MARTURII ALE EXISTENTEI OMULUI PE TERITORIUL ROMANIEI

CONSIDERAłII ANTROPOLOGICE

1. Hominidele ViaŃa a apărut ca o consecinŃă a mişcării materiei, o sinteză a tuturor proceselor chimice şi mecanice suferite de aceasta. Au apărut, au vieŃuit fel de fel de fiinŃe, cu particularităŃi distincte în modul lor de viaŃă, dar au dovedit şi trăsături comune tuturor. O trăsătură principală a fost şi a rămas felul de a fi al indivizilor de a trăi grupaŃi, în cadrul strâmt al cerinŃelor curente. Din momentul ridicării lui pe o treaptă superioară, psihobiologică, omul s-a văzut într-o formă de vieŃuire. MulŃimea creată prin sporul natural forma un cadru din limitele căruia nu ieşea nimeni, alcătuia comunitatea faunistică. Astfel organizaŃi, oamenii străvechi se apărau mai uşor, găseau soluŃii simple la problemele ieşite în cale. Comunitatea stăpânea un spaŃiu geografic extins, impus de modul de trai din cules. Se grupa din instinct şi avea un sistem rudimentar de dialog. Prin semnale proprii anunŃau pericolul apropiat, se chemau, se respingeau etc., aşa cum comunicau între ele şi unele vieŃuitoare. ComunităŃile faunistice, hominidele s-au dezvoltat intens în perioada cu climă temperată dintre gheŃarii Riss-Wurm, iar spaŃiile destinate culesului cuprindeau zolene subalpine şi colinare. Erau preferate luncile pentru belşugul florei şi faunei specifice. Pentru diversitatea bunurilor căutate, hominizii alergau 30-40 de km zilnic, se hrăneau preferenŃial şi se odihneau pe locuri ferite de precipitaŃii, în adăposturi cunoscute. Când vânau un animal mare, îl împărŃeau şi se ospătau adunaŃi în locuri alese, confortabile. După osteolitele rămase, hominizii preferau măduva oaselor, deşi carnea era pe ultimul loc după fructe, seminŃe, flori şi rădăcini. Hominidele, aceste mari efective şi numeroase comunităŃi faunistice au lăsat urme ale traiului lor comun la Bugiuleşti, Dealul Viilor, Gura Dobrogei, Ripiceni, Sândominic, Valea Lupului, între Olt şi Argeş, de la Siret la Nistru şi în Ńinuturile transilvane, de fapt în întreg spaŃiul CarpaŃilor. ExistenŃa hominidelor a consolidat dovada potrivit căreia ceata si dialogul de atunci s-au conturat, în străduinŃele pentru câştigarea din cules a hranei, înainte de ultima glaciaŃie, în epoca timpurie a pietrei vechi.

CEL MAI VECHI HOMINID DIN EUROPA

Savantul suedez Carl von Line (1707-1778) a emis teoria potrivit caeia omul, ca fiinta superioara vietatilor ce actioneaza pe baza unor automatisme dirijate de instinct, a fost o specie bine individualizata in cadrul ordinului primatelor (primate=denumire stiintifica data de specialisti grupului mamiferelor superioare). Pe masura ce punctul de vedere al naturalistului scandinav era acceptat pe plan stiintific international au inceput sa fie luate in atentie descoperirile ocazionale ale fragmentelor de schelete umanoide fosile, supunand aces gen de vestigii unor minutioase cercetari. Datorita faptului ca partile de schelete umanoide au iesit la iveala mai intai in Africa, in tinuturi situate la sudul ecuatorului – adica in emisfera australa a globului pamintesc – pentru denumirea hominizilor s-a creat de catre oamenii de stiinta termenul Australophitec. Totodata, s-a mai lansat ipoteza ca procesul de antropogeneza s-a petrecut in partea de miazazi a Terrei, zona din care, pe parcursul timpului, comunitati umane s-au raspandit treptat, pe etape, in Asia si Europa. Potrivit unui astfel de mod de a interpreta faptele, vreme indelungata continentul european era considerat ca fiind in afara ariei in al carei perimetru a avut loc separarea fiintelor inzestrate cu gandire superioara din grupul larg al vietuitoarelor. O asemenea interpretare aparea chiar ca deplin logica cata vreme fragmente osteologice umane fosile identificate in Africa se aprecia ca au varsta de peste trei milioane de ani, pe cand vestigii de acelasi tip provenite din Europa erau vechi de numai cateva zeci de mii de ani.

