Universitatea Cretin D.

Cantemir Facultatea Finane, Bnci i Contabilitate

Metode moderne de calcule financiare Referat: Regiunea de dezvoltare Vest

Coordonator: Conf. Univ. Dr. Turdean Marinela

Studenti: Golumbeanu (Costea) Margareta Grigorescu (Necula) Ioana Alexandra Sanduleac Svetlana

CUPRINS

Introducere...............................................................................................................3 1. Pozitia geografica si cadrul natural..........................................................................4 2. Caracteristici demografice.....................................................................................12 3. Ocuparea resurselor umane....................................................................................17 4. Veniturile, cheltuielile si consumul populatiei......................................................22 5. Economia competitivitate regionala...................................................................25 6. Agricultura.............................................................................................................30 7. Fondul de locuinte si infrastructura de utilitati publice........................................32 8. Transporturile........................................................................................................37 9. Valorile si potentialul turistic................................................................................40 10.Sanatate, protectie si asistenta sociala...................................................................46 11.Justitie....................................................................................................................51 12.Cultura...................................................................................................................53 13.Mediul educational................................................................................................54 Concluzii................................................................................................................58 Anexe.....................................................................................................................59

Introducere

Regiunea de dezvoltare Vest este una dintre cele opt (nivel NUTS-2) regiuni de dezvoltare din Romania, ce au fost stabilite in 1998 pentru a coordona dezvoltarea regionala in timpul aderarii tarii la Uniunea Europeana. Regiunea este formata din patru judete : Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis si cuprinde 12 municipii, 30 de orase si 281 comune.

Regiunea Vest se suprapune peste trei vechi regiuni istorice si anume provincia Banatului (judetele Timis si Caras-Severin), provincia Crisanei (la nord de Mures judetul Arad si partea de nord a judetului Hunedoara) si provincia Transilvaniei (cuprindea judetul Hunedoara fara partea de nord a acestuia), dintre acestea cea mai mare extindere in teritoriul deazi o are provincia Banatului.

In istoria Regiunii Vest au fost de asemenea numeroase populatii care si-au pus amprenta asupra modului de viata, arhitecturii, activitatilor economice, organizarii spatiului, toate acestea fiind vizibile astazi. Cu precadere, Regiunea Vest a fost un spatiu influentat de popoare ca austriac, german, ungar si intr-o masura mai mica bizantino-grecesc, slava sudica si turco-otomana.

Identitatea culturala distincta a regiunii Banat, caracterizata din punct de vedere istoric prin modernitatea sa relativa si multiculturalismul sau, a conturat indelung calea de dezvoltare a regiunii si continua sa o contureze si in prezent.

1. Pozitia geografica si cadrul natural

1.1

Pozitia geografica

Regiunea de dezvoltare Vest este situata in partea de vest a Romniei, la granite cu Serbia si Ungaria, fiind invecinata si cu Regiunea Nord-Vest, Regiunea Centru si Regiunea Sud-Vest. Regiunea de Vest se intinde pe o suprafata de 32034 km2, reprezentnd 13,4% din suprafata tarii, fiind comparabila cu Republica Moldova sau Belgia. Regiunea e traversata de de paralele de 450 si 460 latitudine nordica si de meridianele de 210 , 220 si 230 longitudine estica.

Figura 1.1. Regiunea Vest si judetele componente

Pozitia geografica a celor trei judete de frontiera (Arad, Caras-Severin si Timis) asigura Regiunii Vest un grad de deschidere determinant pentru viitorul sau si constituie un atu major, iar prezenta Dunarii, care formeaza partial frontiera cu Serbia, ntareste aceasta dimensiune de zona de trecere, zona de contacte.

Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunare Cris Mures Tisa (DCMT), care este formata din cele patru judete ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria si regiunea autonoma Voivodina din Serbia.Euroregiunea a fost infiintata in 1997 pe baza unui protocol de colaborare care s-a dovedit afi un suport puternic pentru aparitia primelor institutii frontaliere si dezvoltarea unor relatii cat mai intense intre administratiile aflate de-o parte si de alta a granitelor.

1.2

Cadrul natural

a. Relieful Regiunea Vest se caracterizeaza printr-un relief variat si armonios distribuit n zone de munte, deal si cmpie, care coboara n trepte de la est spre vest. Sectorul montan al regiunii este reprezentat de unitati montane apartinnd Carpatilor Meridionali si Carpatilor Occidentali si predomina n judetele Caras Severin si Hunedoara, unde muntii ocupa circa 65% din suprafata totala. Astfel, Carpatii Meridionali sunt prezenti n judetele Hunedoara si Caras Severin, n timp ce Muntii Banatului apar numai n Caras Severin. La interferenta judetelor Timis, Hunedoara si Caras Severin se individualizeaza Muntii Poiana Rusca. Unitatea cea mai importanta a Carpatilor Occidentali Muntii Apuseni e reprezentata prin subunitati montane in judetele Hunedoara si Arad.

Figura 1.2. Cadrul natural al Regiunii Vest

5

Zona montana nalta este reprezentata de grupele Parng si Retezat Godeanu din Carpatii Meridionali. Astfel, cele mai importante vrfuri muntoase ale regiunii sunt: Vf. Parng 2519 m (Muntii Parng), Vf. Peleaga 2509 m si Vf Retezat 2482 m (Muntii Retezat), Vf. Gugu -2291 m (Muntii Godeanu), Vf. Pietrii 2192 m (Muntii Tarcu). Culmile muntoase mai sus mentionate sunt, la rndul lor, despartite de culoare depresionare inter si intramontane precum: Depresiunea Petrosani, Depresiunea Hateg, Culoarul Streiului, Culoarul Bistrei, Culoarul Timis-Cerna si Depresiunea Domasnea-Mehadia. Carpatii Occidentali sunt reprezentati in Regiunea de Vest de Muntii Banatului, Muntii Poiana Rusca si Muntii Apuseni. Comparativ cu inaltimile inregistrate in carpatii Meridionali, in Carpatii Occidentali, altitudinile scad considerabil cu aproximativ 1000 m. Astfel, cele mai insemnate varfuri sunt Vf. Gaina - 1486 m (Masivul Gaina), Vf. Piatra Groznei 1447 m (Muntii Semenic) si Vf. Padesu 1374 m (Muntii Poiana Rusca). Intre ceste culmi muntoase se profileaza depresiuni montane si culoare de vai despartitoare cum sunt: Gepresiunea Brad Halmagiu, Depresiunea Gurahont, Depresiunea Zarandului, Depresiunea Almajului, Depresiunea Caras Ezeris, Depresiunea Liubcova, Depresiunea Domasna Mehadia, Culoarul Muresului, Culoarul Bistri, Culoarul Timis Cerna si Defileul Dunarii. n Muntii Banatului, se afla cel mai ntins masiv carstic din Romnia, masa de calcar jurasic si cretacic avnd o larga dezvoltare de-a lungul unei fsii ce se ntinde de la Resita pna la Dunare. Numarul fenomenelor carstice descoperite in in acest areal este impresionant in jur de 1500 dintre care cele mai cunoscute sunt: pesteri (pesterile Comarnic, Buhui, Romanesti etc), chei 9Cheile Nerei, Carasului, Minisului etc.), avene (Poiana Gropii, Taietuta tatarului, Avenul Albastru etc.), platouri carstice (Platoul Iabalcea), doline, uvale, vai oarbe, cursuri si lacuri subterane, izbucuri.

Sectoarele de deal sunt incluse Dealurilor de Vest. Dealurile Crisene fac tranzitia intre Muntii Apuseni si Campia Crisurilor, acestea formand o fasie continua la extremitatea nordica a Muntilor Codru Moma si pe versantul nordic al Muntilor Zarandului. Dealurile Banatene continua spre sud si au ca si trasatura distincta caracterul discontinuu; acestea se constituie ca o treapta de tranzitie intre zona montana reprezentata de Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca si si sectoarele mai joase, de campie dinspre vest.

Zonele de capie din Regiunea de Vest apartin Campiei de Vest, care face parte din Marea Campie a Tisei si predomina in judetele Timis si Arad. Campia de Vest are aspectul unei fasii inguste de 15 75 km. si se prezinta, de la nord la sud, ca o succesiune de zone joase si zone inalte, fiecare cu aspecte proprii. Campia de Vest este a doua mare regiune agricola a tarii si poseda numeroase resurse naturale (petrol, gaze naturale, roci de constructie, izvoare termale si minerale), fapt ce a favorizat dezvoltarea activitatilor economice si implicit a unei puternice retele urbane.

b.

Clima

Sub aspectul suprafetei active cel mai important rol il joac arelieful deoarece acesta influenteaza caracteristicile climatului; dupa diversitatea formelor de relief la nivel regional se influenteaza mai multe tipuri de clima: clima de munte, clima de dealuri si podisuri, clima de campie si clima de litoral. In acest sens, cu exceptia climatului de litoral, toate tipurile de clima se gasesc in cadrul Regiunii Vest, tipuri de clima influentate de varietatea formelor de relief prezente in regiune. Cea mai mare parte a Regiunii Vest cade sub incidenta climatului temperta continental de tranzitie, cu influente oceanice si submediteraneene. Temperatura medie anuala oscileaza intre 10 12 0C, cu valori mai ridicate in campia de Vest si de-a lungul Dunarii. Precipitatiile medii anuale depasesc 600 mmm in partea sudica si estica si chiar 700 mmm la contactul cu unitatea deluroasa.

c.

Hidrografia

Din punct de vedere hidrografic, remarcam existenta unor retele de suprafata importante ce apartin bazinelor Muresului, Crisului Alb, crisului Negru, Begai, Timisului, Carasului, Nerei, Cernei si Jiului. Cel mai important curs permanent de apa care dreneaza teritoriul Regiunii Vest este fluviul Dunarea, care intra n tara la Bazias si parcurge pe teritoriul Romniei o distanta de 1075 km. Se considera ca la Bazias ncepe sectorul de defileu carpatic al Dunarii, cu o lungime de 315 km, ntre Muntii Locvei si Muntii Almajului, pe de o parte, si Podisul Stara Planina din Serbia, pe de alta parte. Regiunea Vest se remarca prin existenta a numeroase lucrari hidrotehnice si de hidroamelioratie, cum ar fi: canale, diguri, baraje, sisteme de desecare. Un aspect important este existenta unui mare numar de lacuri naturale, situate n special n zonele montane ale regiunii. Cele mai semnificative lacuri carstice sunt: Lacul Dracului, Ochiul Beiului, Lacul Coronini, sui lacurile glaciare: Iezerul
7

Tarcu, Taul Mare, Taul Mic, Rosiile, Iezerul Mare, Iezerul Mic. n urma unor lucrari hidrotehnice de anvergura a aparut un numar nsemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate rurile importante ale regiunii. Astfel, se pot aminti: Portile de Fier (Dunare), Gozna, Valiug, Herculane, Taut, Padureni.

d.

