1. România în relaţiile internaţionale (1878-1914)
- recunoaşterea independenţei de stat a dus la ridicarea prestigiului internaţional al României şi la dobândirea unui sentiment de mândrie naţională - pe plan internaţional se formează două grupări: a) 1882: Puterile Centrale/ Tripla Alianţă: Germania, Italia, Austro-Ungaria b) 1907: Antanta/ Tripla Înţelegere: Anglia, Franţa, Rusia - România aderă la Puterile Centrale printr-un tratat secret şi defensiv - 1912-1913: au loc războaiele balcanice; în primul război România este neutră, dar în al doilea se implică. În urma celui de-al doilea război balcanic se încheie pacea de la Bucureşti, ocazie cu care România obţine Cadrilaterul (sudul Dobrogei) - participarea României la război împotriva Bulgariei, stat sprijinit de Austro-Ungaria a dus la răcirea relaţiilor dintre România şi A-U şi apropierea de Antanta 2. Cauzele războiului - lupta dintre marile puteri pentru împărţirea lumii: Germania dorea să se extindă în estul Europei; A-U dorea sud-estul Europei, unde îşi disputa întâietatea cu Rusia; Franţa dorea să recupereze provinciile Alsacia şi Lorena; Anglia dorea consolidarea poziţiei - constituirea Puterilor Centrale şi a Antantei - Pretextul războiului - atentatul de la Sarajevo (14/28 iunie 1914), când prinţul Frantz Ferdinand, moştenitorul tronului Ungariei, a fost asasinat de studentul sârb Gavrilo Prinkip - evenimentul dă prilej A-U să declare război Serbiei la 14/28 iulie 1914 3. Neutralitatea României (1914-1916) - în ciuda dorinţei lui Carol I de a intra în război de partea Puterilor Centrale, Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie/ 3 august 1914) hotărăşte neutralitatea României - între 1914-1916 se formează două curente politice: germanofil şi antantofil - în septembrie 1914 Carol I moare, iar tronul revine nepotului său Ferdinand I - în acest timp, în secret, Ionel I. C. Brătianu purta tratative secrete cu Antanta pentru că aceasta era dispusă să îi recunoască României drepturile asupra Transilvaniei, banatului şi Bucovinei, precum şi integritatea teritorială - 4 august 1916: România încheie o convenţie politică şi militară cu Antanta şi acceptă intrarea în război 4. Participarea României la război (1916-1918) - 14 august 1916: România declară război A-U, iar trupele române trec Carpaţii şi ocupă Braşovul şi Sibiul - asaltul venit din partea trupelor germane, turceşti şi bulgare au dus la înfrângerea românilor la Turtucaia (septembrie 1916) şi Neajlov, pe Argeş (noiembrie 1916), moment în care Bucurştiul este ocupat de Puterile Centrale - în aceste condiţii, regele, guvernul şi parlamentul se retrag la Iaşi, iar frontul a fost stabilit în sudul Moldovei - la începutul lui 1917, în România vine o misiune diplomatică, condusă de generalul Berthelot, care avea ca scop refacerea statului şi a armatei - iulie – august 1917: au loc luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz câştigate de români („pe aici nu se trece!”) - tot în 1917, revoluţia bolşevică duce la ieşirea Rusiei din război şi încheierea păcii de la Brest-Litovsk - rămânând singură pe front, România cere şi ea încheierea păcii. Aceasta are loc la 24 aprilie 1918 la Bucureşti-Buftea. Conform acestei „păci odioase”, România trebuia: a) să dea Dobrogea Bulgariei b) A-U ocupa crestele Carpaţilor c) Controlul german asupra economiei d) Demobilizarea armatei române - regele Ferdinand I nu recunoaşte pacea, iar la 28 octombrie 1918 hotărăşte reintrarea în război 5. Urmările războiului - la sfârşitul războiului România se află în tabăra învingătorilor alături de Antanta - Marea Unire (1 decembrie 1918)