X-.

- 1/ESPHE
1)1:11;INEA SI 7A(1,\AILYITLE

PETROLULUI
IN GENERAL SI PARTICULAR IN CARPATI '

Discus de receptiune la Academia Romana

DE ,;

GR. COBALCESC1T
revezut,0 ornat: cu figurl.
t )11.41 ktc

RESPUNSUL
D-ii(/ h. BRANZA
.11Pnihr,f ftl ikodemiei, Roma*, Profe,:or l(r rfrieersitote(r din
Ifiteurett etc.
Ambele °tile in siedinta Aeademiei din 20 Marte 1SS7,

I A ti I. .

N!at,ionala Stracp Alecandri."

1 8 8 7. kr

www.dacoromanica.ro
 RESPIIE
ORIGINEA I ZACAMINTELE

PETROLULBI
IN GENERAL $1 PARTICULAR IN CARPATI

Discurs de recepVune la Academia Romana

DE

R. MALUKU
revezut si ornat eu figuri.
Ur mat de
RESPUNSUL
D-lui 1). BRANZA
Mem6ru al Academiei Ronuine, Profesor la Universitatea din
Bucuregi etc.
Ambele eetite in fi edinta Academie! din 20 ilIarte 1887.

1A I.
Tipografia Na-Oonala strada Ateesandri.
1 $ g 7.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE ORIGINEA SI ZACEMINTELE
PETROIAULITI
IN GENERAL
SI PARTICULAR IN. CARPATI.
DISCURSt DE RECEPtrUNE LA ACADEMIA. ROMANI
de
Gr. COBALGE5CU.
Cetit iii edinta din 20 1Vlartie 1887.
ILT4TRI DOMNI qI COLEGI,

I.
Motive le ce ait atras asupra mea bine-
voitOrea atentiune i sufragiile Domniilor-
VOstrei nu ail putut fi altele, neap6rat, &cat
dorinta vie ce ati avut de a r6sp1ati cu pri-
sosinta nisce modeste si1in, facute in scop
de a se elestepta in 16ra mistra spiritul cul-
turei sciintilor, cat si intentiunea de a da
o importanta urradrirei studiilor geologice, a-
supra soluluf nostru, studi, pe care intempla-
rea le-a Meat a fi incepute de mines
De aceia, luand cuvIntul pentru prima da-
ta intiacest templu al sciintelor si al lite-.
rilor, cel ma inalt din ate s'ati dada
-pentru cultura romana, si, in suilet plin de
de doliti pentru perderea regretatului barbat
Anastasie Fau, ce a parasit acest ilustru

www.dacoromanica.ro
2

cerc pentru. eternitate, am crezut ca nu pu-

team r'espunde mai bine la asteptárile, nici
interesa mai mult atentiunea Domniilor-VO-
stre, deck luand drept tesa un subiect din
domeniul acelor studii, causa a inaltei onori
cu. care ati. bine-vrut a m'e distinge.
Am ales, spre ace'stat un object ce mi s'a pa-
rut de o mare insemnatate din punctul de vedere
economic al terei nOstre si de mare interes
tot-deodatti si din punctul de vedere al sciintei.
Acest object este petrolul.
In adevèr, cestiunile ce privese acest pre-
tios mineral sunt importante, din ori care din
ambele puncte Oise, ar fi el considerat. Dach
cunoscinta tariMurilor in care el se pike afla,
daca indiciile ce ne permitil sa recum5scem
presenta sa in ' sol i sa-1 urmilrim in adan-
cime, sunt de o mare utilitate, spre a ne di-.
rige in exploatarea sa, insäi ac6sta, presenth
a sa in pamint aredidi cestiuni geologice de
cea mai fundamentala online.
§i aceste cestiuni de ordine sciintifica ne
sunt impuse, spre a fi resolvate, nu numai
de esigentele sciintei, dar Med si de nece-
sitatile de ordine practica ; ccI, de la solu-
tiunile ce vom da problemelor sciintifice, a-
tarna si stabilirea preceptelor dupre care tre-
bue a ne conduce spre inlaturarea dificultà-
tilor ce se presintil in aplicatiune. i in a-

www.dacoromanica.ro
 3

cest subiect, cat si in tOte acele ate in-

teresOzii spiritul uman, sciinta domin ces-
tiunile de ordine practica, precum i ordi-
nea morala domineza, in consciinta 'Astra,
ordinea materiald.
Dar mai virtos, in subiectul nostru, pre-
ceptele necesare practicei sunt atat de strins
legate, atat de dependiny de rOspunsurile ce
astOptä sciinta la intreba'rile sale, in cat, im-
brAtosand cu spiritul in tOte partile sale a-
cest subiect vast i complicat, am v'ezut ca,
nu putem face mai bine, spre a isbuti de al
desfasura in tot complexul sen, ca nu putem
afla un alt punct central catre care s'a vie a
convergi numerOsele fapte constatate de in-
.

vesfigatorT, dectit intrunind tele aceste fapte

in jurul unel din_ cele mai primordiale cestiuni
sciintifice, asupra cestiunei de origine a mi-
neralulni combustibil ce constitue subiectul
tesel nOstre.
Mai de demult, geologir, aprOpe toy, a-
tribuIaü originea petrolului la descompunerea
de materii organice vegetale i mai. ales a-
nimale, cuprinse in straturf formate de lagune
glodOse. Nu credem necesar de a combate
in mod special acosta credintd de alta data,
ne va fi suficient de a face a se vedd, din
expunerea couditiunilor de zacere si a feno-
menelor ce insotescil presenta petrolului in

www.dacoromanica.ro
4

phaint, c pretinsa ipotes'a a originei organice

a acestui mineral nu Vote da respunsuri la
intrebririle cc suntil puse de aceste conditi-
uni i fenomene.
Ide'ea despre originea plutonica a petrolu-
lului este indestul de noua'. Ea a luat insä
consistentd numai in urmarea unor studii
moderne fOrte importante, dar relative la ces-
tiuni afidtOre In domenii ce nu p'arOari a avea
legAtura cu acest mineral. Afirmarea sa fu
o consecintd a cercetdrilor fa'cute de Care
Sainte-Claire Devi lle asupra fumarolelor e-
mise de vulcani, ale acelor fiicate de Clifton
Sorby asupra constitutiunel rocelor eruptive
si a genesel elementelor minerale ce ele
cuprindti, ale acelor executate de &are Dau-
brOe asupra constitutiunei raeteoritelor, mase
fragmentarii cosmice, care atrase pe pdmint,
vim). frequent a cgdO pre el, .precum in fine,
si in urma resultatelor capetate de chimisti
spre esplicarea modului de formatiune a mul-
tor dintre mineralele ce se afla' in rocele e-
ruptive.
Resultatele aduse in sciintä de aceste in-
craft' geniale, ail modificat profund ideile geo-
logice anteriOre. Ele nd-an. luminat mult mai
clar asupra causelor vulcanicitatei terestre
intinzOnd inteun mod neasteptat cunostintele
nOstre asupra constitutiunii interne a globu-

www.dacoromanica.ro
 5

Iu nostru, ne-a adus la o conceptiune mai

justa si mai amarunta, asupra actiunilor ce se
petrecii actual in sinul seu, cat i asupra di-
verselor procese petrecute in timpul forma-
rei scOrtei sale, cand suprafata sa fluida, per-
zend din caldura, a inceput a se slei si so-
Edifica.
Aceste marl resultate ati influentat
deile ce aveati geologii in privirea originei
organice i sedimentare ce se atribula petro-
lului, puindu-le, de'nteiti la indoiaM, si restur-
nandu-le apoi cu totul. D-16. Mendelejef ')
a fost cel dintalu, care printr'un important
memoriti, avtt curajul de a erige teoria ori-
ginei phitonice sati eruptive a mineralului ce
ne, preocupa. La acesta teorie se alipira de
indata D-nif Abich 2), Heurteau si apol
d-1. Rigley geolog american, impreunä cu cea
mai mare parte dintre geologi. Noi insine,
in urmarea obkrvatiunilor ce am facut in
Carpati nu putem ft de alta .parere.
Cadrul ce ne restringe nu ne permite a
face, nici in prescurtare, o espunere a felu-
ritelor lucrari ce am mentionat, si mai pu-
tin inert de a da a analisa, cat de succincta,
1) Mendelejef, tber die Elasticitat der Dampfe, Petersburg.
2) Abich. Ueber die Productivitat u. die Geolog. Verhalnisse
der kaspische Naphta Region. laird). der k. k. geologis-
chen Reichs anstalt, 1869. I Heft.
3) Heurteau. Annales des Mines. Mern. sur les gisements de.
petrol etc.

www.dacoromanica.ro
6

despre continutul publicatinnilor in care ele

sunt cuprinse. Ne vom mrtrgini numal. de
a semnala chteva dintre resutatele ciipkate, pre
acele, ce suntd relative la obiectul ce ne pre-
o c upd.
Din studiile filcute intre 1854 s 1866 a-
asupra constitutiunel fumarolelor emise de
Vesuv, de Etna, de Santorin si de Strom-
boli, in timpul eruptiunilor ce ad avut loc
in acest period, studil, ale chrora resultate ad
fost recunoscute apoi si prin cercethrile fh-
cute de d-nii Fougu6, Thielmann, Reiss si
Wolff asupra vulcanilor Europei sad al Ame-
ricei, resulth eh eruptiuMle vulcanice nu se
datorescd. introduceril :Tel de pe suprafata
teresträ in interiorul masei topite a phmin-
tulul, uncle, transformiindu-se in. vapor"' si a-
mestechndu-se cu acestä mash topith, ar
impingö-o apoi, prin expansiunea sa, in ea-
nalele vulcanice , dar eh, gazurile si aburil ce
reLlicil lava sunt continute in chtimi enorme,
si in stare de solutiune, in insi masa to-
pita din interioral globulul; ch, prin progre-
sul re'cirei el seculare, ele devind libere, si a-
poi, prin elasticitatea lor, aceste gazuri dad
nascere la tOte fenomenele ce se arath in e-
ruptiuni.
In adevèr. fumarolele ce se degag6za din
lavh, in apropiere de orificiul vulcanic adecd

www.dacoromanica.ro
 7

pe cdnd ëa presintil temperatura cea mai

inaltd, sunt constituite din cloruri alcaline si
mai ales din cloruriti de sodiil, din clor, si
chiar din oxigen, separate, adicii in stare e-
lementard, si care stint dar, mentinute sepa-
rate, si in lava, prin excesiva ei temperatura.
Deci, in ac6stit stare de reciprocä indepen-
dentd se aflä solvite aceste gazuri si in masa
interna a globului. Inse, studiul fumarole-
lorü ne aratd i alte fapte care sunt in o
mare legatura Cu obiectul ce ne ocupd.
'Departandu-se de punctul de emisiune, a-
adicd dupd ce lava a mai perdut incd din
temperatura sa, e'a emite clor, idrogen si
sulfure, inse, imediat dupd esirea lor aceste
gazuri se combindzd intro ele Fi t i se oxize-
n6zd prin contactul lor cu atmosfera. Fu-
marolele, la asemenea distanta si tempera-
turd, sunt constituite din acid cloridrie, din
acid sulfuros i mai cu s6rnri. din aburi de
apa caril formai-I, 990 pat* din masa lor
totalii, fapt important, cad ne arata enorma
ditime de idrogen, ce lava si, prin urmare,
masa internd a pamintulni cuprinde in sine.
Mai apoi and lava s'a recit intru atitta,
incdt fumarolele, in momentul esirei bor a. o
temperatura mai mica de 3000, aceste Cu,
prindti i cloridrat de amoniac. In acest cas
dar, se degagaza si azotul care combinan-

www.dacoromanica.ro
8

du-se cu o portinne din idrogenul si clorul

r'emas incii in lava pena in acest moment,
formdza acdstã sare volatila. i mai depar-
te de orificiul -vulcanic, undo famarolele a.
o temperatura numai de OW, ele cuprindii
inca aburi de apa in catime considerabild,
dar pe MITA aceista. idrogen sulfurat i acid
carbonic, aratand, ea' si carbunele continut
in lava a inceput a se combina cu oxigenul
atat din e'a cat si din atmosfera. In fine, la
o temperatura mai mica de- NO°, famarolele
cuprindii numai acid carbonic.
Cand se intimpla insa ca lava, mai ina-
inte de a se feci ea totul, fapt fOrte impor-
tant pentru cestiunea de origina a petrolului,
este aparata de contactul aerului, precum
advine atunci Land curentul, intrand, in ma-
ma, inaintka pe subt apa, saü cand curge
prin canale suterane, 6a, intru cat este pr'ea
ferbinte, in loc de acid carbonic, emite de'n-
táiü idrogen, i mai apoi idrogen carbonat
in mare Mime, amestecat numai cu putin
acid carbonic. Acest fapt ne aratii la randul
Era. ca idrogenul lipsit de contactul aerului
nu se pOte constitui in apa, decat in mica
parte, si astfel el se combina en carbu-
nele care in lava era mai inainte in combi-
natiune cu ferul. In fine, odata cu emanatiu-
nca idrogenului carbonat gazos, lava, impre-

www.dacoromanica.ro
 Q

jurul oficiulur prin care ese acest gaz, se a-

copere de idrogen carbonat licuid, de adeva-
rat petrol, materie ce se recum5sce u§or, prin
,odiirea sa cat i priu cele-lalte proprietati ce
presintd.
Acest din urma fapt fusese constatat inca
de mult, de catra Dolomieu, Buell, Ferrara,
Hoffmann, Poullet Scrop §i alti geologi, cu
mult mai inainte de studiile lul Sainte-Claire
Deville; inse pe atunci, presenta petrolulul
in lava se atribula la alta causa, la trecerea
lave prin materii organice, causa imposibila
de admis astacli, dar admisibila de ideile ce
dominall pe atunci in sciinta §i intre care
una principala era acee'a pe care am mentio-
nat'o, Ca eruptiunile vulcanice se datorescil in-
troductiunei iipei marine, i prin urmare si a
substantelor organice cuprinse in 'ea, in masa
topita a pamintulfif.
Pre de altà parte, studiile d-lui Daubr6e
asupra meteoritelor colaborara la confirmarea
resultatelor la care conduaail studiile lui
Sainte-Claire Deville.
Daubree 1), dupa ce analisa i fácii i alte fe-
lurite experiente asupra meteoritelorii, recu-
noscii ca unele dintre ele, pe care le numi
Olosidere sunt, in intregime, constituite nu-
mai din fer in stare metalied, altele, in care
1) Daubrde, Etudes sur les meteorites

www.dacoromanica.ro
10

ferul formezd numai un burete in cavitdtile

cdruia sunt cuprinse materif petrOse i pe care
el le'-a numit sisidere; altele numite spora-
dosidere care stint formate, din contra, dintr.o
masa petrOsd cu cavitatile implute cu fer.
0 patra catezorie care presintd o constitu-
L

tiune analOga en lavele vulcanice moderne

precum sunt unele lave vèrsate de Etna, de
vuleanil Is1ande lnfine
i ai Zelandel-Noild.
asiderele constituite puma' din eArbune, din
cdrhureturl si din materil petrOse in care nu
se aid metal liber i dintre care unele pre-
sintd faptul important, constatat de catre d-nii
Sorby si Tschermack. c in constitutiunea lor
intrd materii steclOse cu stratura fluidald,
tocmai ea in rocele trachitoide terestre.
In bite meteoritele ce cuprindil fer me-
talie. esistil nickel, eilte o data in propor-
tiunea de V5 la sutd, protosulfurd de fer sad
Traild, cdte odatd inconjuratd de. grafit ; sul-
furd de fer magnetic sad Pyroitinei. Fosfurd
de fer sad Scheibersit §i alte fosfurr, precum
si o mare cdtime de idrogen condensat in
poril feruluf. TOte, precum, se vede constail
numal iu materil neoxidate.
Un alt fapt important este incii acela
materiile petrOse din sporadosidere si sisidere
sunt Cele mai multe din grupa piroxenula
si mal cu sthnii din ace'a a peridotuluf; mai

www.dacoromanica.ro
 11

arare oil se vede in ele labrador i anortit.

Considerand apbi §i rneteoritele de natura la-
velor, suntem siliti a conchide cit meteoritele
sunt rod care nu diferii de acele emise de
vulcanil terestri prin elementele kr constitu-
tive, ci numal pentru cit sunt in general mai
grele, §i pentru ca cuprindii in mare propor-
tiune fer §i alte elemente neoxidate. Ce este
mai mult, asemenimea devine inert i mai
frapantrt, prin o experienta fa'cutii de Dan-
bree. In adever, topind pe de-oparte roci pe-
ridotice aruncate de vulcanii terestri, ear pre
de alta, meteorite din grupa sporadosidere-
lora, §i a sisiderelor el a capetat in ambele
casuri dup.a sleire, roci cu o constitutiune i-
denticii; apoi infierbintAnd rod terestre fos-
fatate in idrogen, ele se transformar4 in rod'
fosforate, asemenea meteoritelor.
Putem cugeta dar, citi meteoritele nu sunt
dectit fragmente din partea interda a line
planete asemenea piimentuluf care, recindu-se
solidificandu-se, a eclatat prin expansiu-
nea gazurilor pre care le cuprindea solvite
in 6a pre cand era in stare de fusiune, dar
care, prin recirea ei a. devenit libere. Com-
paratiunea devine inca i mai complet6, ciind
consideram ca, din studiile lui Sainte-Claire
Deville resulta* cit materiile topite din interio-
ml prunentului cuprindfi solvite enormele ea-

www.dacoromanica.ro
12

timi de gazurr care, devenind libere prin pro-

gresul, recirei masei interne, se acumuldzA
sub scOrta terestra, in parte amestecate cu
lavele, spre a produce fenomenele vulcanice.
Inse studiile fAcnte asupra meteoritelor ne
permitil de a face si alte deductiuni; i cea
mai importanta dintre aceste, relativ la suble-
ctul nostru, este cA masa topitä din pa-
mint, la Ore-care profunditate, cuprinde nu-
mai materil neoxidate, si mai ales, fer, car-
bune si idrogen.
In acleve'r, rocele plutonice terestre ce
sunt acide, adeca acele maT oxigenate, sunt
tot-odatá i cele mai usOre. In acestti casü
sunt scisturile cristaline care ail format scOrta
primitivd a globului prin r6cirea si sleirea
pärtei sale superficiale. Rocile eruptive basice,
adecA acele mai putin oxigenate, mai fern-
ginOse, si prin urmare mai grele, sant tole
eruptive si au esit, din sinul pAmintului in
urma acelor acide. Ele proviml dar de la
o adAncime unde oxigenul este in mai micA
cAtime, unde feral este mai abundant si unde
influenta atmosferei nu a fost nici odatA
simtitA. De asemene, trebue sA conchidem
CA cele de'nteifi gazuri, dupre cum arath stu-
diul fumarolelor, pre earl 16-a emis pAmin-
tul, a fost oxigenul i azotul ea mai pu-
tin solubile : ele ail constituit atmosfera, apoi

www.dacoromanica.ro
 13

s'a eliminat o parte de idrogen care, combi-

nandu-se cu o parte din oxigenul atmos-
ferek a constituit apa oceanica.
Dar rocele eruptive moderne se distingti de
acele vechi prin aceda ca ele sunt peridotice ;
§i basalturile vdrsate de vulcanii actual sunt
Inca i mai perioditice dead lavele ce le-aii
precedat. Ele sunt §i mai grele, caci den-
sitatea lor ajunge pdna la 3.41 i a Lherzo-
litului OM la 3.5, care este tocmai pondal
specific al meteoritelor sporadosidere din gnu-
pa eriplosiderelor i a oligosiderelor. Ele vinti
dar de la o addncirne mai mare decat ro-
cele anteridre lor. lnsa nici odata nu vinii din
sinul pamintului roil de pondul sporadosi-
derelor numite polisidere, a caror densitate
varidza de la 6.5 la 7.- Nici sissidere cu
pondul de 7.5 §i nici pre atata, rod de gre-
utatea olosiderelor a chora densitate se ridica
pdna la 8 &;i call, pe langa acdsta, contiml
numai materii neoxidate, i mai cu sdina fer,
carbune, nikel §i idrogen. Asemene materii
sunt dar situate nmlt mai profund in interio-
rul planetei nOstre.
Rocele basaltice sunt cu atata mai perido-
tice cu cat sunt mai moderne. Acest fapt,
care le asdmana cu meteoritele petrOse, ne
duce tot odata a cugeta ca exista in inte-
riorul globului nostru o zona topita de ma-

www.dacoromanica.ro
14

teril peridotice, unde oxigenul este in mica

proportiune. In adeve'r, de §i lavele peri--
dotice nu cuprindit fer metalic decat in prea
mica chtime, contint insa fOrte mult fer mag-
netic ce este un grad inferior de oxidare a
ferului; si, daca peridotul nu ne vine in mare
Mime la suprafata, ac6sta se intampla din
causa ca el, strabat'end materii mai avute in
oxigen, se transforma in calea sa, in mare
parte, in silicate mai oxigenate.
Pre langa aceste, este legitim de a con-
chicle, ca snbt zona peridotica a pamintului
exista, materii de natura polisiderelor 0 apel
urmaa acea massii cu totult neoxigenata con-
stituita numai din metale si mai cu s6ma din
fer aliat cu carbune si cu idrogen, asa pre-
cum sunt constituite meteoritele cele mai grele
numite olosidere, de ace6a 0 densitatea mij-
locie a panfentului este de 6, pre &and a
apel a rocelor sedimentare, a scisturilor cris-
taline si ale celor mai multe rod eruptive va-
riaz6 numai intre 1 si 3.
Cat despre deducerile ce putern trage din
aceste fapte in privirea origind petrolului, a-
cesta, fiind o carbura de idrogen, vedem ck
in sinul panae'ntului, exista in proportiuni e-
norme cele dote elemente ce-1 constituesc
0 care nu ast6pta cleat o temperatura con-
venabila spre a se combina, si care suntii.

