www.ush.

ro editat by ZIA
GEOGRAFIE CF
Cunostinte Fundamentale iulie 2011
TRUE/FALSE
1. Sateliti folositi n prognoza meteorologic sunt: METEOSAT si NOAA
a. TRUE
b. FALSE
Cei mai importanti sateliti meteorologici sunt in ordinea aparitiei lo TIROS, NIMBUS, ESSA, ITOS, NOAA, ATS SMS,
GOES (americani), COSMOS, METEOR,... p. 206 meteo

2. Gradul cel mai nalt de realizare a prognozei meteorologice este cel atribuit tipului know
casting.
a. TRUE
b. FALSE
Prognoza vremii inseamna, de fapt o anticipare pentru un anumit interval de timp (3-6ore know casting , 3,5,7,10 zile)
a evplutii conditiilor meteorologice... p. 202 meteo

3. n reteaua de statii meteorologice din Romnia exist 140 de statii automate de tip Vaisala.
a. TRUE
b. FALSE
statiile meteorologice din reteaua nationala( in Romania, in prezent 160, din care 80 automatizate) p. 202 meteo

4. Procesul de industrializare este definitoriu pentru evolutia industriei mondiale. Inceputurile

sale se regasesc in secolul al XVII-lea in vestul Europei. Intensificarea procesului se manifesta
la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand odata cu cresterea numarului manufacturilor creste si
productia industriala. Aceasta este etapa fordista a procesului.
a. TRUE
b. FALSE
perioada fordista a inceput in sec XX (p. 213 pag. 215 GUG

5. Olanda si Norvegia sunt doua dintre principalele furnizoare de gaze naturale ale tarilor
Europei Occidentale
a. TRUE.p. 239 GUG
b. FALSE
6. Regiunile industriale inovatoare se concentreaza in jurul centrelor de cercetare, a
universitatilor si firmelor de productie specializate pe aplicarea in practica a inovatiilor
stiintifice.
a. TRUE Pag 249, GUG
b. FALSE
7. Imaginile alaturate prezinta caracteristici ale agriculturii de tip intensiv a zonei temperate.
a. TRUE p. 209 gug
b. FALSE

Agricultura intensiva a zonelor temperate (vita de vie)

Franta, Europa

Agricultura intensiva a zonelor temperate (cultura

florii soarelui, Germania, Europa)

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

8. Este adevarat (A) sau fals (F) ca iacii traiesc in provinciile Gansu, Yunnan si in Campia
Manciuriei
a. TRUE
b. FALSE
iacii triesc n podiul. Qinghai-Tibet, n provinciile Gansu, Sichuan i Yunnan;

MULTIPLE CHOICE
1. Care sunt fasiile circumcarpatice ale resturilor piemontane ?
a) Pericarpatice, circumtransilvane, piemonturile din depresiunile intracarpatice i
piemonturile din cmpii; (pag 84)
b) Carpatice, subcarpatice, periglaciare i de glacisuri;
c) Pericarpatice, getice, moldave i subcarpatice.
2. Care au fost principalele etape (faze) de formare a piemonturilor in Neozoic ?
a) Acvitanian burdigalian, sarmaian, villafranchian i mai puin n cuaternar; (pag 82)
b) Hercinic, sarmaian, villafranchian;
c) Ponian, sarmaian, cuaternar.
3. Piemontul Poiana Nicoresti s-a construit in faza piemontana:
a.villafranchian p.85
4. In ce ramura carpatica apare cel mai dezvoltat carst din Romania?

a) Muntii Apuseni. - validat p.115

b. Muntii Bucegi
c. Muntii metaliferi
5. Pesterile Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Sura Mare se intalnesc in:
a. Muntii Sureanu
Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Sura Mare (toate in Sureanu)p. 115

6. Formele carstice reprezentate prin cheile Ursilor, Zanoagei, Tatarului si Orzei apar in:
1. Muntii Bucegi pag. 116
7. Cel mai dezvoltat carst din Dobrogea este intalnit in:

a) Dobrogea Centrala;
b) Dobrogea de Nord;
c) Dobrogea de Sud validat pag.114
8. Litoralul romnesc cuprinde, sub aspect morfologic, urmatoarele sectoare:
a) Faleza, plaja, cordoanele litorale, complexele lagunare, delta maritim i limanurile
maritime; (pag 171)
b) Faleza activ, plaja, limanurile marine i prodelta;
c) Delta fluviatil, faleza activ, plaja i lagunele.
9. Faleza romneasc activa si moart se extinde ntre:

a) Capul Dunav i Vama Veche (la sud de capul Singol-Constanta si in vestul lagunelor Razelm-Siutghiol)
b) Capul Singol i Vama Veche;
c) Lacul Razelm i Vama Veche.
Faleza se alungete de la capul Dunav (la sud de Delt) i pn la Vama Veche, avnd dou sectoare distincte:
- faleza activ (la sud de capul Singol-Constana) i
- faleza moart, la nord (n vestul lagunelor Razelm-Siutghiol).

10. Care dintre formele de relief apartinand litoralului romanesc al Marii Negre are in
componenta sa soluri fosile si straturi de loess?

