Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea SNSA
Specializarea Geografia Turismului

Potentialul turistic al statiunii Sarata Monteoru

Prof. coordonator Student

lect.univ.dr.Daniela Plesoianu Costin Sebastian Giurgiu
Capitolul 1.Introducere

Acest proiect doreste să evidențieze resursele turistice locale și / sau naționale

pe teritoriul careia se află pe statiunea Sarata Monteoru pentru a sublinia
nevoia lor de valorificare corectă.
Statiunea este cunoscută inca din vechime pentru apele tămăduitoare ale
izvoarelor sărate, iar în ultimii 10 ani, la nivel naţional, şi-a câştigat chiar şi
renumele de pol al turismului activ, zona fiind intens vizitată de cei care sunt
dornici de aer curat, mişcare în natură, aventură şi distracţie – un loc ideal de
vacanţă pentru toate categoriile de turişti: pentru iubitorii de înot, tiroliană şi
drumeţii , dar şi pentru ciclişti, maratonişti ori motociclişti, care îşi testează an
de an limitele pe versanţii din împrejurimi.
Sarata Monteoru este asadar o regiune cu un trecut istoric și arheologic
extrem de bogat, fiind rezultatul unei lungi perioade de evoluție a civilizației
create în această zonă geografică.
Potențialul acestei regiuni a fost descoperit de mai multe personalități care au
ajuns în aceasta zona geografica și care au efectuat o serie de cercetări
arheologice și documentare
Capitolul 2.Caracterizarea geografica

Asezare geografica:

Staţiunea Sărata Monteoru este situată într-o zonă depresionară din

Subcarpaţii de Curbură, pe versantul de NV al Dealului Mare.
Sărata-Monteoru (pe scurt și Monteoru; în trecut, Fundul Sărății) este un
sat în comuna Merei din județul Buzău, Muntenia, România. Este o 
stațiune balneară de interes local sezonieră și a fost mai întâi cunoscută
între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate.
Se află în zona central-vestică a județului, Muntenia, România, la
aproximativ 14 km distanță de orașul Buzău. (Fig.1)

Cai de acces:
In Sarata Monteoru se poate ajunge atât pe cale rutiera(dinspre
Pietroasele,DJ 205 pe Drumul Vinului, dar și din DN 1B Buzău- Ploiești, pe
DJ 203G Merei- Sărata Monteoru), cat si pe cale feroviara.
.Sărata-Monteoru Fig.1.Sărata-Monteoru (Județul Buzău)
Localizarea satului pe harta județului Buzău

Coordonate: 45°8′57″N 26°38′29″E
45°8′57″N 26°38′29″E
Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/S
%C4%83rata-Monteoru,_Buz%C4%83u
Relief:

Localitatea este plasată la o altitudine de 86 m într-o depresiune intracolinară

drenată de râul Sărata, situată pe un flanc al Dealului Istrița la extremitatea
sud-estică a Subcarpaților Curburii, într-o zonă acoperită de o vegetație
bogată și la adăpost de vânturi. 

Clima:

Climatul depresiunii este temperat-continental, cu veri calde și însorite și fără

curenți de aer, iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse. Temperatura
medie anuală este de 10 °C. Iernile sunt blânde. Primul îngheț se produce – în
medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie.
Flora:

Plasarea staţiunii într-o zonă colinară îi conferă o vegetaţie bogată şi adăpost de vânturi.
Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel
, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua
pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de
pădure.

Arealul localitatii corespunde etajului foioaselor, subetajul gorunului, fiind prezentă o

vegetaţie caracteristică zonei subcarpatice. Alături de gorun ,se mai întâlnesc: carpenul,
laleaua pestriţă sau bibilica , în zonele uşor mlăştinoase. Mai rar, în locurile umbroase
întâlnim crinul de pădure cu flori colorate roz-violaceu şi, alături de acesta, bujorul
românesc . Atât bujorul românesc, cât şi bibilica, sunt plante ocrotite de lege. Întâlnim
de asemenea şi numeroase specii de plante medicinale: muşeţel ,coada şoricelului .

