Dinamica formelor de viata in timp geologic si in timp istoric

Aspecte paleobiogeografice
Raspandirea formelor de viata in trecutul geologic a fost determinata
de conditiile geografice si climatice existente la un moment dat.
Studiul asociatiilor faunistice si floristice fosile din diferite regiuni ale
globului permite stabilirea regiunilor in care s-au dezvoltat unele in raport cu
altele, caile de migratie reprezentate prin punti de uscat sau prin legaturi
intre bazinele marine, etc. S-a constatat ca anumite asociatii fosile se gasesc
localizate in regiuni limitate; ele par diferite de acelea care se intalnesc in
alte regiuni si care s-au dezvoltat simultan. Totusi, dupa caracterele generale
comune, ele se incadreaza in aceeasi etapa de evolutie a vietii. Asemenea
regiuni constituie provincii zoologice sau floristice, dupa caz. Cauzele
izolarii se datoreaza unor obstacole care au impiedicat migrarea, printre care
si diferntierile climatice. in cazul faunelor marine, obstacolele au putut fi
reprezentate prin fose oceanice sau prin existenta unor praguri dorsale!
interpuse intre bazinele marine. De exemplu, fosa care se afla in cambrianul
mediu si superior in zona "untilor #erzi din estul Americii de $ord a
impiedicat migrarea faunelor de trilobiti; asociatiile din provincia atlantica
%uropa, Africa de $ord! se deosebesc de cele din provincia pacifica
centrul si vestul Americii de $ord!; de asemenea, faunele pliocenului din
vestul %uropei "editerana occidentala! se deosebesc de acelea din centrul
si estul %uropei &aratet'(s!.
Diferentierile climatice din timpul erelor geologice imprima anumite
trasaturi generale asociatiilor faunistice si floristice contemporane. Astfel,
flora carboniferului superior din %uropa si de la aceleasi latitudini din
America de $ord si Asia preinta deosebiri fata de cea din )ond*ana ; prima
indica existenta unui climat tropical, iar cea de-a doua se gaseste in regiuni
care au fost acoperite de calote glaciare, dupa cum arata prezenta morenelor
tillite!.
Racirea climei din emisfera sudica, in carbonifer, este anuntata de
fauna marina devoniana, care se caracterizeaza prin lipsa coralilor si
prezenta altor specii de brac'iopode si trilobiti, in contrast cu fauna care s-a
dezvoltat in acelasi timp in zonele corespunzatoare Africii de $ord si
%uropei, unde se gasesc destul de frecvent constructii recifale.
Raspandirea larga a unor genuri sau asociatii fosile marine sau
continentale indica legaturile existente intre bazinele marine sau intre
regiunile continentale din etapa data. De exemplu, fauna de fusulinide, ce
caracterizeaza carboniferul mediu si superior, se gaseste in regiunea
tet'(siana, incepand din zona americana, pana in insulele Sunde. )enuri
identice se cunosc in depozitele de aceeasi varsta de pe platforma rusa si din
"untii +rali. De asemenea, s-a constatat prezenta, in depozitele marine
paleozoice din vestul Americii de Sud, a unor genuri de brac'iopode,
trilobiti, etc., specifice regiunilor europene si nord - africane.
Raspandirea lor presupune existenta unor mari putin adanci intre regiunile
indicate, in care aceste vietuitoare au avut posibilitatea sa migreze. %ste
cunoscut faptul ca bazinele marine adanci reprezinta obstacole in calea
migrarii faunelor adaptate la viata in ape putin adanci.
Aparitia si evolutia vietii pe Terra
,riginea organismelor vii - care continua inca sa ramana o
incertitudine - a preocupat lumea oamenilor de stiinta inca din perioada
antica. Solutiile oferite s-au diferentiat de-a lungul timpului, potrivit fiecarei
epoci si nivelului dezvoltarii sale cultural stiintifice. in -urul acestui subiect a
existat si continua sa existe un conflict de opinii intre cele doua tabere
filozofice opuse - idealismul si materialismul. Acest conflict s-a accentuat la
inceputul secolului .., cand stiintele naturii, desi repurtasera mari succese
in numeroase domenii, nu erau inca in masura sa raspunda plauzibil,
stiintific, la problema originii vietii, parand a fi intrat intr-un impas total in
aceasta directie.
Situatia creata era consecinta faptului ca , pana in a doua -umatate a
secolului al ./.-lea, incercarile de elucidare a problemei aparitiei vietii, se
bazau aproape exclusiv pe ideea autogenezei spontane a generatiei
spontane!. Conform acesteia, vietuitoarele se pot naste din semenii lor, dar si
spontan, din materia anorganica, ca forme perfect organizate viermii,
larvele, unele insecte, etc. pot aparea spontan din putrezirea malului, a
gunoaielor , din lemn uscat, din par, sudoare sau carne!.
Teoria , acceptata atat de materialisti cat si de idealisti, genera
disensiuni in privinta cauzelor si fortelor care diri-eaza acest proces
idealistii considera aparitia de la bun inceput a fiintelor vii inclusiv a
omului, in forma actuala, datorita actului creator al divinitatii sau influentei
creatoare a spiritului, a unei forte vitale, a entele'iei etc; pentru materialisti
viata este materiala prin insasi natura ei, originea vietii reclamand
observarea in natura sau reproducerea in laborator a fenomenului genezei
spontane a unui organism dat, care va fi apoi studiat prin toate metodele de
care dispune stiinta!.
&rintre cei care au emis si acceptat diferite variante ale autogenezei
spontane, se numara0 Aristotel, figura ilustra a filozofiei antice; Toma d1
A2uino 3445 - 3467!, reprezentant al scolasticii evului mediu; 8. 9arve(
356: - 3;56!, descoperitorul circulatiei sanguine; <rancis =acon,
intemeietorul materialismului englez, in sec. al .#//-lea; Descartes, mare
filozof al secolului al .#//-lea. Desi inca din secolul al .#//-lea, medicul
italian <rancesco Redi aduce unele contraargumente acestei teorii, totusi ea
se mentine inca pe parcursul secolelor .#/// si ./., dar cu aplicare la
nivelul microorganismelor ). =uffon, ). 9egel, <. Scelling, >. ,?en!.
Cel care da lovitura de gratie teoriei generatiei spontane, demonstrand
experimental imposibilitatea aparitiei spontane a fiintelor vii din materia
nevie este >ouis &asteur 3:44 - 3:@5!, premiat de Academia de Stiinte a
<rantei. &rin urmare, in prezent, teoria generatiei spontane prezinta numai
valoare istorica.
Alte teorii asupra vietii sustin originea extraterestra a acesteia0
panspermia, conform careia germenii vietii au a-uns in mod intamplator
panspermia nediri-ata! sau deliberat, prin interventia unor fiinte cosmice
inteligente panspermia diri-ata! pe suprafata terestra. Teoria, sustinuta de
unele cercuri si in prezent, porneste de la premisa ca, sistemul nostru solar
nefiind unic, nimic nu ne impiedica sa presupunem existenta vietii si in alte
sisteme solare.
in secolul al ./.-lea, naturalistul C9. Dar*in 3:A@ - 3::4! lanseaza
teoria potrivit careia, fiintele superioare au putut sa-si faca aparitia in mediul
terestru, numai in urma unei dezvoltari indelungate, a unei evolutii de la
inferior la superior. Abia in epoca noastra, datorita acumularii si
generalizarii unui important material faptic in stiintele naturii, s-a putut
sc'ita tabloul sc'ematic al dezvoltarii evolutive a materiei, s-au putut
contura etapele probabile ale desfasurarii prograsivea acestei evolutii.
Astfel, in 3@47, savantul rus A./. ,parin arata ca, problema devine
solvabila stiintific in masura in care evidentiem unele trasaturi esentiale si
elementare ale fenomenului vietii, care s-au putut contura in timp, devenind
atributele primelor vietuitoare. Teoria sa, bazata pe principiul evolutionist,
leaga aparitia vietii de dezvoltarea generala a materiei, a-unsa la un anumit
stadiu de organizare si complexitate. in spri-inul acestei teorii, vin
numeroase date din domeniile bioc'imiei, geoc'imiei, astrofizicii,
astroc'imiei, etc.
Atat cercetarile asupra evolutiei carbonului elementul principal care
intra in alcatuirea organismelor vii! si compusilor sai in cosmos, cat si
reconstituirea acestui proces pe &amant si cercetarile experimentale conduc
la aceeasi concluzie0 principalele grupe de substante organice cu structura
simpla sau mai complicata, pe care astazi le gasim obligatoriu in structura
vietuitoarelor, au putut aparea pe cale abiogena ca rezultat firesc al evolutiei
materiei in +nivers. Dupa A./. ,parin, apa a fost mediul obligatoriu, de
neanlocuit, unde a avut loc formarea celor mai complicate combinatii
organice, care au devenit apoi caramizile corpului organismelor vii.
Argumentele care sustin aceasta ipoteza sunt numeroase. Dintre acestea
putem cita0
- atmosfera primitiva anoxica, bogata in compusi ai azotului, C97,
94S, etc.,gaze toxice care nu intretin viata;
- absenta ecranului protector de ozon impotriva radiatiilor ultraviolete,
nocive pentru fiintele vii, la nivelul stratosferei;
- cantitatea mare de diferiti derivati oxigenati, azotati si sulfati ai
'idrocarburilor, a-unsi aici din litosfera si mai ales din atmosfera.
Transformarea ulterioara a acestora s-a produs partial sub actiunea razelor
ultraviolete si, indeosebi, pe cale catalitica. Catalizatorii au putut fi atat
diferite saruri dizolvate, cat si unele precipitate, insolubile in apa, pe
suprafata carora erau absorbite substante organice. Compusii aparuti astfel
erau din ce in ce mai complicati si interactionau mai activ.
&entru a demonstra procesul prin care din combinatii ale substantelor
anorganice au putut rezulta unele dintre primele caramizi ale vietii, c'imistul
american S. "iller 3@5B! a realizat urmatorul experiment0 intr-un balon de
sticla de 5 l a inc'is un amestec de gaze si vapori de apa, considerat a
corespunde parametrilor atmosferei secundare 'idrogen -3BC, metan -4;C,
amoniac -4;C si vapori de apa -B5C, la temperaturi de ;AoC!. Acest
amestec a fost supus timp de o saptamana descarcarilor electrice generatoare
de radiatii ultraviolete. Analizand lic'idul format pe fundul balonului, cat si
gazele acumulate in interiorul sau, "iller a identificat, in afara substantelor
initiale, numerosi compusi - acidul cian'idric, acidul formic, alde'ida
formica, glucide, grasimi, acid acetic, numerosi aminoacizi glicocolul,
alanina, glicina, sarcosina, 1-alanina, 1-aminobutiric, glutamic, asparagic!,
precum si C,, C,4 si $4. Acidul cian'idric reprezinta un produs
intermediar, esential in sistemele prebiologice de substante organice.
Timpul scurs de la trecerea materiei minerale la starea noua, de materie vie,
se apeciaza la peste 3,5 miliarde de ani.
Dinamica formelor de viata pe parcursul erelor geologice
%RA &R%CA"=R/A$A
Aceasta era, cu cele doua perioade ale sale, Ar'aic si &roterozoic, a
durat aprox. 7 miliarde de ani 6D: din istoria &amantului!; poate fi
supranumita era aparitiei vietii.
Caracteristici ale mediului
- se formeaza scoarta solida si apar primele continente;
- au loc manifestari vulcanice care dega-a in atmosfera C,4, C97, 94,,
94S, $9B, elemente c'imice care caracterizau atmosfera initiala anoxica;
- cresterea presiunii atmosferice, datorata gazelor si vaporilor dega-ati
in atmosfera, conduce la condensarea vaporilor si aparitia 'idrosferei;
- reactiile c'imice produse intre gazele componente ale atmosferei,
sub influenta descarcarilor electrice si a radiatiilor ultraviolete, conduc la
aparitia compusilor organici ai carbonului monomeri, polimeri!0 aminoacizi,
acizi grasi, proteine si mai ales acizi nucleici, cu rol important in biogeneza;
- din combinarea acizilor nucleici cu proteinele rezulta protobiontii
picaturi coloidale, capabile sa creasca si sa se reproduca prin autodiviziune;
- primele microorganisme procariote fara nucleu individualizat in
cadrul celulei!, reprezentate prin cianobacterii generatoare de stromatolite,
marc'eaza inceputul fazei de evolutie biologica propriu-zisa;
- apar organismele eucariote cu nucleu individualizat, separat de
citoplasma!, care se diferentiaza in cele doua regnuri0 vegetal diferite specii
de alge! si animal protozoare si metazoare!;
- cu 3,6 - 3,: miliarde de ani in urma, atmosfera terestra, formata
aproape exclusiv din $9B si C,4, incepe sa se imbibe cu oxigen, ca urmare
a activitatii de fotosinteza desfasurata timp indelungat de producatorii
primari plante autotrofe! din mediul acvatic;
- temperatura suprafetei terestre scade pana la ;oC; raza &amantului
creste de la 5AAA ?m, la ;AAA ?m, nucleele continentale marindu-se prin
adaugarea de materie adusa de vulcani;
- pana la sfarsitul proterozoicului, asa cum demonstreaza cel mai mare
depozit de fosile precambriene fauna de ediacrarieni!, descoperit la %diacra,
in Australia, aparusera reprezentanti ai tuturor increngaturilor de
nevertebrate cunoscute in prezent0 spongieri, corali tabulati, meduze, viermi,
protoartropode etc.
- pana la sfarsitul precambrianului, viata se dezvolta exclusiv in mediul
acvatic
%RA &A>%,E,/Ca
Dureaza aprox. B45 mil de ani 56A - 475 mil. de ani!si poate fi
supranumita era primelor plante si animale de uscat. inceputul si sfarsitul
acestei ere, este marcat de aparitia si disparitia trilobitilor in apele oceanice.
&aleozoicul timpuriu 56A - B@5 mil. de ani! cuprinde perioadele0
cambrian Cambria numele latin al Tarii )alilor!; ordovician si silurian
ordovicii si silurii popoare antice, care populau teritoriile de varsta
ordoviciana si siluriana!.
&aleozoicul tarziu B@5 - 475. mil. de ani! include perioadele devonian
Devon localitate in S# Angliei!, carbonifer si permian &erm oras din
"untii +rali!.
Caracteristici ale mediului
- in cambrian, clima se incalzeste, devenind apropiata de cea de tip
subtropical;
- flora este reprezentata de alge marine;
- fauna era alcatuita din nevertebrate marine; incepe sa se dezvolte fauna de
trilobiti artropode!; se dezvolta arc'eoc(at'idele metazoare care au generat
depozite calcaroase!, brac'iopodele inarticulate;
- in ordovician se mentine climatul de tip subtropical;
- incepe orogeneza caledonica;
- viata se dezvolta in continuare in mediul marin
- primele vertebrate, agnat'e lipsite de maxilare cu falci! si gnat'ostomate
cu maxilare cu falci!, pesti placodermi apar in ordovician;
in domeniul acvatic, in ordovician si silurian se dezvolta graptolitii,
antozoarele tetracorali si corali tabulati, care genereaza calcare recifale!,
molustele monoplacofore, cefalopode nautiloidee!, brac'iopodele articulate,
ec'inodermele fixate de substrat printr-un peduncul calcaros sau prin placi
bazale;
- in silurian, ca urmare a imbibarii atmosferei cu oxigen, se contureaza
ecranul protector de ozon, care creeaza premise pentru diversificarea
domeniilor de viata ale Terrei extinderea formelor de viata din mediul
acvatic pe uscat!;
- pe uscat, in apropierea tarmurilor, pe terenuri mlastinoase, apar
plante primitive psilofite!, iar dintre animale, reprezentanti ai artropodelor
miriapode!;
- la sfarsitul silurianului, in biotopurile lagunare, traiau gigantostracei
- in devonian se diferentiaza trei zone de clima0 calda, arida tropicala
in nord si rece in sud;
- flora terestra este formata la inceputul devonianului, exclusiv din
reprezentanti primitivi ai criptogamelor vasculare, grupati in clasa
&silopsida; in decursul acestei perioade, criptogamele vasculare se
diversifica, aparand clase noi0 >(copsida, Sp'aenopsida, <ilicopsida;
- lumea vertebratelor se diversifica; apar pesti ostracodermi, placodermi,
crosopterigieni, dipnoi;
- la sfarsitul devonianului, apar primii reprezentanti ai amfibienilor -
batracienii stegocefali genul /c't'(ostega!.
- in carbonifer, in conditiile unui climat tropical-umed, flora continentala
cunoaste o dezvoltare impresionanta, fiind dominata de ferigi arborescente
uriase BA - 7Am inaltime!, din genurile Calamites, Sigillaria,
>epidodendron; apar primele gimnosperme;
- in fauna se semnaleaza aparitia insectelor, dezvoltarea amfibienilor si
aparitia reptilelor;
- sub raport tectonic, incepe orogeneza 'ercinica;
- prin fosilizarea vegetatiei, se formeaza cele mai importante depozite de
carbuni din istoria pamantului.
- in permian, clima se raceste si se aridizeaza;
- ferigile arborescente inregistreaza un declin;
- se dezvolta gimnospermele;
- atat in devonian, cat si in carbonifer si permian, flora marina este formata
din alge verzi si rosii, cu tal calcaros, care contribuie la formarea calcarelor
recifale; dintre animalele marine care au lasat fosile caracteristice, pot fi
citate0 foraminiferele <usulinide, cefalopodele ammonoidee, brac'iopodele
articulate Spirifer, &roductus!, cordatele primitive urme!.
%RA "%E,E,/Ca
Cunoscuta si sub denumirea de Fera a faunelor intermediareF, dureaza
cca. 35A milioane de ani, fiind incadrata intre doua momente de extinctii
ma-ore care au afectat lumea animala0 la sfarsitul permianului, cand au
disparut principalele grupe de animale paleozoice tetracorali, trilobiti,
ordine si familii ale brac'iopodelor si briozoarelor, ec'inoderme primitive,
ca blastoideele si palec'inoideele, graptoliti etc.; la sfarsitul cretacicului,
cand au disparut amonitii, belemnitii, bivalvele fixate din mediile recifale
rudistii!, reptilele marine de talie mare plesiosaurii, ic't(osaurii! si
reptilele uriase terestre dinosaurienii si pterosaurienii!.
Caracteristici ale mediului
- cu exceptia cretacicului, mezozoicul este o era de relativa liniste
tectonica
- in triasic se estompeaza zonele climatice de la sfarsitul
paleozoicului; climatul triasicului este relativ uniform, semidesertic in nord
si mai umed in sud
- sub raport tedctonic, perioada triasica este marcata de usoare miscari
de cutare, cunoscute sub numele de orogeneza ?immerica vec'e si
?immerica noua
- in mediul marin se dezvolta algele verzi calcaroase din familia
Das(cladaceelor, care singure sau impreuna cu 'exacoralii conduc la
formarea calcarelor recifale
- pe uscat, flora este de tip mezofitic, alcatuita predominant din plante
gimnosperme, multe cu aspect de palmieri, care au inlocuit padurile de
criptogame vasculare caracteristice florei paleolitice.
- in domeniul faunei continentale incepe dezvoltarea reptilelor; amfibienii
stegocep'ali se mentin pana catre sfarsitul perioadei, cand isi fac aparitia si
primii reprezentanti ai mamiferelor monotreme, in forme primitive,
aplacentare, de tipul ec'idnei si ornitorincului.
- in -urasic, climatul devine cald si umed, de tip tropical, favorizand
dezvoltarea unei vegetatii luxuriante, in cadrul careia, dominante raman
gimnospermele0 Coniferale, =ennettitale, )ing?oale, C(cadole,
Araucariacee etc.
- reptilele, reprezentate prin testoase, r'(ncocep'ali cu maxilare in forma de
cioc!, crocodilieni, dinosaurieni si pterosaurieni reptile zburatoare! ating
apogeul dezvoltarii, fiind adaptate atat la mediul acvatic, cat si la cel
continental si la cel aerian.
- >a sfarsitul -urasicului si inceputul cretacicului apar primele nuclee ale
lantului alpino-carpato-'imala(an, care adauga un nou val de uscat in
continuarea celui 'ercinic; incepe deplasarea maselor continentale,
individualizandu-se liniile de expansiune in zonele oceanice, ceea ce
determina ample transformari ale mediului terestru, cu implicatii in dinamica
florei si faunei
- in domeniul floristic, gimnospermele intra in regres, locul acestora fiind
luat treptat de angiosperme, plante cu flori si seminte inc'ise in fruct, care
inaugureaza era vegetatiei neofitice, ce se continua si in prezent.
- in fauna marina, animalele nevertebrate care au lasat fosile caracteristice au
fost0 dintre protozoare, ciliatele cretacuc inferior!, foraminiferele
planctonice, iar dintre metazoare, amonitii si belemnitii care intra in regres
spre sfarsitul erei mezozoice!, specii de bivalve, ostracode, ec'inide
exociclice etc.
- pestii ososi se imbogatesc cu specii de Anguile si C(prinide, se dezvolta
formele mici de batracieni anuri
- mamiferele placentare si pasarile se vor dezvolta incepand din cretacicul
superior, in paralel cu declinul reptilelor.
%RA $%,E,/Ca
Cunoscuta si sub denumirea de era cainozoica, a durat aprox. 65 mil
de ani, inceputul sau fiind marcat de disparitia amonitilor si a reptilelor
uriase.
Caracteristici ale mediului
- din punct de vedere tectonic, continua deriva continentelor
- in paleogen, se mai pastra legatura dintre America de $ord si %urasia peste
)roenlanda si Scandinavia; ,ceanul Atlantic nu era sc'itat in emisfera
nordica; persista de asemenea legatura dintre Asia si Alas?a, peste
stramtoarea =e'ring; se tinde la stabilirea unui istm consolidat intre America
de $ord si America de Sud; continua orogeneza alpina
- climatul este de tip subtropical; din scutul )ond*ana, numai blocul
antarctic ramane supus climatului rece
- in flora terestra domina angiospermele; in aceasta perioada, elementele
floristice de clima calda sunt prezente in toate continentele; la sfarsitul
paleogenului, racirea climei determina reducerea numarului de plante de tip
tropical;
- asociatiile vegetale de clima temperata sunt edificate de esente ca0 salcie,
plop, ulm, alun, fag, mesteacan, ste-ar, magnolie, in nordul %urasiai si in
America de $ord; asociatia vegetala subtropicala din %uropa Centrala si
coastele nordice ale "arii Tet'(s, cuprindea specii de laur, smoc'in, vita,
c'iparos de balta si arbore mamut.
- fauna terestra este dominata de pasari si mamifere; dintre pasari, retin
atentia tipurile de alergatoare asemanatoare strutilor aprox. 4 m sau c'iar
Bm inaltime!; mamiferele sunt reprezentate aproape exclusiv prin marsupiale
si placentare, in paleogen aparand reprezentanti primitivi ai tuturor ordinelor
actuale0 /nsectivore, Rozatoare, Carnivore, &aricopitate girafe, camile,
bizoni, capre, antilope!, /mparicopitate cai, tapiri, rinoceri!, &roboscidieni
elefanti!, &rimate maimute, 'ominide!.
- in neogen se dezvolta asociatii vegetale de clima temperata si rece, care vor
avea larga raspandire in decursul epocilor glaciare din Cuaternar.
- fauna de mamifere era de-a asemanatoare celei actuale; in cadrul ordinului
&rimate, in miocen apar dr(opitecii, din care, la inceputul pliocenului, se vor
desprinde australopitecii aflati la originea oamenilor fosili.
- continentele a-ung in linii mari la configuratia actuala; intre Asia si
America de $ord, legatura peste stramtoarea =e'ring se mentine pana la
sfarsitul perioadei, ceea ce a permis faunei din Asia sa migreze spre America
de $ord; la sfarsitul neogenului, cele doua Americi se vor uni definitiv prin
intermediul istmului Te'uantepec, iar legatura dintre Asia si Alas?a se va
intrerupe.
- clima incepe sa se aridizeze, iar catre sfarsitul perioadei neogene devine
din ce in ce mai rece.
C+AT%R$AR+>
Dureaza aprox. 3.5 mil. de ani si se remarca prin instalarea celei mai
importante glaciatiuni din istoria pamantului si prin aparitia omului.
Caracteristici ale mediului
- se inc'eie ultimele ecouri ale orogenezei alpine
- pentru mentinerea ec'ilibrului izostatic, se produc ridicari ale catenelor
muntoase cu peste 3AAA m in Carpatii "eridionali!
- alternanta epocilor reci glaciare! cu cele relativ calde interglaciare!este
bine reflectata in raspandirea mamiferelor0 in timpul epocilor interglaciare,
elementele faunistice de clima calda inaintau spre nordul continentelor, iar in
timpul perioadelor glaciare, elementele faunistice boreale coborau la
latitudini sudice;
- asociatia faunistica de clima calda a cuaternarului cuprindea specii de0
elefantide, rinocerotide, 'opopotami, gazele, feline tigrii cu Fdinti-pumnalF!
- asociatia faunistica de clima rece era reprezentata prin specii ca0 mamuti,
rinoceri lanosi, reni, marmote, iepuri si vulpi polare
- bovidele, aparute in Asia si /ndia, au migrat pana in %uropa; unele, precum
bizonul =os priscus! sau zimbrul =os primigenius! au disparut din
ecosistemele naturale in timpuri istorice, in prezent, cateva familii fiind
conservate in rezervatii.
- carnivorele neogene s-au mentinut si in cuaternar, imbogatindu-se cu specii
de clima rece ca0 ursul de pestera +rsus spelaeus! si 'iena de pestera
Crocuta spelaea!, disparute la sfarsitul pleistocenului.
- deoarece in depozitele cuaternare se afla numeroase resturi ale corpului
omenesc si urme ale activitatii lui, aceasta era mai poarta denumirea de
antropogen
Categorii Trofice
/ntre vietuitoarele care alcatuiesc biocenoza unui ecos(stem se
stabilesc diferite relatii dintre care cele mai importante sunt relatiile de
nutritie numite relatii trofice.%le asigura circulatia substantelor in biocenoza
si functionarea ecosistemului.
Datorita acestor relatii,fiecare ecos(stem,terestru sau acvatic,prezinta
o anumita structura trofica a biocenozei.Aceasta include trei categorii de
vietuitoare numite categorii trofice si anumume0producatorii,consumatorii si
descumpunatorii.
Producatorii sunt organismele autotrofe.Cele mai importante sunt plantele
verzi terestre. &roducatorii,datorita fotosintezei ,produc substante organice
din substante anorganice.Aceasta productie de substanta organica constituie
elementul de baza in nutritia ma-oritatii organismelor;de aceea,plantele verzi
se numesc producatori.
&roducatorii sunt consumati direct sau a-ung indirect in 'rana animalelorin
'rana omului a-ung direct prin consumul de cereale,fructe,legume si
indirect,prin consumul de lapte,carne etc. care provin de la animale ce s-au
'ranit cu producatorii!.
Consumatorii sunt animalele 'eterotrofe;acestia consuma substante organice
produse de plante verzi pe care le transforma in substante proprii.
Consumatorii influenteaza producatorii in mod diferit.De exemplu,unii
consumatori pot simula raspandirea anumitor plante,care sunt greu
consummateurzica,cactusii etc.! sau pot limita raspandirea altora,mergand
uneori pana la distrugerea lor; de exemplu,in unele regiuni din )recia si
Africa,caprele sunt ,,responsabile de distrugerea padurilor,respectiv
extinderea deserturilor. Dupa felul 'ranei, consumatorii se clasifica in0
- Consumatori primari de ordinul 3!-animale care se 'ranesc cu
plante;ele se numesc animale fitofagede exemplu , mamifere erbivore!
- Consumatori secundari de ordinul 4!-animalele care se 'ranesc cu
consumatori primar(;ei folosesc indirect substantele organice de la
producatori prin intermediul consumatorilor primaride exemplu, buburuza
se 'raneste cu paduc'i de plante, care la randul lor sug seva plantelor!
- Consumatori tertiaride ordinul B!-animalele care se 'ranesc cu
consumatori secundari; ei sunt carnivore, de talie mare, care nu cad prada
altor animale; se numesc si carnivore de varfde exemplu, acvila, leul,
rec'inul!
- Consumatori cuaternaride ordinul 7!-animalele care se 'ranesc cu
consumatori tertiar(de exemplu, parazitii pasarilor rapitoare
mari!.Consumatorii care se 'ranesc numai cu alte animale se numesc
animale zoofage./n categoria consumatorilor intra si animalele
omnivoreporcul mistret, ursul!, precum si animalele saprofage; ele se
'ranesc cu di-ectii sau detritusul organicde exemplu, ramele!.
Descompunatorii(reducatorii) sunt bacteriile si ciupercile microscopice care
descompun, prin oxidare sau reducere, substantele organice in substante
anorganice, din material provenita dupa moartea producatorilor si a
consumatorilor .Aceste substante sunt redate biotopului si vor fi folosite de
plantele verzi in fotosinteza.Dintre descompunatori, bacteriile gasesc
conditii favorabile de viata mai ales, in materialul de origine animala aflat in
putrefactie, iar ciupercile, in materialul vegetal.Descompunatorii sunt
prezenti in toate ecosistemele.
>anturi Si Retele Trofice
"a-oritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe
seama altora fiind consumatori, dar in acelasi timp sunt si 'rana pentru alte
organisme. /n ecos(stem, 'rana circula de la producatori -G consumatori
fitofagi -G consumatori zoofagi.
Asezand organismele in linie, in ordinea in care sunt mancate unele de altele
se obtin un lant in care 'rana circula intr-un singur sens.
Calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice successive se
numeste lant trofic.%l este consecinta relatiilor trofice care se stabilesc intre
indivizii nivelulilor trofice successive.
>antul trofic este un sir de verigi care se succed de la producatori pana
la ultimul consummator.<iecare veriga reprezinta o specie.
Dupa tipul de ecos(stem, lanturile trofice pot fi terestre si acvatice.
Dupa timpul de activitate al diferitor specii, lanturile trofice sunt diurne si
nocturne./n unele lanturi trofice, prima veriga o constituie materialul organic
mort, de origine vegetala sau animala, urmata de verigile animalelor
saprofage si zoofage.$umarul verigilor intr-un lant trofic este variabil;
frecvent sunt B-5 verigi, rareori a-ungand la un numar mai mare.Acest numar
este limitat datorita mai multor factori care amintim0
- $u toata 'ranasubstanta! dintr-o veriga trofica este transferata la veriga
urmatoare; o parte este neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se
pierde prin respiratie.
- #olumul limitat la cantitatii de substante mineral care patrund in veriga
initiala si care depend de resursele minerale din soi;
- Dimensiunea 'ranei de exemplu, o balena sau un elefant nu pot fi ing'itite
de alte animale!.
- Cresterea consumului de energies pre capatul lantului trofic animalele
zoofage consuma mai multa energie pentru a obtine prada decat animalele
fitofage, iar acestea, consuma mai multa energie decat producatorii!./ntr-un
lant trofic se constata cresterea dimensiunilor consumatorilor spre capatul
lui./n multe lanturi trofice intra si omul, care poate fi0 &lante-G animale
domestice -G om sau prin consumul de peste, omul inc'eie unele lanturi
trofice.
- Consumator dintr-o viata intermediara, urmatoarea veriga fiind constituita
din diferiti paraziti la om viermi paraziti, tantari!./n ecosistemele
antropizate, datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai
scurte decat in cele naturale, deoarece dispar o serie de verigi insecte
daunatoare, pasari care se 'ranesc cu acestea, animale care nu-si mai pot
gasi un adapost prin distrugerea unor plante!./ntr-un ecos(stem, lanturile
trofice nu sunt isolate unele de altele.%le se intretaie in anumite puncte de
contacu sau noduri./n aceste noduri se gasesc specii care consuma 'rana
diferita si de aceea pot functiona in doua sau mai multe lanturi troficede
exemplu , o planta de grau este consumata de insecte, dar si de diferite
mamifere; uliul se 'raneste cu pasari, dar si cu mamifere mici!.Datorita
intretaierii lanturile, biocenoza se prezinta ca o retea.%a se numeste retea
trofica./ntr-o retea trofica sunt lanturi trofice principale, alcatuite din specii
dominate ca numar si lanturi trofice secundare, conectate intre ele prin
diferite verigi.Retelele trofice dintr-un ecos(stem vin in contact cu
ecositemele vecinede exemplu, reteaua trofica a unei pa-isti de campie sic
ea a unei manoculturi!./n zona de contact se constata un numar mare de
specii care sunt active in ambele retele de exemplu, pe malul unui lac
cuibaresc numeroase pasari se 'ranesc cu peste!./ntr-o retea trofica circulatia
substantei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci descrie un ciclu trofic, in
care toate lanturile trofice se inc'ed si se reunsesc prin descompunatori dupa
sc'ema0 Substante anorganice -G &roducatori &! -G Consumatori fitofagi
C3! -G Consumatori zoofagiC4,CB! -G Descompunatori D! -G Substante
anorganice.
$iveluri si piramide trofice
$umarul si masa plantelor verzi &! dintr-un ecos(stem de exemplu,
un lan de grau! este mult mai mare decat numarul consumatorilor C3.Daca
am comprima toate plantele de grau &! s-ar obtine un strat mult mai gros
decat al consumatorilor C3, iar stratul consumatorilor C4 ar fi mult mai
subtire decat stratul C3.
Organismele care apartin aceleiasi categorii trofice, deci au aceeasi
functie trofica poarta numele de nivel trofic. $ivelurile trofice poarta
numele categoriilor troficede exemplu, plantele de grau formeaza nivelul
producatorilor, soarecii de camp nivelul consumatorilor primari!.
$umarul nivelurilor trofice este redus cel mult cinci! datorita, in primul
rand, pierderilor de energie transferata de la un nivel trofic la altul.
+nele organsime apartin unui singur nivel trofic !plantele autotrofe,animale
fitofage, animale zoofage si animale parasite!.
Alte organisme apartin mai multor niveluri trofice in functie de 'rana
consumata porcul mistret care este omnivore, vrabiile care vare se 'ranesc
mai mult cu insecte, iar iarna cu seminte si resturi mena-ere!.
+neori, indivizii aceleiasi specii apartin unor niveluri trofice diferite de
exemplu, puietul unor pesti este fitofag, iar adultii sunt zoofagi!.
Daca asezam nivelurile trofice dintr-un ecosystem in ordinea unui lant
trofic se obtine graphic o piramida numita piramida trofica .Ea
exprima raporturile dintre nivelurile trofice successive. &iramida
numerelor este reprezentarea grafica a numarului diferitelor organisme din
fiecare nivel trofic la un moment dat.
%a exprima numarul organismelor din fiecare nivel trofic al unui ecos(stem
la un moment dat.Acest numar este reprezentat grap'ic prin ari unui
dreptung'i.
=aza piramidei o formeaza nivelul producatorilor, iar varful piranidei,
nivelul consumatorilor tertiari./ngustarea piramidei, spre varful ei indica
descresterea numarului indivizilor care apartin speciilor reactive talia
acestora creste, insa!. De exemplu intr-o padure, munarul producatorilor este
mai mare decat cel al consumatorilor.
&iramida numerelor se aplica in orice ecos(stem, terestru sau acvatic.%xista
insa si exceptii care se inscriu sub forma unor priramide imperfecte de
exemplu, intr-un ecos(stem acvatic, fitofagele pot consuma rapid
fitoplanctonul si inmultindu-se foarte mult, ele pot depasi numarul
producatorilor!; un alt exemplu este atunci cand producatorul este foarte
mare in raport cu consumatorul direct de exemplu, ste-arul si omizile
paroase ale ste-arului!.
Daca in locul numerelor se ia in considerare biomasa unui nivel trofic se
obtine tot o piramida trofica numita piramida biomasei.
Microelementele numite Hi oligoelemente! sunt elemente c'imice care se
gIsesc Jn cantitIKi foarte mici Jn soluri, roci, ape Hi organisme Hi care sunt
necesare pentru sporirea recoltei, JmbunItIKirea calitIKii produselor vegetale
Hi protecKiei plantelor Hi animalelor Jmpotriva bolilor Hi agenKilor patogeni. Ln
organismele vegetale Hi animale sunt identificate cca. :A de elemente, dintre
care 65 C sunt microelemente.
"icroelementele se clasificI Jn trei grupe0
microelemente cu o vitalitate realI0 arsen, brom, cobalt, cupru, flor,
iod, mangan, siliciu Hi zinc, ;
microelemente cu o vitalitate potenKialI0 aluminiu, bariu, beriliu, bor,
cadmiu, litiu, molibden, nic'el, rubidiu, stronKiu, titan Hi vanadiu, ;
microelemente cu un rol biologic negli-abil sau necunoscut0 actiniu,
argint, aur, bismut, clor, indiu, mercur, plumb, radiu, seleniu, staniu,
stibiu, telur, toriu etc..
[modific! "mportan#
"icroelementele intrI Jn componenKa unor enzime, vitamine, 'ormoni Hi
pigmenKi. Astfel se aflI zincul Jn carboxilazI, cuprul Jn tirozinazI, iodul Jn
tiroxinI, cobaltul Jn vitamina =
34
etc. "icroelementele servesc drept
catalizatori Jn metabolismul plantelor Hi animalelor. %le mIresc activitatea
enzimelor, accelereazI procesele bioc'imice Jn organism, stimuleazI sinteza
amidonului, za'Irului, pectinei, acizilor nucleici, protidelor, grIsimilor H.a.
Borul acKioneazI pozitiv asupra metabolismului nucleic, JnlesneHte
polenizarea Hi fecundarea, grIbeHte formarea calusului Hi cambiului la viKa-
de-vie, prote-eazI sfecla de za'Ir de putregaiul inimii sfeclei Hi sporeHte
roada Hi calitatea ei la culturile te'nice bumbac, in, tutun etc.!.
Zincul are un rol important pentru existenKa vieKuitoarelor. >a plante el ia
parte la formarea clorofilei. /nsuficienKa zincului Jn plante duce la clorozI.
Eincul stimuleazI coacerea fructelor, formarea seminKelor Hi mIreHte
rezistenKa cerealelor la polignire. Ln Kesuturile organismelor animale Hi
umane, el se aflI sub formI de compuHi, de exemplu carbonan'idrazI, cea
mai mare parte revenind glandei tiroide, ficatului Hi pancreasului. Eincul mai
activizeazI carotinaza.
Iodul se acumuleazI Jn cantitIKi mici Jn toate organele animalelor, se
depoziteazI Jn glanda tiroidI stimulMnd procesele de asimilaKie Hi reglMnd
metabolismul. 9rInirea vitelor cu nutreKuri ce conKin compuHi minerali sau
organici ai iodului sporeHte considerabil cantitatea de lapte Hi asigurI o
creHtere mai rapidI a lMnii la ovine. AdIugarea unei mici cantitIKi de iod Jn
sol duce la JmbunItIKirea calitIKii recoltei Hi la obKinerea unor produse
vegetale cu un conKinut asimilabil de iod.
Cobaltul acKioneazI asupra procesului 'ematopoetic, JnlesneHte formarea
reticulocitelor Hi transformarea lor Jn eritrocite mature, intensificI activitatea
mai multor tipuri de enzime, , datoritI cItui fapt se intensificI procesele de
sintezI a protidelor, de transformarea a grIsimilor Hi a glucidelor din
Kesuturi.
Cuprul este un element absolut necesar pentru creHterea plantelor Hi
animalelor. >ipsa cuprului Jn plante duce la apariKia clorozei. Rolul
fiziologic al cuprului se manifestI prin formarea clorofilei Hi prin sinteza
axorbinoxidazei, polifenoloxidazei etc., accelereazI folosirea de cItre plante
a formei amoniacale Hi de azot Hi a celei nitrate. DeficienKa cuprului Jn plantI
duce la micHorarea intensitIKii procesului de fotosintezI Hi la tulburarea
metabolismului de azot. Cuprul activeazI respiraKia tisularI la plante Hi la
unele animale Hi participI, JmpreunI cu fierul, la formarea 'emoglobinei. %l
este folosit la profilaxia Hi tratamentul anemiei, ataxiei H.a.
Manganul este prezent Jn diferite umori Hi Kesuturi Hi asigurI activitatea unor
enzime, aHa ca lactaza. DeficienKa manganului Jn sol duce la apariKia unor
boli specifice la plante. Ln organismul animal Hi uman el stimuleazI creHterea
Hi JnmulKirea celulelor.
Molibdenul intrI Jn componenKa unor enzime, stimuleazI fixarea azotului
din aer de cItre nitrobacterii Hi acumularea Jn sol a azotului legat, procesul
de sintezI a protidelor la plante, grIbeHte transformarea fosfaKilor anorganici
din celule Jn fosfaKi organici. "olibdenul este un purtItor de electroni Jn
procesul de reducere a nitraKilor Jn nitriKi, caracteristici ciupercilor Hi
plantelor superioare.