de catre o fiinta rationala constienta de necesitatea de a fi in posesia unor astfel de pietre. In acel loc. (cateva sute) de oase lungi (ale unor animele mari). pe langa oasele sparte cu scopul deliberat al extragerii maduvei. in elucidarea procesului de antropogeneza s-au adus date stiintifice cu totul noi datorita unor descoperiri arheologice de-a dreptul senzationale facute pe cuprinsul tarii noastre in intervalul anilor 1962-1968. relativ de curand. comuna Tetoiu. raziut si taiat. din punctele mentionate la Bugiulesti. fiind necesara o perioada de timp in care sa se produca convingerea generala in privinta autenticitatii pieselor arheologice scoase la iveala. Cele trei spatii cercetate arheologic sunt “Valea lui Graunceanu”. mai dura. erau prezente o serie de oase lungi (femure) provenite de la picioarele animalelor ce fusesera transformate in unelte prin spargerea lor dirijata. Surpriza stiintifica a fost atat de coplesitoare incat a starnit initial neincrederea specialistilor. piese ce urmau sa fie intrebuintate in afara perimetrului in care se realizasera. vizase trei puncte topografice situate pe una dintre terasele de margine ale fostului Lac Getic (care in urma cu circa patru milioane de ani acoperea cu apele sale sudul Olteniei. inaltime situata la nu mai putin de 42 km departare de Bugiulesti. despicat. judetul Valcea. Ampla investigare prin sapaturi sistematice. spre a fi intrebuintate ca unelte. lucrare avand ca obiectiv cercetarea cat mai detaliata a inceputurilor Epocii vechi a pietrei pe cuprinsul Romaniei. gandit. precum si o serie de pietre anume selectate de catre fiinte rationale. apreciate pentru duriatatea materialului. In nivelurile stravechi de locuire. s-au “recoltat”. Dintre toete. prezentand perforatii prin care s-au scos din cutia osteologica creierii in vederea consumarii lor ca hrana. pe o suprafat restransa de numai circa 80 metri patrati. intr-un impresionant numar. aplicandu-se lovituri cu pietre ascutite si taind oblic osul pe la mijlocul lungimii. aducerea pietrelor respective. toate rupte la ambele extremitati pentru a se extrage maduva din interiorul acestora. locuri din perimetrul satului Bugiulesti. In felul acesta s-au obtinut ustensile pentru lovit. in lotul pietrelor locale folosite la spargerea oaselor s-au identificat sapte bolovani dintr-o roca aparte. Referitor la cele sapte pietre deosebite ca aspect si tarie de masa bolovanisului din jur s-a stabilit ca ele provin de pe dealul Magura Slatioarei. “Petrisu” si “Fantana alor Titei”. perforat. zdrobit. cele mai importante stiintific s-au dovedit a fi vestigiile materiale provenite din punctul denumit de catre localnici “Valea lui Graunceanu”. operatiune ce nu putea fi facuta decat deliberat.Dar. Deci. necesari in pricesul de rupere a capetelor oaselor. Muntenia si partea sudica a Moldovei). Aproape tot pe atat de numeroase erau diferite cranii de animele. Fapt deosebit de important. s-au descoperit unelte din oase de animale si coarne de cervidee. in punctul denumit “Valea lui Graunceanu”. . Totodata. necesitase cam o zi si jumatate la dus si tot pe atat la intoarcere.