Resursele de apa de suprafata si subterane

Resursele de apa au jucat un rol crucial de-a lungul istoriei datorita necesitatii omului pentru apa (in primul rand pentru supravietuire) , observandu-se ca de la inceputul existentei acestuia asezarile sale erau localizate in apropierea cesteia. La nivel regional, resursele de apa sunt reprezentate de reteaua de ape curgatoare, ape subterane si lacuri. Privind apele curgatoare, la nivel regional, se observa datorita influentei in primul rand a climei, o cantitate mare de apa primavara (datorita topirii zapezilor) si un minim al debitelor (resurse mai putine) la sfarsitul verii si inceputul toamnei datorita secetei prelungite. Disponibilitatea si adancimea resurselor de apa de suprafata si subterane este diferita de la o unitate de relef la alta, astfel ca resursele de apa subterane pot varia de la adancimi de 0,5 m in zonele joase si peste 5 m in cele inalte.

e.

Biodiversitatea

Biodiversitatea este un termen folosit pentru a defini varietatea vietii pe pamant si a diverselor forme pe carea aceasta le imbraca. Este totodata utilizat si ecositemelor. In acest sens, biodiversitatea este definita de de varietatea faunei si florei, diverselor forme si specii intalnite in Regiunea de Vest. Din punct de vedere al florei important este ca vegetatia este repartizata in functie de altitudine, intalnundu-se etajul padurilor de foioase (300-400 m), etajul padurilor de molid (1200-1400 m), etajul subalpin (1600-1800 si 2000-2200 m) si etajul alpin (peste 2000-2200 m). In Regiunea Vest, pitorescul peisajului geografic cu o structura geologica deosebita si existenta climei blande, cu nuante meridionale a permis dezvoltarea unei biodiversitati supuse unor conventii de protectie internationala (pasari, circa 20 specii de plante rare). Regiunea Vest se caracterizeaza prin prezenta a 131 perimetre cu regim special de ocrotire si conservare (rezervatii ale biosferei, parcuri naturale, parcuri nationale) in suprafata de 428253 ha reprezentand 5,7% din totalul rezervatiilor biosferei din Romania (rezervatia Retezat judetul Hunedoara), circa 58% din totalul parcurilor nationale si peste 33% din totalul parcurilor naturale din tara, in care exista specii de plante si animale salbatice, formatiuni biogeografice, ansambluri
8

in masurarea starii de sanatate a

peisagistice cu valoare ecologica si culturala deosebita. In Regiunea Vest se regasesc 5 parcuri nationale, 4 parcuri naturale, la care se adauga 3 monumente ale naturii si 119 rezervatii naturale.

f.

Solul si resursele sale

Solurile sunt rezultatul direct al interactiunii dintre conditiile geologice, geomorfologice, climatice, cele legate de vegetatie si fauna si in ultimul rand cele antropice. Din punct e vedere pedogeografic, Regiunea Vest se include in regiunea carpatica si in regiunea banato-crisana. Toate clasele de soluri sunt bine reprezentate in regiune, prezentand si o etajare altitidinala. Astfel, Campiei Banato-Crisene ii sunt specifice molisolurile si pe arii mai restranse vertisolurile, in Dealurile banatului si Crisanei se intalnesc argiluvisolurile si cambisolurile, in treapta de munte intalnindu-se spodosolurile si umbrisolurile. De mentionat este faptul ca molisolurile, datorita continutului ridicat de humus, sunt cele mai fertile soluri pentru cultura plantelor, raspandirea mare a acestui tip de soluri in Regiunea Vest, cat si fertilitatea ridicata a acestuia au transfomat campia Banato-Crisana in cea de-a doua mare zona agricola a tarii, dupa Campia Baraganului. O alta resursa a solului este data de vegetatia forestiera. In anul 2010 in Regiunea de Vest padurile ocupau peste 31,8% din totalul suprafetei regiunii, fiind concentrate in judetele Caras-Severin si Hunedoara (peste 70% din suprafata), fapt ce explica dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului. La nivel national padurile ocupa 26,7% din teritoriu, Regiunea vest fiind peste media nationala. O alta resursa a solului, pe langa ferilitate si padure este data de potentialul solului de a furniza biocombustibil, de exemplu bioetanol, combustibil provenit din grau, porumb, sfecla de zahar sau cartofi.Chiar daca nu sunt disponibile date daca se valorifica aceasta resursa in Regiunea Vest, aceasta dispune de un potential bine conturat dat de marea pondere a suprafetelor agricole in judetele Timis (80,7%) si Arad (65,9%). O alta resursa a solului poate fi data de componenta ecologica a acestuia, prin protejarea diferitelor obiective naturale (surse de apa dulce, reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera, mlastini cu valoare ecologica etc.), dar si prin valorificarea acestora intr-un scop economic insa fara a afecta potentialul sau diversitatea respectivului areal. Este important de avut in vedere atat in valorificarea resurselor solului cat si in cele ale subsolului (prezentate mai jos) principiul dezvoltarii durabile, principiu care permite accesul la resurse intr-un mod echilibrat si integrat unui plan de dezvoltare fara a periclita accesul viitoarelor generatii.

g.

Resursele subsolului

Ca urmare a reliefului variat, regiunea poseda bogate si diverse resurse naturale. Hidrocarburi lichide si gazoase se gasesc n special n zona de cmpie la Pecica, Turnu, Sandra, etc. Minereurile de metale feroase si neferoase predomina n zonele de deal si munte : Ocna de Fier, Dognecea, Ghelari, mangan la Baru Mare, Prnesti, sulfuri metalice la Moldova Noua, Sasca MontanaMuncelu Mic, aur si argint la Chisnidia, Dud, Cladova. Regiunea Vest este deosebit de bogata n zacaminte de carbuni (antracit, carbune brun, huila, lignit sisturi bituminoasea) care sunt concentrate in special in judetul Hunedoara si Caras Severin. Materiale de constructii se afla pe Crisul Alb (andezit, asbest), in Campia de Vest (argile refractare), calcar, in toate cele patru judete, marmura, in Jud. Caras Severin si Hudedoara, nisip, granit, granodiorit si si diorit in Jud. Arad si Caras Severin, nisip cuartos in Jud. Arad si Timis, nusip metalurgic in Jud. Caras Severin. Izvoarele termale, minerale si de apa plata constituie, de asemenea, importante bogatii naturale ale regiunii, cunoscute si captate din cele mai vechi timpuri. Potentialul balnear al apelor termale este valorificat n urmatoarele statiuni de interes national si regional: Baile Herculane in Jud. Caras Severin, Geoagiu Bai in Jud. Hunedoara si Moneasa in Jud. Arad.. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (Arad), Buzias (Timis), precum si apa plata de la Baile Herculane (Caras Severin).

h.

Oportunitati si obstacole in dezvoltare determinate de cadrul natural

Microsistemul natural format din sase elemente de baza (relief, solul, apa, climatul, vegetatia si fauna) interactioneaza intre ele, dar si cu elemente ce tin de cadrul socio-economic, rezultand oportunitati sau obstacole pentru dezvoltarea din cadrul Regiunii Vest. Oportunitatile Regiunii Vest de valorificare a cadrului natural sunt date in primul rand de prezenta unor zone mari de campie cu soluri de buna calitate cu potential de valorificare a agriculturii in special in judetele Timis (suprafta agricola de 80,7%) si arad (suprafata agricola de 65,7%). De asemenea, prezenta unei anumite inclinari a pantelor, a unor soluri de buna calitate si conditii climaterice propice au facut ca viticultura sa prinda din nou contur in Regiunea Vest. Prezenta apelor termale si minerale pot constitui bune oportunitati de valorificare a acestora prin statiuni turistice (Baile Herculane, Vata de Jos, Moneasa, Lipova, baile Calacea si Buzias), efectele curative fiind bine recunoscute pe plan regional, national si international. Amplasarea de microcentrale, amenajarea lacurilor si raurilor pentru diverse activitati turistice pot constitui reale oportunitati de valorificare pentru dezvoltarea pe plan economic, social, cultural s.a.
10

Conditiile climaterice pot sa constituie de asemenea oportunitati pentru dezvoltarea cadrului natural pentru ca se pot amplasa diferite aparate (turbine, panouri fotovoltaice etc.) care sa capteze energie, prin durata mare de stralucire a soarelui si prezenta unor anumite vanturi permanente si periodice fiind posibila valorificarea acestui potential. Obstacolele sunt constituie in principal de prezenta muntilor care formeaza o unitate compacta in zona de est a regiunii si care ofera putine posibilitati de dezvoltare a acilor de comunicatie (cai rutiere si ferate). Prezenta reliefului inalt si care ofera conditii mai aspre de viata constituie veritabile obstacole pentru dezvoltarea asezarilor si activitatilor omenesti. Cursurile de apa pot constitui in principal un obstacol pentru dezvoltare pentru ca necesita multiple cai de acces de la un mal la celalalt , dar si dupa topirea zapezilor sau ploi torentiale daca asezarile nu sunt protejate corespunzator cu diguri de aparare, putand provoca pagube omenesti si materiale insemnate. Daca anumite soluri (molisolurile) sunt benefice pentru dezvoltarea agriculturii, altele (argiluvisolurile) pot constitui o amenintare in contextul in care pamantul se poate prabusi, acesta fiind un factor de risc pentru activitatile antropice. Asadar, cadrul natural al Regiunii Vest ese un teritoriu complex din punct de vedere al formelor de reief, cadru care ofera o serie de obstacole pentru dezvoltare dar si mai multe oportunitati in masura in care omul este dispus sa valorifice potentialul oferit de mediul inconjurator.

11

2. Caracteristici demografice

Analiza si preocuparile cu privire la problematica si dinamica populatiei intervin intr-un context caracterizat printr-un lung sir de asteptari legate de procesul de dezvoltare si asigurare a bunastarii la nivel european, national si regional. Obiectivele de dezvoltare, asumate la nivelul Uniunii Europene se lovesc in mod direct de fenomenele demografice ale caror mecanisme sunt greu de controlat, iar efectele se manifesta pe termen lung, chiar in cazul unor masuri imediate. Evolutia fenomenelor demografice nu poate fi analizata separat, ci doar impreuna cu alte

preocupari care vizeaza aspecte precum reducerea disparitiilor, cresterea competitivitatii, dezvoltare durabila (mediu, consum, productie, educatie, etc.). Provocarile legate de factorul demografic la nivel regional, vizeaza in plus aspecte precum: disparitati socio-economice, piata fortei de munca, sustenabilitatea si accesul la servicii sociale, educationale, culturale si medicale; sustenabilitatea si rentabilitatea investitiilor privind accesul la infrastructura moderna; gestionarea unor demersuri strategice si a dezvoltarii; calitatea vietii si nivelului de trai.