www.dacoromanica.ro
 15

mai mult decal suficiente spre a forma cati-

mea de petrol atat de abundanta ce dram in
scOrta terestra, catime la care nu ar pute a-
junge nici odata rnateriile organice ce ar fi
putut exista in straturile sedimentare 0 de
care nu exista, mai adese off nici o urma,
nici in petrol, nici in cea mai mare parte din
terimurile petrolifere precum sunt, spre exem-
phi, mai tOte acele din Carpati.
II.
Ba cercetem acura daca conditiunile de za-
cere ale petrolului in sol permitii qi ele de
al considera ca o emanatinne plutonid, ca
o materie eruptiva.
Gisementele de petrol se aft in tarimuri
diverse§ii in regiuni intinse 0 numerese. In
Europa, ele se arata in Auvernia, in Lorena,
in Italia, Ungaria nord-estica, G-alitia, Buco-
vina, Romania, Dalmatia, §i in terile depen-
dente de masivul Caucasului. In Asia ele
se afla cu abundanta in Birmania §i in pro--
vinciile Chinel de la sud-est, ear in Ame-
rica, in Canada, Indiana, Ohio, Virginia yes-
tick Pensilvania, California, i Venezuela.
Pretutindeni, sorgintele de petrol suntii in-
sotite de emanatiuni de idrogen carbonat ce
dal nascere la salze sail vulcani de glod la
sorginti arzetOre, ades permanente, la munti

www.dacoromanica.ro
16

arcletorl si la alte asemene fenomene. Ele

suntii inch' insotitei de nu in tot-d6auna dar
fOrte ades, de ozokerit, de asfalt, chlar de Bare.
Se pOte inse clice, ca dintre tele regiunile
ace6a in care mineralul se arata insotit de
fenomenele cele mat numerOse i mai va
riate, mai frapante prin intensitatea lor ni,
prin urinare, de mail mare interes i mai ac-
cesibile pentru sciinta, ace'ea care, si in pri-
virea avutiel, se pOte considera ca cea mai
bine dotata, ad' produce anual peste 14 mi-
hOne eetolitri i presinta fantail! numerOse,
(Entre care unele saritOre, dalIi pe cli de la
150,000 Ong la 200,000 chilograme de pe-
trol, in curs de mai' multe lunl, acesea, care
se pCite dar considera ea o regiune tipica din
punctul de vedere sciintific cat si din acel e-
conomic, este regiunea ce inconjOra ea o bor-,
dura incretita basa enormel catene a Cau-
casulul.
Ac6sta puternica inalta catena cu direc-
i
tiunea de la vest-nord-vest catra est-sud-est,
se intinde din strimtOrea de Kertclu, de la
intrunirea Karel' Negro cu cea de Azof,
pena dincolo de Bacu in Marea Gaspica; i.
daca am proiecta pe o carta diversele tarl-
muri ce o constitue, ast-fel precum a facut'o
pentru prima data d-l. Moller la 1878, am
vede Ca structura el geologica i tectonica

www.dacoromanica.ro
 17

este forte regulath tFi de o mare simplicitate.

In mijlocul el se Mid o bandh de gneiss
strebhtut de granit ce forrnOzd pentru ea ca
un simbure central care urm6zA direcOunea el
generalh; eh, de jur imprejur, acOstd mash
centrala este acoperith succesiv de micacis-
turi §i alte scisturi cristaline, apol de depo-
site sedimentare jurasice, de thrimuri creta-
cel §i de Orimuri tertiare, care Ole, formOze
ca nisce inele eliptice din ce in ce mai
prelungite, cu cat sunt mai moderne §i. mai
esteriOre.
lush tOrimurile tertiare, cele mai moderne
cat §i. cele quaternare, se prelungescil fOrte
departe la apusul, la rOshritul §i la nordul
catenel, pe chnd la sudul ei, thrimurile ter-
tiare i cele cretacel se arath numai ca ni§te
insule in mijlocul celor quaternare. Roci
eruptive, altele decht granitul, strAbatii VA-
rimurile secundare sati tertiare inferiOre i se
arath in multe locuri din regiunea cuprinsh
intre Cura, Arax i Culmea Caradagulul. Pe
lAngh aceste, valea dintre ultima catenh §i
aaa a Caucasului este impluth, la vest, de de-
posite cretacei, tertiare §i quaternare.
Petrolul se afla pre doue bande paralele
ce urmOze pre la bash lungimea catenei, una
la nord, 'Oar alta la sud. C6a de'ntèiu constitue
dèalurile de la nordul catenel in tot lungul
2

www.dacoromanica.ro
18

el, ear a doila, dealurile de sud ; ultima inse

este- mult mai scurta, cad, de -qi incepe de la
Bacu, ea se termina inse la Poti, adeca, la es-
tremitatea orientala a Mare Negre.
Ambele bande petrolifere se intrunescil la
capetul est-sud-estic al Caucasului, spre a
se continua apol im.binate, de'nteiu in pe-
ninsula Apscheron §i dupa acOsta prin in-
su§i fundul Marei Caspice, pre dud, banda nor-
dica se continua singura, de'nteiu in peninsula
Taman §i apoi in acea de Kertciu, trecand
pe subt strimtOrea cu acOsta ultima numire.
Din peninsula Apscheron, impreuna cu zona
petrolifera, se prelunge§te o catena, sail mai
bine, un podi Bubmarin accidentat, ce se
continua pang, dincolo de Iörmul oriental
al marel yi o imparte in doile basinuri.
In adevera, dupa studiile facute de d-nil I-
wanschinzof qi Ulski la 1863 1), pe acest po-
di§ submarin, numal inteun singur loc, acel a-
flator intre peninsula §i intre treimea vestica
a marei, aceasta are o adancime de 924 pi-
ciOre engleze, adica de aprOpe 300 metri ;
ear catra, resdrit, fundul se redid, &Are su-
prafata apei pena ce, eke odata, trece mai
sus de nivelul el; ast-fel se formOza in-
sula Tscheleken la resarit, ear catra apus,
un archipel de stand. din care unele se inalta
') Ivanschinzof, Carte de la Mer Caspienne, 1863.

www.dacoromanica.ro
 19

pena la 12 piciOre deasupra mdrei. Dintre

aceste, cdteva Bunt constituite din quartzit cris-
talin, ear allele, dintr'un gres asemene Flys-
chului, inegrit prin materii IituminOse. La
nord de acest podis, marea ajunge la a-
dâncimea de 2947, e'ar la sud, la 3612 pi-
ciOre. Imprejurul archipelului de sta'nci pe
o intindere de 2600 metri patrati, ese din
marea clocotind jerbil de idrogen carbonat,
ear apa este acoperità penh' la o mare dis-
tanta' de petrol fare colore. Apoi, si in insula
Tscheleken forajuriIe ail constatat presenta
mineralului combustibil practiciinduse si in ea
mai multe föntâni sáritOre.
Acest podis submarin petrolifer se pOte
considera dar ca o prelungire a Caucasului
si mai cu sern'a a zonei IAA' petrolifere, care
zona, ajunge ast-fel a ocupa, pre un cerc
mare al sferei terestre, un arc de mai bine
de 2000 chilometri lungime, aded, aprOpe 170 .
Banda petroliferd sudicA, fOrte largii aprOpe
de Marea Caspica", cAci acolo se intinde de
la nordul peninsulei Apscheron si pinä la
gura Curei, este taiata de o alta zona petro-
lifera cu directiunea de la sad-vest cdtre nord-
est ce se intinde spre nord Ong aprOpe de
Sarato v. De asemene si banda nordica, in
peninsula Taman, este i ea Valeta de o alta
bandii cu directiunea de la vest-sud-vest cil-

www.dacoromanica.ro
20

tre est-nord-est, paralell prin urmare, cu ca-

tena Crimului.
Sorgintele de petrol, mai pretutindenl,
sunt situate in tgrimul cu paludine, t'Orim
dentic en acel de la Campina, Colibas, Mon-
teor i Govora din RomAnia. Ace le numai
de la nord de Tiflis, dintre Tilaw si Du-
schet, sunt situate in gresul cretaceti.
La extremitatea sud-esticrt a Caucasului in
marginea peninsulei Apscheron, se Malta' mun-
tele Babadag p*Ond la 11.000 picióre, purtAnd
pre spinarea sa deposite de alberesà. La-
turea sa räsàritn i c6a sudicA sunt fOrte
rApecli si aprOpe verticale. La basa acestei
ripl, se termmA sistema cu paludine, inse
subt ac6stil sistemA si in peninsulA, se vklit
depositele de alberesA. Aceste fapte sunt de
o importantA extremd, CACI ele ne aratit o
mare dislocatiune. Ele ne spunii cA, in una
din ridicArile Caucasului, in acea care a avut
loc dupO depunerea alberesei, adica cAtre
flnele epocei liguriane, s'a produs, de ambele
laturi ale catenei, ale o rupturA longitu-
dinalA, in urmarea cArora, saü Ca acesti munti
redicat cu o parte de alberesa ruptA
din ac6a ce4 inconjOrA la basti, ducAnd'o la
o inatime dc 10,000 piciOre, sati cA s'a pe-
trecut un fapt Myers, acela cA ambele re-
giuni limitrofe Waft prebusit impreunä cu al-

www.dacoromanica.ro
 21

beresa de care erati acoperite, sail in fine

c aü avut be ambele aceste doue miscari
contrarii. Este probabil et ultima alternativa
este acea adeveratil, dar pentru cestiune, este
important de a constata numai faptul ca exista
cate-o ruptura dealungul ambelor laturi ale
Caucasului.
Solul regiunilor laterale neridicate sail pre-
bu§ite este actual constituit din tarirnuri in-
cretite. Incretiturile sunt, catre mijlocul Ca-
tenei, paralele cu axa ei, ear in peninsula
Apscheron §i la sudulii ei se did §i alte in-
cretituri cu directiunea de la sud-est catre
nord-vest. Asemenea incretituri se observa
inch' §i mai bine in peninsula Taman (1),
caci acolo, la termul Mare Negro incretiturile
solului, se presinta in sectiuni verticale §i
perpendiculare pre axa cretilor. Ast-fel in
Hest term, la polele muntelui Seljonaja-Gtora,
a caruia spinare este in continuitate cu Sn-
prafata pamintului, se pOte vede fOrte bine
constitutiunea regiunei intregi. Acest munte,
in forma de con fOrte obtus, avend o basa
de elipsa fOrte prelungita, presinta in partea
sa superiora o vale saii o concavitate asemene
-eliptice, putin adanca §i fOrte evasata, in rnij-

(') H. Abich, Einleitende Grundziige der Geolog. der Halb

Ins. Kertsch u. Taman. Memoires de l'Acaddm. des Sc. de
St. Petersb. Ser. vII, Tom. IX p. . 5.

www.dacoromanica.ro
22

locul chreia, se ridich o protuberanth netedh

si convexii cu forma eare§i eliptich §i de o
inhltime egalh cu aceea a bordurilor conea-
vithtei. Se pOte vedea in term, ch muntele
este format din patru creti convexi, dintre
caril cei dol extremi, ca doiie arcuri cu des-
chiderea la basis de 2 kilometri, formezh rs-
dicandu-se ambele borduri ale vhei de pre
inAltime. Cel mai considerabil dintre cretii in-
terni constitue cea mai mare parte a protu-
berantei mediane, la constituirea chreia insh
participh §i o parte din al doilea cret intern ;
dar acest din urmh este despicat in WO inAl-
timea prin o rupturh vertical i paralell cu
axa sa, rupturk ce a determinat o falie, j ast-
fel partea internh a incretiturei, lasath mai
in jos, particip la constitutiunea gibosithtei,
ear partea eT externk remash mai sus, Te
parte la bordul vdei; la bash, straturile tOte
sunt replicate in zigzaguri i phrtile acestora
aplicate unele preste altele prin presiunea e-
sercitatii de greutatea straturilor superiOre. Inse
ce este mai important, in acesta crephturh a
incretiturel se aflii piituri de nisip i de gre-
surf ce sunt bituminOse i cuprindil intre ele
adunAturi de un petrol negru condensat ce
chiar se §i exploatOza din ripa verticald de
chtre locuitoril satului Stanitz.
Spre reshrit de Seljonaja Gora se vedis

www.dacoromanica.ro
 23

de-a-lungul tërmului, pre' o .1ungime de 18

kilometri, asemene increteturi de fret ori re-
petate. Ce'a mai dintelu form'eazA muntele pe-
trolifer Pada, inalt de 322 piciOre. El este
constituit dintr'un singur cret in care stratu-
rile indoite in forma de boltA presintA tot-
odatA, in arcurile lor superiCire, undulatiuni
care ail fost neapdrat determinate de gazuri
acumulate in ac'ea parte, si care mai inainte
de a se degaja, ail bulbucat regiunea. TOtà
peninsula Taman este presuratA pre suprafa-
la de asemenea gibositAti, i acele din ele
care suntil mai inalte presintA si crepAturi
sai semne de crepAturi. Un al treilea cret
si cel mai de la est, nu se vede de cat pa-
tin, dar peirtA pre el o masil conich ce nu este
alt-ceva dealt un vulcan de glod care en-
prinde petrol. Adaogim cA nicaire, nici 1,a
tèrm, nici in interiorul peninsulei, ml s'a
putut afla intre acesti creti licuidul combus-
tibil ce ne ocupA. Petrolul se aratA numal
in axa lor.
Revenind acum in regiunile situate la
extremitatea orietalA a catenei, adicA in pe-
ninsula Apscheron si in tam aflAtOre intre
Bacu i gura Curd, vedem eh' i aceste
presiiitA pre suprafatà undulatiuni i gibo-
sitAti cu crepaturi i cu vAlcele in partea
kr superiOrA. Aceste inflaturi suntil in tot

www.dacoromanica.ro
24

deauna eliptice, F,3i, de cAte oil in acdstä re-

giune se aratä, in mod spontanat, sorgintl de
petrol, sail prin sApAturi off sfredelituff se da
in adAncirne de mase mail de acest Iicuid,
acdsta are loc numai atunci cAnd se operdzA
pre crdsta inflAturior ce suntil ele insesi si
tuate pre linia culminantä a cretilor form*"
de tArimuri. Vulcanil de glod, el insii, ail tot
acdstA positiune, si de aceda, sunt dispusl qi
el in seril lineare ; apol, acesti vulcani e-
mit ades, in loc de torente de glod, coldne
§1 torente de petrol 1).
ConsiderAnd kite aceste fapte, putem fa-
ce urmh'tdrele conclusiuni in privirea mo-
dului de zAcere a mineralului pentru in-
trdga regiune a Caucasului.
Una este, c petrolul se aflä in crepAturi
situate in planul sail aprOpe de planul ce
desparte in dale pil simetrice cretil con-
vexi: ai tárimurilor, plan care, de ordinar, se
numesce Planul Anticlinal.
A doilk eh* petrolul nu se afld cleat
fOrte rar in Planul Sinclinal, adecA in acel
ce desparte in dale parçY simetrice cretil con-
cavI.
A trela este, cA petrolul se aflA in ban-
curl de gres sail de nisip si in cavitätile
ce presintA solul.
1) Hermann Abich, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 25

A patra, cá bulbucdturile i crepaturile

ce existd, in partea superi6rd sunt indich ce
ne aratd cu siguraatil presenta petrolului in
addncime.
Si in fine, a cincea conclusiune este ch
petrolul a venit din partea inferiOrd ca o ma-
terie injectatd in unghiul deschis ce presintd
in partea inferiOrd cretii convexi.
Fig. 1. .
Cret convex Cret convex Cret convex
incMs. deschis. cu gibosita
Plan Plan Plan Plan Plan
anticlinal sinclinal anticlinal sinclinal anticilinal
petrolifer. nepetrolifer. petrolifer. nepetrolifer. petrolifer

Ak h /it
%.
,r
0
-.--- I ..., , .1 ,,, . ,
I
1 r
Cret concav Cret concav Cret concav
Sectinne teoreticA a zazamintelor de petrol.

Fenomene de altd ordine, ce se petrecii in

regiunea cireumcaucasied i ma ales in par:
tea sa orientald vino., pre de altd parte, a ne
insciinta cd puterile vulcanice ale pdmintului
nu suntii de loc streine aparitiunei petrolulul
in ace-stä regiune.

www.dacoromanica.ro
26

Aceste fenomene constati in tot felul de

miscari la care ades participa marl' intinderl.
din Vori le caucasice si de ale fundului Mara'
Caspice.
Redicaturi si pre'busituri brusce saii lente
si seculare, cutremure de *Ant, vuete in-
traterestre, isbucniri de gazuff aprinse, erup-
tiuni de glod si de petrol insotite de o ri-
dicare de temperatura, constituesca fenomene
ale carora dimensiuni frecuent suntii sustinute
cu o intensitate ades ingrozitOre si ale carora
origine nu pOte fi de cat profunda. Ele null'
potil al/6 dar causele, decat intr'un focular vast
si permanent, si acesta nu póte fi decal tot
acela in care e'si di originea lor si eruptiu-
nile vulcanice.
Dintre diferitele fenomene citate, acele care
suntti predomnitOre, se arata a fi miscarile de
prèbusire. Ele paril incepute din timpuri i-
memoriale, cad Marea Caspica si regiunea ce
o incunjura presinta, pana la o mare distal*,
semnele invederate ale unei prabusiri seculare.
D-l. Abich a demonstrat ca insula Tsche-
leken, de langa termul opus Caucasului, era
alta data o peninsula care prin o prèbusire
lenta si indelungata, observata in decurs de
50 ani, a ajuns in clilele nOstre a fi on totul
incunjurata de marea.

www.dacoromanica.ro
 27

Nu de mult '), in anul 1871, pre partea

sudicg a termului semicircular ce mgrginesce
golful lAngg care este situat orasul Bacu, s'a
format, in decurs de cgte-va luni, o ridicg-
turg naltg ca de 4 metri, convexd, elipticg,
tdietá transversal pe margini de crApaturi a-
diinci si a egreia lungime trecea de 500 me-
tri. Tot odatg de alungul laturei opuse mg-
rel.', a acestei gibositati, solul s'a despicat chiar
laugh* dinsa prod ucänd o prapastie largg de la
un metru pang la sese, si al cgreia fund nu
se vedea de pe marginea el. In acelas timp,
marea se retrase de la term de 16 metri, pre
o lungime de 450, liisgnd descoperit un fund
bituminos, ear mi. curent de petrol nezru
incepu a curge cu violentg de la extremita-
tea sudicg a redicaturei. Aceste fenomene fure
in fine insotite si de o eruptiune de glod
si de gazuri aprinse ce se manifesta in insula
Loss, situatg cgtrg, sud, la o distanta de 50
Idlometri de Bacu. 2).
Un fapt analog cu acesta, dar cu dimen-
shin! cu mult mai mar!, s'a petrecut in aceste
locuri intr'un timp fOrte indepartat. In ade-
ver, in jurul orasului Bacu se vede un deal
1) Abich, Eiuleitende Grundzfige der geol. Halbinsel Kertsch
und Taman. Memorien der k. Academie der Wissenschaft.
zu St. Petersburg VII serie T. IX No. 4.
2) Herm. .Abich, Uber die Prod. und geol. Verb. der Kaspisch.
Naphta Region.