datat in intervalul cuprins intre 2 200 000.2 000 000 i.e. Era cat se poate de firesc ca o asemenea descoperire arheologica sa declanseze in lumea stiintei indelungi controverse. cercetarea arhelogica intreprinsa la Bugiulesti a pus in lumina prin intermediul materialelor prelucrate. si anume Villafranchianul mijlociu. . Pentru o cat mai corecta incadrare in timp a acestei remarcabile descoperiri arheologice s-a recurs la aplicarea a doua procedee de determinare vechimii celor trei fragmente de oase de hominid. reliefand deci un comportament uman incontestabil. iar intre oasele depuse in stratul arhelogic nu s-a constatat nici macar un singur caz de conexiune anatomica. fiind aduse din alte parti in acest loc de prelucrare. precum si doua diafize de femur (osul lung al piciorului). una dintre cele mai vechi etape ale procesului de activitate constienta. Cele trei marturii osteologice reprezinta asadar cea dintai confirmare a prezentei hominizilor. descoperire ce marcheaza o noua etapa in cercetarea genezei fiintei umane. atat in randul cercetatorilor de la noi.Tot atat de edificatoare in privinta dovedirii faptului prezentei procesului de munca apare si constatarea ca oasele lungi transforamet in unelte au fost adunate in functie de unele criterii anterior stabilite. Dar. Asadar. Un astfel de comportament este net diferentiat de actiunile spontane ale unor specii de maimute care dupa intrebuintarea unui instrument ajutator. rezultatul constand in stabilirea detaliului ca nivelul cu urme osteologice si unelte din piatra rudimentar cioplita apartine formatiunii de depunere (sedimentara) numita de specialisti Villafranchian (dupa numele localitatii italiene Villafranca in al carei perimetru teritorial s-au facut primele descoperiri de acest gen). cat si a celor de peste hotare. Indeosebi cele sapte pietre aduse de la Magura Slatioarei au servit drept instrumente permanente de lucru unor fiinte ce le-au procurat intr-un anumit scop si le-au pastrat spre a se servi de ele vreme indelungata. antropologii romani si straini au confirmat ca fiind o realitate incontestabila existenta si pe cuprinsul Europei a hominizilor. Acest material osteologic provine de la sute de indivizi ce apartinusera la circa 25 de specii diferite. Dar.bolovan sau bat. Lipsa oricarei conexiuni anatomice intre oasele aflate in restransul spatiu al “Vaii lui Graunceanu” atesta ca acest cuprinzator material osteologic era adus aici in mod deliberat in scopul transformarii oaselor in unelte.n. semnificatia stiintifica a descoperirii arheologice de la Bugiulesti a sporit considerabil prin identificarea catorva fragmente de oase apartinand unuia dintre indivizii fauritorilor uneltelor din femure animaliere. de munca propriu-zisa. Intai s-a procedat la determinarea geomorfologica (succedarea in timp a straturilor geologice ale solului). nu numai pe teritoriul patriei noastre. ci si pe cuprinsul continentului european. situatie care as sugereze ca in acest punct topografic ar fi pierit inecata in milul de la marginea Lacului Getic vreo vietuitoare. dupa minutioase studieri comparate a urmelor osteologice de hominizi provenite de la Bugiulesti. Au fost gasite trei fragmente de oase provenite de la un hominid: o diafiza (diaphisis = partea de mijloc) de tibia (fluierul piciorului).il abandoneaza definitiv chiar in locul desfasurarii actiunii “lucrative”. aceea a aparitiei fiintelor rationale creatoare de unelte si in cadrul emisferei nordice (Boreale) a pamantului.

