. eudialit) - 138
Mesolit (v. nairolit) - 195
Micaist (v. sist cristalin) - 244
Micrit (tr. calcar)
80
Minrta (v. Jamprofii) - 176
Mfrabilit (v. glaubeiit) - 152
Monchiquit (v. Iamprofh) - 476
Moonstan (v. adular) - 26
Naldildm (v. montmonillonit) - 19
Natrona (v. trona) - 249
Nebulit (v roigniatit) - 190
Nefnit (v. actinlot) - 25
Neinalit (v. brucit) - 78
Nignin (v. rutil) - 224
Niohit (v. Cohumbit) - 107
Octaedrit (V. anatas) - 34
Odontolit (v. turcuaz) - 251
Oligist (v. heinatit) - 164
155
Onegit (v. goetllit)

Onix (v. calleedonia) - 87, 88

Oobiomicrit (v. calear) - 85
Oobiosparit (v calcar) - 85
Oomicnit (v. calcar) - 85
Oosparit (v. calcar) - 85
Opalit (v. silicolit) - 233, 234
Ortit (v. aUanit) - 29
Ortoclonit (v clonit) - 405
Ortognais (v. gnais) - 154
Ottrelit (v. clonitoid) - 105
Pagodit (v pirofihit) - 212
Palagooit (v. cinenit) - 101
Paragnais (v. gnais) - 154
Paragonit (v. unuscovit) -194
Pennin (v. clorit) - 105
Perielin (v. athit) - 29
Picotit (v. spincel) - 238
Piroelastiti (v. cinerit) - 101
Pirop (v. granai) - 156
Pistaszit (v. epidot) - 135
Pleonast (v. spinel) - 288
Porcelanit (v. cineiit) - 101
Pras (v. caicedonie) - 87
Puasiolit (v, crdienit) - 110
Predazzit (v. marmura) - 187
Proclonit (v. clonit) - 105
Propi]it (v. augit) - 55
Przibramit (v. blenda) - 69
Radiolarit (r silicolit) - 232
Raucirtopas (v. eivar) - lAS
flriibin (v corindon) - 110
110
athr (v cotindon)
Sgerit (v. rutil) - 224
Salit (i. diopsid) - 127
Sardonix (sr. caleedonie) - 87, 88
Scnirnbit (v. nagyagit) - 196
Scorsalit (v. Jazulit) - 177
Secanianit (v. cordierit) - 409
Selandonit (v. glauconit) - 153
Sericit (v. muscovit) - 1.94
Sfalerit (v. blend) - 69
Shouckinit (v. essexit) - 138
Shoitit (v. trona) - 249
284
Silexit (v. silicolit)
Smarnid (v. beril) - 66
Spar-it (v. calcar) - 85
Spessar.tin (v. granai) - 456
Spongolit (v. silicolite) - 233
Steatit (v. talc) - 25
Stihuit (v. stibin.) - 241
Stilbit (v. desmin) - 128
Stuvenit (v. rutil) - 224
Succin (v. chihlimbar) - 100
Tantalit (V. Colurnbit) 107

271
Tanzanit (v. zoizit) - .65
Termonatrit (v. trona) - 249
Tlieralit v. essexit) - 138
'J)jjjjt (v. zoizit) - 264
J'itani). (v, sfen) - 230
11T fl t (v. diorit) - 129
Topaz oriental (v corindon - 110
36
Topazolit (v. andradit)
Tripoli (v. silicolit) - 233
Troctotit (v. gabrou) - 147
Troostit (V. Willemet) - 259
Tuf vulcanic (v. cincrit) - 101

Tungs Lit (v scheelit) - 227

Turingit (v. clorit) -. 105
Uratit (v. hornblcnda - 167
U.yarovit (v. granai) - 156
Uvit (v, turmalirta) - 251
Vezuvit (v. bazanit) - 64
Violan (v. diopsici) - 127
Vogesit (v. lamprofir) - 175
Wernierit (v. seapolit) - 227
Wurtzit (v. b[enda) - 69
Xenotit (v, bazat) - 63
Yteibit )v. gadolinit) - 148

Tchrioredactov: MARILENA DAMASCHINOPOL

Coli do tipar: 17; pug. plane GIL
Bun do tipar 7.01.1983
Intreprindorea Poligrafica ARTA GRAFICA +
Calea erban Vodfi 133-135, Bucueti
Republica Sociali8tfi Rumania
Corn. Ne. 640