www.dacoromanica.ro
2B

in forma de arc ce imbra' tiseza partea nor-

dica i vestica a acestul opid, si la esterior,
acest deal nalt de 130 metri, este insotit, in
tot lungul WI, de o vale adanea si ingusta.
Promontorul Bay4 afitor la extremitatea
sudica a gibositatel formate prin ridicatura
de la 1871, presinta, precum am aratat, sor-
ginti spontanate de petrol, si acestá impreju-
rare ne arata ca gibositatea a fost determinata
de catra venirea petrolulul din profunditate.
Apol gibositatea se prelungesce si in interi-
orul mare'', ear in prelungirea el, la o distanta
de 3 kilometri spre sud de promontor, s'a
format o grupa de sorgintl colosale de idro-
gen carbonat care ese de la o aclancime de 6
metri, determintind o clocotire ce ridica apa
märel in valuri enorme. Neaperat ca venirea
acestul gaz impreuna cu a petrolulul, a con-
tribuit si el la ridicaturile produse in acele
regiunl.
Cutremure de pamInt insotescii fenomenele
precedente ce se petrectl in. partea centrala a
regiunel caspice si a celei de la sud-est de
Caucas. Ele aunt ades violente i producil
resturnarl tot atät de mari cat i cutremurile
ce insotescii. eruptiunile yulcanice.
Ast-fel sunta conditiunile in care se arata
petrolul in regiunea caucasica, i putem ve-
dea, ca intensitatea fenomenelor ce insotescti

www.dacoromanica.ro
 29

venirea licuidului catra suprafata terestra este,

cel putin pentru regiunea caucasica, departe
de a pute" fi satifacuta de pretinsa origine
organica a acestui mineral.
Prin alte localitati, uade se at% sorginti
a e petrol, conditiunile nu Bunt mai favorabile
acestel ipotese.
In Auvernia exista putine sorginti de pe-
trol, dar suntil fOrte importante din punctul
de vedere sciintific ce urmarim. Una din
ele, aceea care se afla in de'alul numit Puy-de-
la-Poix, esa din materiile vulcanice care con-
stituescil acest deal §i, acea de langd Pont-du-
Chateau provine §i ea dintr'un tuf vulcanic.
In Italia, petrolul se afia mai cu Baia in
Apeninii Toscanei §i ai Emiliei. El pare a
fi in general in mica Mime, dar este inso-
tit de fenomene identice cu acele semnalate
in Caucas. Ast-fel vulcanii de glod suntil fOrte
numero0 in aceste pail ale Italiei §i presinta
o extrema activitate. Langa muntele Zibio se
afia sorginti de petrol ce se exploat6za inch
din anticitate ki, in megiecia kr, vulcanul de
glod Sassuolo continua inca eruptiunile ce
presenta in timpul lui Mina'', intrerupte §i
apoi reincepute la 1835. Eruptiunea sa din
acel an a fost formidabila. Ea a constatat
intr'o emisiune de petre §i de glod a caror
catime s'a redicat la 10 miliOne de metri cu-

www.dacoromanica.ro
30

bier, cat si in cutremure de pAmint. De a-

Bemene, vulcanul de glod de la Sassuno, in
eruptiunea sa de la 1839,- a emis o cAtime
enormA de gazuff si de glod amestecat cu
petrol negru. Apoi sorgintele arzetOre de la
Poretta, Pietra-Mala, Bocca-Suollo si de la
Bafi stint produse de idrogen carbonat, a-
prins prin contactul aerulul, si care este in-
sotit nu mime de petrol, dar incA de acid
carbonic si de idrogen sulfurat.
In Canada petrolul se aflA atAt in tdrimul
devonian numit Corniferous cat qi in acel si-
lurian inferior.
Gresul Corniferous formdzA incretituri care
de si nu sunt atAt de pronuntate ca in Cau-
cas, presintA insA crepAturf in planul lor an-
ticlinal, si numal in straturile fOrte apropiate
de acest plan saü in acele de pre laturile
crepAturilor se aratd petrolul ce pare conti-
nut in cavitAti aflAtOre in profunditate. Este
de remarcat ea, pre Corniferous se razimA
grupa de Hamilton, puternicA de 500 metri.
Ea este bituminOsA in. proportiune de 15 la
sutd, dar nu dA petrol nici clAar prin desti-
latiune.
In alte pArti: ale Canadel, petrolul se aflA
in tdrimul silurian, si dupre insesi studiile
lui Hunt, vechiu partisan al teoriel organice
a petroIului, acest Oft se razimA pre scis-

www.dacoromanica.ro
 31

turile cristaline ; apol, el s'a depus de ocean

intr'un timp dad vegetatiunea i chiar ani-
malitatea erati prea slab desvoltate pre 0,-
mAnt. Ast-fel, originea organicil a mineralu-
lui nu se pete admite nici pentru sorgintele
din acest teem.
Ta Pensilvania i Virginia, regiunea petro-
Hera este formata de tdrimuri paleozoice ale
carora incretituri colosale aii dat nascere la
catena Alleganilor. AfarA de acestea '), se
aflà i alto incretituri mai mid, dar nume-
rOse §i strinse, ades crepate in partea lor su-
periOr sall acoperite de umflAturi putin thar-
cate inse apreciabile. Petrolul se afra §i aid
aprepe de planul anticlinal al cretilor sail in
despicalurile lor, in bancuri de gres si de
nisip. Intiaceste state ale Uniunei americane,
petrolul este cuprins in grupa de Chemmung,
membru al Devonianului superior, ce supra-
pertg, in adever, prin multe locuri thimul
huliar, dar acest tArim este separat de cel
petrolifer prin mart distante, i intre ansele
se aflä pretutindeni päturi de lut i de scis-
turi ce sunt nepermeabile pentru petrol ; a-
poi, in tArimul huliar nu se an de loc acest
mineral. Petrolul din grupg de Chemmung
cre0e cu profunditatea, ear planul anticlinal
') Mendelejef. Die Nafta Industrie in Pennsilvanien und im
Kaukasus. 1879.

www.dacoromanica.ro
32

a cretilor thimului si crapáturile ce cuprindil

petrolul sunt indreptate paralel cu axa Allegani-
lor. Aceste fapte, constatate Ante! de Rig ley, ad
fost apoi recunoscute si de c/tre Mendelejef,
care a demonstrat din not" la 1879, in opera sa
Die Naphta Industrie in Pensilvanien und
im Kaucasus", cd in Allegan!, distributiunea
petrolului si conditiunile in care se afla sant/
in total indentice cu acele din Caucas.
In Venezuela zhcAmèntul petrolului ne aratä
intr'un mod tot atät de invederat ca originea
acestur mineral este eruptivä. In adeve'r, sor-
gintile din ace"stA tar/ esü din scisturile cris-
taline ce constituescfi manta' limitrofi cu o-
ceanul Pacific si de pre laturea lor intOrs/
Mr/ acest ocean. Este de prisos de a aduce
aminte ca scisturile cristaline, fiind formate
prin sleirea suprafeter topite a globular, nu en-
prindil si nici pot" cuprinde resturi organice.

Acum, luminati si condusi: de cunoscintele

c/p6tate din faptele ce precedii, A' aborddm
studiul zAcAmintelor de petrol din masivul
Carpatic, zilcaminte, care interesezi atat de
malt industria si economia nostra nationalg,
si asupra carora, prin urmare, trebue BA in-
sistam cu 0 particular/ atentiune.

www.dacoromanica.ro
 33

AbordAm acSstä materie, pentru nol atAt

de interesantg, and prealabil o idee de na-
tura tèrimurilor petrolifere ce leg parte la
constitutiunea Catenei Carpatice ; cad avem
nevoe de a sci, mai inainte de ori ce, care
suntil acele din ele, in care petrolul se afiA,
0 care suntil acele in care el nu s'a afiat incA §i
in care, se crede, eh' nici s'ar pute afla.
Carpatif formSzA o catenA intinsA §i fOrte
complexA, atAt din punctul de vedere orogra-
fib, cat si din acel geologic. Culmea kr cen-
traM, ee plkä de la sorgintea VislocA1 §i
merge ptina la Moldova-Nala länga Dui-Are,
avtind o lungime de 2200 kilometri, trirnete,
in directiuni diferite, ramuri importante, sub-
divise i ele de mai multe ori. Prin aceste
ramuri Sa se MO, adese cu alte catene
megie§e sad indepartate, dintre care unele
s'ar puts considera inse0. ca nisce catene par-
ticulare. Apoi, pre diferitele pArti ale lungimei
sale, culinSa centrall este constituita din VA-
rimuri fOrte deosebite, ceëa ce aratA, cA a-
ceste part! s'aii ridicat in epoce deosebite si
ch. unele din ele formaii insule, pe cAnd jd-
tele eraii situate hid profund subt ocean.
De ace6a, purcegand de pre linia sa geograficA,
centralA, no! nu afluim, depArtAndu-ne de aceasta
linie, acSa succesiune de deposite din ce in
ce mai moderne i regulat suprapuse, aa
3

www.dacoromanica.ro
34

precum le"-am *Int present'andu-se in Cau-

cas; adese-ori, din contra, pre laturile cate-
nei, aflain thrimurile cele mai vechi qi chtrA
culmea ei pe cele mai moderne. Pre de alth'
parte, depositele sedimentare ate Carpatilor
suntii in c6a mai mare parte incretite, ades
chiar resturnate.
Prin ac6sta, acesti munti se as6ran'a mult
cu Alleganii, acee'a ce nu-I opresce inse de a
presenta o mare asemènare kli cu. Caucasul;
dar cu ac6Stä din urm`d cateng, Carpatil s6-
ma'nä §i prin alte particularithli: una din ele
const'd in natura tarimurilor tertiare ce smitil
constituite din acele'41 rod, qi cuprindri a-
cel6a0 resturi organice.
Geologia culmel centrale a Carpatilor Ili a
dependintelor sale imediate este inch' o parte
a geologiei indestul de inapoiath" in multe
priviri. Ac6stá stare nu provine ins6 din a-
ce6a cii savantil n'all indreptat atentiunea a-
supra acestor munti, ci din causa dificulta-
tilor estreme ce presintä studiul kr. Corn-
plicata structurn a catenei, ale cgreia Me-
muri incretite si re'sturnate zacii ades unele
.

peste altele intr'un sens invers cu data de-

punerei kr, constitutiunea acestor deposite
aprOpe numai din gres qi din lut, inclinatiu-
nea straturilor in Bens invers cu panta ge-
neralá a solului, §ii lipsa, mai absolufa, de

www.dacoromanica.ro
 35

resturi organice, suntil causele acestor difi-

cultati.
lin resumat cat de succinct despre pro-
gresele Acute in descifrarea depositelor ce
constituescil arcul carpatic, i despre resulta-
tele capetate de cercetarile moderne, spre cla-
sarea i caracterisarea acestor deposite, este
de o necesitate primordiala pentru subiectul
nostru. Materia in complexul ei fiind ins5 pr6a
vasta, vom expune din aceste resultate numai
pre acele ce privescil tèrimurile care cuprindii
petrol sail care suntil in nemijlocita legatura
cu aceste. Ele sunt insè tocmal acele tent-
mull care ail presentat §i presinta inca cele
mai marl dificultall pentru studiü, i tocmai
acele, care alta data, din causa uniformitatei
aparente a constituliunei lor petrografice, erail
cunoscute sub denumirea generala si vaga
de Ores Carpatie.
Constituite, precum am clis, numal din gre-
suri §i din luturi, aceste deposite se presinta,
mult timp celui ce le privesce, cu o unifor-
mitate ce desfide incercarea de a le afla ca-
ractere distinctive, $i pOte ori eine cu inlesnire
fi indus a erede, ca nu are subt ochii sei de cat
o singura sistema de o putere extra-ordinara.
De acee'a i primil geologi aü imbrati§aro
sub denumirea generala de Gres Carpatie

www.dacoromanica.ro
36

altii, mai apoi, subt acea de Flysch carpatic,

atribuind'o, subt primul nume, la gresul car-
bonifer, din causa ca este immediat alezata
subt terimul salifer care se atribuTa pre atunci
la Marne le Irisate ale Triasului; ear subt a
dela denumire, spre a o identifica, din causa
asemenimei unora din seriile sale, cu depo-
sitele din Alpi 0 din Apenini ce suntii de-
marcate subt acest nume de Flysch 0 care
se rapOrta, in mare parte, la terimul oligocen
inferior definit de d-1. Mayer subt numele de
Terim Ligurian.
Mai apoi, gresul carpatic fu considerat cat-
va timp ca presentand done sisteme, una
inferiOrd, pre care descoperirea de stridii ca
Exogyra Columba §i de Aptyci pastrate in-
tr'insa, o film a se considera ca cretacee,
ear alta superiOra cu ATurninulite, care s'a a-
tribuit terimului eocen. Ast-fel l'a conside-
rat Guido Stache 4i F. von Hauer in geo-
logia Transilvaniel publicata de el la 1861 ;
§i tot ast-fel l'a diferentiat E}1 pre carta ce a
insota ac6sta opera cu marele merit de a fi
intrunit tOte datele posedate pina atund 0
de a fi pus prirnele jalOne de orientare pen-
tru geologia Transilvaniel.
Inse la 1857 Hohennegger publicase ilus-
trul Bed memoriii asupra muntilor Sudeti §i
dint'acOstä lucrare se putea vedea ea terimu-

www.dacoromanica.ro
 37

rile din [KIWI.' munti, de multe ori indestul

de fosilifere, presentati. prin natura lor mine-
ralogicrt o mare asemenime cu unele din de-
positele nefosilifere ale gresului carpatic. A-
cesta fu. firul pe care-lt apucd mal apof d-l.
Paul, un eminent geolog al Austriel. spre a
se conduce in dedalul gresului din Carp*
si prin care parveni a arunca o lumin5 vie a-
supra acestor roof, al crtrora studiti se prtrea
neabordabil. La rândul set, el fixd note ja-
lOne de recunOscere in confusiunea ce presinta
peat la dinsul acest gres atät de refractar
la ineeredrile siinteL
La 1869 d-l. Paul 1) isbuti a distinge in
Carpatii de la nordul Ungariel, in comitatele
aro§ §i Zemplin, dote sisteme pe care le
diferenlia prin caractere petrografice i ardta
cd ele pästrOze aceste caractere distinctive pre
t6td intinderea segmentului nordic al cate-
nel. El dada numele de Deposite de Ropiaka
sistemel inferiOre, sustiind ca ea este para-
led prin caracterele sale cu depositele supe-
rifire de la Tetschen studiate de Hohennegger,
adeca en partea superiOrd a Neocomianului
inferior, ear pre partea superiOrk pre care o
puse in sincronism cu gresurile de Godula
1) Paul. Die geologischen Verhitltnisse des nodlichen SA-
roser und Zempliner Comitates. Jahrb. der k. k. geolog.
Reichsanstalt, 869, B XIX, p, 256-280.

www.dacoromanica.ro
88

ce suntil atribuite tOrtmulur albian, o demarca

-sub numirea de Deposite de Do Imam
Aceste vederl ale d-lui Paul fiind impArta-
site si de d-1. Tietze, el Mü putut lucra apol
impreuna ki a recunOsce cA, depositele supe-
riOre de Tetschen cu Ap kens Didayt presintii,
tote caracterele petrografice ale celor de Ro-
pianka si cA, pre laugh' aceste, ambele cu-
prinda nisce resturi de animale nedeterminate
incA, dar chrora se (Muse numele de Hie-
roglyphi, fosilil ce se and inch' si in depositele
Silesiei nurnite de Wernsdorf de cAtre Ho-
hennegger, si raportate de el la te'rirnul Ap-
tian. El recunoscurA, in acelasl timp si inca
odatA, caracterele comune ale gresuluf albian
de Godula si ale acelui de Belowezsa. El
observard apoi ea in Carpat,1 se afla Med si
alte deposite de gres, superiore celor prece-
dente, cu hieroglyphi ca si ele, insO alt-fel
caracterisate petrografic si tectonic, si ea in-
tercalatiuni si deposite de gresuri calcarifere
si de adev6rate calcaruri, caracterisate ambele
prin Nummulite. Prin urmare, ei atribuirA tótA
acOstA sistemA superiOrA de gresuri cu hie-
roglyphi la Eocen. Apoi, tot acesti geologi
distinserA incA si alte grupuri de gresuri, pre
cum suntil gresurile de la Sipote din Buco-
vina, pre care le asemAnarA cu gresurile eo-
cenului superior de la Gru.deck din Silesia

www.dacoromanica.ro
 39

si aratarA cA numal d'asupra tuturor acestora

se OA Sistema Menüiiica, ce este oligocen5
§i care, la rindul ei, suprapOrtA gresul de
MAgura, gres pre care trebue a-I raporta la
tárimul oligocen superior. Tietze si cu Paul
urmArirA aceste sisteme in Ungaria,
Maramure§ si Bucovina, aflAndu-le pretutin-
deni succedAndull in acee'asi ordine.
Studiind geologia Bucovinei, PauI recu-
.

noscil asemene ca. sub gresul de Wama, de

o vristA cu depositele de Ropianka, formate
in acC"strt VrA, pre c6a mai mare intindere,
din gresuri cu pAturi de haernatit si Marne
Idraulice cu fucoide, se aflä inca dote sisteme,
una pre care o sincronisA cu calcarul de
Tetschen, si la care raportà Conglomeratele
de la Muncel, de la erasna i Berhomele,
Marnele etc Apt yci, Calcarul en Rhynchonella
lata i gresurile de la Zeletin si gura Hu-
morel, si alta inferiora si acesteia si represen-
tatä prin Scisturile de la Pojorita, prin Gr e-
sul cu Belemnite din Valea-S dr ati Seisturile
din Valea-S eat" cu Aeleonelle, precum si prin
gresurile din mu01 Lungulu, Racova si Tom-
natic, pre care o raporta Ia scisturile inferi-
öre de Tetschen, adecA la tArimul Vallan-
gian.
Ce este mai multil, el recunoscii in Bu-
covina d6asupra depositelor de Ropianka si a

www.dacoromanica.ro
40

gresului de Vama equivalent cu gresul de

Gradiste, membru superior al sistemei de
Tetschen, o sistem'a de gres grosiar .aseme-
ne cu acel de Godu la t4i cu acel de Jamna
din Galitia, forte bine caracterisat, care jocfi
un rol important in orografia §i geologia Bu-
covinei §i. care in muntele Tomnatic se ra-
zinfa pre depositele de Ropianca. Cal pen-
tru Eoceu, el atribul, acestui tOrim gresurile
de la ipote, analoge ea depositele de la
Grudek §i. gresurile calcarifere cu Nummulite
ce zacü d'easupra acestora,
Pe cand d-nii Paul §i Tietze studiati. §i
diferentiati ast-fel diversele sisteme ale gre-
sului din nordul Carpatilor, d-1 Herbich, ac-
tualul profesor de la Universitatea din Cluj,
public-a resultatele cercetarilor ce Meuse, in
decurs de mai multi ant, in Carpatii de la
rès'aritul Transilvaniei i ven6a a confirma
prin descoperiri de fapte mai presus de ori-
ce indoiata, resultatele la care ajunsese Paul
§i Tietze.
Herbich descoperl in acOstà parte a Car-
patilor tOrimul Urgonian, representat printiun
calcar fOrte intins in localitate §i caracteri-
sat prin Caprotina Llonsdhalii §i care, la
Zaizon, in muntele Mespong §i in cel opus
acestuia, zace pre un gres carpatic identic cu
acel atribuit de Paul la depositele de Ro-

www.dacoromanica.ro
 41

pianka. A cest fapt, care aratg. ea' gresul de

Ropianka este mai vechiu cleat Urgonianul,
fu confirmat incil §i prin acee'a citi D-1. Her-
bich clescoperi. in el, in muntil din basinul supe-
rior al Trotuplui §i al Oituzului, done' specil de
Amoniti §i anume : Amonites Nemocomiensis §i
Am. Castellanensis, ce impreunA cu Aptyci Ca-
terisOze depositele Rossfeldice din Alpi, de-
posite de o vrista cu acele superiOre de Tets-
chen. Apoi subt aceste deposite, el recunoscii.,
in valea Jidanului la vest de Nahldii, pre-
septa until' conglomerat format din blocuri
de calcar ai de scisturi cristaline corespun-
Otor cu calcarul de la Zaizon ai in fine subt
aceste, in muntil Barotului, aflà alte gresuri
superióre Formagunii Tithonice din Transil-
vania ce cuprindii fucoide mail §i care, prin
urmare trebue a se raporta tot la te'rimul
Neocomian §i, neaparat, la Tetsch.enul infe-
rior equivalent cu tèrimul Vallengian. In fine
d-L Herbich constatà presenta gresului de
Jamna d6asupra gresului Rossfeldic, dg,ndu-i
numele de Gres massiv §i dOasupra acestui,
alte gresuri eocene, analoge cu cele din Bu-
covina.
In urma lucrArilorii d-lor Paul, Tietze §i
Herbich, mai multi geologi din Viena, Cra-

www.dacoromanica.ro
42

covia §i Lemberg, precum sunt d-nii Vacek

Niedwidzki 2), H. Walter 3), Zuber 4), Bruno
Walter 6), Sajnocha 6) Uhlig 7) §i acum mai
in urmd D-I. Zapalovic18) continuarA stu-
diile agupra masivului Carpatic. Acest din
urmA, in anul trecut 1886 ne dAdu nume-
rOse detalii despre partea Maramureplui en-
prinsA intre Tisa, Visàü, Alpii Rodnei §i Ce-
remu§, §i recunoscu c aid, dOasupra depo-
sitelor de gres cu Inocerand asemene celui
LU kieroglyphi care de aci inainte pare cA, va
representa Cenomanianul Inferior se aflá o
alternantA de gresuri §i conglomerate cu E-
xoyire ce sOmAnh,' cu Plaenerul Cenomania-
nului superior din Boemia qi Saxonia. Pre langA
-aceste, el recunoscu presenta mai multor for-
matni eocene §i oligocene ; cAci, afarA de
1) Michael Vacek, Beitrage z tr Kenntuiss der mittelkarpa-
thischen Sandsteinzone. Jahrb. der k. k. Geolog. Reich-
sanstalt, 1881, P. 191.
9) Niedwdzki Beitrdge, zur Geologic der Karpathen Jahrb.
d. k. k. Geolng. Reichsanstalt 1876.
9) Heinrich Walter, Ein Durchschnitt in der Mittel Karpa-
then. jahrb. der k. k. geol. R ichsanstalt, 1880, p. 635.
4) Rudolf Zuber, Detailstudien in den Ostgallizischen zwis-
chen Delatyn und Jablonow. Jahrb. der k. k. Rechsan-
stalt, 1882, p. 352-372.
6) Bruno Walter. Die Chancen einer Erdolgewinung in d.
Bukovina. Jahrb. der k. k. geoL Reichsanstalt, 1880.
6) Szajnocha. Verhandlungen der k. k. GeoL Reichsanst
1880. No. 16 1881. No. 9. 1881. No. 17.
7) Victor Uhlig. Beitrage zur Geologie der West Gallizis-
chen Jahrb. der k. k Geol. Reichsanstalt 1883 p. 40-56.
11)
Zapalowicz. Geolog. skizze des Oestl. Theiles der Poku-
tischMarmaroscher Grenzkarpathen Jahrb der k. k. Geol
Rcichsanst. 1886.