e.. Dar. Cat priveste denumirea stiinitifica a hominidului identificat la Bugiulesti. Din studiul fragnmentelor de oase ale hominidului se deduce ca exemplarul de la Bugiulesti era un individ apreciabil de inalt (circa 1. specialistii au adoptat termenul de Austral-anthropus olteniensis (s-a pastrat “prefixul” de austral desi descoperirea e situata in emisfera nordica). fiind create cu aproximativ 10 000 de ani i. Spre surprinderea speologilor. dupa o serie de cercetari efectuate de diveri eruditi in materie de picturi paleolitice s-a autentificat faptul ca intr-adevar picturile dateaza din epoca straveche a pietrei. cai. ca orice premiera stiintifica de rasunet.e.e. prin haituire spre terenul instabil de la tarmul apei. capre. pe cuprinsul Olteniei. oase rudiementar sparte in scopul crearii pe anumite portiuni a unor margini relativ ascutite si taioase. PICTURI PALEOLITICE IN PESTERA CUCIULAT Pana relativ de curand predomina parerea ca pe cuprinsul tarii noastre cele mai vechi manifestari ale omului de a impodobi diferite obiecte ar corespunde cronologic noii epoci a pietrei (Neolitic: mileniul VI i. Vijoiesti si bineinteles la Bugiulesti. Fireste. Vasilati. luminile reflectoarelor au expus privirii mai multe imagini pictate pe bolta incaperii subterane. situata in teritoriul apartinator comunei Letca. prin rezultatele muncii acestora. dovedeste un mod avansat de gandire a indivizilor apartinatori grupului australanthropilor olteniensi de la Valea lui Graunceanu. Se admitea de catre specialisti in materie ca arta rupestra pe continentul european s-a nascut si a evoluat doar in cadrul comunitatilor umane ale epocii vechi a pietrei ce vietuisera in Peninsula Iberica si in sudul teriroriului Frantei.prima jumatate a mileniului III i.n.Cea de-a doua modalitate de stabilire a timpului in care au vietuit hominizi descoperiti. precum si in rasarit la poalele Muntilor Urali. judetul Salaj. deocamdata singura aparitie paleoumana de pe cuprinsul Europei.70 m) ce isi procura hrana indeosebi prin vanarea animalelor din tinut (fauna zonala). ursi. interval de timp ce e delimitat intre anii 25 000 000-2 100 000 i. net superioare sporadicei intrebuintari de catre unele specii de primate a unr materiale brute luate din imadiata apropiere si abandonate de indata ce lucravtiv a fost atins. unde o serie de exemplare se innamoleau.n).n. rasi. s-a conchis ca si teritoriul Europei e necesar a fi considerat ca arie a antropogenezei. in anul 1978. ci si in aria mai cuprinzatoare a Peninsulei Balcanice. o echipa de speologi facand parte din clubul “Emil Racovita” a patruns in interiorul pesterii numite “Grota din cariera Cuciulat”. Cat priveste eventualitatea existentei artei picturale pe peretii unor grote. Ca metoda de prindere si sacrificare a animalelor pentru hrana umanoizii de pe maulul Lacului Getic au recurs la haituirea turmelor spre marginile mlastinoase ale apelor golfului existent la gura Oltetului. intr-una dintre galerii. la Bugiulesti e bazata pe procedeul analizei resurilor de polen pastrate in nivelul geologic respectiv (stiut fiind ca polenul persista nealterat in sol pe durata a mai multor milioane de ani). chestiunea nici nu intra in discutie cata vreme nu numai in Romania.e. nu se semnalase o astfel de descoperire arheologica. Chiar si acest mod original de obtinere a animalelor pentru hrana. E verosimil ca aceste puncte sa fi fost locuri “de vanatoare” in care se scufundasera un numar mai mare de animale ce n-au mai fost scoase din mlastina deoarece se infundasera prea in profunzime. O serie de aglomerari fosilifere constand din oase in conexiune anatomica s-au epistat la Preotesti. indeosebi. Sunt preponderente oasele de cerbi. castori. se inscrie pe plan stiintific mondial ca un fapt de execptie. ustensilele confirma ca erau rezultatul unei gndiri logice ce a determinat actiuni delibarete de munca. . Cu toata simplitatea excesiva a uneltelor create de umanoizii din punctul Valea lui Graunceanu. Avand in vedere ca ambele metode au facut trimiterea la acelai timp geologic atat de indepartat. rinoceri si elefanti. . Acesta remarcabila descoperire a hominidului de la Bugiulesti. Dobriceni. gazele. anuntarea aflarii intr-o pestera din Carpatii Apuseni a picturilor realizate in culori a starnit nu numai un val de curiozitate ci si de oarecare neincredere. Rezultatele obtiunte prin procedeul analizei polinice s-au concretizat prin atestarea unei ambiante vegetale constand din soiuri specifice ale unor plante ce erau raspandite pe aria europeana la inceputul erei Cuaternare (cea de-a IV-a era in istoria Pamantului). Dar. facand ca istoria aparitiei omului pe continentul nostru sa fie corelata neaparat cu descoperirile din tara noastra.n.

amplasata intr-una din nisele naturale ale boltii.7 m. aproape la fel de elegant redata. Cat priveste partea superioara a spatelui e deosebit de curbata incat personajul pare sa fi fost cocosat.7-2 m. situata in partea stanga a salii cu desene. infatiseaza un animal apartinator grupului felinelor – probabil o pantera de pestera (specie disparuta). naturalista: gatul puternic arcuit si picioarele din spate puternic incordate sugereaza momentul foarte scurt al unei bruste opriri a calului dupa o vijelioasa alergare. Cea de-a doua imagine. denumita de cercetatorii pesterii Cuciulat “Galeria fosila”. ele aduc in atentie unul dintre cele mai sensibile aspecte ale evolutiei gandirii umane. De notat ca figura calului este extrem de bine pastrata.45 m fac acest animal foarte vizibil pe bolta incaperii. Cu toate acestea reprezentarea calului apare deosebit de realista. bolta situandu-se intre limitele de inaltime de 1. Cea de-a patra imagine pictata. De notat ca si aceasta vietate e redata tot intr-o pozitie de incordare a muschilor.5 cm. Dupa felul amplasarii acestor bolovani pe pardoseala incaperii apare ca verosimila ideea selectarii intentionate a acestor pietre pentru a fi puse din loc in loc facilitand in aceste puncte ca persoane urcate pe respectivii bolovani sa poata atinge tavanul. de-a dreptul abundent. ingustandu-se astfel in mod artificial intrarea si iesirea din spatiul cu picturi. Elementul pictural amplasat cel mai “la vedere” consta din imaginea unui cal in plina miscare.Sala cu picturi. aceea de locas de cult. La mica distanta deasupra felinei e pictata o a treia imagina.8m) si inaltimea de 0.5 m. Spre deosebire de maniera realist-naturalista in care fusesera pictate cele doua vietati (calul si felina) figura umana este redata mult mai schematic: cpul ii este mult impins spre inainte fata de umeri. Lungimea de aproape 1 m (0. si anume o foarte timpurie dovada a preocuparilor omului societatii paleolitice de pe aceste meleaguri de a reda prin desen imagini ale unor vietuitoare din mediul inconjurator. De asemenea. acolo unde bolta coboara. fara ca imaginea animalului sa fie marcata printr-un contur desenat cu o alta culoare. Aceste amenajari din grota picturilor rupestre pledeaza pentru o destinatie aparte a acestui spatiu subteran.5x12. si anume un corp uman de 0. sugerand privitorului ca dfelina e gata sa se arunce asupra unei prazi spre a o prinde si devora. iar detaliile chipului lipsesc. folosindu-se aceeasi culoare rosie. apare ca o pata rosie. fiinte despre care se credea ca detin puteri supranaturale. Arta parietala din pesteri este dovada sigura a practicarii unor proceduri magice legate de credinta ca unele dintre vietati detineau . Si acest element pictural precar conservat este pictat tot cu rosu-caramiziu si fara elimitarea neteda a conturului. din dispunerea acestor bolovani calcarosi se intrevede si o eventuala delimitare a spatiului incaperii prin asezarea la ambele extremitati. Este realizat prin aplicarea pe stanca calcaroasa a unui material colorant rosu-caramiziu. cu toate ca nu este si nici n-a fost in vechime strabatuta de firul unei ape. Cat priveste semnificatiile cultual-magice ale reprezentarilor animaliere si ale figurii umane. animal redat la dimensiunea de 24.26m.7m). pisica salbatica sau ris. a blocurilor supradimensionate. asemanandu-se cu corpul unei pasari al carei penaj este foarte bogat.51m si lat de 0. a fost pictata fara conturarea clara a extremitatilor.5-0. pe podea sunt asezati din loc in loc bolovani de mari dimansiuni (diametrul 0. In aceasta sala cu picturi. in latime 2. Probabil ca operatiunea “plantarii” pietrelor s-a facut in vederea realizarii picturilor aplicate pe bolta situata la inaltimea de peste doi metri fata de podea. Aparitia unor astefl de preocupari “artistice” puse in slujba unei conceptii ideatice constituie un adevarat sondaj stiintific al istoricului modern in universul gandirii umane din acel foarte indepartat timp. este o incapere prelunga masurand in lungime 3. de aspect oval.

Astfel. situand teritoriul Romaniei in acea arie a continentului in care s-au petrecut importante etape ale procesului de tranzitie a societati de la Paleolitic la Neolitic. Imaginile pictate pe bolta . cat si desfasurarea ceremonialului intr-un loc de mare intimitate si multa discretie. Analiza chimica a vopselei intrebuintate pentru pictare in pestera Cuciulat arata ca s-a utilizat ocru bogat in bioxid de fier. arta ale carei manifestari concrete au fost puse in lumina prin sapaturile arheologice intreprinse in Clisura unarii. dovedind ca zorii artei picturale in spatiul carpato-danubiano-pontic s-au ivit in urma cu peste douasprezece mii de ani. oficierea unor atari ritualuri considerate hotaratoare pentru existenta comunitatilor tribale.resorturi de putere care. Asemenea argila rosie-ocru se afla din abundenta chiar in podeaua galeriei acestei pesteri. ale salilor cu picturi rupestre existente in grote din sudul Frantei si din nordul Spaniei – in aceste cazuri loturile picturale sunt exclusiv in galerii secundare – si pestera Cuciulat prezinta aceasta particularitate. ea este cu totul remarcabila nu numai pentru istoria noastra straveche ci si pentru istoria universala. vor ramane inca multa vreme ca punct central de studiere atat pentru specialistii romani cat si straini. dupa cum este de admis si ipoteza prezentei unei statiuni paleolitice chiar in pestera din Dealul Prisnelului. Aceasta “pozitie ascunsa” a salii cu picturi de la Cuciulat-Letca a facut ca picturile sa nu fi fost aflate cu multe secole mai inainte. deocamdata. Pana la cunoasterea acestei grote pictate de pe valea Somesului atat Europa Centrala cat si cea sud-estica erau considerate in privinta artei picturale paleolitice drept “zone albe “. atestand un mobilism si dinamism de populatie si vehiculari culturale pe ample spatii geografice. in aria satului Perii Vadului. in perimetrul satului Busag. ferit de vazul si auzul celor neinitiati in tainele magico-religioase. vopseaua necesara executarii imaginilor. judetul Salaj.datorita extremei sale departari teritoriale fata de nucleul sudvest european al picturilor rupestre. reclama atat prezenta simbolica a animalelor invocate. arta picturala animaliera si antropomorfa din cadrul pesterii Cuciulat reprezinta un moment jalonator in cunoasterea genezei si evolutiei preocuparilor artistice ale omului epocii stravechi. galerie care a fost dislocata in decursul timpului de catre o exploatare industriala a calcarului. bine dirijate de om. comuna TautiMagheraus. Facand analogie cu pozitiile foarte retrase. Or. pastrandu-se in bune conditiuni pana in zilele noastre. aceste veritabile comori de arta straveche. inclusiv in domeniul atat de gingas al cultelor magico-religioase de a caror practici era dependenta arta straveche. astfel incat cei ce au executat imaginile animaliere si figura umana stilizata n-au avut decat sa prepare prin adaos de ingrediente constand din ulei vegetal si praf de calcar. Totodata picturile cu ocru de la Cuciulat. nu se intrevedea nici o legatura. Intre gruparea de pesteri pictate din aria Spania-Franta si obiectivul arheologico-speologic similar existent in Urali. Extinzand cercetarile arheologice in zona s-a constatat faptul ca pestera pictata din Carpatii Apuseni. fara ca acel perimetru de galerie sa fi fost vazut de vreun speolog sau un arheolog. Prin complexitatea problemeticii stiintifice a picturilor rupestre de la Cuciulat. pe langa faptul ca sunt unicat pe teritoriul tarii noastre. ceea ce se putea realiza cu relativa usurinta prin procedeul pictarii acestora. Cat priveste importanta stiintifica a acestei descoperiri. reprezentand o contributie cu totul remarcabila la imbogatirea tezaurului culturii material-spirituale a umanitatii. judetul Maramures. preocuparile omului pentru realizarea unor reprezentari grafice. vestigii constand din incizii geometrice aplicate pe placute de os si pe fragmente de coarne de cerb. ii puteau fi de folos in anumite imprejurari. din dealul Carierei de la Cuciulat. ambele materii servind ca liant al culorii. inaltime denunita de localnici “Culmea Prisnelului”. Desi singulara. pot fi considerate drept un antecesor al artei din perioada de tranzitie spre noua epoca a pietrei. comuna Ileandra. unicate la noi in tara pana la stadiul actual al cercetarilor in acest domeniu. Actualmente un asemenea mod de apreciere a lucrurilor nu isi mentine valabilitatea deoarece pestrea pictata din tara noastra se inscrie ca un pilon de legatura intre cele doua zone atat de indepartate. ascunse chiar. Ca modalitate de amplasare fata de planul general al galeriilor sale ornamentata cu figuri animaliere si fiinte umane se prezinta aproape aidoma cu situatia semnalata in pesteri din sud-vestul european. E verosimil ca pestera sa fi fost folosita ca sanctuar de catre locuitorii celor doua statiuni paleolitice mentionate. ele au aceeasi importanta singulara si pentru partea centrala a continentului european. cealalta spre miazazi de Cuciulat. material colorant ce a imprimat imaginilor acel rosu-caramiziu. este situata intre doua asezari paleolitice: una descoperita la nord de comnuna Letca. anume in acea portiune de la intrare. concretizate in Paleoliticul din tara noastra prin picturile rupestre din galeria de la Cuciulat. astfel incat grota cu picturi din masivul montan ce constituie granita naturala dntre Europa si Asia era privita de unii specialisti cu oarecare susceptibilitate in privinta autenticitatii imaginilor. pestera Kopova.

. de un izbitor realism creativ inspirat din mediul natural in mijlocul caruia vietuise anonimul artist.grotei din Apusni. apartin fondului de aur al valorilor artistice perene ale intregii umanitati.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful