STATE NAȚIONALE ȘI MULTINAȚIONALE

MARILE IDEOLOGII

IDEOLOGIA reprezintă o sumă unitară de idei susținută de un segment al populației unui stat
care se referă la organizarea și evoluția acestuia din punct de vedere economic, social, politic,
cultural și diplomatic.
-sunt 4 mari ideologii în secolul 19
1. Liberalismul
2. Conservatorismul
3. Naționalismul
4. Socialismul

1.LIBERALISMUL
-îsi are originea în iluminism, promovează ideea conform căreia la conducerea societății trebuie
să se impună indivizii cei mai activi și instruiți
-sunt 3 tipuri:
a). politic
-se bazează pe drepturi și libertăți cetățenești(libertatea de exprimare, libertatea conștiinței,
dreptul la munca, vot, asociere)
-separația puterilor în stat
-regimul constituțional
-votul cenzitar evoluează spre cel universal
b). economic
-Adam Smith-1776-”Avuția națiunilor”
-garantarea proprietății private
-libera inițiativă
-concurența economică
-sunt desființate monopolurile și vămile interne
-Smith spunea: Statul ”paznic de noapte”
c). cultural
-pune accent pe libertatea de formare(învățământul de stat gratuit și obligatoriu până la clasa
a 4-a)
-școala formează cetățenii

-liberalismul este susținut de burghezie

2.CONSERVATORISMUL
-concretizat de englezul Edmund Burke în lucrarea ”Reflecții asupra revoluției franceze”-1790
-Edmund critică revoluția franceză, deoarece consideră că înlăturarea unei forme de guvernământ
tradiționale cu o inovație contemporană neverificată duce la haos și dictatură militară; susține o
transformare graduală a societății în măsura în care este pregătită pentru modernizare(compară
societatea cu o plantă) prin reforme și nu prin revoluție.
3. NAȚIONALISMUL
-apare în secolul 18(din gândirea iluministă) și se dezvoltă la început de secol 19 în condițiile în
care Congresul de la Viena reconfirmă regimuri de dominație străină
-are la bază conceptul de ”națiune”
-națiunea este o comunitate umană alcătuită din indivizi care au origine comună, vorbesc aceeași
limbă, au o economie unitară, un trecut istoric comun, au aceleași credințe, obiceiuri și tradiții
-în secolul 19, națiunile trăiesc divizate politic (în mai multe state)
-granițele etnice le suprapun pe cele politice
-este susținută ideologia de către burghezie, aristocrație, intelectuali

Secolul 19 este numit secolul naționalităților

-astfel, prin împlinirea obiectivelor naționale se militează în etape și cu mijloace distincte:
1.etapa prepașoptistă(1815-1848)
-societăți secrete: eteria, carbonarii, frăția
-presa: Dacia Literară, Magazin istoric pentru Dacia

2.revoluția de la 1848
-revoluții, baricade, lupte de stradă, documente revoluționare
-unirea prezentă în programele pașoptiste
-1859-”Originea speciilor”-Darwin

3.perioada postpașoptistă
-se impune real-politik-ul(se impun în istorie popoarele puternice care știu să-și atingă
obiectivele prin război și diplomație)

În Europa secolului 19 vor apărea pe hartă 3 state naționale:

-1859-Statul Național Român
-1870-Italia
-1877-Germania

STATUL NAȚIONAL ROMÂN

-după înăbușirea revoluției pașoptiste, revoluționarii români pleacă în exil(cei mai mulți în
Franța)
-în exil, aceștia vor desfășura numeroase acțiuni care au ca obiectiv realizarea unirii
principatelor:
*editează publicații(în Franța, Belgia)
-”România Viitoare”-Nicolae Bălcescu în 1850 la Paris: revoluția viitoare va fi una
națională
*trimit memorii marilor puteri:-în Franța-lui Napoleon al 3-lea
-în Anglia-lui Lord Palmerston
*stabilesc contacte cu intelectualii francezi-Joules Michelet
-în epocă, pe fondul acestor eforturi se redeschide Problema Orientală sub forma Războiului
Crimeei (1853-1856) între Imperiul Țarist și Imperiul Otoman
-marile puteri din Occident îngrijorate de tendințe expansioniste ale Rusiei care riscă să afecteze
echilibrul european intervin în război de partea Porții: Franța Anglia, Sardinia
-Imperiul Țarist este înfrânt- Congresul de pace(2.02.1856)se desfășoară la Paris
-pe fondul lucrărilor acestuia, ministru de externe francez Walewsky propune unirea Moldovei cu
Țara Românească într-un stat barieră care să stopeze expansiunea Rusiei în detrimentul Imperiul
Otoman
-puterile prezente la Paris au opinii diferite după cum urmează:
-pro:Franța, Prusia, Sardinia, Rusia
-contra:Anglia, Turcia, Austria
-la Paris s-a semnat tratatul de pace (30.03.1856)
-este înlăturat protectoratul țarist asupra Principatelor
-sunt înlăturate Regulamentele Organice
-se menține suzeranitatea otomană asupra Principatelor
-se introduce garanția colectivă a Marilor Puteri
-3 județe din sudul Basarabiei sunt retrocedate Moldovei: Cahul, Ismail, Bolgrad
-convocare în Principate a adunării ad-hoc-prin intermediul lor, românii sunt consultați în
legătură cu viitoare organizare a statelor (în condițiile lipsei unui punct de vedere comun al
puterilor garante)
* Adunările ad-hoc- adunări reprezentative și consultative
Adunări ad-hoc(1857)
-în ciuda falsificării inițiale a alegerilor pentru adunarea ad-hoc a Moldovei în final câștig de
cauză au avut unioniștii
*Iași-București
-rezoluții=acte finale
1.Unirea Moldovei cu Țara Românească=România
2.Neutralitate
3.Autonomie
4. Prinț străin dintr-o dinastie domnitoare a Europei a cărui moștenitori să fie crescuți în religia
țării
5.Adunare reprezentativă

CONFERINȚA DE LA PARIS(mai-august 1858)

-Convenția de la Paris:-va servi drept constituție pentru Principatele
-cuprinde
1.statutul internațional: se referă la suzeranitatea otomană în sensul că se menține dominația
Porții și garanția colectivă
2. principiile de organizare internă: Principatele Unite Moldova și Țara Românească conduse de
2 domni pământeni, 2 adunări și 2 guverne, 2 instituții unice la Focșani: Comisia Centrală și
Înalta Curte de justiție și casație
- egalitate în fața legii, desființarea privilegiilor, reforma agrară, vot cenzitar
În țară se constituie adunările elective:
-Iași:-dominată de unioniști
”dubla
-5 ianuarie 1859 este ales Alexandru Ioan Cuza-prefect de covurlui alegere”
-București:-dominată de conservatori ”faptul
-delegația Moldovei aflată în drum spre Constantinopol unde urma să-l anunțe pe împlinit”
domnul ales al Moldovei, s-a oprit la București și în înțelegere cu unioniștii munteni au
propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza- este ales la 24 Ianuarie la București

DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1859-1866)

-etape:
1.1859-1862
- consolidarea Unirii
-septembrie 1859: obține recunoașterea dublei alegeri din partea marilor puteri
-măsuri administrative :unifică structurile și instituțiile celor două Principate
-o zi națională
-unifică cursul monetar
-unifică forțele armate
-noiembrie 1861- obține din partea marilor puteri recunoașterea unirii depline (pe durata
domniei lui Cuza)
-în perioada următoare, Cuza se preocupă impreună cu premierul de realizarea reformelor în
diferite domenii care duceau la modernizarea organizării și funcționării statului
-principalul său colaborator este Mihail Kogălniceanu(premier) →reforma agrară-octombrie 1863
*pentru pregătirea acesteia, în decembrie 1863 este dată legea secularizării averilor
mănăstirești(astfel, trecând în proprietatea de stat, aproximativ un sfert din fondul funciar al țării)
*mai 1864-elaborează un proiect de lege prin care țăranii urmau să fie împroprităriți în
funcție de numărul de vite -trimis în adunare, acest proiect este respins
-în aceste condiții, Kogălniceanu își dă demisia
-Cuza respinde demisia și hotărăște să dizolve parlamentul(care datorită componenței lui
boierești, conservatoare, se opunea reformelor)
-această lovitură de stat are loc la 2 mai 1864 și pune bazele regimului autoritar(acesta va fi
legitimat printr-o nouă constituție care sporește atribuțiile domnitorului-statutul dezvoltator al
convenției de la Paris)
-pe fondul acestui regim, vor fi elaborate numeroase reforme care au contribuit la modernizarea
statului:
*reforma agrară-august 1864-împroprietărite 463.554 familii țărănești cu 1,81 milioane de ha
*a fost desființată claca
*împroprietărirea s-a făcut cu despăgubire
*elaborate coduri de legi:civil, penal, comercial
*legea instrucțiunii publice-noiembrie 1864
*legea organizării puterii armate
*legea autocefaliei
*legea de unități și măsuri metrice
-octombrie 1860: Universitatea din Iași
-4 iulie 1864: Universitatea din București

-politica reformatoare promovată de domnitori nemulțumește atât pe liberalii radicali, cât și pe

conservatori care se grupează în monstroasa coaliție, care îl va înlătura pe Cuza la 10-11
februarie 1866 prin abdicare forțată
-după înlăturarea lui Cuza, procesul de modernizare a României continuă printr-o serie de
realizări:
1. aducerea prințului străin-la 10 mai 1866 vine în țară și depune jurământ ca domn constituțional
Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen(1866-1914)
2. concomitent cu aducerea prințului străin a fost elaborată Constituția de la 13 iulie 1866:
-a fost prima constituție românească(deoarece a fost elaborată fără implicarea marilor puteri)
-este considerată un act de independentă, deoarece nu menționează nici suzeranitatea otomană,
nici garanția colectivă a Marilor Puteri
-conține principii inspirate de revoluția franceză: separația puterilor în stat, suveranitatea
națională, drepturi și libertăți cetățenești
-elaborarea ei era necesară datorită schimbării regimului politic(de monarhie constituțională)
→constituirea partidelor politice:
-Partidul Național Liberal-1875
-Partidul Conservator-1880
-cele 2 au viziuni diferite despre organizarea și evoluția societății românești:
*PNL are ca deviză ”Prin noi înșine”-dezvoltarea economiei de baza capitalului românesc;
liberalii educați în Occident susțineau introducerea în societatea românească a modelului
european(”Europeniștii”)
*PC susține o dezvoltare graduală a societății românești(”Pașii mărunți”)
3. dobândirea independenței de stat
-va fi dobândită în contextul declanșării unei etape a problemei orientale
-contextul extern:1875-1878-mișcări de eliberarea națională antiotomană a popoarelor din
Balcani(Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Serbia)-1875-1876 care sunt susținute de Imperiul Țarist
-în acest context, guvernul liberal încearcă fără succes să obțină pe cale diplomatică
independența
Războiul de independență:1877-1878
-la 1877 ajungându-se la un nou război ruso-turc
-la 4 aprilie 1877 este semnată o Convenție militară româno-rusă de trecere pe teritoriul
României a trupelor țariste(spre Balcani, în ajutorul statelor naționale)
-prin convenție, partea rusă se angajează să respecte integritatea teritorială a României
-pe 9-10 mai 1877 este proclamată în parlament independența de stat a României
-România va participa la acțiunile militare(deși inițial fusese refuzată în urma solicitării părții
ruse prin telegrama marelui duce Nicolae din 19 iulie 1877, când trupele țariste au fost oprite la
Plevna)
-frontul de la Plevna este condus de domnitorul Carol; Plevna este cucerită la această victorie
aducându-și contribuția și soldații români(care au cucerit și alte redute-Grivița)
-curajul și eroismul soldaților români a fost apreciat în presa europeană: ”Juna și brava armată
română”
-proclamată în parlament și dobândită pe câmpul de luptă, susținută de toți românii(inclusiv cei
din provinciile din afara statului național) independența de stat a fost recunoscută de plan
internațional în cadrul Congresului de la Berlin (iunie-iulie 1878)
-marile puteri au recunoscut în mod condiționat noul statut internațional al României-una dintre
condiții fiind acceptarea schimbului teritorial impus de Rusia care lua României cele 3 județe-
Cahul, Izmail, Bolgrad, dând aceștia, în schimb, Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor
-prin implicarea în dobândirea independenței de stat a lui Carol I se consolidează statutul
monarhiei, astfel că la 1881 România este proclamată Regat
-după dobândirea independenței de stat, România înregistrează progrese economice prin
dezvoltarea industriei(datorită legislației protecționiste adoptată de guvernele liberale) a
comerțului, a infrastructurii
-în politica externă, România va lua măsuri pentru a-și asigura securitatea
-încă din deceniul 8, aceasta este amenințată de Rusia prin încălcarea convenției din 4 aprilie,
atunci când a anexat cele 3 județe; astfel, datorită temerilor provocate de expansionismul țarist
România va adera la 13 octombrie 1883 la Tripla Alianță(Germania, Austro-Ungaria, Italia)- a
fost un tratat secret care era reînnoit periodic (din 10 în 10 ani) până la Primul Război Mondial și
avea caracter defensiv
-în deceniul 2 al secolului 20, România se implică în Al doilea război Balcanic(1913) împotriva
Bulgariei care amenința frontiera sudică a României
-Nicolae Iogra a spus cu această ocazie că ”Peste Dunăre începe războiul pentru Ardeal”
(deoarece Ardealul era în componența Austro-Ungariei care acorda susținere Bulgariei)
-Bulgaria a fost învinsă, iar conferința păcii a fost la București-august 1913 ceea ce arată
importanța zonală a României-în cadrul acesteia, România primește sudul Dobrogei (Cadrilater)

UNIFICAREA GERMANIEI

-precedente: Unificarea Germaniei într-un singur stat este solicitată prin lucrări: ”Discursuri către
națiunea germană”-Frederic Fichte(1807-1808)
-societăți secrete:asociațiile studențești:1817-1819
-uniunea vamală:1834-Zollverein(în jurul Prusiei; moneda: talerul prusac)
-parlamentul de la Frankfurt:1848- se alege Germania mică(fără Austria), federală și monarhică
După eșecul revoluției pașoptiste, mijloacele prin care se va realiza unificarea Germaniei în jurul
Prusiei vor fi diplomația și războiul. Forțele unificării în jurul Prusiei sunt: Regele Wilhelm I de
Hohenzollern(1861) și Otto von Bismarck(1862)-conservator, junker-mare proprietar funciar; își
propune să unească Germania în jurul Prusiei prin diplomație și război
-sunt luate măsuri care să pregătească Prusia pentru a susține opera de unificare în jurul său prin
război, se dezvoltă economia, sistemul bancar, căi ferate, dotarea și organizarea armatei(puști cu
tragere rapide, serviciul militar este stabilit la 3 ani).
-unificarea Germaniei în jurul Prusiei s-a realizat prin trei războaie
1. 1864 Pusia+Austria-Danemarca
pretextul: chestiunea ducatelor daneze-Prusia ia Schleswig și Austria ia Holstein
-Danemarca este înfrântă iar cele două state învingătoare obțin câte un ducat
-1865-Bismarck obține neutralitatea Franței în viitorul conflict cu Austria (la acesta
se ajunge după ce Prusiei acuză Austria că nu respectă drepturile germanilor din Holstein)

2. iulie 1866: Prusia+Sardinia(Piemont)-Austria( se luptă la Sadova)

-Austria este învinsă datorită superiorității în dotarea armatei prusace
-la pace: Austria pierde teritorii în favoarea Piemontului (Veneția) și controlul asupra
Confederației germane
-1867-Prusia crează o nouă entitate statală :Confederația Statelor Germane din Nord
(fără patru state germane din sud care nu agreau primatul Prusiei privind cu încredere spre
Franța)

3.1870-1871:Prusia-Franța(în urma ”telegramei lui Ems”)

-Francezii sunt înfrânți, Napoleon al 3-lea este luat prizonier
-bătălia cea mai importantă este la Sedan
-armata prusacă pătrunde în Franța, la 18 ianuarie 1871 Wilhelm 1 se proclamă la Versailles în
sala oglinzilor împărat german, Germania fiind transformată în al doilea reich
-pacea s-a semnat la Frankfurt la 10 mai 1871 –Franța cedând Prusiei Alsacia și Lorena și o
importantă despăgubire de război de 5 miliarde de franci aur
→astfel, alternând diplomația cu războiul, Prusia a realizat unificarea lumii germane în jurul ei