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

a) Plajele;
b) Cordoanele litorale;
c) Falezele. P. 171
11. Care sunt subetajele climatului montan ?
1 alpin, montan forestier, de depresiuni submontane
2 alpin, montan forestier, de vale
3 alpin, montan forestier, de depresiuni si de vale (pag 52 Geo Fiz a Romaniei
4 de munti mici, medii si inalti
12. Cea mai restrans dintre toate regiunile climatice din Romania este :
1 Regiunea Bucovineana
2 Regiunea Sudica
3 Regiunea Banateano-Olteana
4 Regiunea Pontica (pag 50)validat
13. Lacurile de tasare clastocarstice, specifice Cmpiei Romne, se formeaz pe:
1 calcare
2 marne
3 dolomite
4 loess validat
14. Lacul de acumulare Gura Raului se gaseste pe:

a Raul Barbat
b Raul Cibin
c Raul Cerna
d Raul Mare
Ct privete alimentarea cu ap pot fi citate mai ales lacurile: Gura Rului (pe Cibin)p.42 apele Romaniei
15. Lacurile Movila Miresii, Tataru, Amara de Ialomia sunt:
a. iazuri (formate prin bararea unor cursuri de apa);
b. lacuri formate prin tasare carstoclastica; de crov;
c. lacuri de crov si de lunca;
d. limanuri fluviatile tipice.
Lacurile de tasare clastocarstice, se mai numesc de crov, p.100
16. Regiunile climatice din Romania sunt:
a. Vestic si Transilvnean, Estic, Bucovinean, Bneano-olteana, Sudic ,Sarmato-Pontic, Montan;
b. Vestica si Transilvaneana, Estica, Bucovineana, Banateano-Olteana, Sudica, Pontica, Dacica si Sarmatica;
c. Vestica si Transilvaneana, Estica, Bucovineana, Banateano-Olteana, Sudica, Pontica, Montana validat
d. Vestica si Transilvaneana, Estica, Banateana, Sudica, Pontica, Montana;
17. Padurile de stejar brumariu si pufos sunt specifice:
1 in silvostepa de sud-est si pe grindurile Letea si Caraorman validat
2 exclusiv pe grindurile Letea si Caraorman
3 in Piemontul Getic si Subcarpatii Getici
4 in Romania nu se intalnesc astfel de formatiuni vegetale
18. Care dintre asociatiile forestiere din Romania sunt cele mai extinse?
a. padurile de fag p. 43 sinteza
padurile de fag sunt cele mai extinse si formeaza trei subetaje:unul la munte jos si mediu (intre 600 m si 1000-1250 m) si un subetaj
de dealuri (intre 400-600m in nord si 500-800 m in sud), dar in subetajul gorunului coboara uneori si la 100 m in nord si 300 m in sud

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

19. Ce reprezinta padurile de tip sleau din Romania?

a.amestec de cvercinee cu alte foioase (sleauri cu gorun, sleauri cu stejar pedunculat, sleauri de cer, sleauri cu stejar
brumariu)p.13

20. Padurile de gorun din Romania sunt specifice:

a. dealurilor p. 42
21. Resurse importante de caolin se gasesc n:
a. podisul Transilvaniei, Dobrogea de Nord, Muntii Metaliferi, Muntii Harghitei(Harghita Bai
Sansimion) nordul Podisului Moldovei, Parva (jud. Bistrita Nasaud)
in podisul Transilvaniei si in Dobrogea de Nord, in Muntii Metaliferi si in Muntii Harghitei p. 120

22. Lacurile helioterme sunt:

a. Turda, Ocna Sibiului, Ocnele Mari si Sovata ( lacuri sarate care prezinta la suprafaa un strat izolator de ap
dulce care mpiedic racirea stratului cu apa sarata)
...lacuri helioterme: Turda (30-36C), Ocna Sibiului (22-40C), Ocnele Mari 30-40C, Sovata 30-55C p. 123

23. Sunt statiuni si localitati balneoclimatice:

a. Baile Govora, Calana Bai, Bixad nevalidat
b.Crivaia, Bran, Poiana Sarata nevalidat

c. ???
24. Cele mai mari densiti ale reelei rutiere se afl in judetele:
a. Ilfov (49,2), Dmbovia, Prahova, Hunedoara, Buzau Arges, Iasi, Botosani, Alba Salaj, Vaslui40,3p.259)
Cele mai mari densiti erau consemnate n judeele Prahova, Dmbovia, Ilfov i Iai, apoi n Vaslui, Arge,
Vrancea, Mehedini, Cluj, Botoani, Olt, Slaj, Vlcea (pg.143)
25. Exploatri de huil se fac la:
1.Bazinul Petrosani Petrosani, Lonea,

Petrila, Livezeni Aninoasa, Vulcan, Uricani, si Lupeni

Bazinul Banatean (Cozla, Bigar, Anina, Doman, Secu, Lupac)

.......huila : Gruparea Petrosani: Petrosani, Lonea, Petrila, Livezeni Aninoasa, Vulcan, Uricani, si Lupeni p. 202
Bazinul Banatean (Cozla, Bigar, Anina, Doman, Secu, Lupac) si Bazinul Petrosani (Lupeni, Petrila, Lonea, Livezeni, Aninoasa,
Vulcan)

26. O putere instalat cuprins intre 500 i 1000 MW au termocentralele:

a. Brazi, Ludus-Iernut, Borzesti, Paroseni, Bucuresti-Sud
5 termocentrale cu putere instalata cuprinsa intre 500 si 1000 Mw (Brazi 855 Mw, Ludus-Iernut 800Mw, Borzesti 655Mw,
Paroseni 600 Mw, Bucuresti-Sud 550 Mw p. 196

27. Culturile de porumb acopera peste 30% din terenul agricol in judetele:

a. Timis, Dolj, Vaslui, Galati, Botosani, Olt, Arad, Teleorman, Buzau, Constanta, Calarasi, Iasi,
Braila, Ialomita p. 240(harta-p.212)
28. Cele mai mari efective de bovine sunt repartizate in judetele:
a. Botosani, Iasi, Valcea,

b.Suceava, Iasi, Botosani

n privina bovinelor, pentru care au fost organizate mari uniti de cretere intensiv, cel mai mare numr era
nregistrat de judeele Suceava (4,3%), Timi, Mure, Botoani, Iai, Cluj, Dolj (3,2%), care nsumau 28,4% din
totalul bovinelor (pag.142) Arges, Bihor, Bacau, Maramures, Neamt p 240
29. Pe magistrala feroviar Bucuresti-Vicsani se afla oraele:

a. Ploiesti, Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, MarasestiAdjud, Bacau, Roman, Pascani, Suceava harta fig 82

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

30. Cele mai mari densitati ale retelei rutiere se afla in judetele:
a. Ilfov (49,2), Dmbovia, Prahova, Hunedoara, Buzau Arges, Iasi, Botosani, Alba Salaj, Vaslui(40,3) (p.
259)
31. n Depresiunea Transilvaniei se afla orasele municipii:
a. Cluj-Napoca Turda, Dej, Campia Turzi, Gherla,, Sibiu, Sibiu, Medias, Mures Targu Mures, Sighisoara, Tarnaven,
Bistrita, Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebes Brasov, , Fagaras
32. Cele mai mari rate ale natalitatii (12-13) sunt localizate in judetele:
a. Botoani, Iai i Vaslui pag. 64 harta
33. Sperana de via este de 71-72 de ani n judeele:
a. Alba, Arges, Bistrita-Nasaud, Buzau, Braila, Cluj, Covasna, Dambovita, Gorj, Harghita,
Mehedinti, Neamt, Prahova, Sibiu, Timis,Vrancea pag. 68 harta alfabetic
34. Cele mai mari valori ale soldului migratoriu, in anul 2003, s-au inregistrat n judeele:
a. Timis, Arad, Bucuresti, Mures; - pag 71
35. Judetele avand ponderea populatiei urbane variind intre 60 si 70% sunt:
a. Cluj, Sibiu, Braila, Timis
Cluj, Sibiu, Braila, Timis (fiecare cu 60%) p. 351 Ilinca
36. Cele mai mari ponderi ale populatiei ocupate in agricultur le au judetele:
a. Dolj, Suceava, Iai, Bihor,Teleorman, Neam, Olt, Botoani, Cluj, Maramure, Buzu, Timi
Cele mai mari ponderi ale populaiei ocupate n agricultur sunt deinute de judeele Dolj (4,5%), Suceava, Iai,
Bihor, Teleorman, Neam, Olt, Botoani, Cluj, Maramure, Buzu, Timi (3,0%);p.87
37. Ponderile cele mai importante ale grupei de vrst de 0-14 ani sunt reprezentate in
judetele:
a. Covasna, Bistrita-Nasaud, Botosani, Maramures, Vaslui , Iasi, Suceava,
Grupele de vrst 0-4 ani i 5-9 ani, datorit caracterului pe care l-a avut natalitatea n ultimul deceniu, nu
nregistreaz ponderile cele mai mari n rndul celorlalte grupe, adic nu ocup primul loc n niciun jude, ocupnd
locul 2 numai n Covasna i locul 3 n Bistria-Nsud, Botoani, Maramure i Vaslui. p. 80
38. Asezarile avand dispersia mai mica de 10 sunt localizate in:
a. in zona dealurilor, Podisul central Moldovenesc, in partea de mijloc a Podisului Transilvaniei si
in depresiunile intra si extramontane, luncile raurilor principale pag. 117 (pag 296 pedogeografie - M.Parichi)
39. Sunt incluse in categoria megasatelor urmatoarele asezari:
a. Liesti, Matca, Pechea (Galati), Chitila, Pantelimon (Ilfov), Poiana Mare, Dabuleni ( Dolj ),
Poienile de sub Munte (Maramures), Santana (Arad ), Sabauani (Neamt) - pag 98
40. Satele de tip risipit, cu gospodrii repartizate pe arii intinse, sunt distribuite in:
a. zone montane Muntii Apuseni, Muntii Poiana Rusca, Muntii Banatului, Obcinele Bucovinei(satul
Scarisoara, Avram Iancu) pag 99
41. Care sunt fortele motrice care determina deplasarea materialelor pe pante:
1 greutatea maselor, oscilatiile de temperatura
2. panta, coeziunea rocilor, greutatea maselor
3 greutatea maselor, modificarile de volum, coeziunea rocilor panta, frecarea si vegetatia
validat

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

42. Cauzele alunecarilor de teren se esaloneaza in urmatoarea ordine:
1 potentiale si premergatoare
2 premergatoare si declansatoare
3 potentiale, premergatoare si declansatoare validat
43. Alunecarile de teren sunt prezente si active acolo unde conlucreaza trei factori:
1 materiale argiloase, apa si utilizare irationala a terenurilor
2 argila, apa si lipsa covorului vegetal
3 panta, apa si materiale argiloase validat
44. Elementele principale ale unei alunecari sunt:
1 rapa de desprindere, corpul alunecarii, jgheabul de alunecare si patul de alunecare validat
2 rapa de desprindere, corpul alunecarii, fruntea alunecarii si patul alunecarii
3 nisa, corpul alunecarii, fruntea alunecarii si curgerea noroioasa
45. Dupa punctul de declansare exista 2 tipuri de alunecarii:
1 consecvente si obsecvente
2 de mijlocul versantului, din partea superioara a versantului si din partea inferioara a acestuia
3 detrusive (de sus in jos) si delapsive (de jos in sus) validat
46. Prabusirile, dupa numarul si volumul elementelor afectate, sunt de doua tipuri:
a. de blocuri, de roci necoerente
b. de masa, aglomerari de blocuri
c. individuale, de masa validat
47. Formele rezultate pe timp indelungat in urma prabusirilor individuale sunt:
1 trena de grohotis, conuri de grohotis, glacisuri de grohotis,
2 conuri de grohotis, piemonturi, glacisuri de grohotis, eluvii
3 conuri de grohotis, glacisuri de grohotis, rauri de grohotis, conuri de tarana
48. Dupa raportul cu structura geologica, alunecarile de teren pot fi:
1 consecvente, obsecvente, asecvente validat
2 consecvente, subsecvente, verticale
3 subsecvente, consecvente, orizontale
49. Care sunt elementele unei structuri cutate?
1 axul cutei, flancurile si falia
2 anticlinale, sinclinale si flancuri validat
3 cuta dreapta, aplecata si culcata
50. Care sunt formele concordante (initial sau primar) din structurile cutate?

a. culmea de anticlinal si valea de sinclinal

b culmea de sinclinal si valea de anticlinal
c butoniera de anticlinal, clisura si ruzul
51. Ce reprezinta butoniera de anticlinal?
1 butoniera
2 vale de anticlinal
3 ruz - mica depresiune alungita, creata in lungul axului culmilor de anticlinal p. 4 sinteza, pag.223
52. Ce tipuri de cueste pot rezulta dupa golirea anticlinalului, in cadrul reliefului structurilor
cutate?
1. cueste de anticlinal si de sinclinal (cueste fata in fata) pag.223

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

Relieful structurilor cutate .. in lungul vaiilor de anticlinal sat si pe aripile sinclinalului suspendat se constituie cueste de anticlinal si
de sinclinal p. 4 sinteza, pag.223

53. Prin unirea mai multor butoniere de anticlinal se formeaza vai de.....?
1. anticlinal pag. 4 sinteza
54. Tipul subalpin si subcarpatic este caracterizat prin....
a. culmi de anticlinal, vai si depresiuni pe sinclinale, clisuri, sinclinale suspendate
(cute mai stranse, uneori asimetrice, cu flexuri si chiar falii, cu depresiuni pe sinclinale si cu vai transversale care
domina)p. 4 sinteza
55. Ce reprezinta ruzurile in cadrul reliefului cutat?
a. sinclinale suspendate, vale de anticlinal, butoniere (valea care determina formarea unei butoniere
de anticlinal; vale sculptata pe flancul unei culmi de anticlinal) . pag.4 sinteze, pag 221
56. Care dintre urmatoarele tipuri de reliefuri apartin formelor de concordanta inversa?
a. Culmea de anticlinal si valea de sinclinal
a. Valea de anticlinal si sinclinalul suspendat p. 221, 4 sinteza
a.Cuesta de anticlinal si valea de sinclinal
57. Procesele vertice sunt caracteristice doar:
1 soluri bogate in argila p. 69
2 soluri nisipoase
3 soluri lutoargiloase-argiloase
Procese vertice (de la verta=intoarcere). Sunt procese caracteristice doar solurilor bogate in argila (peste 35%),...p. 69 pedogeo

58. Salinizarea reprezint procesul de:

a.imbogatire a solului in saruri solubile P. 68 pedogeo.
59. Orizonturile organice nehidromorfe se formeaz sub:
a.vegetatie lemnoasa
Orizonturile organice nehidromorfe cand se formeaz prin acumulare de material organic la suprafata solului nesaturat sau saturat
doar cateva zile pe an... Orizonturile organice nehidromorfeO se formeaza sub vegetatie lemnoasa p. 70 pedogeo

60. Orizontul organic nehidromorf O este denumit orizont folic cnd:

a.cand depaseste grosimea de 20 de cm
Cand depaseste grosimea de 20 de cm, orizontul organic nehidromorf O este denumit orizont folic.. (p 71 - pedogeografie Parichi)

61. Orizontul B cambic se noteaz cu simbolul:

a. Bv
Orizontul B cambic sau orizont de alterare sau de coloare se noteaza cu BV p. 68 pedogeo

62. Orizontul W (pseudogleic) se formeaz ntr-un mediu saturat n ap:

a. din precipitatii sau alte surse (fie la suprafata, fie in profilul de sol, datorita stagnarii permanente sau un timp
indelungat a apei)
Orizontul W (pseudogleic). Se formeaz fie la suprafata, fie in profilul de sol, datorita stagnarii permanente sau un timp indelungat
a apei din precipitatii p. 73)

63. Orizontul Ao se caracterizeaz prin culoare:

a.foarte deschis
Orizontul A ocric, notat cu simbolul Ao este un orizont foarte deschis la culoare...p. 72 pedogeo

64. Acumularea pe profil a unor constituenti ai solului poart denumirea de:

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

a. iluviere
Deplasarea prin intermediul apei a unor constituienti ai solului, poarta denumirea de eluviere, iar acumularea lor in alte strate
iluviere p.66 biogeo

65. Procesul de formare a orizontului Bt este cunoscut sub denumirea de.

a.proces argiloiluvial
Procesul de formare a orizontului Bt este cunoscut sub denumirea de proces argiloiluvial... p. 67 podogeo

66. Elemente variabile ale atmosferei sunt:

1 vaporii de apa, bioxidul de carbon si oxigenul

2 bioxidul de carbon, vaporii de apa si ozonul pag. 30 validat
3 azotul, oxigenul si bioxidul de carbon
67. Cea mai mare cantitate de vapori de ap se afl in zonele:
a. ecuatoariale(4%) pag.156
68. Maximum de concentrare a ozonului n atmosfer se afl n:
stratosfera( intre 25-30KM) si mezosfera ( intre40-50 km) zone numite ozonosfere
69. La Nia reprezint un fenomen ce se caracterizeaz prin:

a. temperaturi neobisnuit de sczute ale apei de la suprafaa Oceanului Pacific n zona ..., opus
fenomenului El Nio;
a. opus fenomenului El Nio,(El Nio este un fenomen global generat de relatia ocean-atmosfera, care se manifesta prin fructuatii
importante de temperatura a apelor de suprafata din zona tropicala a Oceanului Pacific, a Oceanului Atlantic si a Oceanului Indian)
pag. 104

70. Fenomenul El Nio cel mai puternic cunoscut ca El Nio al secolului XX s-a produs n anii:
1. 1997-1998 pag. 86
2. 1982-1983
3. 1993-1944
71. ENSO reprezint: a. El Nino-Soutern Osscilation fenomen global generat de relatia ocean-atmosfera

care se manifesta cu frecventa si intensitatea maxima in zona tropicala (Pacific si Indian)

1. componenta atmosferica;
2. componenta oceanica;
3. ambele
combinarea celor doua fenomene atmosferic si oceanic, o inversiune locala a unui curent rece cu unul cald cu consecinte geografice
import. pag. 82

72. Evolutia temperaturii medii globale din 1860 pn n prezent relev o crestere cu:
a. 0,6C p.230
din anul 1860 si pana in prezent, temperatura medie globala a crescut cu 0,6 C..p. 25 sinteze

73. n situaia n care concentraiile de carbon din atmosfer vor ajunge la 550 ppmv,
temperatura medie global ar putea crete cu:
a. 5 C validat(4-5 C)
b. 3 C
c. 2 C
p.211

74. Specialitii climatologi din ANM au evideniat, n prezent, o nclzire medie n Romnia de:
a. O,3 C
ANM...in secolul XXI se prognozeaza 3,9... 4,4 C p. 27 sinteze

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

75. Variatia anotimpuala a scurgerii raurilor din Romnia este determinata de:

1 Caracteristicile reliefului
2 Caracteristicile vegetatiei
3 Caracteristicile elementelor climatice (de in tensitatea si frecventa lor)(pag 157) validat
76. Iarna cand exist un strat de zapada mare si alimentarea raurilor este preponderent
subterana in ce faza de regim hidrologic se gasesc raurile?
1 ape mici de iarna (pag 157) validat

2 ape mari de iarna

3 secarea raurilor
77. Viiturile pe raurile Romaniei pot apare:

1 primavara si vara
2 toamna si iarna
3 in toate anotimpurile pag 159) validat
Pe raurile Romaniei, viiturile pot apare in orice anotimp al anului, dar cu cea mai mare frecventa in perioada de primavera si de vara.

78. In Romania la altitudini echivalente scurgerea raurilor scade:

1 de la vest la est (pag 160)

2 de la sud la nord
3 de jos in sus
79. Pe cele mai inalte culmi carpatice scurgerea medie specifica este de:

1 55-60 l/s km2

2 30-40 l/s km2 (pag 163) validat
3 20-25 l/s km2
80. In zona de campie scurgerea medie specifica este de:

1 20-25 l/s km2

2 1 l/s km2 validat (pag 163)
3 10-15 l/s km2
81. Cantitatea de apa in litri, scursa intr-o secunda de pe o unitate de suprafata (l/s km2) se
numeste:

1 scurgere medie specifica validat (pag 162)

2 debitul de apa
3 scurgere medie
82. Dupa cauzele care le produc, valurile pot fi:
A. eoliene
B. seismice
C. gravimetrice

1B
2 A+B+C
3 A+B
Valurile sunt micri ondulatorii produse la suprafaa mrilor i oceanelor generate de vnt(valuri eoliene) sau de cutremure (valuri seismice).12
sinteza

83. Ridicarea, aplecarea in fata, indoirea si prabusirea cu zgomot a crestei valurilor se

numeste :

1 deferlare validat
2 hula
3 val de tarm

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

Prin deferlare se nelege ridicarea, aplecarea valului n fa, ndoirea i prbuirea crestei.p. 10 sinteza

84. Valurile seismice legate de cutremure submarine sau eruptii vulcanice, deoarece
transporta masa de apa si nu o salta pe loc se numesc:

1 El Nin
2 valuri de translatie validat
3 uragane
Valurile seismice numite i tsunami sunt valuri de translaie i se caracterizeaz prin faptul c transport masa de ap i nu o salt.p. 10sinteza

85. In Oceanul Atlanic, Curentul Ecuatorial de Nord care se deplaseaza de la est spre vest se
continua cu curentii:
A. Braziliei
B. Antilelor
C. Caraibilor
1 A+B
2 B+C(pag 151)
3A
Curentul Ecuatorial de Nord dupa ce strabate Oceanul Atlantic, in dreptul insulei Puerto Rico se desface in doua ramuri: Curentul
Caraibilor si Curentul Antilelor.

86. Curentul Floridei se uneste cu cel al Antilelor si formeaza:

1 Curentul Labradorului
2 Curentul Golfului validat (pag 152) sau Gulf Stream
3 Curentul Canarelor
87. In Oceanul Indian de Sud la categoria curentilor reci intra:
A. Curentul Vanturilor de Vest
B. al Australiei de Vest
C. Curentul Acelor
1. B
d. A+B
3. A+C
88. Primele zece limbi vorbite pe glob, in ordine descrescatoare dupa numarul de vorbitori,
sunt:
1. araba;
2. bengali;
3. chineza;
4. engleza;
5. hindi;
6. indoneziana;
7. japoneza;
8. portugheza;
9. rusa;
10. spaniola.
Alegeti varianta corecta de raspuns.
3+4+5+10+9+1+2+8+6+7 pag. 84Validat
89. Islamismul exista, ca religie dominanta, in:
A. Albania 71%
B. Arabia Saudita 97%
C. Bangladesh 88%
D. Croatia
E. Indonezia 85%

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

F. Iran 98%
G. Malaysia 54%
H. Maroc 99%
I. Nepal
J. Pakistan 97%
K. Rep. Africa de Sud
L. Sri Lanka
M. Turcia 99%
Alegeti varianta corecta de raspuns.
1. J+A+E p. 144 - Pachistan, Albania, Indonezia
2. A+B+C+E+F+G+H+J+M
3. H+M+F+B+J+C+E+A+G sau in ordinea procentelor ?
90. Dintre religiile etnice fac parte:
1. protestantismul;
2. bahai;
3. iudaismul;
4. copta;
5. hinduismul;
6. animismul;
7. shintoismul.
Alegeti varianta de raspuns corecta.
7+3+5 pag. 30
91. La momentul actual, tipul de reproducere traditionala se regaseste in:
1. Europa;
2. Africa;
3. America de Nord;
4. America Latina;
5. Asia;
6. Australia.
Alegeti varianta de raspuns corecta.

2+4+5 pag. 30 validat

92. In perioada 2000-2005, continente cu bilant migratoriu pozitiv au fost:
1. Europa;
2. Asia;
3. America de Nord;
4. Australia si Oceania;
5. America Latina;
6. Africa.
Alegeti varianta de raspuns corecta.

a. 4+3+6b. 1+3+4. 140 Ilinca Validat

93. In perioada 2000-2005, continente cu bilant migratoriu negativ au fost:
1. Europa;
2. Asia;
3. America de Nord;
4. Australia si Oceania;
5. America Latina;
6. Africa.

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

Alegeti varianta de raspuns corecta.
2+5+6-validat pag. 140 Ilinca
94. Zonarea unui oras, rezultata in urma segregarii spatiale intre zonele de locuit si cele de
activitate social-economica, se numeste:
a. zonare functionala (spontana sau dirijata)validat
Pe masura ce orasele mici evolueaza, se constata o tendinta de segregare spatiale intre zonele de locuit si cele de activitate socialeconomica, ca urmare a industrializarii si extinderii retelei de cai de comunicatii. Se poate vorbi... de o zonare functionala spontana
sau dirijata pag. 266 Ilinca

95. Orasele Kiruna, Seatle, Nagoya, Katowice, Shanghai, Lille au functii:

a.de servicii nevalidat

b.comercialenevalidat
c. industriala
( minereuri de fier, aeronave, autovehicule, carbune, constructii navale, textile) p 311 - geografie umana - Ilinca

96. Orasele Hassi Messaoud, Dallas, Maidanpek, Fushun, Johanesburg au functii:

a. industriala
(petrol, cupru, carbune, diamante) p 311 - geografie umana Ilinca

97. Asezarile umane, indeosebi cele urbane, cu o mare extindere spatiala ce pot detine mai
multe puncte de concentrare a activitatilor si o densitate mai mare a cladirilor, fiecare cu
fizionomie si strucura proprie se constituie ca:
1. tipuri liniare nevalidat
2. tipuri polinucleare
3.tipuri rectangulare nevalidat
Tipul polinuclear (pluricelular) care reprezinta un spatiu urban alcatuit din mai multe nuclee urbane bine
conturate, fiecare ca fizionomie si structura specifice. 116 Simion