2.1

Numarul si densitatea populatiei

Regiunea Vest avea la 1 iulie 2007 o populatie totala de 1924442 locuitori si o densitate a populatiei de 60,1 locuitori/km2, cu mult sub media nationala 90,3 locuitori/km2. Regiunea Vest este in continuare printre regiunile din Romania cu populatia cea mai scazuta, ajungand in la 01 ianuarie 2011 la un numar de locuitori de 1913831 (8,9% din populatia Romaniei, 0,4% din populatia UE) cu o densitate de 59,7 locuitori/ km2, cu 30, 1 locuitori// km2 mai mica decat media nationala. Se constata ca in judetul Timis se concentreaza 35% din populatia totala a Regiunii Vest, in timp ce in judetul Caras-Severin locuiesc doar 17% din locuitorii regiunii. In judetele Arada si Hunedoara numarul de locuitori este aproximativ egal. Modul de distributie a populatiei pe judete este in legatura directa cu nivelul de dezvoltare economica a acestora.

12

Figura 2.1. Distributia populatiei pe judetele Regiunii Vest in 2011

2.2

Structura pe sexe

n ceea ce priveste distributia pe sexe, in 2011, populatia Regiunii de Vest era alcatuita din 988444 femei (51,5%) si 922025 barbati (48,3%), ponderea femeilor fiind mai mare decat cea a barbatilor. La nivelul tarii ponderea femeilor e putin mai scazuta, fiind de 51,3% din totalul populatiei, in timp ce populatia masculina reprezinta 48,7% din populatia tarii.

Figura 2.2. Structura populatiei din Regiunea Vest in functie de sex in 2011

13

2.3

Structura dupa mediul de rezidenta

In Regiunea de Vest se afla 8,9% din populatia tarii, 63% avand domiciliul in mediul urban iar 37% in mediul rural. Din punct de vedere al distributiei populatiei pe cele doua medii de rezidenta, Regiunea Vest are o pondere a populatiei urbane mult peste media nationala (55,1%), fiind cea mai urbanizata regiune din Romania dupa Bucuresti-Ilfov. Acest fapt este datorat gradului mare e urbanizare al judetului Hunedoara.

Figura 2.3. Structura populatiei din Regiunea Vest in functie de mediul de rezidenta in 2011

2.4

Miscarea naturala

In mod traditional miscarea naturala a populatiei are urmatoarele componente: natalitatea, mortalitatea si sporul natural. Situatia demografica a Regiunii Vest are la baza evolutiile negative ale celor trei componente care modeleaza numarul si structura pe varste a populatiei. Reducerea numarului populatiei Regiunii Vest are o dubla sursa: scaderea naturala, prin schimbarea raportului dintre mortalitate si natalitate, in contextul situarii natalitatii sub nivelul mortalitatii; mentinerea mortalitatii generale si a celei infantile la niveluri inalte; reducerea ratei de crestere demografica si transformarea acesteia in crestere negativa; soldul negativ al migratiei externe (al celei cunoscute si inregistrate statistic). Miscarea naturala a populatiei se caracterizeaza printr-o natalitate n continua scadere: de la 9,2% in 2007 pna la 8,5% n 2011, si o mortalitate foarte ridicata (12,2%) in 2011, ceea ce are ca rezultat un

14

spor natural negativ (-3,7%) n 2011, maxima atingndu-se n 2008 (-5,3%), cauza majora a scaderii drastice a populatiei din regiune.

Figura 2.4. Evolutia miscarii naturale in Regiunea Vest in perioada 2007-2011

2.5

Durata medie de viata

Desi durata medie de viata fluctueaza, in Regiunea Vest exista o tendinta de crestere evidenta, cu peste 3 ani, sub nivelul national insa. Cresterea duratei medii de viata este explicata prin imbunatatirea serviciilor medicale, care asigura o mai buna asistenta persoanelor in varsta. In ceea ce priveste durata medie de viata pe sexe, se constatta existenta unei diferente intre durata medie de varsta la femei si cea a barbatilor.. Astfel, femeile pot avea o durata medie de viata mai mare cu 7 ani, fata de barbati. Se constata ca durata medie de varsta a celor ce locuiesc in mediul urban este aproape egala cu cea a celor din mediul rural.

15

Figura 2.5. Structura duratei medii a vietii din Regiunea Vest in 2011

16

3. Ocuparea resurselor de munca

Forta de munca a regiunii reprezinta factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socioeconomica, aceasta fiind motivate, flexibila, inovativa, dar si cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic.

3.1

Populatia activa, populatia ocupata, somajul

Structura fortei de munca este in stransa legatura cu dinamica populatiei si constituie o premisa importanta in atragerea investitiilor si dezvoltarea unei regiuni. Din punct de vedere sttistic, populatia activa reprezinta acea parte din populatie care se incadreaza in limitele legale de varsta si sanatate, care potential poate fi angajata la un moment dat. La nivelul anului 2011 Regiunea Vest dispunea de 860 mii persoane, ceea ce inseamna o reducere cu 25 mii persoane fata de 2007, ca urmare a scaderii demografice. Populatia ocupata este indicatorul care masoara doar acea parte din populatia activa care lucreaza efectiv in economie. Analiza acesteia reflecta la nivelul Regiunii Vest in anul 2011 existenta a 811 mii personae ocupate ceea ce inseamna o valoare semnificativ mai mica fata de anul 2007 (-24 mii). Rata de activitate reprezinta raportul dintre populatia activa si populatia totala in varsta de 15-64 ani, exprimat procentual. Trendul descris de totalul ratei de activitate, indica o usoara tendinta de scadere in intervalul 2007 2010 si o usoara redresare in 2011. Explicatia are la baza imbatranirea generala a populatiei si dificultatile economice intampinate de companii ca manifestare a primelor efecte ale crizei economice. In acelasi timp, rata de ocupare repezinta raportul dintre populatia ocupata si populatia totala cuprinsa in intervalul de varsta 15-64 de ani, exprimat procentual. Evolutia in timp releva modificari mici ale ratei de ocupare, intre 59,6% si 58,4%, maximul atingandu-se in 2007 iar minimul in 2010. Din perspectiva celor 2 rate observam evolutii asemanatoare la nivel de tendinta. Somajul reprezinta principala cauza de saracie pentru populatia de varsta activa. Riscul saraciei pentru someri este de peste cinci ori mai mare decat pentru cei care au un loc de munca (44% fata de 8%). Regiunea Vest are o rata a somajului de 5,7%, mai mica decat a Romaniei (7,4%) si a UE 27 (9,6%).Evolutia in timp releva mici fluctuatii ale ratei somajului in perioada 2007 2011.

17

Regiunea Vest are a doua cea mai mica rata a somajului din tara, dupa regiunea Bucuresti_Ilfov, care are rata cea mai mica.

Figura 3.1.1. Evolutia populatiei dupa participarea la activitatea economica din Regiunea Vest in 2007-2011

Figura 3.1.2. Evolutia ratei active, ratei de ocupare si a ratei somajului din Regiunea Vest in 20072011

Somajul BIM de lunga durata In anul 2010 rata somajului de lunga durata (ponderea somerilor aflati in somaj de 12 luni si petse in populatia activa) a fost de 1,8%, in scadere fata de 2007.
18

Rata somajului BIM de lunga durata pentru tineri (ponderea somerilor tineri aflati in somaj de peste 6 luni si peste in populatia activa de 15-24 ani) este superioara cele totale, aceasta fiind de 12,2% in 2010.

Figura 3.1.3. Evolutia somajului de lunga durata in Regiunea Vest in 2007-2011

3.2

Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei

Cea mai mare parte a populatiei ocupate din regiune este angajata n sectorul tertiar (336 mii pers), urmat de industrie (334 mii pers) si de agricultura (141 mii pers). Ponderea populatiei ocupate are valorile cele mai ridicate n judetele Timis si Arad, partial si datorita faptului ca celelalte doua judete din regiune, puternic industrializate Hunedoara si Caras Severin, s-au confruntat cu disponibilizari massive de personal n minerit si siderurgie. Desi s-a ncercat reorientarea si recalificarea fostilor angajati din sectorul industrial, rata somajului este nca ridicata n Hunedoara (6%) si Caras Severin (5,6%), mult mai mare dect n celelalte doua judete ale regiunii, care sunt mai dezvoltate din punct de vedere economic si care se confrunta, dimpotriva, cu lipsa fortei de munca. Comparativ cu Romania, Regiunea vest prezinta o pondere semnificativ mai mare a ocuparii fortei de munca in industrie (7% deasupra mediei pe tara, situandu-se pe locul 1). Pe de alta parte, aceasta prezinta o pondere semnificativ mai mica a ocuparii fortei de munca in agricultura (-4,1%, situandu-se pe locul 6, inaintea regiunilor Bucuresti-Ilfov si Centru).

19

Figura 3.2. Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale din Regiunea Vest in 2011

3.3

Structura populatiei ocupate in functie de statutul profesional

In anul 2011, se constata o pondere primordiala a salariatilor in structura populatiei ocupate in Regiunea Vest (79,6%) ; ponderea lucratorilor pe cont propriu fiind de 12,6% iar cea a patronilor de doar 0,86%.

Figura 3.3. Structura populatiei in functie de statutul profesional din Regiunea Vest in 2011

20

3.4

Structura populatiei ocupate in functie de nivelul educational

Regiunea Vest are cel mai inalt nivel de educatie obtinut de populatia ocupata.

Figura 3.4. Structura populatiei ocupate dupa nivelul de educatie in Regiunea Vest in 2011

21

4. Veniturile, cheltuielile si consumul populatiei

Puterea de cumparare a populatiei este influentata atat de dinamica preturilor de consum, cat si de dinamica veniturilor, intre cerere si venituri existand o relatie de dependenta directa.

Veniturile totale ale gospodariilor In anul 2010, veniturile la nivel national au fost de 2304,3 lei lunar pe gospodarie. La nivelul regiunii, veniturile totale in 2010 au fost de 2344,6, regiunea situandu-se pe locul 3 in Romania ca nivel. In perioada 2007 2011 se remarca o crestere a veniturilor medii lunare ale populatiei din Regiunea Vest. Daca in anul 2007 veniturile barbatilor si femeilor erau apropiate, de-a lungul perioadei, veniturile barbatilor au crescut mai mult decat ale femeilor, ajungandu-se in anul 2011 la un decalaj de 15% intre sexe.

Figura 4.1. Evolutia venitului brut si net pe sexe in perioada 2007 - 2011 in Regiunea Vest in anul 2011

In ceea ce priveste veniturile totale pe tipuri de gospodarii, in aceeasi perioada de referinta, se constata o fluctuatie a veniturilor pe toate tipurile de gospodarii, in anul 2011 fiind mai mari decat in anul 2007.