Fauna:

Fauna este reprezentată de speciile comune pădurilor colinare şi anume: veveriţa ,

iepurele de câmp, mistreţul, viezurele sau bursucul, căprior, mai rar ursul şi lupul. Din
lumea păsărilor se remarcă: mierla, cucul, privighetoarea, vrabia, rândunica, piţigoiul,
bufniţa.
Geologie:

Din punct de vedere geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul

Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriu, stațiunea fiind
situată în zona axială a respectivului într-o butonieră, unde apar la zi 
sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă 
sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de
mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare –
majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele 
miocene. Acestea sunt izvoare care apar în general la baza versanților,
de o parte și de alta a pârâului Sărata.
 Reteaua hidrografica:

Reţeaua hidrografică a staţiunii este reprezentată de Pârâul Sărata cu

afluenţii şi apele ce izvorăsc de pe Culmea Nămolului, Dealul Vladimir,
Păcura Mare şi Păcura Mică. Sursele de apă minerală curativă sunt
reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare ce
produc o apă de tip zăcământ. Cele mai multe izvoare se află pe
versantul stâng al pârâului Săraţii. Aici sunt localizate cele 2 izvoare cu
un grad ridicat de minerale, care au fost sursa băilor înainte de al Doilea
Război Mondial, 2 izvoare cu rol de alimentare al ștrandul, dar și
„Izvorul de stomac”. Aceste izvoare au un debit redus, iar exploatarea
acestora necesita puţuri şi foraje costisitoare.
Capitolul 3. Istoricul aparitiei si dezvoltarii localitatii

În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri

arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire
datează din eneolitic și au fost găsite în partea de sud-vest și în cea de
est a localității, aparținând culturii Aldeni II-Stoicani .Cele mai
importante descoperiri arheologice le reprezintă cele de pe dealul
Cetățuia și de pe platoul Poiana Scorușului, descoperiri efectuate
începând cu perioade de construire a stațiunii Sărata-Monteoru, spre
sfârșitul secolului al XIX-lea. Acest sit datează din epoca bronzului, iar
cultura arheologică de care aparține a fost botezată „Monteoru”, după
acest sit. 
La sfârşitul secolului al XIX-lea, satul şi terenurile din jur au fost
cumpărate de grecul Grigore Stavri, care ulterior şi-a luat numele de
Grigore Constantinescu-Monteoru.
Acesta a exploatat cu succes zăcămintele de petrol, după care a folosit
câştigurile pentru a finanţa investiţia într-o staţiune turistică. Apele cu
proprietăţi curative au fost menţionate încă din 1837, localnicii
folosindu-le pentru tratarea unor boli.
Grecul Grigore Stavri a achiziţionat în perioada 1860–1880 toate
terenurile petrolifere şi satul denumit atunci Fundu Sărăţii şi s-a
îmbogăţit din afacerile cu petrol, vânzând atât ţiţei brut, cât şi ulei
mineral fabricat în distileria deschisă în 1871. Dr. Guyenot, medic
consultant la Aix-les-Bains (Franţa) şi medicul personal al omului de
afaceri, l-a sfătuit pe acesta să se trateze cu apele folosite de localnici,
iar Constantinescu-Monteoru a sesizat potențialul afacerilor din turism.
Astfel, el a solicitat serviciile arhitectului german Eduard Honzik care, în
1888, construise vila familiei Monteoru, să elaboreze un proiect pentru
construirea unei staţiuni balneare. Lucrarea a fost finalizată în vara lui
1895.
In anii de după Primul Război Mondial s-a înființat Institutul de
Balneologie, care și-a îndreptat atenția spre izvorul nr. 2 din
Monteoru. Dr. G. Niculescu a constatat că apele izvorului au o
compoziție asemănătoare celor din stațiunea franceză Châtel Guyon.
Studiile sale au fost publicate în revista Institutului și au fost
prezentate la diferite conferințe. Pe baza acestor date, 
dr. A. Theohari a stabilit indicațiile terapeutice ale acestor ape în
afecțiunile tubului digestiv și anexelor acestuia.
În perioada interbelică, s-a înființat la Monteoru singura mină de
petrol de la acea vreme din Europa, rămasă încă unicat pe continent,
de unde se extrăgea petrol prin galerii subterane de la o adâncime
de 240–320 m. Lucrările la mină au început în anul 1925 și au fost
efectuate în 2 etape: etapa I între anii 1925 – 1948 și etapa a II-a
între anii 1978 - 1994.
Cutremurul din 1940, al Doilea Război Mondial și naționalizarea pusă
în aplicare de guvernul comunist ce au urmat, au dus la
abandonarea stațiunii și la părăginirea ei, multe dintre vechile clădiri
ajungând să fie demolate iar grădina englezească să fie distrusă.
Abia prin anii 1970 s-au înființat două hoteluri (denumite astăzi
Ceres și Monteoru), un ștrand și o bază de tratament.[6]
După revoluția din 1989 hotelurile au supraviețuit.  
La nivelul anului 2006, apăruseră un număr de 14 pensiuni
turistice. Ștrandul cu apă clorosodică alimentat de la izvoarele din
zonă este principala atracție turistică a zonei.
Capitolul 4. Potentialul turistic natural si antropic

Valorificarea turistica actuala specifica regiunii

Tipuri şi forme de turism practicate în regiune: balnear; climateric;
de week-end; turismul rural şi agroturismul; ecoturismul; turismul
sportiv.
Factorii naturali terapeutici valorificaţi aici sunt :
- a) Izvoare cu ape minerale concentrate, clorurate, iodurate,
bromurate, sodice, calcice, magneziene, sulfuroase, hipertone;
- b) Nămol mineral de depunere din izvoare sulfuroase (cură
naturistă);
- c) Bioclimat sedativ de cruţare.
Potentialul turistic al localitatii se imparte in doua mari categorii:
potentialul turistic natural si potentialul turistic antropic.
a)Potentialul natural :
Cuprinde urmatoarele resurse turistice care printr-o valorificare
corespunzatoare pot aduce venituri substantiale la nivel local :
Dealul Istriţa (vârf 749,6 m) -face parte din grupa sudică a Subcarpaţilor de
Curbură, zonă cu importante dislocaţii tectonice.Ỉn partea înaltă domină
calcarele şi gresiile sarmaţiene, care au influenţat altitudinea şi
masivitatea Dealului Isriţa. În sud-vestul localităţii dealurile se ridică ca un
zid de apărare, cu inaltimi sub 400 m, fiind delimitate de văi mai largi:
valea Spirei, valea Căprioarei, valea Păcurii, valea Scoarţei.
Dealul Murătoarea poartă în structura sa rezervele cu apă minerală atât de
căutate, iar Dealul Păcura Mică ascunde rezerve de petrol.
Apele subterane, din arealul localitaţii Sărata Monteoru sunt cele care
au avut şi au un rol hotărâtor in dezvoltarea regiunii şi in includerea
acesteia in rândul staţinilor de interes local. Astfel, izvoarele minerale
cloruro-sodice, calcice, magneziene, sulfuroase, iodurate şi carbonate,
alături de nămolul sapropelic, constituie principalul factor terapeutic şi
sunt folosite atât în cură externă (în tratatrea afecţiunilor sistemului
nervos periferic şi ale aparatului locomotor), cât şi în cură internă
împotriva bolilor aparatului digestiv .Alte indicaţii terapeutice: afecţiuni
reumatismale degenerative ; afecţiuni reumatismale articulare. afecţiuni
posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice , afecţiuni ginecologice.
În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, reţeaua hidrografică este
reprezentată de pârâul Sărata şi afluenţii săi. Pe partea dreaptă primeşte
apele ce izvorăsc de pe Culmea Nămolului(puternic mineralizate) şi de
pe Dealul Vladimir, iar pe partea stângă, Păcura Mare şi Păcura Mică.
În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar
apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare,
motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din
fântâni nefiind utilizabilă.[6] Aceste ape sunt, însă, folosite pentru
tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată
depresiunea
Pădurea Sărata (Fig.2) este una din punctele de atracţie ale
localităţii. Aici se găsesc numeroase plante ocrotite de lege

Fig.2.Padurea Monteoru
Sursa https://www.feminis.ro/sarata-
monteoru-paradis-la-100-de-km-de-
bucuresti-ce-poti-face-intr-un-weekend-
petrecut-aici_39931.html
Dealul Cetăţuia (Fig.3)– unde s-au descoperit urmele uneia dintre
cele mai interesante culturi carpatice ale epocii bronzului, Cultura
Monteoru, caracteristică pentru o arie geografică foarte extinsă. În
acest sat s-au găsit inele din aur, diferite vase din ceramică decorate
şi un topor din bronz.
Izvorul " de ochi" – izvoare exploatate empiric, despre care localnicii
spun ca ar vindeca bolile de ochi, localizate pe dealul Murătoarea.
Izvoarele cu apa minerală de pe Culmea Nămolului – aici se află
câteva izvoare neamenajate, folosite adesea de localnici, precum şi
de turişti în sezonul cald. Sunt separate, izvoare pentru femei şi
izvoare pentru bărbaţi. Sunt izvoare feruginoase, sulfuroase, aflate la
o distanţă de 200 m de bazinele amenajate şi sunt folosite pentru
prevenirea paradontozei şi pentru ameliorarea diferitelor afecţiuni
dentare. Nămolurile – reprezintă o altă resursă naturală ,utilizate de
turişti.
Bazinele în aer liber cu apă sărată – în perioada iernii se pot face băi
şi proceduri medicale.
Fig.3 Dealul Cetatuia
Sursa https://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/asezarea-dealul-
cetatuia-sarata-monteoru-romania
b)Potentialul antropic :
Ansamblul Băile Monteoru(Fig.4) – În jurul anului 1866 şi după, au fost
executate amenajări prin care apa era captată prin şănţuleţe şi ţevi
primitive într-un rezervor construit din piatră ordinară, care alimenta
11 cabine destinate băilor reci şi 6 cabine destinate băilor calde.
Aceste cabine erau construite din scânduri iar curăţenia din interiorul
lor era primitivă. În prezent se pot vizita vechile stabilimente din piatră,
care nu mai sunt date în folosinţă şi care se află în imediata apropiere a
bazinelor în aer liber puse la dispoziţia turiştilor.
Biserica-capelă a familiei Monteoru (Fig.5)- Construită între anii 1902-
1903, este în prezent monument istoric. Are forma unei cruci, o turlă
situată central, construită din blocuri de piatră cizelată.
Fig.4 Baile Monteoru Sursa:http://www.turismland.ro/statiunea-sarata-monteoru-buzau/

Fig.5 Capela Monteoru sursa http://travelbuzau.com/ro/2014/05/30/capela-monteoru/

Schitul lui Negoiţă(Fig 6)- reprezintă ruinele unui fost locaş monahal
care a fost pentru prima dată atestat documentar la data de 4
noiembrie 1682, şi al cărui fondator a fost Neagoe ( Negoiţă),
postelnic la Sărata . Locul este vizitat atât pe întreg parcursul anului,
de către credincioşii localităţii, cât şi în sezonul estival, de către turişti.

Vila Monteoru(Fig.7) - este în prezent folosită de Ministerul Educaţiei

şi Cercetării, ca tabără şcolară, şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa de
copii.Se află în incinta parcului dendrologic şi în apropierea bisericii-
capelă. A fost construită de Grigore Monteoru în anul 1933 .
Fig.6 Schitul Negoita sursa http://cezarpart.blogspot.com/2019/02/ciuhoiu-schitul-
lui-negoita-sarata.html

Fig.2 Conacul Monteoru sursa http://www.hoinariromani.ro/2015/11/palatul-vila-

monteoru-din-saarata-monteoru/
Fântâna cu foişor din interiorul parcului dendrologic – ridicată în anul
1888.
Monumentul Eroilor din primul război mondial -Reprezintă o sculptură
executată de Ion Jalea în anul 1933, pe un teren ce a fost donat de
Grigore Monteoru. Soclul a fost executat de Cristache Rădulescu. Pe
două laturi ale soclului sunt scrise numele celor 60 de soldaţi ai
comunei Monteoru ce au căzut la datorie în primul război mondial.
Obeliscul de marmură ridicat în memoria lui Gogu- acest monument se
află în curtea Capelei Monteoru şi a fost ridicat în memoria fiului lui
Grigore Monteoru, Gr. C. Monteoru, care a fost împuşcat din
imprudenţă în august 1884, într- o livadă de pruni. Crucea de marmură
din curtea Capelei este de asemenea un monument ce datează din anul
1870 şi a fost ridicat în amintirea unei tinere decedate la vârsta de 21
de ani.. Crucea de pe dealul Piscul Mocanului( vf. 270 m) a fost ridicată
în anul 2002 în memoria lui Constantin Mihalaşcu. Are o înălţime de 10
metri şi este placată cu travertin (tuf calcaros de Istriţa).
Capitolul 5. Infrastructura turistica

Infrastructura de cazare:

In localitate sunt 2 hoteluri de două stele, un camping, 16 pensiuni, o tabără de

copii şi multe alte vile în construcţie: Complexul balnear ’’Ceres’’, Hotelul
’’Monteoru’’ , Ştrandul ’’Paradis’’ Camping ’’Adventura’’ Pensiunea ’’Anemona’’
Pensiunea turistică ’’ Aurora’’ Casa Flamandă ’’La Belgianul’’ Casa ’’Bogdan’’
Casa ’’Costea’’, Vila ’’Cerbul’’- Pensiunea agroturistică ’’ Marin Iuliu Trandafir’’
Complexul ’’Caprice’’ şi ’’Mon Caprice’’- Casa ’’ Camelia’’ Pensiunea
’’Casablanca’’, Pensiunea – Restaurant ’’Casa cu Tei’’, Pensiunea ’’Monteoru’’
Pensiunea ’’Olga’’ ,Tabăra de copii – Parcul Monteoru ,Vila ’’Bradu’’ Pensiunea
’’Viţa de vie’’ Pensiunea ’’Casa de zahăr’’.
La acestea se adaugă şi baza de tratament a Societăţii de Tratament Balnear şi
Recuperare a Capacităţii de Muncă – Complexul Ceres, unde mii de salariaţi şi
de pensionari vin anual la tratamente, prin Casele de Pensii şi sindicate.
În ultimii 30 de ani capacitatea de cazare a localităţii a crescut prin apariţia
multor case de vacanţă, pensiuni turistice şi hoteluri. În anul 1990, aici erau 6
structuri de primire turistică, iar în 2019, staţiunea număra 32 de unităţi de
cazare.
Infrastructura de transport şi comunicaţii

Drumurile sunt modernizate, legătura cu cel mai apropiat oraş,

Buzău, situat la 19 km distanţă, realizându- se prin curese regulate cu
autobuzul. Gara localităţii asigură legătura cu alte oraşe importante:
Bucureşti, Focşani.In cadul infrasctucturii de comunicaţii sunt de
menţionat prezenta unui sediu Romtelecom şi a unei poşte.