98. Care dintre orasele de mai jos apatin tipului morfostructural polinuclear de orase?
A. Paris
B. Beijing
C. San Francisco
D. Milano
E. Moscova
F. Chicago
G. Buenos Aires
H. Koln
I. Los Angeles
J. Kyoto
C+F+I

F+D+E
99. Care dintre orasele de mai jos apatin tipului morfostructural radiar-concentric de orase?
A. Paris
B. Beijing
C. San Francisco
D. Milano
E. Moscova
F. Chicago
G. Buenos Aires
H. Koln
I. Los Angeles

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

J. Kyoto

A. A+D+E
B. B+F+D
C. C+I+F
100. Lansarea de noi produse turistice, dezvoltarea i diversificarea ofertei de servicii,
calitatea serviciilor, pregtirea forei de munc, promovarea i publicitatea turistic sunt
factori:
a. primari
b. exogeni
c. endogeni validat
101. Performanele mijloacelor de transport, calitatea infrastructurii, tehnologiile n
construcii, parametrii tehnici ai instalaiilor sunt factori:
a. tehnici validat
b. economici
c. ambele variante
102. Specificai dac pasagerii aflai n croazier pe o nav i viziteaz porturile i oraele
limitrofe fr cazare aici, sunt considerai:
a. turisti
b. vizitatori
c. excursionisti validat
103. Specificai raportul existent ntre producia turistic i oferta turistic:
a. productia turistica este dependenta de oferta turistica validat
b. coincide cu oferta turistica
c. se consuma odata cu oferta turistica
104. Complexitatea i eterogenitatea precum i rigiditatea vizeaz trsturile:
a. ofertei turistice validat
b. cererii turistice
c. serviciilor turistice
105. Rigiditatea ofertei turistice presupune, printre altele:
a. posibilitatea stocarii
b. imobilitatea ofertei si productiei turistice validat
c. amplasarea echipamentelor turistice in orice locatie
106. Cum se prezinta relieful (din punct de vedere morfografic si evolutiv) din cadrul Vulcanicilor
Nordici ce apartin Carpatii Orientali?
a. concordant nevalidat

b. ruiniform
relieful de tip ruiniform, in Vulcanicii Nordici (Oas-Tibles), cu forme de tipul munceilor (ai Baii Mari), obcinelor (Tibles), culmi
si maguri (Lapus), respuri de crater vulcanic (Gutin-Creasta-Cocosului)... caldere si platouri (in Ignis-Sapanta si Mara) p. 40 IGRR

107. In cate grupe se divid Carpatii Orientali?

a. 2
b. 3 nevalidat
Diviziuni. Varietatea peisajului ...impart Carpatii Orientali in doua grupe p. 40 IGRR

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

108. Care sunt muntii din Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei care pastreaza urme glaciare
bine evidentiate in peisaj?
a. Rodnei si Maramuresului validat p. 43 IGRR
109. Numiti muntii eruptivului neogen din Carpatii Moldo-Transilvani.
a. Caliman, Gurghiu, Harghita validat
muntii eruptivului neogen din Carpatii Moldo-Transilvani Muntii Caliman, Muntii Gurghiului, Muntii Hargitei IGRR, p. 45

110. Cum se numeste depresiunea drenata de Oltul superior din sectorul Carpatilor Orientali
localizata amonte defileului de la Tusnad?
a. Ciuc validat p. 45 IGRR
111. Care sunt sectoarele ce se individualizaeaza din cadrul Subcarpatilor Moldovei?
a. Subcarpatii Neamtului, Subcarpatii Bistritei, Subcarpatii Trotusului (Tazlau-Casin)p. 109 IGRR
112. In care dintre diviziunile Subcarpatilor Curburii patrund si se regasesc puternic in relief,
pintenii paleogeni din Carpatii Curburii?
a. Subcarpatii Buzaului p. 118 IGRR
113. Selectati unitatile de relief precambriene:
a. Scutul Baltic si platforma Rusa Podisul Norrland, Finlandei, Valdai, Volhino-Podolic, Central-Rus, Volgai coline: de Nord, Timan in nord, Obscii Sirt in
centru, Ergheni in sud ; campii: Poleziei, Pontica, Moscovei. p. 19
Structura precambriana corespunde celor mai vechi uscaturi... in nordul Europei constituind Scutul Baltic si Platforma Rusa
Relieful Europei precambriene apare sub forma de podisuri, campii, coline, si foarte rar muntip.20 Europa

114. Selectati unitatile de relief alpine:

A.Muntii Apenini ;
B.Campia Padului ;
C.Podisul Ardeni ;
D.Muntii Metaliferi ;
E.Muntii Padurea Franconiei ;
F.Colinele Preapeninice Tireniene
a)A+B
b)A
c) A+F
d) A+B+F
.....sudul Europei (munti Pirini, Alpi, Carpati, Apenini, Balcani, Caucaz invlusiv depresiunile inchise intre culmile acestor
munti Campia Padului, Depresiunea Panonica, si Deprersiunea Transilvaniei) .. p. Europa
115. Selectati caracteristici fizico-geografice ale Muntilor Scandinaviei :
a. apartin cutarilor caledonice, prezinta valuri piramidale, hornuri, suprafete de eroziune,

podisuri, ghetari si forme periglaciare p. 35 Europa

116. Selectati tipul de tarm caracteristic regiunii de sud-est a Peninsulei Iberice, sectorul
Cartagena - Alicante: (tarm cu golfuri)
a. plaje,lagune si limane p.14 Europa
117. Selectati raul care se varsa prin delta:
a. Ron, Ebro, Neman
Ron se varsa prin delta, in Golful Lion p. 15 reg.

Rul Neman (Nemunas) se varsa:prin delta n golful Kursk

varsa raul Ebro se varsa prin delta

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

118. Selectati lacuri glaciare din Suedia:
a. Vannern, Wattern, Malaren
Campia Lacurilor (Depresiunea Suediei CentraleLacuri tectono-glaciare: Vnern, Vtern, Mlaren, Hjlmaren Storsjn,
Siljan. P. 36 Europa

119. Selectati ramurile/productiile agricole pentru care Spania detine unul dintre primele
locuri (loc.1-3) din Europa:
a. Struguri, citrice,porcine, ovine, caprine, maslini, cereale, vita de vie
Vita de vie Spania locul 3;..Citrice locul I Caprine locul 3, porcine - locul 2, ovine - locul 3 p. 120

120. Selectati ramurile/productiile industriale pentru care tari din Peninsula Scandinavia Norvegia, Suedia, Finlanda - detin unul dintre primele locuri (loc.1-3) din Europa:
a. (Norvegia) pescuit, gaze naturale, petrol brut aluminiu (Suedia), zinc, cherestea si hartie,
constructii navale,( Finlanda) lemn, hartie, telefonie mobila p. 160-163
121. Selectati caracteristici ale Campiei Andaluziei:
a. aspect deluros, drenata de raul Gualdalquivir, in sectorul litoral apar lagune si dune litorale
p. 46 Europa

122. Selectati caracteristici ale populatiei si asezarilor din Peninsula Scandinavia:

a. Predomina orasele mici si mijlocii,orase porturi, asezarile rurale rasfirate cu dimensiuni
reduse, pe malurile fiordurilor
123. Marile metropole ale Megalopolisului San San sunt:
a. San Francisco, San Antonoi, Sacramento, Los Angeles
b. San Diego, . San Francisco Sacramento, Los Angeles validat
c. Seattle, San Francisco San Diego Los Angeles
124. Mlastinile Everglades, parc national, se gasesc in:
a. Texas
b. Louisiana
c. Florida validat
125. Mari zacaminte carbonifere se gasesc in:

a. Pod. Marelui Bazin

b. Pennsylvania p.11 validat
c. Mississippi
126. Marile metropole ale Megalopolisului Boswash sunt:

a. Boston, Detroit, New York, Philadelphia, Washington

b. Baltimore, Philadelphia, Boston, New York, Washington validat
c. New York, Cleveland, Boston, Washington, Baltimore
127. Lacurile antropice din China sunt mai numeroase in:
a. Campia Chinei de Est
In Campia Chinei de Est sunt mai numeroase lacurile naturale si antropice. P. 182 Asia

128. Podisul Ordos este inconjurat la vest, nord si est de fluviul:

a. Huang He p. 16 Asia
129. China se situeaza pe locul I in lume la:
A. Productia de biciclete, masini de spalat, produse cosmetice de uz curent, productia de carton

www.ush.ro editat by ZIA

www.ush.ro editat by ZIA

B. Tehnica recuperarii satelitilor, lansarea de satelii geostationari, productia de roboti industriali, numarul
de porcine
C. Productia de masini de spalat, tehnica recuperrii satelitilor, productia de biciclete, lansarea
de sateliti geostationari
D. Productia de biciclete, masini de spalat, lansarea de sateliti geostationari, numarul
porcinelor
E. Productia de orez, numarul porcinelor, tehnica recuperarii satelitilor, numarul locuitorilor
F. Productia de masini de spalat, productia de roboti industriali, productia de biciclete, productia de orez,
numarul locuitorilor
(Alegei rspunsul corect)
C+D+E
Prin tehnica recuperrii satelitilor, a rachetelor cu mai multi sateliti, sondaje prin sateliti, lansarea de sateliti geostationari si rachete
purttoare cu propulsii, China se claseaz pe primul loc n lume.p. 95 si 187
Locul I porcine...p. 86
Locul II la productia de carton p. 187
Locul I la la productia de biciclete, masini de spalat, produse cosmetice de uz curent ..p. 187
Locul I orez p. 86 Asia
Locul I numarul de locuitori p. 186 Asia

COMPLETION
1. ........PARCURILE COMPLEXE...... cuprind o varietate de activitati de productie de inalta tehnologie, de
comercializare, de servicii specializate cu un nivel ridicat de integrare functionala, fiind efecte ale aplicarii
unor noi modele de urbanizare.pag. 251
Nu utilizati semnele diacritice si semnele de punctuatie.
2. Cea mai lunga sosea din lume, de peste 15.000 km, numita...., porneste din ..... in nord, si ajunge
pana in statul , in sud.
PANAMERICANA ALASKA CHILE pag. 265
Nu utilizati semnele diacritice si semnele de punctuatie.
3. A existat o perioada in studiile economice si geografice in care intreprinderea era considerata o
...CUTIE NEAGRA..... apartinand mediului, influentata de acesta dar fara sa raspunda influentelor
respective, procesele sale interne fiind fara relevanta in localizare.pag. 216
Nu utilizati semnele diacritice si semnele de punctuatie.

www.ush.ro editat by ZIA