22

Veniturile salariatilor si cele ale pensionarilor au scazut in anul 2010 ca urmare a masurilor legislative de atunci. Veniturile agricultorilor au scazut drastic in 2009 continuand cu o redresare in 2010. In anul 2011, cele mai mari venituri se inregistreaza in gospodariile de salariati (1056,97 lei) iar cele mai mici in cele de someri (525, 69 lei), dar peste media nationala (471 lei).

Figura 4.1..2. Evolutia veniturilor totale pe categorii de gospodarii in perioada 2007 2011 din Regiunea Vest in 2011

Cheltuielile totale ale gospodariilor Cheltuielile totale au fost, in anul 2010, in medie, de 2063 lei pe gospodarie. In Regiunea vest, cheltuielile au fost petse media pe tara, regiunea ocupand locul 2 (dupa Bucuresti-Ilfov). Cheltuielile totale ale gospodariilor au avut cam acelasi trend cu al veniturilor, ponderea acestora in totalul veniturilor avand un usor trend descrescator (de la 96% in anul 2007 la 92% in anul 2011). Dintre categoriile de gospodarii analizate, nivelul cel mai inalt al cheltuielilor totale, medii pe persoana, a fost realizat de gospodariile de salariati (978, 04 lei) care dispun si de venituri mai mari, iar cel mai scazut de gospodariile de someri (540,16 lei).

23

Figura 5.3. Evolutia cheltuieilor principalelor categorii de gospodarii in perioada 2007 - 2011 din Regiunea Vest in 2011

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferuri catre administratia publica si private si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, cotizatiilor si contributiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, produse pentru insamntat, servicii veterinare etc.). In structura pe destinatii a cheltuielilor sunt cuprinse si cheltuielile pentru invesitii, constand in cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri, cumpararea de actiuni etc.).

24

5. Economia competitivitatea regionala

O indicatie majora despre cat de bine performeaza o regiune din punct de vedere economic este data, in principal, de nivelul sau actual de dezvoltare, de productivitatea afacerilor si intr-o lume apietelor integrate, de capacitatea sa de a exporta bunurile si serviciile pe care le produce.

5.1

Produsul intern brut

De regula, dezvoltarea economica a unei regiuni este exprimata prin produsul sau intern brut (PIB). Acest indicator masoara rezultatele economice realizate in interiorul granitelor nationale sau regionale, indiferent daca acestea sunt datorate persoanelor angajate rezidente sau nerezidente. PIB-ul ar putea fi privit ca o masura a dimensiunii economiei, iar impreuna cu marimea populatiei constituie un indiciu cu privire la dimensiunea pietei potentiale. Din punct de vedere al PIB-ului, Regiunea ocupa in 2010 in valoare absoluta locul 7 in Romania, cu 52983, 3 mil. Lei sau 9,88% din PIB-ul national. Economia regiunii Vest reprezinta 40% din volumul economiei din regiunea capitalei.

Figura 5.1. Evolutia PIB-ului din Regiunea Vest in perioada 2007-2010

La nivelul anului 2010 existau diferente considerabile in cadrul regiunii cu privire la dimensiunea economiei judetul Timis conducea cu aproape jumatate (48%) din PIB-ul regional si era al doilea in Romania, dupa Bucuresti. Judetul Caras-Severin are cea mai slaba dezvoltare economica in cadrul regiunii (12% din PIB), in timp ce judetul Arada a contribuit cu 22% iar Hunedoara cu 18%.
25

PIB-ul judetului cel mai dezvoltat (Timis) a fost de 4 ori mai mare decat al judetului cel mai slab dezvoltat (Caras-Severin).

5.2

Produsul intern brut pe categorii de activitate

In ceea ce priveste evolutia PIB-ului pe categorii de activitati, se constata cresterea ponderii industriei la cresterea PIB-ului in perioada 2008 2010. Regiunea Vest ocupa locul 3 in Romania din punct de vedere al ponderii industriei in structura interna a economiei.

Figura 5.2. Evolutia PIB-ului pe categorii din Regiunea Vest in perioada 2007-2010

5.3

Produsul intern brut pe cap de locuitor

PIB-ul p.c. este un indicator cheie pentru masurarea dezvoltarii economice si de performanta. Raportat la PIB-ul p.c. 2009, regiunea Vest ocupa locul 2 in Romania (dupa regiunea Bucuresti-Ilfov). Pornind de la o baza inferioara, Regiunea Vest a inregistrat o crestere economica extrem de dinamica, dupa cum demonseaza PIB-ul p.c. din perioada 2007 2010. PIB-ul p.c. a crescut de 1,8 ori in 2010 fata de 2007.

26

Figura 5.3. Evolutia PIB-ului pe cap de locuitor din Regiunea Vest in perioada 2007-2010

5.4

Productivitatea muncii

Utilizand abordarea pe baza PIB raportat la numarul de persoane angajate, Regiunea Vest avea, in 2009, o productivitate a muncii de 14500 euro/ persoana ocupata, clasandu-se pe locul 2 in Romania, dupa Bucuresti-Ilfov (28200 euro). Regiunea Vest este peste media pe tara, de 13400 euro (108%), dar este aproape de 2 ori mai mica decat media UE (955200 euro). Regiunea Vest are cea mai buna crestere in 2010 cu 9,7%. Productivitatea muncii este perceputa ca fiind factorul cheie al cresterii PIB-ului.

5.5

Orientarea catre export

Capacitatea de a exporta a unei regiuni reflecta, in principiu, cat de puternica este o regiune. Evaluarea acestui indicator se face din perspectiva pozitiei (ca pondere) pe care o ocupa Regiunea Vest in Romania, precum si in raport cu PIB-ul regional in ceea ce priveste comertul de bunuri. Regiunea Vest a ocupat locul 2 intre regiunile Romaniei din punct de vedere a ponderii

exporturilor in volumul total de export al Romaniei, insa si-a pierdut aceasta pozitie ajungand pe locul 3 in 2009 si 4 in 2010. In 2010 exportul de marfuri a fost de 5,2 md. Euro (914,1% din totalul Romaniei). In ceea ce priveste rata exportului din PIB-ul regional, Regiunea Vest ocupa locul 1 in Romania.

5.6

Structura sectoriala a economiei

Regiunea Vest se remarca prin urmatoarele caracteristici :

27

 ponderea inalta a industriei (32,1% din VAB, locul 3 in Romania, dpdv al ponderii industriei) ; urmata, cu cote de piata semnificative, de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea utovehiculelor si motocicletelor (21%, locul 3), administratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public (11,4%, locul 6) ; constructii (9,4%, locul 8), tranzactii imobiliare (9,2%, locul 2), agricultura, silvicultura si pescuitul (7,3%, locul 7), servicci cu un total de 25,9% din VAB ; cota relativ mica ainformatiilor si comunicatiilor (3,4%, locul 2), activitati de spectacole, culturale si recreative (2,5%, locul 5) si intermedieri financiare si asigurari (1,3%, locul 6).

5.7

Structura intreprinderilor

In ceea ce priveste structura intreprinderilor, in anul 2011, erau in Regiunea Vest 43241 intreprinderi, din care 85,95% in constituie microintreprinderile (0-9 angajati); 11,37% intreprinderile mici (10-49 angajati), 2,25% intreprinderile mijlocii (50-249 angajati) si doar 0,43% intreprinderile mari (peste 250 angajati). In ceea ce priveste cifra de afaceri, in anul 2011 aceasta a fost de 82110 mil. lei.

Fig. 5.7. Cifra de afaceri a unitatilor locale active din Regiunea Vest in anul 2011

Cea mai mare parte a cifrei de afaceri a fost realizata in intreprinderile mari (27780mil lei, 33,83%), urmate de intreprinderile mijlocii (20423 mil lei, 24,87%) si intreprinderile mici (19553 mil lei, 23,81%).
28

Din punct de vedere al activitatilor, cea mai mare parte a cifrei de afaceri a fost realizata in industrie (44400 mil lei, 54,07%), urmata de comert (26750 mil lei, 32,57%) si alte servicii (10960 mil lei, 13,34%). Se constata ca aportul industriei la cifra de afaceri totala este ridicat in intreprinderile mari si mijlocii (44,69% din totalul cifrei de afaceri) iar al comertului este preponderent in intreprinderile mici si in microintreprinderi (23,86% din totalul cifrei de afaceri).

29

6. Agricultura

In Regiunea Vest, agricultura reprezinta a treia ramura economica ca importanta. La nivel national, Regiunea Vest detine 12, 86% din suprafata agricola a Romaniei dispunand de un important potential de valorificare. In cadrul Regiunii Vest sunt anumite diferentieri ce se evidentiaza la nivelul judetelor si anume : in judetele Arad si Timis, suprafetele agricole sunt superioare celor din judetele Caras-Severin si Hunedoara, primele doua dispunand de un mare potential oferit de prezenta Campiei de Vest, pe cand in celelalte doua, datorita reliefului predominant inalt, se gasesc resurse forestiere.

6.1

Structura terenurilor agricole

La fel ca in toata tara, in Regiunea vest se practica o agricultura de subzistenta, neperformanta, pentru autoconsum. Lipsa asocierii, faramitarea terenurilor aflate in proprietate privata, irigarile necorespunzatoare, slaba dotare tehnologica sunt cateva din cauzele care nu permit practicarea unei agriculturi eficiente si competitive. Asadar, se individualizeaza doua categorii de proprietate si anume: Terenuri mici sub 20 ha necompetitive si valorificate pentru productie proprie Terenuri mari peste 50 ha bine tehnologizate care practica o agricultura cu productivitate inalta.

Figura 6.1. Modul de folosinta a suprafetei agricole din Regiunea Vest in anul 2011

30

In anul 2011 fondul funciar era de 3,2 milioane ha, din care suprafata agricola se intindea la 1, 8 milioane ha, dintre care 58% era reprezentata de suprafata arabila, 29% pasuni, 11% fanete, 1% vii si 1% livezi.

6.2

Productia ramurei agricole

In ceea e priveste productia ramurei agricole in Regiunea Vest, aceasta este preponderent vegetala. Productia ramurei agricole reprezinta 12, 23% din totalul productiei nationale. Productia vegetala cuprinde o pondere de 69,58%, cea animala o pondere de 29,77%, pe cand serviciile agricole o pondere nesemnificativa (sub 1%).

Figura 6.2. Productia ramurei agricole din Regiunea Vest in anul 2011

In ceea ce priveste cultura plantelor, se cultiva in principal porumb (1208001 tone), grau (656356 tone) si cartofi (378801 tone). In ceea ce priveste zootehnia, desi efectivele de animale sunt exploatate in mod eficient, exista un potential de crestere a productiei anumale nevalorificat inca, dat de suprafata de pasuni si fanete existenta in regiune. Principalele animale crescute in regiune sunt pasarile, ovinele, porcinele si albinele.