Infrastructura de sănătate

In cadrul hotelului “Ceres” se află un departament special creat

pentru asigurarea măsurilor de prim ajutor localnicilor şi turiştilor
veniţi Locuri de recreere şi agrement: turistul venit la Sărata
Monteoru are mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber. În
primul rând, spaţiile special amenajate din cadrul pensiunilor, cum ar
fi: sălile de sport şi terenurile de sport, unde se pot practica fitness-
ul, tenisul de câmp şi de masă, fotbalul, baschetul şi voleiul.
Evenimente organizate de primarie:
De câţiva ani, Sărata Monteoru atrage un număr foarte mare de turişti
tineri dornici de divertisment. Manifestări culturale şi sportive complexe
se desfăşoară anual aici, la acestea participând zeci de mii de tineri (elevi,
studenţi, vizitatori veniţi din străinătate, vârstnici etc.)
Cele mai importante dintre acestea sunt:
  BuzăuFest (începutul lunii iunie) – Sărbătoarea Judeţului Buzău
 ZILELE STAŢIUNII SĂRATA MONTEORU (luna iulie) – Sărbătoarea
Staţiunii Sărata Monteoru
 CAMPIONATUL NAŢIONAL DE OFF-ROAD – GTC TROPHY – O etapă se
desfăşoară anual în septembrie.
 CONCURSUL DE CICLISM „XC Riders MTB Challenge” este un Cross
Country, traseele propuse adresându-se atât cicliştilor cu un nivel
avansat de aptitudini, cât şi cicliştilor de nivel începător sau mediu.
 CONCURS DE SEMI-MARATON montan.
Capitolul 6. Concluzii

Asadar,Sărata Monteoru este o localitate rurală, fără o agricultură şi o industrie

dezvoltate. De aceea, avantajul de a fi situată într-o regiune cu izvoare
minerale, cu potenţial natural ridicat, îi permite practicarea agroturismului ca
principală sursă de profit.
Mii de turişti vin anual aici nu numai pentru tratament balnear ci şi pentru a se
bucura de un aer curat, pentru a se delecta cu bucatele din bucătăria
ţărănească tradiţională ţi pentru drumeţiile ce se pot face în zonă. Practicarea
agroturismului în localitate, o formă de turism din ce în ce mai apreciată şi
preferată de turişti, poate duce la o renaştere a staţiunii. Turismul la Sărata
Monteoru se practică în ferme agroturistice sau în pensiuni turistice. În fiecare
an, la sărbătorile şi evenimentele mai importante (Paşte, Crăciun, Revelion),
pensiunile fac diferite oferte de cazare, cu mese festive incluse în pachetele
turistice. În prezent se poate spune că agroturismul este o formă de turism
practicată în Sărata Monteoru, deoarece: locuitorii primesc an de an turişti în
gospodăriile proprii,este valorificat potenţialul natural şi antropic , alimentaţia
turiştilor se face din gospodăriile ţărăneşti. primăria organizează activităţi
recreative sau culturale;
Cuprins

Capitolul 1.Introducere
Capitolul 2.Caracterizarea geografica
Capitolul 3. Istoricul aparitiei si dezvoltarii localitatii
Capitolul 4.Potentialul turistic natural si antropic
Capitolul 5. Infrastructura turistica
Capitolul 6. Concluzii
Bibliografie:

https://statiunibalneare.com/obiectivele-turistice-sarata-monteoru/
http://travelbuzau.com/sarata-monteoru-spa/
https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rata-Monteoru,_Buz%C4%83u
http://cjbuzau.ro/statiunea-sarata-monteoru/
Lipan, I. V. , (1996), Centenarul staţiunii balneoclimaterice Sărata
Monteoru, Iaşi.
Marin, Marcela, (2007), Sărata Monteoru- informaţii turistice, Ed. Alpha
MDN, Buzău
https://statiunibalneare.com/tratament-balnear-la-sarata-monteoru/
https://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/asezarea-dealul-cetatuia-
sarata-monteoru-romania