ORGANIZAREA IMPERIULUI GERMAN

*politic:
-Constituția din aprilie 1871-prin aceasta, Imperiul este alcătuit din 25 de state- păstrează, așadar,
organizarea federală, fiecare stat fiind autonom, având guvern, sistem de impozitare- este condus
de împărat care păstrează și titlul de rege al Prusiei și prin constituție are numeroase atribuții
legislative, diplomatice, executive

*economic:
-după unificare, Germania devine prima mare putere economică a continentului plasându-se pe
locul al doilea la nivel mondial după SUA
-dezvoltarea economică este favorizată atât de revoluția industrială (faza 2) cât și de punerea în
valoare a resurselor economice din provinciile primite și a despăgubirii de război plătită de
Franța
-astfel, se dezvoltă industria precum metalurgia, electrotehnica și chimia, dar și infrastructura
comerțul și sistemul bancar –se folosește petrolul și electricitatea ca combustibil
-industria Germaniei e dominantă de numeroase concerne=monopoluri-unități de producție care
înglobează mai multe ateliere/întreprinderi și care domină piața la un anumit produs (Crup=uzine
de căi ferate)
-această dezvoltare va genera o muncitorime numeroasă în societate germană organizată politic
în Partidul Social Democrat

*regim politic:
-Imperiul german are un regim autoritar justificat de numeroasele atribuții ale împăratului și
cancelarului în detrimentul legislativului reprezentat de Parlament-acesta ,deși este ales prin vot
universal masculin, are atribuții limitate
-Partidele politice cu care colaborează cancelarul în guvernare sunt Partidul conservator (al
junkerilor) și Partidul Liberal (al burgheziei germane)-un alt partid este Partidul Social
Democrat al muncitorimii care ,însă, prin LEGEA EXCEPȚIONALĂ din 1879 va fi interzis
(organizațiile și publicațiile sale)
-pe de altă parte, Bismark va dispune elaborarea celui mai avansat program de asistență socială
în favoarea muncitorimii germane: Statul Bunăstării Sociale(1882-1884)-Prevedea ajutoare
pentru accidente, pensii de bătrânețe, sprijin din partea statului în caz de boală
-pentru a menține echilibrul intern, Bismarck duce o politică de germanizare(în teritoriile
negermane:teritoriile poloneze)
-obictivele lui Bismack: dezvoltare economică, echilibru intern, izolarea diplomatică a Franței

POLITICA EXTERNĂ
-Bismarck urmărește consolidarea poziției Germaniei de prima putere a Europei având ca
principal obiectiv izolarea diplomatică a Franței
→astfel, la 1872 constituie Alianța celor trei împărați alcătuită din Germania, Rusia și
Austro-Ungaria- astfel, Germania prevenind un război pe două fronturi în cazul unui conflict cu
Franța-luând acesteia posibilitatea de a se uni cu state din estul Germaniei
-la 1879 Germania va fonda Dubla alianță (Germania + Austro-Ungaria) după ce Rusia,
nemulțumită de tratamentul ei de la Congresul de la Berlin, a părăsit alianță celor trei împărați
-la 1882 la alianță se alătură Italia, rezultând astfel prima mare alianță a continentului: Tripla
alianță-la aceasta va adera și România la 1883
-la 1888 la conducerea Germaniei vine împăratul Wilhelm 2 (1888-1912) care va iniția începând
cu 1890 o nouă politică externă de cuceriri coloniale pentru Germania
*Weltpolitick=politică mondială: ”Viitorul Germaniei e pe apă”-începe un program
de înarmare navală
-noua politică duce la înlăturarea lui Bismarck și va reconfigura alianțele pe continent- vor
apărea tensiuni între Germania și Anglia și Germania și Franța

IMPERIUL AUSTRO-UNGAR

-denumirea apare la 1867

-după 1848, Imperiul Habsburgic trece prin mai multe regimuri politice
1.Imperiul neoabsolutist: 1849-1859
- măsuri de forță, cenzura, cstolicizarea, germanizarea
2. Liberal: 1859-1866
-autonomia provinciilor necesară după eșecul suferit de Imperiul Habsburgic în fața Prusiei și a
Piemontului (1859- ceda Piemontului Lombardia)-Austria este înlăturată din Confederația
germană
-eșecul accentuează criza imperiului, astfel că, pentru a preveni descompunerea acestuia, se trece
în 1867 la regimul dualist