6.3

Infrastructura

Dotarea cu masini agricole (tractoare, pluguri, cultivatoare, semannatori) in anul 2010 este superioara mediei la nivel national (locul 3, cu 62312 utilaje), in special datorita acordarii de sprijin financiar din fonduri nationale si europene.
31

7. Fondul de locuinte si infrastructura de utilitati publice

7.1

Fondul de locuinte

Locuinta reprezinta una din nevoile de baza ale omului, disponibilitatea, accesul si dotarile acesteia reprezentand variabile ce constituie veritabili indicatori ai calitatii vietii. Regiunea Vest detine cel mai mic numar de locuinte din cele 8 regiuni de dezvoltare, insa acest numar inregistreaza o evolutie ascendenta in intervalul 2000 2011. Regiunea detina o calitate buna a conditiilor de locuit comparativ cu nivelul national insa exista destul loc de imbunattaire a conditiilor. 3,7% din totalul locuintelor apartin proprietatii de stat, pe cand 96,3% apartin proprietarilor privati.

Figura 7.1. Evolutia fondului de locuinte de stat in perioada 2007 - 2011 in Regiunea Vest

Numarul de camere/locuinta este 2,5, cu suprafata locuibila/persoana de 17,1 mp si un numar de persoane/locuinta de 2,5.

32

Figura 7.2. Evolutia fondului de locuinte private in perioada 2007 - 2011 in Regiunea Vest

7.2

Infrastructura de utilitati

Transportul public Promovarea transportului public sta la baza celor mai multe proiecte de protectie a mediului sau a celor sociale, din majoritatea localitatilor. Integrarea sistemica urmareste gruparea tuturor modurilor de transport public intr-un singur mediu comun de exploatare.

Figura 7.2.1. Numarul vehiculelor in inventar din Regiunea Vest in anul 2011

33

Regiunea Vest ocupa locul al cincilea intre regiunile tarii, cu 7,8% din totalul transportului local de pasageri in conditiile in care Regiunea Bucuresti Ilfov se claseaza prima cu 45,1%.

Figura 7.2.2. Lungimea liniei simple a transportului public local din Regiunea Vest in anul 2011

Figura 7.2.3. Numarul de pasageri transportati d in Regiunea Vest in anul 2011

34

Lungimea strazilor Regiunea dispune de 3145 km de strazi orasenesti cu grad de modernizare de 67%.

Figura 7.2.4. Lungimea strazilor orasenesti totale din Regiunea Vest in anul 2011

Canalizare publica Regiunea Vest dispune de o lungime totala a conductelor de 2920 km, reprezentand 12,2% din lungimea retelei de canalizare la nivel national, aflandu-se pe locul al 5 lea din punct de vedere al lungimii conductelor.

Figura 7.2.5. Numarul localitatilor cu instalatii de canalizare publica din Regiunea Vest in anul 2011

35

Regiunea Vest detine 115 localitati cu canalizare menajera (41 urban si 74 rural) reprezentand 13,4% din numarul localitatilor cu canalizare din Romania si se afla pe locul al 4 lea. In Regiunea Vest 75,5% din localitati aveau in anul 2011 instalatii de apa potabila, ceea ce reprezinta putin peste media pe tara de 70,8%, regiunea Vest clasandu-se din acest punct de vedere pe pozitia a treia.

Figura 7.2.6. Numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din Regiunea Vest in 2011

Spatii verzi Regiunea Vest dipune de 2594 ha spatii verzi. Media la nivel national este de 13mp spatiu verde/cap de locuitor, cu mult in urma normei europene, care este de 26 mp spatiu verde/cap de locuitor. In anul 2011, Timisoara sta cel mai bine in regiune, cu 16,86 mp spatii verzi/locuitor, spre deosebire de Arad care dispune doar de 8mp spatii verzi/cap de locuitor.

36

8.

Transporturile

Transporturile constituie o componenta de baza a dezvoltarii pietei interne fiind unul dintre domeniile generatoare de crestere economica. Regiunea Vest este strabatuta de axele 7 rutiera, 22 feroviara si 18 fluviala. Este strabatuta de 5 drumuri europene, autostrada Nadlac Orastie si are in stadiu de proiect autostrada Via Carpatia. Detine o lungime si densitate redusa a drumurilor publice : 10452 km drumuri publice din care 3109 km drumuri publice modernizate (29,8% din total drumuri) ; cu o densitate de doar 32,6 km drumuri/1oo km2 teritoriu si 544 km la 100.000 locuitori. In regiunea Vest, drumurile nationale sunt de 1912 km, in proportie de 97,7% modernizate. In anul 2011, drumurile judetene si locale sunt de 8526 km, in proportie de doar 14,57% modernizate in timp ce strazile orasenesti sunt de 3145 km, in proportie de 67,1% modernizate. Regiunea Vest are 7 puncte de trecere a frontierei (Naidas, Moravita, Jimbolia, Cenad, Nadlac, Turnu, Varsand). Lungimea retelelor de transport public : 195,9 km linii de tramvai, 60 km linii troleibus iar zona pietonala : 3145 km.

Figura 8.1. Evolutia lungimii drumurilor publice din Regiunea Vest in perioada 2007-2011

37

Regiunea Vest detine o lungime si o densitate ridicata a cailor ferate: 1849 km cale ferata (17,6% din reteaua nationala), 59,1 km/1000 km2, 99 km/100.000 locuitori. Raportata la populatie, lungimea cailor ferate, pozitioneaz aregiunea pe primul loc in Romania.

Figura 8.2. Lungimea liniilor de cale ferata din Regiunea Vest in perioada 2007-2011

Daca raportat la indicatorii privind lungimea si densitatea retelei, Regiunea Vest este bine pozitionata, in ceea ce priveste calitatea infrastructurii feroviere, situatia e complet diferita. Analizand situatia liniilor electrificatea - cale ferata electrificata 649 km regiunea se situeaza pe locul 6 in evolutie, cu 35%, usor sub media nationala (37%). Detine, deasemenea, 3 rute internationale de cale ferata, 3 puncte transfrontaliere feroviara: Curtici, Moravita si Jimbolia. Infrastructura sa aeriana este formata din 2 aeroporturi internationale: Timisoara si Arad, fiind astfel pe pozitia a doua din Romania. Regiunea Vest detine in infrastructura de transport navala 2 canale navigabile: Dunarea pe tronsonul Bazias Orsova si Raul Bega pe o lungime de 40 km.

38

Figura 8.3. Evolutia numarului de conexiuni mobile din Regiunea Vest in perioada 2007-2011

39

9.

Valorile si potentialul turistic

Valorile turistice ale Regiunii Vest sunt date de un cadru natural deosebitde bogat si avriat, cu o multitudine de tipuri de relief, de elemente de clima aflate sub influente oceanice si submeridionale, de o retea hidrografica reprezentativa si de un bogat si variat fond forestier si cinegetic, toate acestea constituindu-se in destinatii turistice cu un mare grad de atractivitate.

Patrimoniul natural protejat Te teritoriul Regiunii Vest se afla 26% din totalul ariilor protejate din Romania si anume : 5 parcuri nationale (1730 kmp) si 4 parcuri naturale (2731 kmp).

Cele 5 parcuri nationale din Regiunea Vest sunt : Cheile Nerei Beusnita Cheile Carasului Semenic Domogled Valea Cernei Retezat Defileul Jiului

Rezervatiile si parcurile naturale din Regiunea Vest sunt : Parcul natural Lunca Muresului Parcul Natural Portile de Fier (bilateral cu Serbia, pe ambele maluri ale Defileului Dunarii) Parcul Natural Gradistea Muncelului Cioclovina in Muntii Orastiei (Cetatile Dacice) Geoparcul Dinozaurilor din Tara Hategului

Alte zone protejate le reprezinta : rezervatiile mixte, cum sunt : o Rezervatia mixta Dealul Mocrea Ineu o Rezervatia naturala mixta Moneasa parcurile dendrologice, cum sunt: o Parcul dendrologic Mocrea Ineu o Parcul dendrologic al orasului Ineu o Parcul dendrologic Simeria reprezentativ pentru simfonia magnoliilor (10 specii) o Gurahont
40

o Macea o Bazos vechi din 1909, reprezentativ pentru 800 specii de arbori, din 5 continente, cu unul din cei mai batrani arbori un stejar de peste 500 ani, cu peste 30 m inaltime o Savarsin o Manastur o Odvos etc.

Monumentele naturii pe teritoriul Regiunii Vest sunt reprezentate de : Copacul purtator de lalele - adus in anul 1880 de la Paris, fiind situat in orasul aninoasa, langa DN 66A Gorunul lui Horea de la Tebea etc.

Patrimoniul construit protejat Patrimoniul construit reprezinta o parte a istoriei locurilor si oamenilor, adevarate pietre de hotar ale istoriei scrise si nescrise, prin aparitia lor confera omului acea stare e apropiere de un aumit loc. In anul 2010, in Regiunea Vest, existau 2104 monumente sau situri inscrise pe Lista Monumentelor Istorice, dintre acestea 833 monumente (39,65) se afla in judetul Caras-Severin, 520 (24,7%) sunt localizate in Hunedoara, 413 (19,6% in Arad si 338 (16,1%) in Timis.

Patrimoniul cultural imaterial Patrimoniul cultural este acea mostenire lasata de-a lungul istoriei pentru generatiile viitoare prin anumite marturii ale trecutului exprimate intr-un mod material : imobil (monumente istorice) si mobil (diverse bunuri aflate in colectii si muzee) cat si imaterial (expresii, aptitudini, cunostinte, obiceiuri etc.). Patrimoniul imaterial este reprezentat de obiceiuri, legende, traditii si gastronomie, acestea fiind mai mult sau mai putin influentate de catre interactiunile culturale de-a lungul secolelor, dar pot contine si elemente specifice culturii romanesti, obiceiuri sau traditii care s-au pastrat din cele mai vechi timpuri. Etnografia si folclorul reprezinta o importanta ramura a patrimoniului imaterial, fiind compusa din arhitectura populara taraneasca, tehnica si instalatii populare, costume populare, ceramica populara, muzee etnografice satesti, manifestari populare traditionale, festivaluri, manifestari artistice etc.

41

Pe teritoriul Regiunii Vest sunt localizate mai multe zone de interes etnografic si anume: In judetul Arad : zona Nadlagului, zona Siria, zona Buteni, Ususau, Varadia de Mures si zona Varfurile. In judetul Caras Severin : Pojejena, Ciclova Romana, Depresiunea Almajului, culoarul Timis Cerna si culoarul Bistrei. In judetul Hunedoara : Tinutul Padurenilor, Tara Zarandului, Tinutul Orastiei, Zona Vaii Muresului. In judetul Timis: zona Dudestilor Vechi, zona Lenauheim, zona Lugojului si zona Faget.

Patrimoniul cultural imaterial se evidentiaza in centrele etnografice : cente producere a ceramicii Barsa, Tarnavita ; port popular Sicula, Barsa, Buteni , Chizatau, Faget, Recas ; obiceiuri folclorice traditionale targul de fete de la Muntele Gaina, Targul Sarutului de la Halmagiu, Festivalul national al fanfarelor taranesti Cantec de Brumar , Festivalul

Rachiei Baile Herculane, Masuratul Oilor, Nunta Paduraneasca, Mersul cu duba, Cununa Graului, Strigarea peste sat, Obiceiul Caluseilor, Colindul laic cu duba, Festivalul cantecului si dansului romanesc ; economie rurala mori de apa, Calusarii patrimoniul UNESCO, mestesuguri populare ceramica, arta lemnului, icoane pe piatra, incondeierea oualelor ; specific gastronomic Muntele Mic Poiana Marului, Semenic Brebu Nou Valiug, Zona Baile Herculane, Valea Almajului, Clisura Dunarii, traditionalii virslii de Brad.

Forme de turism Intreaga gama de resurse turistice prezentate mai sus poate genera o multitudine de forme de turism care se pot practica in Regiunea Vest : Turismul de circulatie si tranzit se poate realiza prin : principalele artere de circulatie : Culoarul Muresului, Culoarul Timis Cerna, Defileul Dunarii, Defileul Jiului, Poarta de Fier a Transilvaniei, pe Valea crisului Alb, prin Muntii Banatului ; turism itinerant pentru vizitarea obiectivelor turistice inele de circulatie turistica cu tematica, in functie de categoriile de resurse turistice attractive in Muntii Banatului, Muntii Poiana Ruscai, Muntii Zarandului, Muntii Metaliferi.

42

Turismul termal si balnear Baile Herculane (statiune cu recunoastere internationala), Geoagiu-Bai, Moneasa, Lipova, Buzias etc. Turismul de odihna si recreere in toate statiuni turistice, baze de agrement, pe malurile lacurilor, in poienile padurilor in vacante sau in concedii. Turismul de afaceri toate judetele sunt teren propice pentru oamenii de afaceri romani si straini, atta prin traditiile economice existente cat si prin posibilitatile de explatarea a potentialului turistic din mediul urban.

Turismul cultural istoric este dezvoltat gratie unei retele bogate de situri istorice si arheologice, monumente istorice si de arhitectura, muzee etc. Obiectivele istorice de importanta istorica cuprind : Complexul dacic din Muntii Orastie si colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa ; cetatile medievale ale Aradului, Timisoarei, Devei, Soimos, Siria, Cetatea de Colt ; numeroase castele medievale (Castelul Corvinestilor Hunedoara, castelul Huniazilor Timisoara, castelele de la Macea, Curtici, Banloc ; manastirile si bisericile din piatra si/sau lemn cu o vechime impresionanta, atestand chiar inceputurile crestinismului in Romania.

Turismul montan se prcatica prin drumetiile montane favorizate de existenta muntilor 9Zarand, Codru Moma, Banatului, Poiana Ruscai, Tarcu, Godeanu-Cernei, Mehedinti, Retezat, Sureanu, Parang, Metaliferi, Valcan, Masivul Gaina, Bihor) sau a depresiunilor (Hateg, Brad, Zarand, Petrosani, Almajului, Brebu nou Garana).

Spoturismul favorizat de existenta a numeroase pesteri, unele strabatute de cursuri subterane de apa. Turismul sportiv pentru practicarea sporturilor de iarna statiunile montane Semenic, Straja si Muntele Mic. Turismul de vanatoare si pescuit sportiv.

Alte tipuri de turism care se pot practica in regiune care au fost insuficient valorificate si acre ar constitui alternative pentru relansarea si dezvoltarea zonelor defavorizate sunt : Turismul religios potential prin numeroasele biserici, manastiri si catedrale din regiune. Turismul de croaziera pe Defileul Dunarii si in tot bazinul hidrografic mijlociu al Dunarii, precum si pe Canalul Bega. Ecoturismul in parcurile nationale si rezervatiile naturale.

43

Turismul urban in cele 42 de orase care conserva un valoros patrimoniu arhitectural, monumente si muzee in diverse domenii (istorie, arheologie, arta, stiinte ale naturii, mineralogie, etnografie, tehnice).

Turism intercultural poate fi dezvoltat in Euroregiunea DCMT (Dunare Cris Mures Tisa). Turism gastronomic cu specific local Festivalul carnatilor, Festivalul Berii, Festivalul Vinului in Timisoara; Festivalul de Arte Culinare de la Nadlag etc. Turismul rural si agroturismul potentialul e reprezentat de gospodariile traditionale din mediul rural dar si de spatiile monahale si cabanele de vanatoare. Turismul etniilor in Judetul Caras severin coexista un numar impresionant de etnii (30), existand localitati cu populatie majoritare de alta etnie decat cea romana. O oportunitate ar fi atragerea fostilor membri ai comunitatilor sin u numai, pentru a-i castiga ca si clientele turistica.

Turismul industrial poate fi dezvoltat in locatiile industriale parasite din judetele Hunedoara si Cars Severin. Turismul de aventura poate fi dezvoltat in judetul Hunedoara si cars Severin acestea dispunand derelief variat ce permite practicarea sporturilor extreme : parapanta, deltaplanul, alpinismul, rafting-ul, schi extrem etc.

44

Structurile de primire turistica Potrivit structurilor de primire turistica, la nivel national, se observa ca, in anul 2011, Regiunea Vest se situeaza pe locul 5 cu 513 unitati de cazrae, reprezentand 9.5% din totalul unitatilor de cazare. Din structurile cele mai raspandite sunt pensiunile turistice (32,94%), hotelurile si motelurile (29,82%), pensiunile agroturistice (16,57%) si vilele turistice (9,94%). Capacitatea de cazare a Regiunii Vest o claseaza pe locul 4 dintre cele 8 regiuni.

Figura 9.1. Structurile de primire turistica din Regiunea Vest in anul 2011

45

10. Sanatate, protectie si asistenta sociala

Starea de sanatate a populatiei unei tari constituie unul dintre cele mai relevante repere ale situatiei economice si sociale, influentand decisiv gradul de dezvoltare. Sanatatea este parte a capitalului uman si constituie un factor determinant al cresterii si competitivitatii, precum si al bunastarii individuale. Tendinta generala europeana este ca oamenii, nu numai sa traiasca mult, ci sa traiasca mai mult si intr-o stare de sanatate cat mai buna. Oamenii sanatosi sunt in general mai productivi si reprezinta o valoare adaugata pentru economie. Mai mult, boala nu numai ca duce la pierderi de productie dar constituie, de asemenea, o povara financiara pentru sistemul de sanatate. Pe de alta parte, o mai buna ingrijire a sanatatii poate conduce la un numar mai mare de persoane in varsta care sunt dependente de sistemul de asistenta sociala. Ca majoritatea tarilor europene, Romania este intr-un proces de reforma. Sistemul romanesc de sanatate este caracterizat de de un puernic instinct de dirijism din partea autoritatii centrale de stat, combinat cu o schimbare recenta de responsabilitati cheie din zona spitalelor catre catre autoritatile locale.

10.1 Incidenta bolilor Populatia este afectata in cursul vietii de boli contagioase (tbc, hepatita, HIV/SIDA etc.), de boli netransmisibile asociate de regula procesului de imbatranire), precum si de unele cauze externe (accidente). In ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei din Regiunea Vest se constata ca incidenta bolilor este superioara mediei nationale. Sanatatea este o problema reala in regiunea Vest considerata ca fiind pata neagra a regiunii. In Regiunea Vest, in anul 2010 s-au inregistrat 162606 cazuri de boli hypertensive (cu cea mai mare incidenta, atat la nivel regional cat si national), un numar semnificativ de boli pulmonare cronice, acestea fiind pe locul 2 ca incidenta (cu 34379 bolnavi, 10,6% din totalul national), precum si de boli cerebrovasculare (31471 cazuri, 11,1% din numarul bolnavilor la nivel national). Raportat la polulatia Regiunii Vets, bolnavii de boli hipertensive reprezinta 8,47% din polulatia regiunii, bolnavii de boli pulmonare cronice reprezinta 1,79%, cei cu boli cerebrovasculare au o pondere de 1,64%, cei cu cancer reprezinta 0,3%, iar bolnavii de TBC 0,1%. In ciuda dovezilor de imbunatatire a indicatorilor de sanatate pentru Regiunea Vest, acestia sunt ingrijoratori. Exista o problema reala. Stilul de viata si formele traditionale de activitate economica ar putea avea o anume amprenta in explicarea acestei stari de fapt. Realitatea este ca starea de sanatate
46

slaba afecteaza potentialul uman si incetineste dinamismul din regiune, influentand si dinamismul regiunilor cu starea generala de sanatate mai buna. Problemele de sanatate au un impact mai larg asupra comunitatii in plan emotional, fizic si financiar.

10.2 Furnizarea de asistenta medicala (infrastructura si personal) Accesul cetatenilor la serviciile publice de ingrijire a sanatatii depinde de existenta si distributia infrastructurii sanitare de resurse umane si financiare disponibile. In Romania si in implicit in Regiunea Vest, sistemul de sanatate cuprinde : Asistenta medicala primara este furnizata de medicii de familie, ca practicieni independenti. Teoretic ea este responsabila pentru ingrijirea preventiva si pentru dirijarea pacientilor spre unitati secundare si tertiare de ingrijire. Sistemul secundar de ingrijire consta intr-o varietate de unitati (spitale, policlinici, ambulatorii, centre de sanatate), avand capacitati de diagnoza si/sau de tratament si medici specialisti. Pacientii pot avea acees la unittaile secundare de ingrijire, fie prin intermediul trimiterii de la medicul de famile (caz in care beneficiaza de ingrijire subventionata) sau direct la alegerea proprie (caz in care vor plati taxe pentru servicii). Sistemul tertiar de ingrijire format din spitale si unittai de ingrijire de zi si detine 60% din cheltuielile de asistenta medicala la nivel national.Acestea sunt serviciile cele mai preferate de pacienti, intrucat sunt complet gratuite. O imagine completa a infrastructurii sanitare secundare si tertiare arata ca Regiunea Vest are o acoperire buna cu infrastructura sanitara, detinand 10,54% din spitalele din Romania si 11,02% din unitatile ambulatorii. In ceea ce priveste unitatile medicale private, Regiunea Vest are o pozitie relativ joasa in clasamentul national, in regiune regasindu-se 9,3% din spitalele private existente in tara (un numar de 9), 12,5% din spitale cu unitati ambulatorii si 0,7% din policlinicile private.. Exista un numar mare de paturi de spital si anume 681 paturi/100.000 locuitori, din acest punct de vedere regiunea fiind pe locul 2 in tara (dupa Bucuresti-Ilfov 986). Regiunea este cu 11,6% peste media nationala si cu 25,8% peste media UE (541,2 paturi la 100000 locuitori). Cel mai mare numar de paturi de spital este inregistrat in judetul Timis, 803 la 100.000 locuitori, acesta fiind justificat prin faptul ca Timisoara reprezinta un centru universitar de traditie in medicina, avand un numar mai mare de spitale cu tehnologie in domeniu mai performanta si medici de renume, fapt ce atrage si un numar mai mare de pacienti din toate judetele regiunii si din afara acesteia.

47

Figura 10.2.1. Numarul unitatilor sanitare din Regiunea Vest in anul 2011

In Regiunea Vest exista 1467 medici, stomatologi, fizioterapisti, asistente medicale si moase la 100000 locuitori, fapt ce situeazaregiunea pe locul 2 in Romania (dupa Bucuresti-Ilfov 2039). Regiunea Vest dispune de 329 medici specialisti/100.000 locuitori, fapt ce claseaza regiunea pe locul 2 in Romania (dupa Bucuresti-Ilfov 583,3). Datele statistice arata ca in anul 2011, 86,12% din populatia regiunii este inscrisa la medicul de familie, fiind 1393 pacienti/medic de familie.

Figura 10.2.2. Personalul medico-sanitar din Regiunea Vest in anul 2011

48

10.3 Protectie si asistenta sociala In ceea ce priveste evolutia cheltuielilor totale cu protectia sociala a somerilor se constata dublarea acestora in anul 2009 fata de 2008 ca urmare a programelor de restructurare a activitatilor.

Figura 10.3.1. Evolutia cheltuielilor totale cu protectia sociala a somerilor din Regiunea Vest in perioada 2007 - 2011

Numarul mediu al pensionarilor in Regiunea Vest a cunoscut un trend crescator in perioada 2007 2011., ajungand in anul 2011 la 454640 pensionari.

Figura 10.3.2. Evolutia numarului mediu al pensionarilor din Regiunea Vest in perioada 2007 - 2011

49

De asemenea, pensia medie lunara dea sigurari in aceeasi perioada a cunoscut un trend crescator.

Figura 10.3.3. Evolutia pensiei medii lunare de asigurari din Regiunea Vest in perioada 2007 2011

50

11. Justitie

Din analiza datelor cu privire la numarul persoanelor condamnate definitive in instantele judecatoresti ale Regiunii Vest, se constata un trend descrescator din 2007 in 2009 si apoi un trend crescator pana in 2011.

Figura 11.1. Evolutia persoanelor condamnatedefinitiv din Regiunea Vest in perioada 2007 2011 Aceiasi tendinta a avut si rata criminalitatii in perioada 2007 2011.

Figura 11.2. Evolutia ratei criminalitatii din Regiunea Vest in perioada 2007 2011

51

In acelasi timp, rata infractionalitatii a cunoscut un trend crescator in perioada 2007 2009 si o tendinta de scadere in perioada 2009 2011.

Figura 11.3. Evolutia ratei infractionalitatii din Regiunea Vest in perioada 2007 - 2011

Figura 11.4. Evolutia numarului infractiunilor cercetate din Regiunea Vest in perioada 2007 2011

52

12. Cultura

In Regiunea de Vest existau in anul 2011 1084 de biblioteci, cu 10979 volume carti si cu 334 mii de cititori inscrisi.

Figura 12.1. Numarul bibliotecilor si a cititorilor inscrisi din Regiunea Vest in anul 2011

Datele statistice arata ca in anul 2011 Regiunea Vest dispunea de 10 cinematografe, cu 7662 locuri in sali.

Figura 12.2. Numarul cinematografelor si spectatorilor din Regiunea Vest in anul 2011

53

13. Mediul educational

Educatia, formarea profesionala si mai mult, in general, invatarea continua joaca un rol vital in contextul economic si social. Calitatea invatamantului influenteaza nu doar dezvoltarea personala, dar si pozitia in societate si oportunitatile viitoare de angajare ale fiecaruia. Calitatea educatiei este direct legata de calitatea proceselor de invatare, precum si a infrastructurii educationale. Al cincilea raport privind coeziunea a subliniat ca pentru a deveni mai productiva, UE are nevoie de mai multa inovatie si de mai multe investitii in educatie, formare si invatare pe tot parcursul vietii . Acest lucru este justificat de faptul ca nivelul de educatie pare a fi unul dintre factorii de crestere cel mai important, in special ponderea populatiei de varsta activa cu studii superioare. Acesta relationeaza cu inovarea deoarece forta de munca cu studii superioare si calificata faciliteaza o difuzare rapida a cunostintelor si a tehnicilor noi. Estimarile indica faptul ca o crestere de 10% a ponderii polulatiei apte de munca foarte educata tinde, in medie, sa determine cresterea PIB/locuitor cu 0,6 puncte procentuale pe an.

13.1 Nivelul educational In 2011 in Regiunea Vest s-au inregistrat 347800 persoane in toate nivelurile de educatie: cea mai mare pondere de elevi este din invatamantul secundar superior (24,4%); invatamantul primar, gimnazial si tertiar au o pondere aproape egala (18 20%) ; ponderea invatamantului prescolar este semnificativ mai mica (16,1%) invatamantul post-secundar non-tertiar este aproape nesemnificativ (2,2%)

54

Figura 14.1. Populatia scolara si nivelurile de educatie din Regiunea Vest in anul 2011

13.2 Invatarea pe tot parcursul vietii Unul dintre scopurile cadrului strategic al UE pentru cooperarea in domeniul educatiei si formarii profesionale este implicarea in procesul de invatare pe tot parcursul vietii a cel putin 15% dintre persoanele cu varste intre 25-64 ani. Doar 1,4% din totalul persoanelor din Regiunea Vest cu varste intre 25-64 ani au participat la unele forme de educatie sau formare profesionala, in anul 2010. Regiunea Vest ocupa locul 3 in Romania (dupa Bucuresti-Ilfov si Nord-Vest, cu medii de 1,8%). Cu toate acestea, Romania ca si o mare parte din estul si centrul Europei realizeaza o valoare scazuta la acest indicator (1,3% fata de media UE 9,1%).

13.3 Infrastructura educationala si personalul didactic Regiunea Vest dispunea in anul 2011 de 682 unitati de invatamant, predominand unitaile de invatamant secundar inferior (50%), invatamant secundar superior (25%) si invatamantul prescolar. In Regiunea Vest exista 14 universitati (7 de stat si 7 private). Opt dintre acestea (4 de stat si 4 private) sunt concentrate in municipiul Timisoara, care reprezinta unul dintre principalele centre universitare din tara. De asemenea, numarul unitatilor de invatamant care detin titlul de Scoala Europeana, precum si numarul Centrelor de Examinare ECDL este un veritabil indicator al calitatii sistemului educational, o recunoastere a faptului ca procesul educational, instruirea elevilor este de buna calitate. Dimensiunea si calitatea profesionala a personalului didactic influenteaza in mod direct rezultatele procesului educational. Raportul numar de elevi la un cadru didactic in anul 2011, la toate nivelurile de educatie, din Regiunea Vest este de 14,6. Valoarea este similara cu media pe tara (14,4), situand regiunea pe locul 5. Raportul numar studenti la un cadru didactic in anul 2011, din Regiunea Vest este de 20,56,

55

Figura 14.2. Raportul elev/student per cadru didactic din Regiunea Vest in anul 2011

13.4 Performantele scolare Cele mai importante obiective ale educatiei sunt legate de calitatea si eficienta sistemului de invatamant, atat din punct de vedere al actului educational cat si al impactului pe care il are educatia asupra vietii sociale si economice. Evaluarea calitatii procesului educational se realizeaza pe baza principalelor rezultate ale activitatii didactice si de instruire, utilizandu-se indicatori statistici relevanti, precum numarul elevilor promovati si gradul de promovabilitate, rata abandonului scolar, numarul absolventilor.

Figura 14.3. Numarul elevilor din Regiunea Vest care au promovat BAC-ul in anul 2011

56

Figura 14.4. Rata abandonului in invatamantul preuniversitar din Regiunea Vest in anul 2011

57

Concluzii

Regiunea Vest este cea mai bogata regiune din tara exceptand Bucurestiul, cu un PIB pe cap de locuitor cu 10 procente mai ridicat decat media nationala. In cea mai mare parte a ultimului deceniu, regiunea a cunoscut o crestere economica rapida si o convergenta cu Europa. Cu toate acestea exist diferene mari de dezvoltare ntre mediul urban i cel rural, acesta din urm confruntndu-se cu probleme legate n special de slaba dezvoltare a infrastucturii. De aceea se simte nevoia crerii unor programe de investiii eficiente care s dezvolte infrastructura n aceste zone . Este tiut faptul c nc exist comune i sate n care, de exemplu, nu exist ap curent, canalizare sau reea de distribuie a gazelor. O alt problem a Regiunii Vest o constituie migraia forei de munc spre ri ale UE, fenomen cu impact negativ asupra dezvoltrii industriei prelucrtoare a judetului Timis. Mai poate fi menionat i migraia tinerilor din mediul rural spre orae sau spre alte ri unde au gsit alte posibiliti de trai dect cele oferite n locul de natere. Aceste aspecte fac necesare gsirea unor msuri de motivare a forei de munc care s mreasc atractivitate muncii n ar, att n orae ct i n mediul rural. Deasemenea, pentru dezvoltarea economic a spaiului rural ar fi necesar crearea unor programe care s stimuleze crearea de microntreprinderi orientate spre activitile din amontele i avalul agriculturii. Crearea de microntreprinderi poate conduce la o cretere a ratei de ocupare a forei de munc, atrgnd n special populaia tnra spre aceste zone i reducnd astfel rata o majului n rndul populaiei. Abordarea strategic simultan a agriculturii i a industriei alimentare i a buturilor constituie una din principalele ci de dezvoltare a ntreprinderilor mici i mijlocii i de ieire a populaiei rurale din statutul de autoconsum. mbuntirea infrastructurii, sub toate aspectele sale, mrirea veniturilor populaiei din sate, care astfel ar dispune de fondurile necesare renovrii proprilor case, ar putea conduce la modificarea imaginii satelor din jude i la mbuntirea calitii vieii n mediul rural. Marirea veniturilor populatiei rurale ar putea fi consecinta directa a sprijinirii micilor fermieri si a fermelor agricole de semisubzistenta, infiintarea unor grupuri de producatori in domeniul procesarii rezultatelor productiilor agricole, incurajarea activitatilor turistice, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale. Unele modaliti pentru dezvoltarea agriculturii Regiunii Vest ar putea consta n atragerea investiiilor strine sau interne n vederea dotrii cu utilaje agricole moderne i crearii de ferme de producie vegetal sau animal, creearea de programe pentru sprijinirea tinerilor agricultori, dezvoltarea sectorului pomicol, a industriei de prelucrare a lemnului.
58

Menanismele actuale pentru facilitarea ocuparii in munca se dovedesc a fi slab eficiente si sunt creditate cu un nivel redus de incredere din partea potentialilor beneficiari. Nivelului redus al ocuparii in munca i se adaoga si lipsa formelor adecvate de suport de asistenta sociala. Dezvoltarea Regiunii Vest are o importan deosebit att pentru populaia din regiune, ct i pentru economia naional. De asemenea ea reprezint cadrul cultural prin care s-au pstrat i se transmit obiceiurile, tradiiile i folclorul zonal specific, legtura trecutului cu prezentul.

59

Anexe

Distributia populatiei pe judetele Regiunii Vest in 2011 Regiunea / Anul Arad Caras-Severin Hunedoara Timis Regiunea Vest Romania 2011 455126 320391 459967 678347 1913831 21413815

Structura populatiei din Regiunea Vest in functie de sex si mediu de rezidenta in 2011 Sex M F Total Nr. pers 922025 988444 1910469 Structura 48.3% 51.7% 100 Mediu Urban Rural Total Nr. pers 1197596 712873 1910469 Structura 62.7% 37.3% 100

Structura duratei medii a vietii din Regiunea Vest in 2011 Total

Ambele sexe M F

Urban
Ambele sexe M F

Rural
Ambele sexe M F

73.31

69.82

76.82

73.54

70.03

76.9 5

72.87

69.39

76.58

Evolutia miscarii naturale in Regiunea Vest in perioada 2007-2011 An

2007 2008 2009 2010 2011

Rata natalitatii la 1000 loc (%o)

9.2 9.3 9.6 9 8.5

Rata mortalitatii la 1000 loc (%o)

12.2 14.6 12.5 11.8 12.2

Spor natural (%o)

-3 -5.3 -2.9 -4.2 -3.7

60

Evolutia populatiei dupa participarea la activitatea economica din Regiunea Vest in 2007-2011 Ind Ani PA (mii pers) Rata activa (%) PO (mii pers) Rata ocupare (%) Someri (mii pers) Rata somaj (%) 2007
885 63.2 835 59.6 50 5.6

2008
877 62.9 827 59.3 50 5.7

2009
867 62.4 815 58.6 52 6

2010
857 61.7 805 57.9 52 6

2011
860 62 811 58.4 49 5.7

Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale din Regiunea Vest in 2011 Activitati Agricultura Industrie si constructii Servicii Nr.pers (mii)
141 334 336

Structura populatiei ocupate in functie de statutul profesional din Regiunea Vest in 2011 Statut profesional Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat Total populatie (mii pers)
646 7 102 56

Structura populatiei ocupate dupa nivelul de educatie din Regiunea Vest in 2011 Nivel de educatie Total (mii pers) Superior 144 Mediu 541 Scazut 126 Evolutia somajului de lunga durata in Regiunea Vest in perioada 2007-2011 Ind Ani 2007 3 11.6 2008 2.7 12 2009 2.1 11.4 2010 1.8 12.2 2011 2.5 13.6

Rata somajului per total(%) Rata somajului la tineri(%)

61

Evolutia venitului brut si net pe sexe in perioada 2007 - 2011 in Regiunea Vest in anul 2011 Ani 2007 2008 2009 2010 2011 Total Venit brut Venit net (lei) (lei)
1499 1612 1712 1750 1825 1119 1207 1270 1276 1332

Barbati Venit brut Venit net (lei) (lei)

1545 1688 1787 1889 1948 1153 1262 1325 1375 1422

Femei Venit brut Venit net (lei) (lei)

1447 1525 1626 1586 1681 1082 1144 1206 1159 1228

Evolutia veniturilor totale pe categorii de gospodarii in Regiunea Vest in perioada 2007-2011 Ani 2007 2008 2009 2010 2011 Gospodarii Salariati Agricultori Someri
590.3 892.5 1010.69 940.99 1056.97 375.29 557.25 460.89 635.44 710.37 262.64 419.9 417.88 490.12 525.69

Pensionari
442.58 692.64 809.24 728.32 842.42

Evolutia cheltuielilor principalelor categorii de gospodarii din Regiunea Vest in perioada 2007-2011 Ani 2007 2008 2009 2010 2011 Gospodarii Salariati Agricultori Someri
756.49 805.91 903.53 899.09 978.04 405.51 511.42 439.25 621.57 678.88 389.43 467.24 418.55 442.00 540.16

Pensionari
512.47 624.11 719.84 795.26 781.34

Evolutia fondului de locuinte din Regiunea Vest in perioada 2007-2011

Fond de locuinte/ Ani Proprietate majoritar de stat Proprietate majoritar privata 2007 33100 744890 2008 30540 751662 2009 30210 755977 2010 30078 758023 2011 29605 762529

Lungimea liniei simple a transportului public local din Regiunea Vest in 2011
Indicatori Total Lungimea liniei simple Tramvaie (km) Troleibuze (km) 195.9 60.0

62

Numarul vehiculelor in inventor si a pasagerilor transportati din Regiunea Vest in 2011

Autobuze si microbuze 427 39125.5

Tramvaie Nr. Vehicule Nr.pas trans 318 68854.4

Troleibuze 50 24570.0

Lungimea strazilor orasanesti totale din Regiunea Vest in 2011

Lungimea strazilor orasenesti (km) Modernizate 2125 Total 3149

Lungimea totala a conductelor de canalizare publica si suprafata spatiilor verzi din municipiile si orasele Regiunii Vest in 2011

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica (km) Suprafata spatiilor verzi in municipii si orase (ha)

Total 2920 2594

Numarul localitatilor cu instalatii de canalizare publica din Regiunea Vest in anul 2011
Localitati cu instalatii de canalizare publica (nr) Total 115 Municipii si orase 41

Numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din Regiunea Vest in 2011
Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila(nr) Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km) Municipii si orase 42 Total 251 7729

Cheltuieli totale cu protectia sociala a somerilor din Regiunea Vest in perioada 2007-2011
2007 Cheltuieli protectia sociala a somerilor (lei) 158659275 2008 138953193 2009 297906699 2010 182517362 2011 209976463

Numarul mediu al pensionarilor din Regiunea Vest in perioada 2007-2011

Nr pensionari Pensie medie lunara (lei) 2007 443745 420 2008 444591 624 2009 449582 749 2010 451231 772 2011 454640 813

63

Unitati sanitare din Regiunea Vest in anul 2011

Total 44 40 3 28 5 81 95 1216 1478 682 32 241 197

Spitale Ambulatorii Policlinici Dispensare medicale Centre medicale de specialitate Cabinete de medicina generala Cabinete medicale scolare si studentesti Cabinete medicale de familie Cabinete stomatologice Farmacii Crese Laboratoare medicale Laboratoare de tehnica dentara

Personalul medico-sanitar din Regiunea Vest in 2011

Paturi in spitale Medici Stomatologi Farmacisti Personal sanitar mediu Total 12817 6300 1682 1295 12880

Populatia scolara si nivelurile de educatie din Regiunea Vest in 2011

Nivel educatie Prescolar Primar Gimnazial Liceal Postliceal si de maistri Profesional Superior Total Nr. Pers 56016 66918 68653 84743 7237 642 61222 347800

64

Raportul elev/student per cadru didactic din Regiunea Vest in anul 2011
Elevi/studenti inscrisi 84743 61222 Personal didactic 5764 2977 Elev/student per cadru didactic 14.70 20.56

Invatamant liceal Invatamant superior

Numarul elevilor din Regiunea Vest care au promovat BAC-ul in 2011

Nr elevi Masculin Feminin 3245 4979 Total 8224

Rata abandonului in invatamantul preuniversitar din Regiunea Vest in anul scolar 2011
Rata abandon (%) Primar 2.3 Gimnazial 2.7 Liceal 3.9

Numarul bibliotecilor si a cititorilor inscrisi din Regiunea Vest in anul 2011

Biblioteci 1084 Volume existente (mii) 13979 Cititori inscrisi (mii) 334 Volume eliberate (mii) 4771

Nr.

Numarul cinematografelor si spectatorilor din Regiunea Vest in 2011

Cinematografe Locuri in sali 10 Spectatori (zeci de Spectacole mii) 7661 34205 71.7

Nr.

Evolutia PIB-ului regional pe categorii in perioada 2007-2010 din Regiunea Vest

Agricultura Industrie Servicii 2007 2910.7 12141.9 23058.7 2008 3532.1 13477.3 27863.1 2009 3239.6 14184.8 26826.3 2010 3612.0 18322.7 25293.4

Evolutia PIB-ului regional din Regiunea Vest in perioada 2007-2010

PIB regional (mil lei preturi curente) 2007 42995.7 2008 50393.4 2009 49200.2 2010 52983.3

Evolutia PIB-ului pe cap de locuitor din Regiunea Vest in perioada 2007-2010

Pib/loc (lei) 2007 15064.7 2008 26173.2 2009 25602.4 2010 27640.0

65

Lungimea drumurilor publice din Regiunea Vest in perioada 2007-2011

Drumuri publice total 10311 10288 10381 10413 10452 Drumuri nationale 1892 1892 1892 1901 1914 Drumuri judetene si comunale 8419 8396 8489 8512 8538

2007 2008 2009 2010 2011

Lungimea liniilor de cale ferata din Regiunea Vest

2007 2008 2009 2010 2011 Linii electrificate 649 649 649 649 649 Total 1849 1849 1849 1849 1894

Numarul total de conexiuni mobile din Regiunea Vest in perioada 2007-2011

Ani 2007 2008 2009 2010 2011 Total conexiuni 443932 523708 548649 537311 503712

Structurile de primire turistica din Regiunea Vest in 2011

Hoteluri si moteluri Hosteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri Vile turistice Tabere de elevi Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Sate de vacante Popasuri turistice Total 153 9 2 16 9 51 10 169 85 1 8

66

Executia bugetului local din Regiunea Vest in 2011

mil lei Excedent 60.5

Total

Venituri 4306.7

Cheltuieli 4246.2

Situatia juridical din Regiunea Vest in perioada 2007 - 2011

Persoane Nr infractiuni Rata criminalitatii Rata infractionalitatii 2007 4278 28059 222 1458 2008 3919 30903 204 1605 2009 3311 32622 172 1698 2010 3730 29603 195 1544 2011 4581 25602 240 1340

Productia ramurei agricole din Regiunea Vest in anul 2011

Total (mii lei) Vegetala 5664685 Animala 2423474 Servicii agricole 53213

67