www.dacoromanica.ro
 43

sistema de gresuri fOrte calearOse en Nummu-

lite 0 de marne lutóse cu Brachiopode ee
eraii. de mult timp canoscute prin D-nii
Richthofern si Hauer, si care represintä tOrimul
Parisian, el defini o sistema supe.riOrà aces-
te i. sisteme nummulitice, analOga cu acele
constatate - de D-1. Uhlig la Wola-Luzanska
cu Nummulite, Orbitoide si Bryozoari, de o
vrista si ele en acele de la Buda si Priabona
si care represintA Bartonianul Superior ; in
fine, el constatä Depositele Menilitice FA Gre-
sul de Mdgura ce sunt oligocene.
D-nul Uhlig recunoscuse ceva mai inainte
lfinga Livocs, in partea superiOril a depositelor
atribuite la acele de Ropianka, o sistemä for-
math din scisturi inärm5se negre .0 din gre-
suri calcarifere pre care le asimila cu depo-
sitele de la Hauterive din Franta, din causd cä
in ele se afifi pre langh Aptychus Didayi, Phyllo-
ceri din specia Ph. Winckleri, Ph. Rolosdixui
megies cu Ph. furcedo-sulcatus precum si Crio-
ceri megiesi eti or. Morloti.
La 1881 D-111 Vacek recunoscuse MITA
Przemysl, la extremitatea nordica a Carpati-
kr orientali, o sistem'a formatä din marne si
conglomerate en fosilii aptiane, precum suntil
Lythoceras Julidti .d'Orb, Hoplites Neocorni-
ensis, Hopliles amitus Sow., Ammonites Mons-
soni, Hamitii §i Terebratula depressa. El de-.

www.dacoromanica.ro
44

terming in mod positiv nista depositelor me-

nilitice, prin fosilif identice cu acele de la
Hajo din nord-vestul Transilvaniei, aflate in de-
posite inferiOre celor menilitice, la TJzok, la
Vereczke si la Biszkania.
P-nul 1111 lig destinsg, in partea inferiOrg a
gresului de MAgura, o sistemg particularg pre
care o caracteris i o demarch sub numirea
de Gres de BonarOwka subdivisiune, pre
care mai apol o recunoscii si d-1. Paul 2).
SA-mi fie ertat, dupg aceste indicatiuni
ale unora din resultatele ce s'au cApelat de
savantiT numill, in urma unor intinse si labo-
riOse lucrAri, de a adAugi si cgte-va resultate
din acele pre care 10-am cAp0tat insu-mi in
urma studiilor ce am fAcut pre versantul o-
riental si meridional al Carpatilor. Ele com-
pletal, mi se pare, seria depositelor atribuite
la gresul Carpatic. Aceste resultate aü lost
parte publicate in diferite -epoce, in Vexhand-
lungen der k. k. geologischen Beiehsanstalt, parte
intr'un memoriii ce am avut onOrea de a-I
presenta Academie RomAne, precum i cAte-
va din resultatele Inca needite. In Moldova nor-
did, nu se semnaldza nimic deosebit, intre
riul Moldova si intre fruntarie, decal depo-
Uhlig. Beitrage zur Geologie der Westgallisischen Kar-
pathen. 1883.
Paul. Neue Forschritte der Karpathensandstein Geologie.
Jahrb. der k. k. Geol. Reich. B. XXXIII.

www.dacoromanica.ro
 45

site de ale gresului Carpatic ce se observd

si in Bucovina ; prin urmare, nimica particu-
lar afard de o formatiune de Alberesd ce o-
cupd o intindere insemnatd in muntii dintre
Neamt, Bistrita i Topolita, identica cu acea
din Toscana, si care se raperta la terimul
Ligurian; ea e una din acele in care, in Moldova,
am intMnit specia de fucoidd mumità Chem-
drites ithicatus, commund si in alberesa A-
peninilor. Ma spre sud inse de sorgintea
Tarcauldf in Moldova, ear in Romania pro-
pria zisa, in zona numità de nol a delurilor
si inteo parte din acea a muntilor, participA
la constitutiunea Carpatilor si gresuri de alte
vriste de cat acele ce s'afi intalnit in regiu-
nile de care ne-am ocupat Vend acum.
Ast-fel, in catena Tazleului adecd in acea
catend care incepe de la sorgintea riului cu
tot acesta numire, si desparte basinul set de
al Bistritel si al Siretulul. la formatiunile in-
dicate, se adauga i altele note. Acesta Ca-
tena, pre laturea vesticA, presintA un calcar
ce se intinde de la ()rasa i pena la Belcani.
El este nummulitic i cuprinde specii extraor-
dinar de marl de acest gen, cad unele aü
cAte odatA un diametru aprepe de 4 cetime-
tre. Acest calcar ce represintd neaparat tee-
mul Parisian, suprapartd si el sistema gre-
sului de Magura, térimul Salifer, deposite ni-

www.dacoromanica.ro
46

sipOse Sarmatice, si mal: spre sud, depositele

lacustre cu Pa ludine. Aceste din urn* la
bash, presinta o serie fOrte puternich de ban-
curl de gres ce ail adese preste doi metri
grosime. Ele sunt aprOpe orizontale in sesul
Siretului, formOzh insh, dealungul Trotusu-
MI, undulatiunf care in curAnd devinti indestul
de insemn ate spre a se urca, intre Onesti si
Ocna, pre spinarea Berzuntului de unde se
cobOrá din not, intre Ocna si Moinesci, pänh
sub sesul Trotusulul, spre a se urea apoHa-
resi, spre apus, duchnd bancurile sale inferi-
Ore de gres pOnA la intatimea de 1200 me-
tri in muntili de la vest de ComAnesd, uncle,
intr'o pAturti calcariferh, intercalath intre ban-
curile de gres, am aflat, suntti acum doi ani,
scold de (Jongeria polymorpha i de nvipa/re.
Ast-fel, acest gres pliocen vine a participa
si el la constitutiunea muntilor Carpap fA
a forma si el, una dintre sistemele gresului
Carpatic de alth data.
Catena Istritei cunoscuth fli. sub numele de
Petrosita, dupre cum am arAtat acOsta anul
trecut '), este constituith in partea sa occiden-
talii gintr'un calcar celulos, care este tocmai
oat' pAatrA in decomun intrebuint0A in con-
structiunl in RomAnia dintre DAmbovita si

1) Gr. CobAlcescu Verhandl. der k. k. Geolog. Beichsanstalt.

www.dacoromanica.ro
 47

Siret. Acest calcar zace pe terimul Sali-

fer ce afloreza in qes, la sad de catena, ear
bancurile sale, constituite aprópe esclusiv na-
mai din scold de Mactra Podolica, varietate
mica, arata ca sunt de o vresta cu calcarul
de pre dealul Rapedel de länga Iasi §i ca
facii parte din- depositele Sarmatice. Dar pre
partea nordicA a Istritei, se afia §i. o alta se-
rie de calcar, in straturi mai subtiri, si su-
periOra celei precedinte, 0 care cuprinde in
mare catime o specie de Dosinia, fOrte ase-
menatore cu acea afiata §i in depositele Sar-
matice superiere din Crim, studiate §i delimi-
tate de catre Abich ; de o virsta §i cu cal-
carul cu Pyrgula Rostrata din basinul Var-
ghiaplui din Transilvania. care asemene zace
pre un calcar ea Mactra .Podolica, de o vristA,
in fine, cu calcarul de la Odessa 0 cu nisi-
purile de la Lapu§na din Basarabia, parale-
lisare adoptata 0 sustinutA $1 de cAtrA d-1
Andrussow. 1)
Mai spre nord de catena Istritel ce s'a
sulevat dap/ depunerea totalA a sistemei
Sarmatice, depositele acestei sisteme, in dig-
trictal Buzeulur §i al Prahovel, inaintezA a-
dam in interiorul muntilor undo suntit ridi-
1) Andrnssow. Din Schichten von Kainisch Barnum, und der
Kalkstein von Kertsch in Krim; Jahrb. d. k. k. geol. Reich.
1886.

www.dacoromanica.ro
48

cate pänh la verticald, sail indoite §i imbrh-

tisate de chtrh cretii sinclinali al" depositelor
menilitice sati aT gresului de Mhgura ; dar ce
este tot atát de important, in partea nordich
a basinului Cricovului Oriental, al Tel6jenului
si al Doftanei, aceste deposite suntil formate
numai din gresuri, §i astfel vedem ch i aceste
gresuri, de vêrsta t6rImului Messinian, facii
inch parte din gresul carpatic.
In aceste districte cat si in tOte districtele
muntene din Romania proprifi dish. se aflA
gresuri inch §i mai moderne care participh
la constitutiunea Carpatilor. Ceva mai spre
rOshrit de podul de pèatrA ce trece preste Dof-
tana, muntil de din a stAnga riului suntil for-
matt din gresuri, cu Valenciennensia annulata
§i. Congeria triaulaxis care se rapOrth la tOri-
mul ea congevil propriii çlis, ecuivalent cu
depositele Pongee inferiOre.
In memoriul citat pre care am avut one,-
rea de al presinta la apreciarea Domnie-
lor VOstre, am ardtat cA o mare parte din
muntii PArscovului suntil constituitic ca §i muntii
ComAnestilor, din gresuri ce se raporth la sis-
tema cu paludine, si care suntii inch §i mai
moderne de cht cele precedente, chci repre-
sinth depositele Pontice superiOre.
Asa dar, din lucrArile executate phnd in
momentul de flip* resulth, eh vechea concep-

www.dacoromanica.ro
 49

tiune ce se fd.cea despre semnificatiunea geo-

logicg, despre versta, uniformitatea si indivisi-
bilitatea gresului Carpatic este fundamental
modificatk cad astAzi, am parvenit a distin-
ge in el un num'er considerabil de sisteme,
dintre care unele se rapOrta la törimurile in-
fracretacel, altele la ale Cretaceului propriu
zis, la ale Eocenului, ale Oligocenului, Mioce-
nului si Pliocenulni celul mai: modern.
In resumat, ele sunt urmátOrele mergênd
de sus in jos:
Depositele cu Paludine
Pliocene cu CongeriI
Drimul Sarmatic
Miocene Térimul salifer.
Gresul de 31 e i aura sag de Mina.
Depositele de Benarowka.
men ilitice.
Oligocene n
de la Also-Verecske fi
93
.Riszkania.
Alberesa.
Depositele din Maramure§ §i Galitia,
asemenea cu acele de
Stzrolka §i analóge cu cele
Eocene de Priabona §i Buda.
Depositele de Calcar fi gres ca Rum-
mulite, equivalente cu tell-
mul Parisian.
Depositele cu Exogyre din Maramu-
re§ §i Bucovina analoge cu
Cretacel Plaenerul superior.
n cu Inocerami fi hiero.
glyphi, analoge cu Plae-
nerul inferior.
4

www.dacoromanica.ro
50
,
Depositele de Jamna qi de Belovecsa
sail albiane.
Aptiane de la Przernysl.
Calcarul Urgonian de la Zizin 0
din muntele Ciuca§.
Depositele de Livoco anahige cu mar-
nele de Hauterive.
n de Ropianka analóge cu
Teschnul superior 0 cu
clmositele Rossfeldice ;
Infra Cretaien gresul din valea LizuliA
cu Amoniff.
Depositele cuRhynchonella lata, Mar-
nele en Aptyc1 Con-
glomeratul de la Muncel,
analóge cu calcarul de
Tetschn.
Depositele de la Pojoritd, gresurile
din Muntele Tomnatic,
gresurile din Muntil Ba-
rotulta, paralele en seis-
turile inferhire de Tetschn.

I V.
Dupa,' ce am %cut ast-fel cunoscing cu
depositele sedimentare ce constituesch. Carpa-
01 in cea mai mare parte a lor, sä ne ocu-
Om kii de structura acestor munti, spre a
ved6 in ce mod fie-care din aceste deposite
participa la constitutiunea catenel i in ce
raporturi stet ele unele in privirea altora,
spre a veni apoi, sa' cercetthn §i relatiunile ce
potii. exista intre detaliile presentate de struc-
tura el §i intre reservoriile de petrol conti-
nute in sinul set.

www.dacoromanica.ro
 51

Precedent, am mentionat ea' Carpatii pre-

sinta incretituri asemene eu acele din care
este formata catena Alleganilor si de'alurile
situate la basa Caucasului. Resulta, in adev6r,
din sectiunile geologice, in curmezisul Carpati-
lor prin diverse puncte din Galitia si Bucovina,
date de cátre geologil precedent citati, pre-
cum si din observatiunile ce insumi am la-
cut in Moldova, ca tOta partea catenel cu-
prinsá intre Wisloca si Putna, adeca pre o
lungime de aprOpe o mie de kilometri, este
constituita dinteun num& de creti marl, se-
paratl prin altii mg mici, carii tog sunt pa-.
raleh intre el, avênd directiunea de la sud-
est cdtre nord-vest, added tocmai directiunea
ce o are si insesi ac6sta parte a catenei. Cer-
cetarile nOstre propril ne-ail facut asemenea
a recunOsce eh' in Moldova sud-vestica. in
districtul Ramnicului si al Buaului, catena
este asemene formata din creti paraleli a c4-
rora directiune este, ins6, de la sud-vest ca-
tre nord-est, dar ac6sta, numal pentru teri-
murile ce sunt mai vechi decat acel cu paludi-
ne, ai caruia creti, intre Focsani si Buell, sunt
indreptati de la vest-sud-vest catre est-nord-
est. De asemine am putut constata ca incepend
de la vest de Buz6ii si urmand rah* dincolo
de Cralova, catena este formata 6arasi din
creti paralell, insa, de asta data, cu directiu-

www.dacoromanica.ro
52

nea de la est la vest, adecti paralell 0 aid

cu directiunea ce presinta catena inteacestil
parte a sa.
Ast-fel dar, imensul arc carpartic, in in-
tregimea sa, de la Sorgintea-Wislocki 0 pAnd
in Mehedinti, este format prin partea convexa
a unor incretituri indreptate dupre trei direc-
tiuni care suntil insesi directiunile ce afect6zA
catena. Cea de'ntdi, acea care merge de
la sud-est catre nord-vest, este c'ea mai lung:á
0 presintd cretil sei, nu verticali, ci plecati
mai mult sail mai putin, eke odata fOrte tare,
spre nord-est adica perpendicular pre direc-
funea kr. A dotia §i cea mai scurtà merge
de la sud-vest cAtre nord-est 0 are cretii
sei mai putin strin§l" §i mai putin regulati:
A trela in fine, ai Garcia creti mergil de la
resgrit spre apus, are cretii sei verticali sail
plecati spre nord sail spre sud.
Pretutindeni ace0i creti sunt 0101 de ore-
päturi transversale, ear boltele lor mai in tot-
&Etna, mai ales in partea ce are directiu-
nea de la sud-est cAtre nord-vest, santil des-
picate pre lungimi considerabile prin rupturi
paralele cu axa lop; apoi, tOte aceste despica-
turi ail fost, dupa formarea lor, largite 0.
modificate de curentele ce s'all stabilit prin
ele, i de aceia, formeza, adese-ori val fOrte
largi §i fOrte intinse.

www.dacoromanica.ro
 53

Aceste incretituri insa nu s'ia format tote

de odatd, cad atunci in fie-care cret s'ar pre-
senta inväluite tOte sistemele gresului Carpa-
tic, acolo unde aceste sisteme s'ar fi presen-
tat adunate in tot cornplexul lor, fapt ce
--usor s'ar put6 recunOsee in rupturile din anti-
clinalul cretilor. Dar din sectiunile numerOse
date de D-nii Paul si Tietze, de Uhlig, Wa-
eek, Bruno Walter, Dunicowski, Niedwitzski
si a1i, asemene fapt nu se vede nici odatl
Adese-ori sistemele cele mai indepartate prin
vristä zacu imediat 'uncle preste allele. La
Kiczera, spre exemplu, dup6 ardtgrile d-lui
Uhlig 1) depositele menilitice, apr6pe verticale,
se razimà direct pre acele de Ropianka ce
suntii fOrte plecate spre sud-vest si replicate
in zigzaguri. Intre Olhowiec i Mszanna,
depositele nummulitice, dupre acelasi geolog,
se razemä pre gresul rnassiv de Jamna. Suntii
in fine fapte care ne aratii ca incretiturile
cele mai numerOse si mai importante s'ait
format dupà depunerea formatiunei salifere
afectand tOte sistemele gresului Carpatic ; ast-
fel la Lacko, pre laturea estica a muntelui
Zancow, se vede o increlitura a acestuf t6rIm
cuprinsd intr'un cret a formatiunei menilitice.
Apoi, am aratat precedent ca t6riMul salifer
din basinui Trotusului si al Buz6u1ui este atilt
1)- Uhlg. Op. cit.

www.dacoromanica.ro
54

de incretit, si incretiturile sale atdt de strinse

incdt straturile aii ajuns a fi paralele. Tot
asemene am observat ca si depositele Sarma-
tice suntii cuprinse, intre Patárlagi si Tisal,
intiun cret al depositelor menilitice.
Depositele cu paludine suntii. de asemenea
incretite intre Milcov si Dâmbovita, si este
probabil ea' si mai spre vest, IAA' in Mehe-
dinti, ele presintä asemine incretiturl, càci
am avut ocasiune de a constata ca ele suntii
incretite la Gorova si in regiunile megiese.
Alte fapte vinii a ne areta cã in unele lo-
curl', precum se vede acesta chiar la Ropianka,
gresurile Rossfeldice si Albiane aii fost sule-
vate impreund 'Ana la verticalá. ear pe tran-
sele lor s'ati depus orizontale gresurile eocene
si scisturile menilitice, ca apoi, a urmat o ri-
dicritura care a plecat chtre est-sud-est de-
positele infracretacei si a fortat pe cele ter-
tiare a se indoi. 1)
Suntem ast-fel condusi a conchide ca trun-
chiurile arcului carpatic, formate din deposite
de gres, ari incercat mai multe ridicaturi in
urma cdrora s'a constituit un sir de insule
ce nu s'ati. intrunit decal la finele epocei oligo-
cene adecd dupa depunerea gresulul de Mrigura;
de unde urmeza cii, la inceputul epocel. salifere,
') Paul, Neue Fortschritte in Karpatische Sandstein-Gebiet ;
Jahrb. der k. k. Geolog. 'Reichsanstalt. 1883 p. 490.

www.dacoromanica.ro
 55

Carpatil forma-11 o lungA insulA ce se intindea

neintrerupt in tad lungimea sa, presentnnd
numai pre unele locuri golf url care ins6 ina-
inaintaA putin in uscat, ast-fel precum era unul
din aceste pre spatiul ocupat actual de basi-
nul TazIèulul. La acdstA conclusiune venim,
cand veclem CA Orimul salifer formaA numal
o bandà care lAtindu-se, pAtrunde, arare-orr i
numal pre'a putin, in interiorul gresulul Car-
patio.
Dar duph, depunerea OrimuluI salifer, a-
c6std insulA, in partea corespunclelOre cu Car-
partil Moldovel, Bucovinel §i Galitiei, ail in-
cercat o szuduire puternicA §i violenta, care
a determinat incretirea terimurilor sale §i care
a fost determinatà 'ea ins41 prin o comotinne
venitA de la sud-vest. de vreme ce toy ere-
tif constitutivi al muntilor sunlit plecatl in sea-
sul contrar, adicA cAtr6 nord-est. Ce6a ce ne
face a crede eä, in adeve'r, acest mare feno-
men geologic a avut loc la finele epocel sa-
lifere, este, in primul rand, faptul ca Wrimul
salifer se afiA incretit in tot lungul acestel
0111 a Carpatilor, §i ca axa cretilor s61 ur-
m6za riguros ac6stA diretiune a catenei; apol,
in rarele locuri pre uncle marea ce depunea
terimul salifer intra in interiorul massivului
Carpatic, cretir tèrimuluI sunt cuprin§l in cretil
depositelor anteriOre, incretite §i ele in acelm

www.dacoromanica.ro
66

sens si, prin urmare, odatá cu el. Ast-fel Ia Bory-

slaw in G-alitia se vede acest terim cuprins in cre-
til depositelor menilitice. Tot asemenea Ian-
gii Peatra in Moldova, térimul salifer CO for-
rudza muntele Petra este cuprins intre depo-
sitele de Kliva ce constitue muntele Petricica
si intre acele, tot de acesta" verstá ce consti-
tue partea vestica a munteld Peatra si care
se pled, sinclinal in Ambil munti.
Cu tOte aceste, nu trebue a se crede c4
in urma acelei formidabile comotiuni, Car-
patii nu ar fi mai incercat §i alte perturba-
titml care sa AA asupra lor efecte de o in-
semndtate geologica considerabild si sd pro-
ducg transformäri de Oa mai mare impor-
646. In adever, dupä depunerea terimului
Sarmatic, Carpatii Galitiei, ai Bucovinei si ai
Moldovel nordice ail fost ridicati odata" cu e-
sirea din unde ale acestor OK, si, avem o
probA de ac6sta, in insuSi. acest teem care,
precum am arAtat cu alte ocasiuni, este su-
levat pre panta esticd a cnlmei Tazleului §i
a muntilor din districtulti Neamtului, sulevare
co a coincidat cu. prebusirea Romaniei propriti
Oise, care, pre linia urmatà de Dual-ea, s'a
rupt de Bulgaria, ear pre altd linie situata
in Carpati, s'a ilespartit de acesti munti, §i
tot odatà s'a prabu§it de mai bine de 1000
metri, ast-fel cä, in acestä enorma cavitate, a

www.dacoromanica.ro
 57

putut intra de indata marea de apii dulce

care a asternut in 6a de'nteiu depositele cu
congerii si apoi acele cu paludine.

zy-- Sekodliicar
a z 14i FIX 13, 'TlaYa
'3 NE

_frztl/ / 2
3 14

Seetiune transversal& in Carpati, treeend pre la

Sehodnica, Mrazniea i Boryslaw,
Dupre C. M. Paul i F. Tietze.
1. Formatiunea Depositele menilitice. 3. Deposi-
tele on hieroglyphl superibre (marne bigarate i gresuri de Dols-
wecke). 4. Gresul masiv i tabular.-5. Depositele de Ropi-
anka.* Ziic5mintele de petrol.

Ac6std mare catastrola ce a avut drept

Matru tara ce locuim, este demonstrata de'nteiu
prin faptul ca depositele cu paludine se o-
prescil in termul Dullard, si Bulgaria este con-
stituita din deposite mult maT vechi intr e. care,
catre apus, se numër i acele Sarmatice,
fapt ce indica prima linie de ruptura ; apoi,
ruptura de a lungul Carpatilor este si e'a

www.dacoromanica.ro
58

constanta prin faptul, arAtat, ca. depositele

Sarmatice din Istrita suntt ridicate si plecate
spre nord, ear la basa catenel incepe ime-
diat terirnul cu paludine ce se pleca spre sud.
Apol, dupà asternerea depositelor cu pa-
ludine, Carpatii, cel putin acel a! Romaniei
proprif Oise si a! Moldovel meridionale, au
incercat o note miscare, insotita de o como-
tiune laterald, analOga cu aceea de la finele
epocel salifere, ce a avut asta-dAtA, de resul-
tat, formarea incretiturilor ce presinta aceste
deposite de apA dulce numite Pontice si Post-
pontice, impreunA cu esirea de subt apit a
Moldova meridionale si a Romaniei propril
Oise si cu ridicarea Carpatilor meridional! la
o inaltime cu mult mai mare decal aceea pre
care o avusese mai inainte ; cad, numal ast-
fel, se 'Ate interpreta faptul presentel depo-
sitelor cu paludine in Parscov la inaltimea
de 700, ear la Comanescl, la mai bine de
1200 metri.
Este o mare si grea problemA aceea de a
determina causa imediatil ce at putut aduce
aceste marl revolutiuni petrecute in massi-
vul oriental ahl Carpatilor ; dar off cat de
grea pare acesta problemd, noi nu putem ne-
glige nisce fapte considerabile care ati avut
loc in aceleasi epoce, si care part a ne duce
ca de manA la resolutiunea el.

www.dacoromanica.ro
 59

De-alungul basei vestice a catenei Carpa-

tilor, si imediat in contact cu 6a, incepend
din Ora BArsei si p6nA la nordul Ungarier,
pre o lungime de mai tine de 700 kilome-
tri, se intinde fár intrerupere o bandA de
mase eruptive colosale si inalte care constail,
in trachituri, andesituri, riolituri, propilituri
si dacituri, ce ai fdcut eruptiunea lor in cele
de pre urnid periOde ale epocei tertiare. A-
edstá imensd !panda ce form6zd o adev6ratd
catend particulard, paralelA si alipitd de ada
a Carpatilor, constitue cu diversele sale pArti
muntil Bodocului, ai Harghitei, Gurghiului,
Gherghiului, muntil Calimani, o parte din
Alpil Rodnei i muntil Tibleqului din Tran-
silvania ; apoi, muntii Vihorlatului ce inchidii
la vest valea Maramuresului spre a se pre-
lungI d'e-a-lungul Carpatilor prin marginea
nord-esticd a Ungariei. CAte odatd, precum
in Maramures, in Ungaria. in Galitia, in Bu-
covina si in Transilvania nord-esticd, masse
de aceste roci eruptive se vklii e§ite din pd-
mënt chiar in interiorul gresului carpatic,
dar §i in casul acesta, ele Bunt incA aliniate
in serif ce merat de la sud-este cAtre nord-
vest.
Ar fi prea lung de a expune aid faptele
ce silescA pre geologi a conchide despre e-
poca in care acele masse eruptive ail eqit din

www.dacoromanica.ro
60

pament, ne vom multuml numai de a arata

ca ele ail inceput a erupe &are finele epocei
eocene, dar ca' &ea mai mare parte din ele
ail isbucnit catre finele epocei salifere si s'aü
mentinut in tot restul acestei epoce cat si
in ace's, paludiana.
Ast-fel dar, pre tad linia ocupata de a-
cesti munti eruptivi, s'a format in prima par-
te a epocei tertiare o crepatura, ce a mers
lungindu-se si la'rgindu-se pena la finele a-
cestei epoce. Prin ea ad esit din pament ro-
cile trachitoide mentionate. Formarea acestei
crepaturi si comotiunile care ail insotit esirea
rocelor ce ail trecut printr'insa ail putut im-
pinge terimurile situate la nord-est de ea, si
determina, in cele mai profunde din ele, ere-
paturi paralele cu dinsa, 'ear in cele superiO-
re, incretituri in acelasi sons, plecandu-le spre
nord-est, ast-fel precum ele se afia asta-zi.
Diferenta dintre efectele ce producil actual,
subt ochil nostri cutremurile de pament, in
interiorul scOrtel terestre si in straturile de
la suprafara, viml pre de alta parte, a ne a-
reta natura i posibilitatea unor asemenea
fapte determinate de catre violenta comOtiu-
nilor din acele epoce de marl revolutiuni, si
care s'a mauifestat in mod deosebit, pe de o
parte, in solid profund, ear pe de alta, in
cel superficial al Carpatilor.

www.dacoromanica.ro
 61

Apoi, pre and, prin crepdtura cea mare

de la basa Carpatilor a esit rocile trachitoide,
prin crephturile paralele cu ea si cuprinse
subt catena formatd din sistema gresului Car-
patic, aii prorupt tot asemenea roci, prin u-
nele locuri, ear prin cea mai mare parte din
ele. a fost injectat petrolul, asfaltul, ozokeri-
tul si alto diferite materil care au infdtrat
straturile primitive ale gresului.

V.

SA aborddm acum si importantele cestiuni

relative la zdcerea petrolulur in terimurile car-
patice, si sd vedem dad conditiunile in earl'
el zace conducti la aceleasi conclusiuni la care
tinde complexul intreg al faptelor relatate
precedent. Spre acesta, sd incepem prin a ne
face o idee despre modul de distributiune al
localitAtilor petrolifere.
In Bucovina, dupre cercetdrile d-luf Bruno
Walter '), solul petrolifer form6za o bandd ce
merge de la sud-est spre nord-vest si care
inträ lárgindu-se in Galitia. La extremitatea
ei meridionald 2) intre Ostra si Valea-Sed,
acestd bandd are o latime de 20 kilometri,
1) Bruno Walter. Die Chancen einer Erdolgewinnung in der
Bucovina ; Jahrb der k. k. geol. Reichs. 1870 pag. 116.
2) Paul. Die Petroleum und Ozokeritvorkommniss Ostga-
linens ; Jahrb. der k. k. geolog. Reichsanst B. 31 pag. 131.

www.dacoromanica.ro
62

dar inaintAnd cdtre nord-vest, ea se latesce

treptat, ast-fel cd intre Vicov i Moldoya 1A-
timea sa este dn 50 kilometri i la Orea
el: din Bucovica de 100 kilometri. Marginea
el occidentalä trece de a lungul culmei de
la vest de Moldova, pre la Ostra, Pojorita,
Breaza §i Moldova, ear cea de la est pre la
Valea-Secd, Piatinesa, So lca, Farstenthal, Karls-
berg i Bunila.
Din studiile Acute de &Are d-1 Bruno
Walter resultá c loca1itile petrolifere din
acestá zonA sunt apzate pre linii paralele,
indreptate dupre inse0 directiunea zonei, a-
deed paralele cu incretiturile Carp atilor. Ast-
fel purcegênd de la Ostra, localitatea cea mai
sud-vestia i urmAnd in sus, valea Moldo-
vei, afidm §uccesiv exploatarl de petrol la-
Slatiera, apoi la Valea-SecA, CAmpu-Lunz,
Pojorita, la Sadova, la Breaza §i in fine la
Jablonica pre Ceremu*ul-Alb. 0 a doila linie
purcede de la Valea-Secä estica, §i trece pe
la Voronet, Vaina, Vatra-Moldovitei, Moldo-
vita-Rusä, Putna, Argele, Zeletin §i Desce-
nitza. A treia linie paralelA §i ea cu cele
precedente, percurge ca i ele intrega tag.
Ea purcede de la SlAtiera §i trece succesiv
pre la Cacica, Solca, Marginea, Crasna, Ber-
hometele i Vi§nita. Dar, pre cand tete a-
ceste loca1iti petrolifere §i in earl' se ex-

www.dacoromanica.ro
 63

ploatdzil petrol suntil, pentru cele de'nteiu dote'

situate in scisturl si in gresuri cretacei
firth',
sari infracretacel, acele de pre a trela se Oa
in depositele salifere.
Pre Mnga aceste trebue sa adaogim ca,
afara de precedeutele trel linil bine cunoscute si,
care percurgii tara in tOta lungimea ei, suntii
si alte linii intermediare cart inca nu s'ali
urmárit in ton lunaimea lor, ast-fel este
aceda ce trece pre la Stulpicani cat si aceda
care trece pre la Carlsberg.
In Galitia, localitatile petrolifere suntil ase-
menea dispuse pre limb'. absolut drepte care
ail acedasi directiune si dintre care unele con-
tinua pre ale Bucovinel. Una din ele este si-
tuata in tdri'mul salifer prelungind pre a a-
cestei din urma OH, situate in acelasl: tdrim.
Ea purcede de la Visnita si merge Ong la
Przeraysl, avdnd o lungime de 230 kilome-
tri. Ea este 66a mai resaritdna si presinta ex-
ploatatiuni de petrol la Kossov. Ispas-Doleana,
Sloboda-Runguskva, Lanczyn Brusturi, Pacie-
nita, Starupica, Iavorov, Kniezalaka, Bolekov,
Truzkavitza, Tustanovice, Boryslaw, Uroz, Sta-
limiasto, Luszka, Mytrovane, Dobromyl etc.,
care tOte suntii situate re o linie drdpta ce
nu presinta nici cda mal mica inflectiune.
Zona petrolifera a GalitieT, cuprinsa intre
tdrimul salifer si intre culmea centrala a Car-

www.dacoromanica.ro
64

patilor, se pOte considera ca impArtitA in

dotie trunchiuri, unul sudio §i altul nordic,
despArtite intre ele de'ntelu prin riul Opor vi
apoi prin riul Strj in care el se -vars5,1).
Regiunea de la sud este ace'6a ce se aratA
pe'ná acum mai putin petroliferA. Totql li-
niile petrolifere ale Bucovinel se prelungescii
printr'insa conservánd directiunea lor i, Ond
aprOpe de riul Bistrica, ele presintd mai multe
localitAti petrolifere in exploatare. Ast-fel este
linia DescenitzaValea-S6ed care presintA in
Galitia gisementele petrolifere de la Zabrie 0
Kosmacz. Da asemene i linia Pojorita-Ia-
blonica se prelungesce pénA la sorgintea Pru-
tulni. Tot in casul acesta este §i linia pe-
troliferA ce vine imediat in megie0a eelei mai
sus descrise 0 aflAtOre in terimul salifer. Ea
este mai tot atAt de lungA §i de avuth cAt
§i ac6stA din urmA, cad plecAnd din margi-
nea Bucovinel ea trece pre la Lucreza, Luc-
zki, Delatyn, unde este asfaltiferA, Maydan,
Waldzcirk, Myzun, Stynava, Orov, Mraznica,
Opuca, Podbuz, Zwor etc.
In regiunea ce se aft* la nord de pariul
Opor, care este cu mult mai avutA, afarA de
ac6sta din urma linie 0 de c6a continutA in
thimul salifer, se aflA inch' opt. Huh petroli-
T) Tietze, Thalgebiet des Opor und Zwica in Galitzien ;
Verhandl. der k. k. Geologisch. Reicheanstalt, 1879 p. 264.

www.dacoromanica.ro
 65

fere constatate pena acum, ce se continua

din riul Opor, VOA in nord-vestul Galitiet,
uncle se insemna sorgintele vestite de la
Bobrka, Uberce, Dolha, Krosno, Plowce, Za-
hutyn, Wratrzno, G-labokie etc. etc., si fie-
rare din aceste opt linii are o lungime mai
bine de 160 kilometri. Ar fi prea lung de a
enumera bite localitatile petrolifere de pre
fie-care din ele.
Pre reversuI occidental al Carpatilor Ungro-
Galitieni, in comitatele Sams, Zetnplin, Unghwar,
Beregh si in Maramures 1) localitatile petro-
lifere paru a fi mai rart decat in Galitia. Cu
tOte acestea, unele din ele suntii fOrte avu-
te, ear dispositinnea lor este asemene pre li-
nit paralele ce mergti dela sud-est catra nord-
vest. Acesta este un fapt afirmat de Rich-
thofern, de Hatter, de Paul, de Tietze si de
cäträ Zapalowicz, i prin urmure, i ele sunt
paralele cu incretiturile Carpatifor. In Mara-
mures, spre exemplu, o linie petrolifera ur-
meza cursul Izei, langa termul careia, se afla
exploatate la Calimaneasa, Pacura,
Silistea i Dragomire.
In Transilvania, pena acum, nu s'a putut
afla sorginti petrolifere precum nici in Mol-
dova nordica. Dar in acesta parte a Ord
1) Paul. Petroleumvorkoramen in Nord-Ungarn; Verhand).
der k. k. Geol. Ileichs. 1873, pag. 49.
5

www.dacoromanica.ro
66

mistre petrolul nu pare a fi cn totul absent.

In adev6r, in valea D6mnel, in deposite
ce se rapOrtil la gresul Carpatic eocen, am
vèclut afloratiuni de petrol negru, chiar in
thalwegul vdel ce corespunde aici cu anticli-
nalul straturilor. In partea meridionalà a Mol-
dovel, din contra, sorgintele de pAcurd suntti.
cunoscute si exploatate de timp indelungat.
In basinul Trotusului, am putut constata pa-
tru linii petrolifere ce mergil de la sud-est
catrà nord-vest, tOte cuprinse in tèrimul sa-
lifer, pre care in unile scrieri precedente e'l
atribuisem la marnele inframenilitice : o a
dotia cercetare in aceste 1oca1iti4i, facutd de
curkid, m'a convins ca. fasesem in erOre in
privirea vOrstel acestor deposite.
Ce'a mai de la vest dintre liniile petroli-
fere din basinul Trotusului trece pre la Co-
mänesci, Pardul Ros, Valea Ceric6Osd, GrOpa-
Podeni etc.; a dotla pre la Härja si Monastirea
Visantia. 1) A treia merge de la targul Oc-
nel la Moinesti. Pre ambele aceste linii, tO-
rinaul ce cuprinde petrolul estev acoperit de
tOrimul cu paludine, pre cOa mai mare parte
din intinderea sa, si de ace6a se aratá numai in
unele locuri: sail acolo unde el este redicat, sail.

1) D-1 Poni profesor dg, la Univ. de Iafi, m'a incredintat

c5. in adevdr lingi schitul Visantia esist5., sorghtti naturale
de petrol fapt pre care l'am confirmat insunu mal apoL

www.dacoromanica.ro
 67

acolo nude tèrimurile superiOre suntil tMete

complect de vai adanci. A patra linie trece
pre la Titcani la Solont si pre la vest de Mo-
nastirea Tazlëului, cad in ac6sta din 'Irma
localitate, pre care insumi nu am visitat'o, o-
norabilul i savantul nostru coleg si colegul
mei" de la facultatea din Iasi, d-1 Poni, mi-a
dat pretiosul detalit, ca in ambele contrafor-
turi ce strana(i valea TazlOului, cate-va kilo-
metri mai spre vest de monastire, se védii
straturi verticale, ce acusa mai multi creti si
carii sunt fOrte petroliferi de ambele parti ale
riului. A cince'a linie, in fine, urmaa laturea
stAngri, a TazlOulni trecOnd pre la Carnpeni,
Pustiana Stanesti, si Casin ; 6à este insesi ace6a
pre care se afla sorgintea semnalata la afanna.
In Romania propriii zisä, Orimurile pe-
trolifere suntii mult mai descoperite de cat
in Moldova si mult mai avute in petrol de
cat chiar in Galitia. InteacOstii parte a t6rei
nOstre, petrolul este in deobste exploatat in
depositele en paludine si in scisturile menili-
tice, dar noi l'am constatat, in mod nedubitabil
si in mare catime, precum am aratat ac6sta
in detalii cu alta ocasiune 1), in gresul de
Magura, la basa muntelui Zaristea in margi-

') Gr. Cobilcescu. Studil geologies i pateontologice asupra n-

nor térimurl terliare din unele parti ale Romaniel. Bucuresci
1883.

www.dacoromanica.ro
68

nea dr6ptrt a Slanicului unde, in mai multe

puncte, el- ese natural din bancurile de- gres,
intre care, alaturea cu sorgintele de petrol.
se dirt si filOne de Ozokerit. Directiunea a-
cestor bancuri este de la sud-vest catra nord-
est adica paralela cu incretiturite din ac6sta'
regiune.
-Entre Cislati si gam Basalt occidentale, crit
si pre partea opusa a Buzeului, la Sibiciii,
petrolul este continut in depositele menilitice,
si este probabil ea in aceste deposite el 0-
sista si in alte districte.
Dar sorgintele cele mai abundante din Ro-
mania mare, se tifla in depositele cu paludine
intio zona a cdreia latime variaza de la 10
la 15 kilometri si care se intinde, de la a-
pus spre rösdrit, din Patna si pena in Me-
hedinti.
Chiar in districtul Buzeului petrolul se ex-
ploateazg, in acest din urmrt terirn, pre done
linii ce treat pe la pOlele Istritel, si santiWi in-
dicii, ca mai exista Inca doile linii petrolifere,
una care trece pre aprópe de Teanou si Mir-
luita si alta pre aprOpe de Floresti si Bra-
esti. In districtul Ramnicului, suntii asemenea
date linii, una trece pre la Modreni si Valea
Rea, ear a dorm, pre la Tigoia si Caiesti.
In basinul Prahovei, sorgintele de petrol
dintre Colibasi si Dimbulail fost studiate de

www.dacoromanica.ro
 ,69

catrA d-nil Sprat '), Qxtuand1), Capellini 8),

Fötterle 4), Pilidi 5), Gintl, Fuchs si Sarrasin 6),
Tietze 7) Paul si Olszewski 8). Acele exploatate
suntii dispuse pre trei linil insè exista si altele.
Dintre cele trel cu exploatAri, una trece pre
la Milgureni, Colibasi, ModenT, Bäicoi si Dilm-
bul, prelungiadu-se spre re'sarit prin Bra-
uesti si Volcanf, 'ear spre' opus, ciitra Lipil-
nesci ; a data trece pre la Gampina, Provita

/
si Pacureti, ear a treia, pre la Tinta, Oehi-
sori Magureni, Dragrm6sa si Verbilaii. Tus-
tre e sunt paralele si merei de la est spre
vest.
Nu am avut oeasiune de a face cercetarT
in regiunea ce se intiude din Diimbovita si
pain(' in Olt, am flicut insa chte-va studif in
regiunea situata la vest de acest rift, si in
particular in ace'a situata intre Otaseii si Go-
6) Sprat. On the Freshwatter Deposits of Besser Moldas. Va-
lacb and Bulg. Quart Journal of the Society of London
1860, p. 281.
6) Coquand. Sur les gites de petrol de la Valachie et de la
Moldavie. Bullet. S. G. de de Fr. 1867.
Capellini. Giacimenti petroliferi de Valachia. Mem. del.
Acad. delle scienze di Bologna 1868, ser. II, Tom. VII.
°) Fiitterle. Verhandl. der k. k. geol. Reich4. 1870 p. 209
et 234.
6) Pilide. C. D. Ueber das Neogenbecken ardlich worn Plo-
ie§t1. Jahrb. 1877, p, 131.
6) Fuchs et Sarrasin 1872. Das ErdOl vom Kampina.
') Tietze. Notizen fiber die Gegend zwischen Plojeschli
und Kampina iu der Wallachei Jahrb. 1881, I, XXIII
pag. 381.
Olszewski Studien fiber die Verbititnisse des petroleum-
Industrie in Rornitnien Zeitschrift far Berg mid Hütternui.n.
1883. 32-27, 39, 41.

www.dacoromanica.ro
70

vora, afluenti al Oltului. Aice solul arata

semne de a ti mai avut in petrol decal Vote
acele care 6mi suntd cunoscute in Romania,
si am putut constata patru linil petrolifere.
Una din ele trece pre la Pducesci, a doda
pre la sud de Titireciii, a treia trece (16-a
lungul drumului ce duce de hi Stoenesci
in Bogdanesci si a patra Inerge de la Petrari
la Ghetesci. Si aceste ad, prin urmare, di-
rectiunea de la est la vest.