3.Regim dualist austro-ungar:1867-1918

-instaurarea acestuia era o necesitate datorită atât repetatelor eșecuri militare și a pierderilor
teritoriale suferite de austrieci la 1859-1866 cât și a mișcărilor naționale din Imperiu (mișcarea
maghiară)
-a presupus acceptarea ungurilor la conducerea Imperiului și împlinirea obiectivelor pașoptiste a
acestora de constituire a Ungariei Mari: Transilvania trece în acest mod sub administrație
maghiară. Pe de altă parte, prin această înțelegere, Imperiul Habsburgic reușește să-și mențină
unitatea

-astfel, se ajunge la compromisul istoric din 1867 când se stabilește nouă organizare dualistă a
Imperiului-prin aceasta, împăratul(Franz Iosef) deține și calitatea de rege apostolic al Ungariei-
Imperiul are două capitale: Viena și Budapesta- în cele două funcționând câte de un parlament și
un guvern austriac și maghiar
-din punct de vedere administrativ, statul se împarte în Transleithania și Cisleithania
-imperiul are 3 ministere comune:finanțe, apărarea și politica externă
-cele 2 zone au evoluții politice diferite, în vreme ce partea austriacă cunoaște o lentă evoluție
spre democrație (1806 introdus votul universal masculin), în partea maghiară se mențin structuri
feudale la care se adaugă și o politică intensă de maghiarizare-aceasta va termina declanșarea
unor importante acțiuni de revendicări naționale din Transilvania și alte provincii ale părților
maghiare:
1.la 1868 românii protestează împotriva dualismului ”PRONUNCIAMENTUL”=ne pronunțăm
2.la 1881 românii se organizează în Partidul Național Român
3.la 1892 românii transilvăneni redactează MEMORANDUM=de ținut minte, prin care
revendică autonomia-Documentul este trimis împăratul de la Viena care îl trimite Guvernului de
la Budapesta- autoritățile maghiare îl resping și intendează autorităților un proces, în urma
căruia, aceștia primesc sancțiuni grele (pentru grațierea morandiștilor va interveni regele Carol 1
al României pe lângă Împăratul Franz Iosef)
-numeroase tensiuni există între administrația maghiară și popoarele sud-slave care urmăresc să
se unească cu Serbia
POLITICA EXTERNĂ
-se orientează spre alianța cu Germania 1872-1879 și urmărește să anexeze teritorii în Balcani
profitând de criza orientală
- 1878- îsi impune protectoratul (ia sub dministrație) Bosnia și Herțegovina
- 1908- anul Austro-Ungariei în Balcani, anexează Bosnia și Herțegovina și susține
proclamarea independenței Bulgariei
 -vizează să anexeze și Serbia- sușținută în cadrul politicii de panslavism de către
Rusia
→astfel se tensionează relațiile dintre Austro-Ungaria, Rusia și Serbia
-1912-1913: s-a implicat din umbră în RĂZBOAIELE BALCANICE( 2 războaie):
-se desfășoară între 1912-1913
-este o nouă etapă a crizei orientale
-4 state balcanice:Serbia, Grecia, Bulgaria și Muntenegru se grupează într-o alianță:”Uniunea
Balcanică”-prin care luptă pentru eliberarea teritoriilor locuite de conaționali, aflate sub
dominația Porții
-astfel, declară război Imperiului Otoman în 1912, care este învins
-aliații nu se înțeleg la pace, deoarece Bulgaria ia cea mai mare parte a teritoriului eliberat, deși
era locuit și de sârbi, greci și muntenegreni
-de partea lor, intervine și România, care își simte granița sudică amenințată de tendințele
expansioniste ale Bulgariei
-cu ocazia mobilizării armatei române, istoricul Nicolae Iorga a afirmat că:”Peste Dunăre începe
războiul pentru Ardeal”(referindu-se la faptul că, acționând împotriva Bulgariei, România
acționează indirect împotriva Austro-Ungariei)
→ al doilea răboi balcanic a fost considerat ca o repetiție generală pentru Primul Război
Mondial-care, dincolo de neînțelegerile dintre statele balcanice, a evidențiat divergențele dintre
Austro-Ungaria și Imperiul Țarist