VI.

Din cele ce precedd resulta dar, ca esista

o dependintil rigurOsa intre incretiturile Car-
patilor si intre liniile petrolifere, caci pretu-
tindeni si unele si altele aii ace6asi directiu-
ne ; i, ce este inn' mai mult, directiunea
liniilor petrolifere coincidOza cu axa cretilor.
Mai in departare de. acOstal linie, adecii de
planul anticlinal al cretilor, -sad in partile
unde tOrimurile sunt numai putin oblice sad
orizontale, or calk siipaturi, sad foragiuri s'ad
p'racticat pana acum, flu s'a putut intMni ni-
cairea, in Galitia, in Ungaria, Bucovina sad
hoinduia, nici c6a mai mica catime de pe-
trol. Ast-fel si la Cotroceni, langa Bucuxesci,
de si sonda a trecut de 300 metri in adan-
cime, n'a putut intälnI nici urma de acest

www.dacoromanica.ro
 71

mineral. lush, este posibil ea el sA se ardte

langd Duarea, din causa rupturei ce am con-
statat Ca esista d'e-alungul el,
Dar nici in inGretiturile Carpatilor, petro-
Id nu se afla indiferent in ori-ce parte a ca-
tenei. Posedtim sectiunile geologice a unei
sute §i mai bine de localitall petrolifere in
exploatare, din Galitia si Bucovina, date de
catra D-nii Brunno Walter '), Heinrich Wal-
ter 2), Paul 3), Tietze Uhlig 5), Zuber 6), I
Notb ' ), I. Altmann 8), Windakiewics 9) qi
Vacek 10) si cunoscinta de sectiunele date nu-
mai prin deserieri, a mai tuturor zäcámintelor
de petrol din Carpati; i, pretutindeni in Un-
garia, Galitia si Bucovina, puturile sail fora-
giurile petrolifere se ailA Ole in planul anti-
') Bruno Walter . op. cit.
r) Heinrich Walter, Ein.. Durchschnitt in 'den Mittel-Karpa-
then von Chyrow fiber Uberce Jahrb. d. k. k. geol. Reichs.
B. XXX.
9 Paul, Die Petrol. und Ozok. York. Ostgaliziens ; Jahrb.
der k. k geolog. 1886 p. 131.
1) Tietze, Beitr. zur Geol. von Galizien 1881 0 alte opurt
citate, Jahrb. d. k. k geol. Reichs 1881 B. XXXI.
Uhlig. op. cit.
1 Rudolph Znber, Detailstudien in den Ostgalizischen Kar-
pathen zwischen Delatyn und lablonow. Jahrb. der k. k.
geol. Reichs; 1882. vol. XXXII pag. 351.
1) I. Noth, Uber die Bedeutung vom Tiefbohrungen in der
BergOlzone Galiziens ; Jahrb. der k. k, geolog. Reichs 1873.
vol. XXIII, partea I.
9 Ins. Altmann, BergSI bei Truscawice ; Verhandl. der k. k.
geolog. Reichsansalt, 1877 p. 72.
t) Windakiewics, Berg und Huttenmannisch. Jahrb. Vol.
XXII: 351,
Vacek, Beitrag zur Kenntniss der geolog. Verhaltn. der
Mittel-Karpatischen Sandsteinzone ; Jahrb. der k. k. geol.
Reichsants, 1881, B. XXXI, p. 207 und Taf. III

www.dacoromanica.ro
72

clinal a cretilor convex'', sail, ceea ce este

tot una, ia despicaturile ce e presinta de-a
lungul lor in partea superiOra.

4
,
",ffetwie-
., ,...
.', . ,-- N
;
-`,, ful<pmf-----r--'s
;
;. ---
, -- , . ".
'
...-

,
,
pu;.r,k, iloktql,ct,
..
... - ME
---V
1
,

V
, //
/ r/ i,' .1
..., I

*SD k
'Zt7,47, .13 Are:11,W/ ,
) NOWL,.:10'
2
1 ///
,...//, k/ 3 /2,/ 1 , ,' 3
, , , , 2"? 1/ '
-, /,' .-1
- , / , ,,e,/ / / , r,
,

,,, 1.
/ "
,- 1 . . --- ...*

_
\ `,
-
-1

..--
, 4 t
,
k ---- ,' , , ' k .,
.. . --
..-
. g
---- ... ,.."
Z

.... .....
....

...-"'
,..
...

Seetiune trauaversaki iu Carpati tutre Plawie

qi Hol owi eau.
(DWI" Tietze qi C. M. Paul).
1. Depositele de Rapianka.-2. Gresul tabular de la Plawie.
3. Seisturl eocene.* Yantanile de petrol.

Am visitat o mare parte din bocalitätile pe-

trolifere din Romania, si pot afirma cii, si in
acesta tarn, petrolul se afla in aceleasi con-
ditiuni. Ast-fel, fäntanile de langa esirea nord-
vestica din Targu-Ocnei suntü sapate in anti-
clinalul unui cret al terimluui salifer 'mope-
nit, cati-va metri mai spre nord, de deposi-
tele cu paludine, ear acele de la Moinesci suntti
tele practicate in complexul gresurilor verti-
cale ce ocupa asemenea anticlinalul unui mare
cret al terimului salifer. Tot ast-fel zace pe-
trolul la Solont, la Titcani si la Campeni.
La Harja, terimul salifer formeza un cret

www.dacoromanica.ro
 73

acoperit de gresuri in bancuri puternice, care

constituescii partea inferióriti a depositelor cut
paludine si tOte fdnUinile ce daft petrol suntil
sApate in bolta acestui cret.
_
//

\\ r/
..,
3
`...
\-
- / ''.
N..

Zdeamiutul petrolului la Hada iu Moldova.

1. Depositele menilitice.-2. Gresurl i luturi a le ttIrimului
lifer.-3, Gresuri a le formatiunei ea Paludine. *. Fintrutile
petrolifere.

in basinul Buze'ului, atät sorgintile din CO-

rimul cu paludine eilt si din depositele me-
nilitice smitli in acelOasi conditiuni, numal cat
aid, in imprejurimilO gurel Niscovuluf si la
Cislati, partea superiork a fost därmata
luatã de curente.
Pre liniile din basinul Diimbovitei ce am
enumerat precedent, solul pänd la o profundi-
tate chte odata in destul de considerabilii
este constituit din prund, Oar luturile inferiOre
acestula suntil compacte si nu presintã o stra-
tificatiune care sa, ne permita a constata e-
xistenta unu cret ; cel putin, ast-fel suntii

www.dacoromanica.ro
74

conditiunile la Baicol, la Tinta, la DAmbu, la

Climpina ; dar la VAlcani si la Pacureti, lo-
cuff aflatOre mai spre resdrit, se pOte mai
cu usurinth vede cä petrolul este asemenea
continut in partea anticlinald a cretilor con-
vexi.
In fine, in basinul extra-ordinar de avut
al Govorel, tot solul este fOrte incretit si cre-
til sei suntil Way de-alungul de val ce nu
suntt alta clecat despicaturile formate de-a-
lungul boltel cretilor. si ltirgite apol de az-
tiunea curentelor de ape torentiale ; si, daca
&ate odatg, se vedii bancuri de gres inclinate
si petrolifere, adeveratele zacaminte produc-
tive se aflä insh tot in planul sat aprOpe de
planul
Acest fapt este dar general pentru Carpa-
til intregi, precum l'am veclut ca este gene-
ral si pentru Caucas, Canada si Allegany ;
prin urmare el nu pdte fi clatorit decIt u-
nei singure si unice. cause, aceea, ca petrolul
venit din sinul parnentului . a fost injectat in
crepaturile sceoqei terestre, de unde a trecut
si in deschiderea presentatd, in partea infe-
riOrd de cretil convexi ai terimurilor supe-
riOre.
Suntü insa si fapte de o altá natura, im-
portante in cestiunea ce ne ocupi. Ele corn-
plecteza pre cele precedente i ne ducii a cu-

www.dacoromanica.ro
 75

geta, ca la formarea cretilor a avut un rol

insas1 eruptiunea Iicidu1u combustibi1 cat si
isbucnirea gazurilor ce Vad insotit; in adev6r,
despicaturile ce presinta cretif in lungul lor,
si care cate odata, constituescd vM indestul
de lug.' si de profunde, nu pard a fi datorite
numal rupturel puturilor, cand s'a indoit in
forma de bolta, cad' arata c ele au fost de-
terminate inca i prin o adeve'rata, explosiune.
Ast-fel de multe oH bordurile stratunilor ce
murginescii aceste val, suntt resfrante in la-
turf, si ac6staconditiune, care indica in
tot d6-a-una presenta petroluluI in sol, si
care se arata nu numal in Carpatl, dar inca,
precum am v6c1ut, si in Caucas si in Alle-
gain', nu 'Ate fi decal resultatul unei explo-
siuni. Pre langa aceste, de"-asupra cretilor,
cand el nu suntd despicatl, se Odd, pre li-
niile petrolifere, gibositatl, adese ovale, care
accident6za suprafata cretilor, si in virful ca-
rom, cand sapam sail executam foragluni, nu
lipsim nici odata de a gag petrol. A-
ceste gibositatl, pre earl 16-am semnalat tra-
tand despre regiunea petrolifera din Caucas,
unde unele se produc chiar subt oehil nostri.
suntd causate de gazurile ce se acumul6za
in partea superiOra a cretilor, si care cate
odata degajindu-se cu incetul, nu fac explo-
siuni, dar lash' numal un desert in care se

www.dacoromanica.ro
76

prabusesce partea `superi6ra a gibositatel. IT--

ne off asemene prabusituri s'ail operat pre
o scar& mai mare in insasi bolta cretilor;
ast-fel, pre terasa ce se intinde la sud de
Campina, intre BäicoX i Cotol, se afla o de-
presiune in mijlocul earela s'a format un
mic lacü. Ea are o intindere ca de doile-
sprezece hectare, si de pre tOta suprafata sa,
de pre ace'a uscata cat si de pre ac6a acope-
rita de lac, iese si actual, prin nenum6rate guri,
o catime enorma de hydrogen carbonat, care a-
prins, servesce ades la fert bucatele locuitorilor.
In jurul lacului, s'aii practicat cate-va fan-
tani care aü dat de petrol si mai cu s6m5 do
vine si de rarunchf de Ozokerit ; §i, daca' s'ar
put6 fora in locul acoperit de apil, neap6rat
ca resultatele ar fi mult mai satisfac6tOre.
Se ins6mna inca i alte particularitati care
vind §i ele sa aduca contingentul lor in de-
monstratiunea originei eruptive a petrolului,
si sa ne serve tot odata drept indicatori a
presentei sale in adancime. Oretii t6rimurilor
petrolifere, din ori-ce roci ar fi constituite
straturile Ion, si de ori-ce virsta ar fi tee-
muffle, suntii in tot deauna infdtrati de ma-
teril streine, ce se presintd pre o scara cu
atat mai mare, cu cat ne coborim mai pro-
fund in interiorul solulur.
In adev8r, pretutindenf si mai ales acolo,

www.dacoromanica.ro
 77

unde creR suntil spetroliferi, straturile suntii

infiltrate de vine de calcar si de gips, care
form6z6 retele ce se incrucis6zrt in tOte di-
rectiunile si care neap6rat, nu ocupri decal
crOpaturi ce aft existat prOalabil in sol. A-
ceste fapte, semnalate pentru prima oarri de
Heurteau la Labutowka si la Ivonetz in Ga-
litia, s'a ve'clut, mai apol, ea' suntii generale.
Pre ltingá aceste vine si filOne, se insamna
fOrte ades in regiunile petrolifere sorginti de
ape sulfurOse, sulfure, bromure I iodure di-
verse precum si chiar sulfure nativ ee se pre-
sint ca bulgAri, ca pulbere i chiar ca vine
in straturile cu petrol. Ace'sta se vede in
multe localitgy din Galitia si din Bucovina,
precum si in basinul Prahovel, mai cu sOma'
intre Colibasi i BiicoT. Ce este mai mult,
intiacOstA din urmrt localitate, se presintrt un
fapt ce pare fOrte singular, dar care, am cu-
vinte de a crale asa, se repetá si la Ocna-
Mare, dincolo de Olt. Acest fapt, care a a-
tras atentiunea si a adus in nedumerire pre
toti geologii ce n. visitat localitatea, precum
suntii d-nii Gintl, Capellini, Paul, Tietze si
altil, este, c la parnbu, la Tinta, la Baicoi,
.cfit si la Colibasi, térimul cu paludine ce
cuprinde petrolul, presintä i zAcAminte de
sare, intocmai ca acele din adevératul tërIm
salifer. D-1 Tietze, prin o savantii discutiune,

www.dacoromanica.ro
78

explica formarea acestor masse de sare, ea

produse de vastul lams" ce ail a§ternut depo-
sitele cu paludine. Dar, pre de o parte, a-
cest, lac era de apa dulce. sunta despre a-
cesta probe pre VIM intinderea enorma ce se
afla intro Alp): i marginile Chine, spatiii a-
coperit de crttre depositele sale, ear pre de
alta, sarea de la Colibmr se afla in planul
anticlinal al cretilor precum se afla i petro-
lul ; in fine, aducendu-ne aminte de conside-
rabila catime de aburi de sare continutl in
fumarolele uscate cele mal ferbing ale lave-
lor varsate de vulcani, nu putem atribul pre-
senta acestel sari, in depositele und marl de
apa dulce, decal la emanatiuni venite din sinul
pamentuluI i sublimate in crepaturile i in
cavitatile unor asemenea deposite.
Nu este de prisos de a mentiona ca. in
Carpati exista vulcanI de glod ca §i in Cau-
cas, in Italia qi in Birmania. A ceqti vulcanI,
pu,l pretutindeni pre convexitatea cretilor sail
in rupturile lor, se -Odd in multe 041 ale
Galitiel, dar mal cu sema in Romania pro-
priii. clisa. Cu alta ocasiune am dat detalii
asupra acelor ce se afla in Parscovul meri-
dional ) i am aratat atund raporturile care
exista intre el §i intre enorma &Mime de i-
1) G. Cobdlcescu. Studii geologice si palacontologice asu-
pra unor tërimuri tertiare din unile pir0 ale RominieL

www.dacoromanica.ro
 79

drogen carbonat ce infi1tr6za acOlo straturile

cu paludine cat si despre petrolul arnestecat
in glodul ce el varsa.
Ast-fel dar, o repetam, in Carpati, petro-
lul se afliti in aceleasi conditiuni de zacere
in care se gasesce in Caucas, in Italia, in
Birmania si in America, si fenomenele ce in-
sotescii presenta sa suntii asemenea aceleasi;
numal cat, in timpurile actuale, aceste feno-
mene se petrecii in Carp* pre o scara mai
mica decal in Caucas, pre cand in timpurr
de mult trecut-e, aceste fenomene aveaii, din
contra, o intensitate cu mult mai mare cleat
&ea actuala in regiunea Carpatica.
Putem prin urmare conchide, reamintind
in spiritul nostru, complexul total al faptelor
precedent expuse pentru. tOte regiunile petro-
lifere ale pamentului care ail fost minutios
studiate ca, presenta petrolului este in strin-
sa legAtura cu marl dislocatiuni terestre, cu
intinse si profunde despicaturi, ridicaturi saii
prabusirl ale scOrtei globului nostru, cti e-
ruptiuni violente i prelungite prin seria u-
nui mare numer de secoli de masse colosale
de rod' plutonice insotite de comotiuni pu-
ternice, cu emanatiuni de materil felurite,
dintre care unele oxidate ear altele ne oxi-
date, ce n'ai.S. putut, nici potà proveni decat
din massa interna i topitä a globulul si,

www.dacoromanica.ro
 80

(Entre care. unele s'at. consolidat in crepdtu-

rile soluluf sail in cavitiltile sale. CA petro-
lul nu se afid decat pe linil paralele ce aratd
crepilturl care intereseza partea profunda
scOrtel terestre, cil el se presintd tot-dea-una
in planul sat aprOpe de planul anticlinat al
cretilor convexi si, prin urmare, in unghiul
deschis chtrd partea inferiOrd a acestor cretl;
eii acestil suntti formati de tertmurile cele
mai aprOpe de suprafata si care Wail parti-
cipat la crepdturile solului inferior Mr, dar
care ail fost numal incretite prin actiunea
combinata a sguduirei solului, eu venirea pe-
trolului i a gazurilor care Fail insotit, cii
ele nu se gdsescil niciirea in terimuri plane
nici in acele afectate dar nedeschise de pu-
terile vulcanice, chiar and ele suritU, precum
suntti cretif concavi cuprinsi intre eel convexi,
in megiesie imediatd cu acele afectate de a-
ceste puterl.
considerind apoi cd petrolul este emis
de lavele actuate, cd in massa topita din in-
teriorul pamentului exista pretutindeni si Ia
tOte adincimele o enormil cdtime de idro-
gen si de cdrbune in state elementard si nu-
mai in stare de disolutiune, ear nu de com-
binatiune, i cii aceste capuri elementare de-
vinti libere prin progresul recirei massel to-
pite se potil atunci combina dind nascere

www.dacoromanica.ro
 81

la petrol, ozolierit. idrogen carbonat 0 alte

materii ce insotescii petrolul, putem conchide
ca acest mineral are, in adevér, o origine e-
rruptiva.
Putern asemenea conchide, considerand e-
pocele in care s'ail fãcut rupturile solului kii
incretiturile terilnurilor petrolifere din dife-
rite regiuni, ch' eruptiunile petrolului se ra-
pOrta, la epoce deosebite ; caci in Canada, aceste
eruptiuni ati inceput dupa epoca siluriana
prima, in Allegani dupa acea devoniana mij-
locie, in Galitia §i Moldova dupii, depunerea
terimului salifer, in Romania propriii dish 0
in Italia, catra finele epocei pliocene, ear in
Caucas dupa finele acestel epoce.
Putem inca onchide, ea fenomenele de
vulcanicitate ce presinta diversele regiuni pe-
trolifere, suntil cu atat mai numerOse 0 se ma-
nifesteza, cu o putere 0 cu o intensitate cu
atat mai energica, cu cat petrolul este venit
intiun timp mai modern. Ast-fel am vedut
eh' in Canada 0 in Allegani aceste fenomene
suntii aprOpe necunoscute, ca in Galitia, Un-
garia, Bucovina i Moldova ele se manifes-
teza prea putin, ca. in Romania proprit. disa
§i in Italia, ele suntii mult mat frecuente 0
mai impuitOre, 0 &A in fine in Caucas, ele
se presinta cu paroxismuri insotite de cutre-
mure violente 0 intinse, de eruptiuni ingro-
6

www.dacoromanica.ro
82

zitOre, de prausiri, de ridicaturi i. de res-

turnari consternatOre.
Putem inch conchide eh' avutia petrolului,
intr'o regiune petroliferh, este cu atht mai
mare, tote conditiunile alte fiind egale, cu
cat eruptiunea a inceput intr'o epoca mai
moderna, cad, regiunile Caucasice suntil cele
mai avute, i, acest fapt ne duce a crede ca
Romania propriti clisa este si ea mult mai
avuta in petrol decat celelalte tOri carpatice.
Putem in fine conclude, considerAnd gise-
mentele de petrol din Carp*, ca in ori-ce
regiune petrolifera, presenta petrolulut in pro-,
funditate, este independenth de vOrsta tOrimu-
rilor ce o constituescti i dependenth numai
de fracturile i incretiturile solului; i cA prin
urmare, nu ar fi imposibil de a se afla _gor-
ging petrolifere si de a lungul Dunarei unde
am constatat ea existd o mare rupturh a
scOrtei terestre.
Studiind insh conditiunile de zacere ale
petrolului i fenomenele ce insotescil presenta
saü aparitiunea sa, CU scopul de a ne da
sdina de originea lui, putem vedea ca, pre-
cum am anuntat de la inceput, o-data cu re-
solvarea acestel cestiuni, noi am fost silig a
cerceta cu amanuntime i Vote faptele care,
legate fiind cu cestiunea ftmdamentala im-
prejurul careia ele s'afi. grupatti de la sine,

www.dacoromanica.ro
 83

cad suntil dependente de densa, ne pot fi

de mare utilitate practicA.
Conditiunile de zAcere a petrolulut, pre-
curn ele s'ad putut intrevede din decursul
expunerei nóstre, constituesed inse si un com-
plex de indicit spre recunOscerea presen-
tei pretiosului mineral in interiorul solu-
lni si spre a ne conduce in exploatarea sa.
Aceste indicil se potti resuma in urmAterele
formule :
Petrolul trebue a se cAta in planul an-
ticlinal aid cretilor convexi ce presentA te-
rtmurile, sad in apropiere de acest plan.
CA'nd cretii suntd despicati in lungul, ori
ail partea lor superiora repitA de curente,
ast-fel Ca se aratä, la suprafatA numal ascu-
titul straturilor, petrolul trebue catat in fun-
dul TAO, in straturile ce sunt in planul sad
aprOpe de planul anticlinal.
Locul ce trebue a se alege, fie in fund al unet
vät anticlinale fie pre suprafata until' cret ne-
despicat, spre a se face sapaturf sad sonda-
glurt, este acela in care solul presintA cele
mai multe si mai dese vine de calcar sail
de sulfat de var.
CAnd un cret este nedespicat trebue a se
incepe lucrArile pre Odd gi'oositatilor aflä-
Ore pre partea lui culminanta, ear cAnd un
cret este despicat trebue a se opera in fun-

www.dacoromanica.ro
84

dul despicatureX, de preferinta acolo unde

straturile ce márginescii ac6stá anfractuosi-
tate sunt resfrante in laturi'.
Presenta sulfurelu'l si a sorgintilor sulfa-
rose in regiunile petrolifere suntii si ele
indicil Ca intio apropiata megiesie exista po-
sibilitatea de a se afla petrol.
Presenta petrolului este de asemenea acu-
satii prin emanatiunile de idrogen carbonat
ce ese din anticlinalul cretil or ; insa cate o-
data, el este emis si din alte 041 si atunci,
fara a putea conchide intr'un mod absolut
negativ, se pOte intampla, ca petrolul sa, lip-
s6sca in adaneime. Tot in acest din urma
cas se afla si vülcanif de glod, dar presenta
lor, cat si a emanatiunilor de idrogen car-
bona, daca nu indica in tot-dOauna un punct
petrolifer, ele arata insa, in modul cel mai
neindoelnic, ca regiunea este petrolifera si,
in tot casul, ele constituescii ades indicii: de
presenta ozokerituluL
Resulta asemen6a, din cele aratate prece-
dent, ca petrolul nu se alla de cat in ban-
curile saii. straturile de gres, de nisip si
de prund sail de conglomerate IA. nici odata
in straturile de mut. Cand aceste straturi
petrolifere sunt visibile pre culmea cretilor,
ele sunt in tot-d6a-una bituminOse. (land tui-
ros de petrol, cel putin, atuncf cand sant in-

www.dacoromanica.ro
 85

calzitet Aceste straturi suntü din ee in ce

mai avute cu cat inaint6z6 mai mult in pro-
funditate i de ace6a ,este necesar de a se
sApa in unghiul obtus ce ele facti cu orizonul,
spre a fi intalnite cat se pole mal in adanc.
Resulta incA din cele zise, cii, spre a se
face o esploatare in regulA, este de nevoe,
de indatA ce s'a constatat un cret petrolifer,
de a se practica mai multe sapAturi a§ezate
pe o linie transversalA cretului, atAcAndu-se
bancurile de gres sail gibositatile de pre creti,
§i apoi a inainta, in directiunea cretului, prin
sApAturi care sA nu presinte intre ele o dis-
LntA mai mare de cati-va metri, spre a se
put6 ast-fel pune stApAnire pre receptaculul
petrolifer intreg.
SiipAturile sail forajurile, trebue urmArite
pènd la c'ea mai mare profunditate, tinendu-se
insA s6mA de tOte consideratiunile precedente
si mai ales luAnd tOte precautiunile, ca la a-
c'ea profunditate, sA abutisAm la un bane de
gres, de nisip saii de conglomerat ; dar, de
indatA ce, treand prin asemene'a bancuri pe-
trolifere, am ajunge inteo sistemd de lut, Va
fi necesar de a se opri lucrarea §i a o reincepe
mai departe de afloratiunea bancurilor petro-
lifere, spre a intAlni aceste bancuri la o pro-.
funditate mai mare.
Putem incA conchide din cele expuse, cA,

www.dacoromanica.ro
86

dad petrolul a erupt in Carpati in doge e-

pee, i anume, dupa depunerea formatiunei
salifere i dupa acea a depositelor cu palu-
dine, cu tOte acestea,, petrolul se Oa si in
incretiturile celor-lalte sisteme ale gresului
carpatic, incepend de la cele mal vechi si
pima la cele mai mederne, caci tOte sunt in-
cretite ca, daca unele sisteme, precum sunt
acele ce se rapOrta la gresul de Jamna sag la
gresul calcarifer mimmulitie, sag la depositele
cu exogyre, nu ail dat pang acum loc la ex-
ploatatiuni petrolifere, acdsta nu 'Ate fi pri-
vita ca o lege absolutd. Petrolul dar trebue
a se cata in tOte sistemele acestul gres, pre-
tutindeni -nude se presinta creti care deno-
teza prin particularitatile lor presenta petro-
lului in profunditate.
Terminand sa-ml: fie permis de a exprima
inca odata dinaintea .Domniilor-VOstre, pro-
fundul regret de care sunt patruns prin per-
derea barbatulut patriot si iubitor & sciinta
in locul caruia eg, acelula ce'i incumba sar-
cina grea de a-lii inlocui, am luat pentru
prima data cuventul, i, de a manifesta pro-
fundul doliu de care sunt cuprins impreuna
cu DOmniile-VOstre pentru intristatOrea per-
dere ce am incercat.
-MOW-

www.dacoromanica.ro
 RESPUSTM
D-LITI

Dr. Dimitrie Brand.za

la discursul de receptiune
AL
D-LUI GR. COBALCESCU.

Domnule Prepdinte,
Domnilor colegi,

Sciintele naturale, cu tail marea lor irn-

porta*, cu tOta marea lor utilitate practicd,
cu tOte imensele folOse ce ad adus si con-
tinua, de a aduce .ele omenirei intregl, fiind
cu tOte acestea, din acelea, care, afara- de
satisfactiunea moralii, nu procura acelora ce
se dedad studiului lor mai Did un beneficit
material, cel putin immediat, cunoscinta lor
este inch' putin respandita printre noi Ro-
mani'', call, nici n'am inceput a le cultiva cu
öre-care seriositate, de cat abea de cati-va ani
incOce, si acOsta, numai multamita vigurOsei
impulsiuni date de cati-va, rani', dar adevé-
ray apostoh devotatf sciintei si aprinsi de
dorul de a vedea t6ra nostril esind din in-
tunerec si nesciinta. Spirit scrutator supe-
rior si original, prin menire fir6sca naturalist,
lubind sciinta pentru sciinta, si neavènd alt

www.dacoromanica.ro
88

dor ca mai toti cei din ace's generatiune ce

se destinall carierei profesoraledecat de a
fi util pre sale, primul pe care-I gásim in
Moldova, imbrAto§ind cu WA ardOrea studiul
acestor sciinte § i devotAndu-se cu totul lor,
este d-1 Grigorie Cobälcescu. Ndscut)a 1832,
in timpul lui Michail Sturdza, eminentul no-
stru colegca multi din barbatii generatiu-
nei sale cu carii, cu drept cuvint. se onor6zA
t6ra nOstras'a format insu§i, fiindu-§1 sin-
gur profesorul sel. Abe'a '§i terminase stu-
diile sale elementare din pensionate §i apu-
case a intra in Academia Michail6nA din Iasi,
nu trecu un an §i ve'clu colegiul desflintat toc-
mai cAnd se pregAtea sA tr6cA in clasa a II-a.
Päriisit propriilor sale forte, departe de a se
descuraja, se apued sd studieze singur i is-
buti a-si trece esamenele cerute la Heed in-
data dupA reinfiintarea acestei scoll, §i. ali
cAp'eta cu chipul acesta atestatul de absolvire
al claselor liceale.
Gustul kl i aplicatiunea sa naturala pentru
studiul sciintelor naturale kii fisice, erad atAt
de marl i de desvoltate, incat fiind inca cu
totul tènér il vedem injghebändull singur
nu fArA de marl sacrificiiun mic laborato-
rid de chimie, prin care studia chimia de
pe opul MI Berzelius §i Fisica pe acela al
lui Pouillet, c'ea ce-i permise de a se presenta,

www.dacoromanica.ro
 89

la varsta abia de 18 ani, ca concurent pen-

tru catedra de sciintele fisico-naturale de la
Liceul din Ia§i, catedra remasa vacanta prin
An &Ma profesorului Stamati, pe care il inlo-
cuise ca suplinitor. Adversarul sedun doc-
tor in medicinaretragendu-se, si neputan-
du-se constitui un juriii serios de esamen,
t6n6rul concurent fu silit sa, prim6scii a fi
recomandat ca profesor provisoriti. Dar dupa
trei ani de functionare, din causa unor no-
intelegeri personale iscate intre inspectorul
general al scOlelor §i te'ne'rul profesor, acesta
din urma se v6zu nevoit all para,si catedra.
AccIsta imprejurare, de §i nu tocmai de na-
tura a incuraja arclOrea §i devotamentul. 861
pentru sciinta. departe de a-I face sa renunte
la apostolatul dare care-I imping6a vocatiu-
nea sa fir6scä, 61 *li din contra 0 mai
mult, fac'endu-1 Bali spor6sca puterile spre
a nu da indarapt in fata nici unuia din nu-
merOsele obstacole, cu care prevedea deja ca
va aye' sa lupte in viitor, el, mai cu s6ma,
care nu vo6a sa aiba a datori positiunea sa
nimarui deck. muncei 0 meritului sel per-
sonal. Retras intr'o familie la t6ra, petrecu
trei ani, ocupat cu continuarea studiilor sale--
favorite de Fisica 0 Chimie, dupa care nu
intarzie de a fi din nal chemat la catedra sa.
Numit profesor definitiv, §i curênd dupa acea

www.dacoromanica.ro
90-

in urma propunerel consiliului scolar, trimis

de Stat in Paris spre a se perfectiona in stu-
diul Sciintelor naturale. Dupa trei ani de
fOrte seriOse §i solide studil, cu deosebire
geologice i mineralogice, reintors in patrie,
plin de entusiasm, de zel *i de incredere in
viitor, pentru marea §i dificila misiune ce
scia Ca este chemat sa indeplinOsca in Ora sa,
t'enèrul atunci i meritosul nostru acum inv'etat,
fu numit, va fi incurand un patrar de secol,
profesor la catedra de Geologie §i Mineralo-
gie de la Universitatea din Ia§i, continuand
a fi pana astazi unul din eel mai distin§i
membri a! acelei §coli. Sciinta §i eruditiu-
nea, entusiasmul §i devotamentul, cu care a
cautat all ideplini sarcina ce i se incredin-
tase, chiar din prima zi cand avu onOrea a
urea treptele catedrel universitare, cine vi le
pOte spune mai bine decat mine, Domnilor
colegi, decat mine care avui fericirea de a
fi primul sell auditor, ce zic, primul amnia
'1 sildi germenele gustului pentru sciinta, pri-
mul chuia 'i deschise §i-i indica cal'ea fru-
mOsa §i fecundrt, dar lunga §i anevoiOsa a
sciintei. Iata causa pentru care, de §i din-
tre eel' mai inexperienti §i mai din urma ye-
niti dintre d-vOstre, nu am declinat cu kite
acestOa, dupd cum s'ar fi cuvenit sa o fac,
omforea nemeritata ce ati bine-voit a-mi face

www.dacoromanica.ro
 91

insircinándu-m a saluta §i primi in numele

Aeademiel Rom Ane, pe acela, cAruia sunt a-
tAt de fericit eh mi-a fost dat a-1 put6 es-
prima, in o imprejurare atat do olemnA, ai
chiar de la acest loe inalt, odatA cu omagiul
admiratiunei mele i espresiunea sincerei re-
eunoscinti a vechlului i devotatului seil dis-
cipul. Nevèclènd in indeplinirea sarcidei sale,
numai satisfacerea rece §i indiferentA a unei
gOle formalitAti, ci din contra una din cele
mai sacre datoril ale sale, fie-care prelegere
a sa, devenea o adev6ratA solemnitate, nu
pentru elevi, pentru care nu putea fi altmin-
trelea, cilucru -cam ray in zilele mistre
chiar pentru profesor. 1$i cum putea fi alt-
fel, cAnd lectiunea sa era un discurs in tad
puterea euvelatului, un discurs care cuprind'oa
monografia aprOpe complectü, pënA la ultimul
cuvint zis de sciintg, a cestiunel despre care
se trata!
Dar, ea pentru tOte partile sciintelor na-
turale, tot a§a i pentru, Geologie i Mine-
ralogie, numai lectiunile orale, fie ele chiar
discursuri magistrale, nu sunt suficiente, ci
pe Pang% aceste'a Bunt indispensabile experi-
ente i demonstratiuni practice, care nu potil
fi fAcute fArA laboratorii, fArd colectiuni, fArA
escursiuni, etc., 0 care tOte reclamA dotatiuni
speciale. Asemenea dotatiunicu tOte sta.-

www.dacoromanica.ro
92

ruintele intrebuintatei-ail fosf, pèna in a-

nil' din urma, cu totul refusate d-lul CobAl-
cescu. ca si la cei mai multi din colegii Era
de la ambele Universita(i. Redus la o Ca-
tedra de provincie, aprOpe cu totul lipsita de
materialul sciintific necesar si de ori-ce do-
tatiune de la Stat, eminentul nostru coleg,
de si nu avut, are marele merit, de a se fi
resignat sa lucreze cum va put6, cu propriele
restrinsele sale mijkice.
Spre a nu fi espus a cad6 in ratacirile
nerente celor ce incept, si care inaintéza in-
tocmai ca un pilot ce cutrierA o mare inca
neesplorata ), d-1, Cobalcescu, mai inainte de
a incepe explorarea geologicii a ',ere, cauta
a se pune in curentul literature relative la
studiile geologice facute asupra structurei Car-
patilor, mai tad datorita geologilu german!'
si prin urmare scrisa in limba germana, ceCa
ce-1 determina a se pune sa studieze singur
ac6stA din urma limba. Nurnal ast-fel solid
pregAtit si inarmat cu tOte cunoscintele ce-
rute, eminentul nostru coleg, intreprinse in-
tr'un mod sistematic esplorarea constitutiunei
geologice a solului Romanic!. Resumatul ce-
lor mai multe din lucrArile sale asupra aces-
taT subiect, a fost publicat sub forma de co-

D-1 Cobilcescu studif geol. qi palentol. asupra uuor

') marl tertiare din unile Orli ale Rornitniel, pag. 7. ad.

www.dacoromanica.ro
 93

respondente in publicatiunile periodice geo-

logice din Viena, cee'a ce nu inttirzià a-I face
cunoscut geologilor din Austria si Germania,
cdror se cuvine sti le multamira si sa le fim
eh:61r mult recunosckori ca aü contribult de
a-I face sd fie mai drept apreciat in propria
sa t6rd. Geologii germani au recunoscut e-
sactitatea tuturor resultatelor si a conclusiu-
nilor la cart àü fost condus Dl. ColAlcescu
prin seriOsele sale cercetari, fapte care ail
contribuit mult a arunca node lumini asu-
pra complicatei structuri a Carpatilor. Multi
din el, ca Hauer, Paul, Brusina, si altii, in
lucrárile lor de un ordin mai general, ail luat
pe ale eminentului nostru coleg ca fapte cas-
tigate pentru sciinta. Tietze, in studiul s6i1
asupra Lemnitului de la Cdiqi, a plecat de la
lucrdrile d-lui Cobälcescu asupra geologiei
Moldovel spre a continua pe ale sale ; si nu
mai departe decdt clAar anul trecut d-l. An-
drussow in memoriul ski intitulat : Die Schick-
ten von Kamyschburun und der Kalkstein von
Kertsch in der Krim, se servesce de ele spre
a face tabloul comparativ al depositelor Sar-
matice i Pontice din Europa.
Fara a av e. pretentiunea de a v presenta
aici enumerateiunea complectä i analisa de-
tailatä a numeróselor i importantelor lucrari
ale invelatului nostru coleg 'ml yeti permite

www.dacoromanica.ro
94

totusi, domnilor, sa amintese cel .putin pe a-

celea din ele care ,sä impunti de sinele ori prin
data aparitiunei lor, ori prin insemnatatea,re-
sultatelor sciintifice coprinse in e1e Inceputul
lucrarilor geologice facute de geologi Romani
cel putin in Moldovacoincide ell apari-
tiunea micului Manual elemenlar de Geologie,
prima publicatiune a d-lui Cobalcesca ; iar stu-
diul asupra Calcarului de la Repedea. Fin care
probeza vrista phocenica a acestei curiOse for-
matiuni geologice, studiti apdrut in Revista
Romänd, sunt acum aprOpe 25 de ani, este
prima lucrare orginaM cu care 41 incepe se-
ria publicatiunilor sale ulteriore, mai tote ah
parute in Verkandlungen der k. k, Geologischen
Reichsanstalt, i in care d-1. Gr. CobMcescu
a constatat : 1) asemënarea Deposilelor de ni-
sip cu lespezi de grez de la Lespezi si sincroni-
sarea lor cu grezul cu bOmbe dela Feleak qi de
la Hocrig din Transilvania ; 2) presenta Depo-
sitelor cu Paludine in imprejurimile Iasilor, in
basinul inferior al Siretului si in Parscov ; 3)
presenta Depositelor cretacee in Moldova .nordica
precum si a Alberezei; 4) presenta i con-
stitutiunea Depositelor Sarmatice, precum si
aratarea existentei Gresului de Ncigura, a For-
ma(iunei menilitice i a Fornzagunei nummulitice
in Moldova, i stabilirea ca depositele salifere de
la Oena sunt in terenul mediteran, ear nu in

www.dacoromanica.ro
 95

terenul arátat de catte geologul trances Co-

quand, care le atribu6a la eocen ; 5) determi-
narea presentei unei sisteme de Conglomerate
aflatOre la basa terenului salifer si fäcênd parte
din ele, ce s'a constatat in urmg si in Bu-
covina si in Galitia de dare Zuber si Winda-
kiewici, recunoscutii apoi si de cgtre d-1 Paul ;
6) in fine, presenta si constitutiunea Depositelor
Sarnzatice in basinul Basal occidentale si in
interiorul muntilor, fapt ce nu se constatase
inch', precum si desooperirea presentei pe la-
turea nordica a Istritei a &stand cu Dosinii,
analOgg cu. ace'a din Crimea.
Dar cercetdrile d-lui Gr. Cobillcescu, nu
s'aii mgrginit numai asupra Stratigrafiel si a
Petrografiei. FrumOsele sale lucrgri paleon-
tologice, asupra faunei atAt de interesante si
atal de estraordinar de avute in forme, ale
depositelor tertiare moderne din sud-estul
Europeifaung de apii dulce si sglcie, care,
dap cum observil d-1 Brusina, cu 16 ani
in urmg, era aprOpe cu totul necunoscutg
I-ail asigurat deja de malt un loc de onOre
si pintre Paleontologistii de astgzi. Opera
da mai capitalg, din Ole publicatiunile emi-
nentului nostru coleg, clAar dupgt pgrerea ce-
lor mai competenti si mai autorisati inv'etati
streini, este,, flira,nici un fel de indoialg, ul-
tima sa lucrare, intitulatg : Studii geologice qi

www.dacoromanica.ro
96

paleontologice asupra unor terimuri terriare din

unele piirri ale Roineiniei, un volum comide,
rabil ilustrat cu 18 planse giografice, lucrare
vasta ce face onOre atat autorului cat i è-
ref' sale, E}i despre care, invètatul geolog d-1.
S. Brtsina nu esitaa de a scrie ca este un
document de fOrte mare pond sciintific" ; §i
cum sa nu fie ast-fel, and ea constitue mo-
nografia da mai complecta din cate aü apa-
rut pand astazl asupra terenurilor §i a pale-
ontologiei tertiare a Romäniei. Pe langa im-
portanta parte geologica, compusa din o se-
rie de insemnate memoril deosebite, din car!
nu pot sa, nu mentionez pe acela ce cuprinde
interesanta descriere a curio*ilor Vulcani de
glod din PIrscovul meridional, fOrte clar re-
presentanti prin dou6 plan$e litografiate, pre-
cum i aratarea raporturilor ce esista intre
el §i intre enorma catime de hidrogen car-
bonat ce infiltrdza acolo straturile cu Palu-
dine, cat §i cu petroleul cuprins in aceste stra-
turi, memoriil care singur el ar fi fost de
ajuns spre a face cunorut pe autorul luf lu-
mel sciintifice, frumOsa opera a d-lui Cobäl-
cescu confine o parte, §i mai insemnata, pa-
leontologica, al carela cel mai mare merit
este de a fi indoit aprOpe nume'rul speciilor
cunoscute in depositele cu Paludine, IAA la
ac6sta publicatiune, specil notie, ce sunt re-

www.dacoromanica.ro
 97

cunoscute si admise deja, de mai toti pale-

ontologistii, ca si noul sub-gen Psilodon, cre-
at de d-1 CobMcescu. Dar, ceea ce prob6za
si mai mult importanta si seriositatea Mut--
rel.' invetatului geolog roman, este ca, pe langa
lucrarile distinsului nostru coleg d-1 Grigore
Stefanescu, si ale d-lor Pilide si Porumbaru,
ea este, mai cu sOmii, care a servit de bash'
celei din urma publicatiuni aparute acum ca-
te-va sOptamani, asupra faunei tertiare a Ro-
maniei, sub titlul: Contribution 6 la faune ma-
lacologique des terrains néogenes de la Rou-
manie, monografie fácuta dupa unele din re-
centele materiale adunate de biuroul nostru
geologic in cursul esplorarilor necesitate de
confectionare'a Chartei geologice a Romaniel,
si datorita d-lui Fontannes, inv6tat paleon-
tologist frances, pe care, din nenorocire, o
mOrte prematura 11 rapi sciintei, putine zile
duph publicatiunea importantului sel memo-
rift. Autorul acestel monografil, macar ca
se incOrch sa inlocuosca sub-genul Psilodon
cu numele de Limnocardium, creat de el, dar
caruia fi da insa un inteles si o extensiune
cu mult mai mare, fiind ca introduce in el si spe-
cil ce fac parte din alte tipuri de cardiacee,
si macar ca se incaca, de a ridica Ore-care
indoeliindoeli de altmintrelea neintemeiate
pe nici o proba sciintifica asupra unora din
7

www.dacoromanica.ro
98

speciile noué descrise de &are d-1 Cobaleescu,

nu esit6g, cu tOte acest6a, de a recunOsce
ca bune pe multe din ele, dintiacelea ce
i-aii fost comunicate de directianea Biuroului
no6tru geologic. Ba mai mult de cat atat,
cotind memoriul d-lui Fontannes, . ori-ce om
impaqial nu se ['cite impedeca de a nu re-
cunOsce ea el este compus pe jumatate din
chiar resultatele date de catre d-1 Cobracescu
§i consemnate in opul seü, pe care, de ahem
ins4 d-1 Foutannes Ii considera ea o mono-
grafie de mare importanta sciintifica.
Invetatul nostru coleg, geolog §i palento-
log distins, este tot-deodata i cel d'intaiti
adevérat geograf al Orel nOstre, singurul ea"-
ruia i se póte, cu drept cuvint, acorda acest
din urma titlu. Convins ca nici odata con-
stitutiunea geologica a unei tOri nu se Vote
nici studia, Mei' intelege fara o cunoscinta
prealabila a configuratiunei §i a structurel
sale geografice, d-1 Cobalcescu a inceput, inca
de mult, a se ocupa cn geografia massivului
oriental al Carpatilor, facOnd in acest scop
numerOse escursiuni geografice in diverse di-
rectiuni ale acestei regiuni qi culegènd nenu-
mërate date §i indicatiuni pretiOse, care-i ser-
vira mai in urma pentru redactiunea impor-
tantului sèü tractat asupra geografiei acestui
massiv, opera facuta pentru usul elevilor §c6-

www.dacoromanica.ro
 99

lei militare din Iasi, si care atat prin forma

ell, c1t i prin. detaliile ce cuprinde, consti-
tue o lucrare nu numai cu totul originald dar
si de o netãgäduit valóre sciintificü, ca una
ce- ne presinta o noua metodd de a studia
geografia in general, si in particular relieful
suprafetei reuitmilor--terestre, metodd a caria
scop este nu numaf de a ardta raporturile
Ce esistd intre diversele pry ale unei
ci si de a usura intelegerea faptelor geolo-
gice. Ast-fel, geografia aedsta, presintrt dinthi
relieful general al massivului oriental al Car-
patilor i modul cu care accident6za supra-
fata terestrd. Massivul intreg, presuputAnd
muntil rasi' de la basa lor, form67.ã o conve-
xitate trunchiatd in partea sa superiOra,
pe marginele acestel trunchieturf se afld o
protuberanta (Protuberanta circumtronsilvand)
ce o ineonjurd si care este crestatä de multi.
lnaltimele absolute numerOse, culese din da-
tele diferitelor lucrarf publicate in strdinatate
si reduse de autor la nivelul Marei Negre,
demonstraa aceste detalif. Tot prin aseme-
nea inlimi stint determinate si tOte particu-
laritatile din interiorul protuberantel sus nu-
mite, cat si de pe pantele esteriOre ale ma-
sivultil. Cu chipul acesta, autorul ajunge a
recunOsce o linie inferiOrd ce percurge tot
massivul i pe care o numesce Link confiu-

www.dacoromanica.ro
100

entelor marl; acdsta linie, cea mai de jos in

interiorul Transilvaniel, este acea ce tale pa-
sul de la Turnul-Ros si de la Rona, si se
continua de a lungul Somesului pana in Tisa
si de-a-lungul Oltului pana in Dundre. Apoi
reciindsce importanta liniei percurse de Mu-
res si subimpartirea interiorului Transilvaniei
in patru parti, cu ddlurile i cursurile riuri-
lor cu directiunea catre cele done linii si cari
se pldca catre ele presentand vAl i ddluri
din ce in ce mai putin inalte. Locuitoril in-
susi aii recunoscut aceste subdivisiuni clan-
du-le numiri deosebite. Autorul studidza a-
poi partea nordica a protuberantei, impartin-
d'o in valea si in sesul Maramuresului ; apoi
partea orientald, formata la nord din tdra
Crisului, aratand prin cifre de nivel si struc-
tura acestei regiuni, esplicand conditiunile
idrografice ale ei, si causa imenselor revar-
sari ale Tisei si ale anfluentilor ei , apoi ma-
sivul Banatico-Mehedintan i natura penin-
sulara a celui Banatic. Vine apoi panta me-
ridionala formata din Romania propriii zisa,
sub-impartind-o in zona Muntilor, a Deluri-
lor, a Sesului, a Terasei Danubiene si ta se-
sului Dunarei, caracterisand §ii (land detalii
asupra acestor zone si esplicand directiunea
riurilor ce se varsa in Dunarea. In fine,
panta orientala a masivului carpatic formata

www.dacoromanica.ro
 101

din Moldova 0 Bucovina. Sub-imparte ac6stA

pantd in douè zone, a muntilor §i a ddluri-
lor, sub-divisAndu-le apoi dupA relieful lor §i
esplich ast-fel idrografia acestor regiuni. Un
mare mimer de inältimi sunt iusemnate in
aceste 041 ale opului. Aceste inAltimi oil
fost cäpetate prin o lucrare fOrte lungA §i
laboriesk caci autorul au fost silit, nu nu-
mai de a se adresa la sorgintele publi-
cate, dar inca de a se pine in relatiuni
cu mai multi barbati de sciintA din strain:á-
tate si a capeta profilele cAilor ferate din
tara mistrA si din regiunile megiese, i tra-
seurile de nivelare de la inginerii no§tri, pen-
tru osele, i ast-fel din legAturile ce pre-
sintA §oselele cu liniile ferate, a ajuns a de-
termina inAltimea unul mare num6r de puncte
din §esurile 0 din vaile RomAniei, reclucan-
du-le prin calcul la raportul lor cu nivelul MA-
ref negre.
0 altA parte importatA §i 6arA§1 cu totul
nortii, este denumirea deosebitelor trunchiuri
qi pArti laterale ale trunchiului carpatic, de-
numiri de o mare utilitate pentru recum5scere
0 care n'ail figurat 'Ana ht autor nici intr'o
carte RomAndscA. Aceste denumiri, sunt de
ordinar acel6a intrebuintate in diferite loca-
lit6ti de cAtrA insusi locuitorii, precum sunt :
MuniT TrAscAului, ai BrseT, FAgaraplui, Vla-

www.dacoromanica.ro
102

ghiasei, Biharului, Gurghiului, Cicului, Har-

ghitei, Hasmasului, etc.; altele sunt acele ad-
mise de geologi si geografi spre a se recu-
nOsce in catena Carpatilor, precum sunt :
Muntil Grentiesulul, al Dornel, al Bistritei, at
Afinisului; allele formate de autor. dupa me-
toda admisa in sciinta, hi necesitate, insa in
tot-a-auna tiindu-se s6ma de numirea data
de locuitorT, -precum sunt: Muntil Taslauluf,
al Tarcaului, al L6otei, al lezerel, etc.
ldrografia nu este mai putin importanta
decat Orografia. Ea mentionka tele curen-
tele importante ale massivului si studiOza cu
tOte detaliurile basinurile cele mai mail, cat
si cursul durilor ce le da numirea, and a-
manunte asupra termurilor si asupra tuturor
particularitatilor importante ce ele presinta in
cursul lor; pentru celè mai principale sunt
indicate latimile, adancimile, repegiunea, ce
presinta in diversele parti ale cursului lor,
cat si debitul lor total. Dunarea si Delta el
sunt studiate cu detalii fOrte interesante si
icu totul neobicinuite in cartile nOstre de
geografie.
Repedea ochire ce precede, ajunge, cred,
spre a arata ca grgrafia al careia autor este
inv6tatul nostru coleg resultat al unor stu-
dil laboriOse si a unei munci indelungate, de
peste zece ani de zileeste o adevarata

www.dacoromanica.ro
 103

Geografia sciintifici, intala de felul el in tara

nóstra. Macar ca inca ineditii, ea este, ea
tOte acestea destul de cunoscuta si ferte a-
preciatä, prin litografiile ficute de pe 'ea la
scOla militara din Iasi, litografii ce se afla astazi
in &Me rnnile, i care sunt in mod special
recomandate de catre Ministerul de Resbel,
aspirantilor la diversele esamene. Ba mat
mult de. cat atat, Geografia d-lui Cobalcescu,
chiar inainte de a fi tiparita, a si inceput a
fi cu indrasnela plagiata de geografii de o-
casiune, caril nu daft indarapt de la comiterea
unel asemenea condamnabile fapte, cu riscul
chiar de a fi prinsi in flagrant delict. Din num6-
rul acestora este pretinsul autor (G. T. Buzofa-
nu) al Geografiei publicate de car6nd in Crafova
sub titla de _Romania fi férile vecine 1), care
nu s'a sfiit sa cuteze i pune mána pe munca
laboriOsa si atat de indelungata a inv'etatului
nostru coleg, a si-o insusi far5 drept, fac'en-
du-se st'apan pe Oa, spre beneficiul sel ma-
terial si intelectual, spre radicarea prestigiu-
lui numelul sèfi, si incercand cn chipul acesta
a desbraca de tOte drepturile sale, pe acela
care a muncit si care este adev 6ratul stapan,
expunandu-I chlar de a trece drept plagiator
al seil in zioa in care ii va publica lucrarea,

1) De G. T. Buzoianu.

www.dacoromanica.ro
104

dacd pupza n'ar remAnea tot pupAzil chiar

cu penele pAunului ce si-a infipt in Oda, si
dacd din fericire autoritatea adeveratului au-
tor n'ar fi fost deja de mult recunoscutà si
in materie de geografie.
WA, iubita si ilustre magistre, titlurile in-
semnate, iatil meritele mad, care la-a avut
in vedere Academia Romana cand a intrunit
sufragiile ei in persOna d-vOstrA, cAnd a zis
sA se deschidA usile acestui templu al sciin-
tilor si al literelor"precum en drept cuvent
ziceti cel mai inalt din cAte s'air clAdit pen-
tru cultura romilnA" acelula, care, in intrega
sa viatil, din copilarie si 'Ana astAzi, n'a a-
vut alta dorintA de cAt de a pute fi util le-
ref sale, continuu luptand si lucrAnd pentru
respAndirea luminilor, acelula cArula 'i revine
onOrea de a fi incept, el cel dint51, pri-
mele studii geologice sistematice asupra so-
lului nostru, far nu. dupA cum cu o rarA mo-
destie, Ye place d-vOstrA a o spune, numai
nisee modeste silinte filcute in scopul de a
destepta in tam nOstrA spiritul culturei sci-
intelor scop nobil pe cat si de mAret, care
fu si tintA neclintitA a vietei intregi a bar-
batului mult regretat, pe care sunteti che-
mat de a-I inlocui, si care, ca si d-vOstrA--
demn si natural succesor al selatribuia o
atilt de mare irnportantA studiilor geologice

www.dacoromanica.ro
 )05
asupra solului sai, natal, studii care arata, mai
malt ca ori-care altele, cat este de stransa
legatura dintre sciinta pura §i numerdsele §i
variatele el aplicaliuni tot-dd-auna sorginti
de bogatie nesfar*ite pentru intrdga omenire
i care sunt o proba §i. mai mult ca in a-
devdr sciinta domineaza cestiunile de ordine
practica, precum i ordinea morala domindza
in consciinta misted ordinea materiala". IcOna
vie, a acestui mare adevér, ne"-o infatisdza
astazi, Domnilor colegi, savantul discurs ce
all ascultat, o adevarati monografie in care
se afla reunite, cu o eruditiune, o metoda §i
claritate perfecta, resultatele cercetarilor kii ale
studiilor eminentului nostru coleg, dupa ulti-
mul cuvdnt al starei actuale al sciintel, asu-
pra originei, a conditiunilor de zacere ale Pe-
troleului in sol, precum §i asupra mihicelor
prin care se 'Ate recundsce presenta lui in
interiorul piimëntulul, tot atatea probleme in-
semnate atilt din punctul de vedere sciintific
cat *i din acel economic §i industrial, --mine-
ralul combustibil despre care este vorba, find,
dupa cum de top' se scie, unul din cele mai
mail isvdre naturale de avutie, din cate po-
sede tdra 'Astra'.
Contrariii. opiniunel de alta data, dupa care
Geologil atribulail o origine organica petro-
leului, invdtatul nostru coleg, , intemeindu-se

www.dacoromanica.ro
106

pe resultatele cApelate de investigatiunile mo-

derne i geniale ale lui Sainte-Claire Deville
asupra fumarolelor, ale lui Sorby asupra con-,
stitutiunei rocelor eruptive si a genesei ele-
mentelor minerale ce ele cuprind, ale lui
Daubr6e asupra constitutiunei meteoritelor etc.,
n'e-a demonstrat exactitatea teoriej plutonice
sail eruptive, a petroleului, teorie emisA pentru
intAia OrA de cAtre Mendelejef, si din care re-
sultA, cA in Om 'ent, existA in mare cantitate,
hydrogen si cArbuneelemente din combina-
tiunea cfirora resultA acest mineral capabile
de a procura o cAtime de petroleA cu mult mai
mare decAt aceea ce se observA, si care to-
WO' se aflA in cAtime atät de mare incat nici-
odatA materiile organice nu ar fi lost sufici-
ente spre a o produce. N'e-a arAtat dupA a-
c6sta cA conditiunile de zAcere ale petroleu-
lui in sol permit si ele de a-I considera ca
o emanatiune plutonich, ca o materie erup-
tiva Spre a demonstra ac6sta, dupA ce a
trecut cu mdiestrie in revistA conditiunile de
zAcere ale petroleului in sol, si fenomenele
curiOse ce insotesc presenta si eruptiunile salc
in Caucas, Auvernia, Italia, Canada, Pensil-
vania, Virginia, AlIegani si Venezuela, si care
nu mai putin confirmA originea plutonica a
acestui mineral, a intreprins studiul gismen-
telor de petroleli din masivul Carpactic, c'ea

www.dacoromanica.ro
 107

mai mare si mai importanta cestiune pentru

nor, care eu drept cuvent interesezil atat de
malt, industria si economia 'Astra' nationala,
si asupra careia. invetatul nostru coleg a in-
sistat cu tOte desvoltdrile cerute. spre a de-
monstra ca si in regiunea carpaticii, ca si in
tOte cele-l-alte regiunl petrolifere ale Omen-
tului, presenta petroleului este in stränsa le-
getura cu marl dislocatiuni terestre, en in-
tinse si marl eruptiunl de roci plutonice. cu
emanatiuni de materii felurite ce nu pot proveni
de cat din interiorul pdmentului, efecte care nu
se observa decat in localitrttile afectate de
fortele vulcanice. Pentru acesta, ne-a dat prea-
labil o idee fOrte complecta, despre natura
terenurilor petrolifere ce fail parte la cons&
tutiunea catenel carpatice, resumand en multa
precisiune resultatele capetate de cercetarile
moderne, si mai cu seta ale d-lor Paul, Tietze,
Herbich. Vacek, Niedwidski, Walter, Uhlig, Za-
polovici etc. iwecum si ale sale propril asupra
versantulul oriental si meridional al Carpa-
tilor, -spre clasarea si caracterisarea acestor
deposite, espunend complecsul depositelor de.
diverse virste ce constituesc terenurile cu-
noscute alta data, din causa uniformitatel a-
parente -a constitutiunei lor petrografice, sub
denumirea generalii si vagii prin inteles de
Grez acrpatic, i dintre care unele se rapOrta

www.dacoromanica.ro
108

la terenurile infracretacee, altele la ale creta-

ceului propriii. zis, la ale eocenului, oligocenului,
miocenului si chlar ale pliocenului celui mai_
modern, si care probabil tete stint petrolifere.
A trecut, dupa' acesta WA, ne aräte, care este
architectura saii structura Carpatilor, spre a
vedea in. ce mod fie care din sistemele pre-
cedente participh la constitutiunea acestor munti
si in ce raport stall unele in privirea altora
spre a ne pute da samr, de natura miscdrilor
si a fortelor cdrora el datoresc fortnarea lor
si a se pune ast-fel in stare de a cerceta si
constata relatiunele ce pot sd existe intre a-
ceste detalii de structurd si intre reservoriile de
petrol afldteare in sinul depositelor carpatice.
In acesta ordine de idel, eminentul nostru
coleg, ne-a aretat eh Carpatii constail dintiun
limner de creti marl, despartiti prin creti mai
mid', caril sunt paralell intre ei, si indreptatl
dupd trel directiuni deosebite, creti, dintre caril,
unil s'ail format dupd depunerea formatiunei
salifere, iar altil dupd formatinnea cu Palu-
dine, enumeriindu-ne in acelasi timp si di-
versele cause care au determinat aceste in-
cretituri. Ajungend, la importantele cestiuni
privitere la zdcerea Petroleului in terenurile
Carpatice, ne-a ardtat modal de distributiune
a localitatilor petrolifere in Bucovina, Galitia,
Ungaria, in cea mai mare parte a Moldovel

www.dacoromanica.ro
 109

§i in Romania proprid zisa, regiuni unde lo-

calitätile petrolifere sunt dispuse in seril pa-
ralele, care in Galitia sant in num'er de zece,
formatid linii absolut drepte, ce au esact di-
rectiunea cretilor, de unde resulta, eh exist/
o dependinta rigurOsa intre incretiturile Car-
patilor §i intre liniile petrolifere, de vreme ce
pretutindenea i unele §i altele ad acela§i di-
rectiune, i directiunea linilor petrolifere co-
incide cu axa cretilor ; pe cand mai indepar-
tare de ac6sta linie, adeca de planul anti-
clinal al cretilor, in partile unde terenurile
sant numai oblice sail orizontale, off cate
sapaturi s'ail practicat nu s'aii putut intalni
nicairi, in Galitia, in Ungaria, Bucovina sad
Romania, nici cea mai mica catime de pe-
trol. Ne-a aratat, in fine ea nici in incre-
titurile Carpatilor, petroleul nu se alla indi-
ferent in ori-ce parte a catenel, ci pretutin-
denea, in Ungaria, Galitia, Bucovina ca §i
in Romania, puturile petrolifere sant Vote in
planul anticlinal al cretilor convexi, sad ce6a
ce este tot una, in despicaturile ce ei pre-
sinta de-a lungul lor in partea superiOra, fapt
general, pentra Carpatii intregi, ca §i. pentru
Caucas, Canada i Allegani. In sfar§it, a ter-
minat inv6tatul nostru coleg, aratand ca, fe-
lurite materil produse prin emanatiunile care
afl insotit eruptiunea petroleului, precum §i

www.dacoromanica.ro
110

diverse alte fapte, ca diferitele materil stra-

ine (vine ci filene de calcar, ci de gips. sorginti
de ape sulfurese, sulfure, bromure, etc.). de
care se afla infiltrati cretil terenurilor petro-
lifere, presenta vulcanilor de glod, puci pre-
tutinclenea pe convexitatca cretilor, etc.,cari
nu se pot esplica deck admitind teoria lui
Mendelejefincii contribue la demonstratiunea
originei plutonice sail eruptive a petroleului,
ci servesc in acelaci timp, impreumi cu tete
celelalte fapte, drept indicator]." in recunesce-
rea presentei ac.estuT pretios mineral in inte-
riorul pdmentului, 0 ca conducetori in ex-
ploatarea lui.
Min la. qi.talentul, cu. care eminentul nostril
coleg 0,-A; dligfa",-drat in tot complexul sel,
vastul gi int tete pártile sale complicatul ci
interesantul subject, despre care ne-a intre-
tinut; insemnatatea sciintificä a numereselor
fapte pe care a ajuns a le stabili; nu mai
putin, marea lor importanta" din punct de ve-
dere al utilitätel practice : tete acestea fac,
din lucrarea sa, nu un simplu discurs de re-
ceptiune, ci o nouii petra pretiesii adaosä la
diadema cu care s'a incununat fruntea bar-
batului de scjintä.
Academia Romana, venerate ci iubite co-
leg, se felicitä de a ye aye in sinul el, ci
eu, cAruia I-a revenit distinsa onere de a y6

www.dacoromanica.ro
 111

face primirea solemnii, in numele acestui inalt

corp, nu pot decal sä ye urez ani" indelungl,
ca se putetl inzestra, si de aci inainte, pa-
tria romanil cu opere tot atiit de meritorie
ca acelea aruncate deja in brazda fecunda a
sciintel de laboriosul vostru spirit scrutator,
spre fala nemului nostru si spre satisfactiu-
nea anilor vostri chruntiti.
Fie in sfdrsit, ca implinirea acestor caldu-
rOse urari a nOstre s'all peril:kith, a vedd prin-
clind radácinT adiinci in tara raistrA, arborele
scintei la sadirOa si cultivarea cArnia tu vei
'fi. contribuit cu brate vigurOse si cu atata dra-
goste si Myna.

--+E- V81£3PC.?_3044- -

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro