1

CURS 6
Regulamentele Organice
- impozitele sunt reduse la două: darea personală/capitaţia (majoritatea cetăţenilor) +
patenta (negustorii şi meseriaşii)
- desfiinţate: vămile interne şi cadourile primite de dregători
- totuşi, se păstrează o excepţie: marea boierime şi neamurile + clerul + militarii - vor fi
scutiţi de impozite
- pentru prima oară: BUGETUL - relaţie rezonabilă între cât se adună şi cât se cheltuie

- organizarea sanitară: un comitet al sănătăţii publice

- organizarea învăţământului: şcolile primare, institute de fete, colegii pentru băieţi
- măsuri de dezvoltare economică: exploatarea minelor şi ocnelor, încurajarea
manufacturilor, libertatea comerţului, curs unic al monedelor ce circulă în cele două ţări
- se validează dreptul ca moldovenii să aibă proprietăţi în Ţara Românească şi invers
- statuează proprietatea funciară: 1/3 din moşie revine proprietarului cu titlul de proprietate
deplină, iar 2/3 rămâne ţăranilor

- Tratatul de la Adrianopol şi Regulamentele Organice au accelerat procesul de

modernizare a Ţărilor Române
 sintetizează o parte din cererile clasei politice româneşti DAR sunt elaborate la
St.Petersburg
 limitarea suzeranităţii IO
 cadru mai larg de organizare a instituţiilor politice şi administrative
 creşte influenţa IŢ: sistem legal de intervenţie; IŢ - arbitru între domn şi Adunarea
Obştească
- Regulamentele Organice reprezintă o fază nouă, care instaurează un regim mai degrabă
aristocratic, în care boierimea deţine o bună parte din pârghiile puterii;
 acte cu valoare constituţională
 să le comparăm cu contextul; doar Belgia avea din 1830 o constituţie - Austria de
exemplu era un imperiu
 reprezintă un fel de experiment al Rusiei
 fortifică etatismul (rolul statului şi al instituţiilor sale)

Domniile regulamentare
- progres al civilizaţiei, ideilor culturii
- creştere naturală - evoluţie per total a Europei + consecinţă a prevederilor R.O.
- preluare a modelelor europene
Mihail Sturdza (1834-1849) - Moldova
- opinii foarte diferite despre personalitatea sa: unii îl consideră un om de o cultură
deosebită, instruit, la curent cu cultura, economia, politica, diplomat abil, gospodar eficient,
DAR alţii îl acuză că ar fi fost orgolios, ambiţios fără limită, lacom, autoritar
- între 1821-1830 se afirmă pe poziţii conservatoare în viaţa politică românească; lider al
marii boierimi rusofile; vs spiritul revoluţionar
- concepţia politică: ordine, stabilitate politică, echilibru social
- partizan al unui absolutism luminat; concepţia evoluţionistă, progres lent, gradual; doreşte
reforme controlate de sus
- în plan social şi politic este influenţat de gândirea conservatoare şi de Pavel Kiselef, iar în
plan economic, influenţa economistului Nicolae Şuţu - liberschimbismul
 2

- legislaţia promovată reflectă tendinţa reformatoare şi modernizatoare

- mai ales domeniul justiţiei şi legislaţiei sunt reformate
 în justiţie: instanţe specializate, eliminarea ingerinţelor administraţiei, simplificarea
procedurii
 traduce codul de legi în română şi traduce codul penal francez
- lege din 1835: administrarea averilor mănăstirilor închinate
- 1844: lege pentru administrarea averilor Bisericilor - sub controlul statului averile
mănăstirilor, episcopiilor, mitropoliei
- consulatele străine: limitarea lor
- legea rangurilor: asimilează rangurile boiereşti cu cele civile; astfel, va accelera
dezagregarea boierimii tradiţionale şi va creşte sensibil numărul boierilor; boierimea se
transformă într-o clasă de întreprinzători capitalişti
- ameliorarea drumurilor
- organizarea serviciilor de sănătate publică
- dezvoltarea învăţământului
 Academia Mihăileană - reorganizată după modelul occidental; dezavantaj: limba
franceză în loc de limba română; folosită ca un soi de pepinieră pentru responsabilii
din administraţia publică superioară (condiţie: învăţământul superior)
- miliţia naţională se transformă în armată
- organizarea municipală în oraşe; sistematizare şi modernizare edilitară
 servicii publice de poliţie şi pompieri
 salubrizare şi canalizare
 sistem modern de poştă
 un fel de poliţie rutieră
- pe plan social: măsuri pro ţărănime, încercând să o facă solvabilă; lege ce reglementa
raporturile proprietari-ţărani; ianuarie şi februarie 1848 - două legi: domnul dezrobeşte
robii ţigani ai clerului şi statului
- adversar al revoluţionalismului; a reprimat conspiratorii, tinerii liberali etc
 regim de cenzură foarte sever: controla presa, exprimarea publică; sec XIX - idee: e
mai bine să nu laşi anumite idei să circule public
- în relaţiile internaţionale: politică de echilibru între IO şi IŢ, pentru a nu pune în dificultate
interesele ţării; prosperitatea Moldovei în timpul lui Mihail Sturdza; 1849: lasă în vistieria
publică două milioane piaştri şi nici o datorie publică

ŢR - pe baza Regulamentelor Organice: doi prinţi

1. Alexandru Ghica (1834-1842) este numit şi nu ales, cum ar fi trebui; colaborator al lui
Pavel Kiselef
- iniţial: opoziţia unor mari boieri (eg: Câmpineanu) ce se doreau ei aleşi ca domn
- slab în guvernare, nediplomat
- problema financiară moştenită este agravată şi prin datorii; de aceea va trebui să crească
capitaţia cu 30%
- împotriva lui se constituie o opoziţie puternică, formată din
 Adunarea Obştească - în jurul lui Ion Câmpineanu - amplă mişcare împotriva regimului
reglementar şi amestecului Rusiei
 Saloane - conspirativitate, societăţi secrete; 1840 - mişcarea revoluţionară (mai ales
tineri cu vederi liberale - eg: N.Bălcescu; înfrântă) - 1841, în ŢR, mai ales în zona
Dunării, mişcări anti-otomane - slăbeşte poziţia domnului ce va fi demis în toamna lui
1842, în urma unei anchete realizate de IO şi IŢ
 3

 în stradă
2. Gheorghe Bibescu (1842-1848)
- se afirmă ca om politic în perioada reglementară; funcţia: secretar de stat
- unul din liderii opoziţiei împotriva lui Alexandru Ghica
- prima parte a domniei, relaţii cordiale cu Mihail Sturdza şi Adunarea Obştească a ŢR -
trece o serie de legi importante (eg: 1843 - limitarea prestaţiei ţăranilor pentru lucrul
şoselelor)
- în 1844, Adunarea Obştească respinge propunerile sale: criză
- abil şi suplu, neutralizează opoziţia marii boierimi
- februarie 1844: domnul limitează printr-un soi de decret atribuţiile corpului legislativ; va
guverna el prin decrete-legi: avea aprobarea IO şi IŢ
- concepţie reformistă: modificarea justiţiei, lucrări edilitare, reforma penitenciarelor
- încearcă să rezolve chestiunea mănăstirilor închinate DAR eşec, din cauza opoziţiei IŢ
- după 1846, o nouă adunare aleasă, care îi e favorabilă; legi votate astfel:
 legea clerului: controlul statului asupra veniturilor ecleziastice
 dezrobirea ţăranilor
 naturalizarea străinilor
 reorganizarea învăţământului
- domnia sa - mai mare echilibru politic, între IO şi IŢ
- abdică în 1848 şi fuge la Braşov

Contestarea regimului organic şi proiecte mai radicale

- ideile de reforme moderne aparţin clasei boiereşti şi clasei mijlocii
- se depăşeşte exclusivismul marii boierimi; se afirmă clasa mijloacie - eg: Constituţia
Cărvunarilor, Moldova, 1822 - declaraţie de principii şi înlănţuire sistematică de măsuri
care privesc organizarea statului
 democratismul este doar ideologic, teoretic; invocă articole din Declaraţia Drepturilor
Omului şi Cetăţeanului, fără a încerca să le aplice
 invocate: domnia legii, limitarea drepturilor domnului, libertatea individuală, a presei;
garantează dreptul de proprietate; un sfat obştesc - organ reprezentativ, cu largi
atribuţii: legi, impozite, îndrumarea economică, organizarea învăţământului, alegere
mitropolit şi episcopi, numire în administraţie
 reglementa calitatea de cetăţean al Moldovei
- proiectul din 1822: iniţial petiţie adresată IO în numele noii boierimi; inaugurează tradiţia
constituţională în Principatele Române

- ŢR - reorganizarea socială şi statală este văzută în matricea naţionalităţii

 lozinca unităţii naţionale; o doctrină, o tendinţă politică
 invocarea Patriei: pentru a polariza toate energiile şi aduna toţi cetăţenii
concepţiile de patrie, naţiune sunt întemeiate pe principiile Iluministe; reclama instaurarea
principiilor liberale la baza organizării politico-statale

- nevoia modernizării regimului politic

 preferată: monarhia constituţională
 ideea prinţului străin
- existau şi gânditori ce militau pentru o republică, dar erau f puţini
- dreptul la proprietate şi garantarea ei în sensul proprietăţii moderne
 4

- scrierile politice definesc libertatea persoanei, domiciliului, asocierii, religioasă, egalitatea

în faţa legii

Romantismul este un curent literar şi ideologic

- militantism activ, care angajează toate straturile societăţii; cu opţiuni diferite: de la
reformism la revoluţie - aceste foarte multe opţiuni reflectă ezitările epocii între legalism şi
insurgenţă
- mişcările politice naţionale, mai ales după 1830 (şi ca un ecou al revoluţiei europene din
acest an)
- o nouă generaţie în viaţa politică; formată în şcolile europene, sensibilă la valorile
democratice, sincronizare şi cooperare cu mişcările europene
- factorul politic: mai ales mişcări politice - enunţau problematica şi programul revoluţiei de
la 1848
- pregătesc spiritul public pentru revoluţie

1. mişcarea lui Câmpineanu este un exemplu tipic

- liderul opoziţiei din Adunarea Obştească a Ţării Româneşti
- forma de luptă: mişcarea legală DAR apelează şi la soluţia conspirativă şi calea
diplomatică
- în relaţie cu emigraţia poloneză (foarte activă) şi puterile occidentale (Franţa, GB) - trimişi
emisari pentru sprijin
- cadrul favorabil al întrunirilor societăţii Filarmonica - înfiinţată în 1833 de Câmpineanu şi
IH Rădulescu; scop cultural, dar masca o lojă masonică - contribuţia lui Tavernnier -
doctor francez
- plan: insurecţie comună româno-poloneză - prinţul Adam Czartoryski - cartier general la
Paris
- ce dorea mişcarea:
 eliminarea protectoratului rus
 răscumpărarea tributului otoman
 asigurarea puterii suverane
 principe ereditar
 înlăturarea ingerenţelor străine în administraţia internă a ţării
 unirea românilor sub acelaşi sceptru
 bunăstarea tuturor claselor sociale
- insurecţie comună: româno-sârbă
- pragmatic: cere guvernelor de la Constantinopol, Paris, Londra să îl înlocuiască pe
domnul actual
- documentele:
 Actul de Unire şi Independenţă
 Proiect de Constituţie - gamă largă de drepturi civile şi politice ce aparţin liberalismului
reflectă o viziune reformistă, specifică acţiunilor legale
- Ion Câmpineanu prinţe ereditar + insurecţia - nu au întrunit adeziunea tuturor
participanţilor
- Câmpineanu propune atunci o altă formulă: Mihail Sturdza ca domn al celor două
principate unite
- eşec: lipsa de susţine a Marilor Puteri
- moment important în seria mişcărilor ce pregătesc 1848
 dezideratele societăţii româneşti - mai ales cele cu caracter constituţional
 5

 mijloacele pe care le foloseşte

- reprezintă ultima manifestare a generaţiei iluministe din mişcarea naţională DAR deja au
aderat şi reprezentanţi ai tinerei generaţii

- 1838-începutul lui 1839 - Conjuraţia confederativă a lui Leonte Radu

 Moldova, mai mult de 70 boieri; vs Mihail Sturdza, pentru îndreptarea ţării, înlăturarea
Regulamentelor Organice, domnie ereditară
 acuza modul în care se organizau alegerile pentru Adunarea Obştească, modul în care
se vindeau slujbele, abuzurile marii boierimi, distribuţia veniturilor mănăstirilor unor
particulari
 nemulţumirea boierimii mici şi mijlocii că nu are acces la funcţii publice
 propune înlăturarea protectoratului IŢ cu garanţia colectivă a Marilor Puteri (mai ales
GB, Franţa, Austria, Prusia) + organizarea unei confederaţii: Moldova, ŢR, Serbia –
“cordon sanitar” pentru Europa vs IO, IŢ
 domnul să fie pământean sau străin, ales de toate categoriile locuitorilor
 între boieri să nu existe deosebiri, doar egalitate
 puterea executivă: domn, Senat – 12 membri – control al puterii
 puterea legislativă: adunarea obştească – 32 membri, aleşi de toată boierimea
 universitate la Iaşi, şcoli elementare în ţinuturi, monedă naţională, dezrobirea ţiganilor,
libertatea tiparului
 reflectă un punct de vedere aristocratic şi ilustrează platforma de pe care se integrează
boierimea în mişcarea naţională şi ponderea mare pe care o joacă în Moldova
boierimea; în Moldova, sec XIX – mai ales spirit conservator, nu revoluţionar

- politica de conspiraţie şi complot: logi masonice, organizaţii subversive sau modelul

carboneriei italiene
- soluţia revoluţiei; noua generaţie: tactici de tip conjuraţie sau insurecţii ale membrilor
societăţilor secrete
- în ŢR – campioana acestor societăţi secrete – 3 societăţi secrete după modelul
francmasoneriei, mascate de societăţi culturale:
 societatea doctorului Tavernnier – societatea Filarmonica; mişcarea lui I.Câmpineanu
 francezul Vaillant – societate condusă de Mitică Filipescu; a pregătit mişcarea din 1840
 Frăţia – din 1843; a pregătit momentul 1848
- tranzacţia complot-revoluţie se face prin mişcarea din 1840=opera unei noi generaţii;
prima care asumă şi dezvoltă ideea revoluţiei într-un cadru social mai larg
- iniţial: societate secretă; program şi planuri: prin deschidere mai largă spre popor,
reevaluând rolul său în societate
- mişcarea de la 1840 se revendică în linie dreaptă de la mişcarea lui Tudor Vladimirescu;
preia modelul său de insurecţie; preconizează realizarea programului de pe platforma
solidarităţii şi unităţii naţionale – implica în strategia generală Transilvania, Moldova,
existând un sistem complicat de legături
- per ansamblu, 1840 anticipează cel puţin în intenţii revoluţia de la 1848, dar la o scară mai
redusă
- programul: toate compartimentele societăţii
 emancipare şi împroprietărirea ţăranilor
 conducere democratică
- exista un proiect de constituţie; forma de guvernare: republica – reprezentare reală, regim
de drepturi şi libertăţi democratice, legislaţia corespunzătoare, armată revoluţionară
 6

- rol important în toate aceste proiecte revoluţionare, mai ales tinerii aflaţi la studii sau în
exil; unii dintre ei erau membrii ai unor loje masonice franceze
- Societatea studenţilor români de la Paris
 includea o mare parte a protagoniştilor revoluţiei de la 1848 din Moldova, ŢR; legătura
în Transilvania
 a sintetizat şi enunţat obiectivele revoluţiei de la 1848
 primăvara lui 1848: plan al revoluţiei în ambele principate

- concluzie: ezitarea între reformă şi revoluţie

 1830-1848 – criză de conştiinţă; soluţia revoluţiei, fără însă a abandona complet
mişcarea legalistă
 înainte de 1848, mişcările: calea memoriilor, petiţiilor, opoziţiilor în Adunări DAR şi
revoluţie + insurecţii
 spiritul public de la noi se sincronizează cu Europa vremii

Ideile politice din prim-planul vieţii politice

- paşoptism=ideologie şi mişcare politică ce acoperă intervalul de după 1821, se
cristalizează în spiritul public după 1830, sfârşeşte ca doctrină şi spirit militant: 1859 –
Cuza
- 1821-1859 – paşoptismul s-a definit ca o doctrină eclectică, care suprapune spiritului
romantic dominant o componentă iluministră importantă
- favorabil spiritului reformist şi acţiunilor din cadrul legalismului

- romantismul politic include ideologia liberalismului, conservatorismului, socialismului,

naţionalismului

Liberalismul
- componentă importantă; se afirmă în societatea noastră în prelungirea iluminismului, mai
ales a spiritului critic, pe fondul influenţelor occidentale (mai ales spiritul revoluţiei
franceze)
- în provinciile române ce aparţin IH, liberalismul are ca surse teoretice iluminismul politic;
evoluţia de la teoria dreptului natural la democratismul liberal
 modele pentru Transilvania – liberalismul IH, german, maghiar
- în principate, mai ales influenţă franceză; modele ca Jules Michelet, Edgar Quinet
- ideile lui Savigny – jurist german de origine franceză; influenţă mai ales asupra Moldovei
şi Transilvaniei; bazat pe şcoala istorică a dreptului intersectată cu liberalismul; influenţa
sa se poate vedea la Simion Bărnuţiu (Transilvania) şi Mihail Kolgălniceanu (Moldova)
- liberalismul este împotriva oricărei dominaţii ce afectează libertatea individuală şi colectivă
- ideile liberalismului occidental sunt aplicate la noi la 2 nivele:
(1) la nivelul nevoilor restructurării sociale pe plan intern: democraţie şi egalitatea
reprezentanţilor claselor sociale
(2) la nivelul emancipării naţionale; naţiunea este o persoană juridică; trebuie să fie liberă
- provinciile române din IH, în prima fază a liberalismului: ideea libertăţii religioase şi
naţionale; din deceniul cinci al sec XIX se cere libertate socială şi politică
- reprezentanţi:
 boierii de diverse categorii, intelectualitatea; nu există o burghezie puternică propriu-
zisă – pentru Moldova şi ŢR
 intelectualii, clerul înalt, funcţionarii – pentru Transilvania
 7

- 1830-1848: liberalismul trece printr-o primă etapă, a clarificării doctrinale; se încearcă o

adecvare a liberalismului occidental la realităţile din Ţările Române; eg: prin mişcarea din
1840
- Transilvania – gazetele lui George Bariţ de la Braşov – ideologia liberală subsumată ideii
naţionale
- literatura istorică, juridică, economică: motivele liberalismului

Conservatorismul
- se revendică din filosofia organicistă şi istorismul european (mai ales cel german) şi
postulează un progres lent, gradual, controlat, aşa cum îl concepea Mihail Sturdza
- revoluţia de la 1848 contribuie decisiv la cristalizarea conservatorismului; individualităţi
marcante
- criticat şi desfiinţat deseori, confundat cu reacţionarismul
- seamănă cu cel european DAR se revendică dintr-o realitate şi tradiţii proprii
- geneza şi evoluţia sa sunt în relaţie directă cu modul în care are loc modernizarea
societăţii româneşti: faze revoluţionare împletite cu faze evolutive
- este produsul sec XIX; nici un reprezentant nu a dorit întoarcerea în trecut, nici marea
boierime conservatoare de la noi – eg: divanurile Ad-hoc au renunţat de bunăvoie la
rangurile boiereşti
- întemeiat pe un concept organicist-istorist; evoluţionist: dezvoltarea trebuie să aibă
rădăcinile în evoluţia naţională a societăţi româneşti, adecvată tradiţiei şi specificului
poporului român
- mai ales împotriva progresului în salturi; revoluţia reprezintă o ruptură în evoluţia organică
- au promovat ideea de naţionalism organic, ordine şi disciplină socială, armonie socială
între clase
- apare în epocă ca o expresie a reacţionarismului, deoarece era raportat la liberalism şi
socialism, dar nu e aşa

Socialismul şi utopiile
- inspirate mai ales din socialismul francez pre-marxist: Saint-Simon, Fourier; dar
nesistematizat
- moment important: 1834-1836 – I.H.Rădulescu popularizează prin “Curierul românesc”
ideile lui Fourier: ideea asociaţionismului DAR soluţia lui IHRădulescu – fond umanist de
nuanţă creştină
- exemplificarea: experimentul din 1835-1836 – Theodor Diamant – falanster pe moşia
unuia dintre boierii Bălăceni
- în paralel, elita română de la Paris – există un cerc cucerit de ideile lui Saint Simon
- în timpul revoluţiei, reprezentanţi ai paşoptismului ce au promovat aceste idei au fost
Cezat Bolliac, parţial N.Bălcescu, C.A.Rosetti
 anumite părţi din opera lor: influenţe socialiste în chestiuni economice DAR
paşoptismul este dominat de naţionalism

Naţionalismul
- dă o unitate doctrinară
- până în 1859 a estompat afirmarea independentă a curentelor amintite înainte
- militantism politic, nevoia de a solidariza grupele active politic, datorită statutului juridic al
Principatelor
- ca doctrină şi mişcare – origine: revoluţia franceză şi Napoleon – au favorizat afirmarea
individualităţilor etnice şi naţionale în Europa
 8

- două concepţii despre naţiune

(1) spiritualist contractualistă – de sorginte franceză (Ernest Renan); naţiunea – plebiscit
de fiecare zi
(2) naturalistă – influenţă germană: wolksgeist; limba este element de natură culturală
foarte înrudit cu biologicul; efect negativ: xenofobia
- individualitatea naţiunii este definită clar de romantism, însoţită de ideea definirii naţiunii
ca persoană juridică – ar trebui să aibă toate drepturile liberale: libertate, dreptate, drept la
exprimare; sinteza liberalism şi naţionalism; în plan doctrinal: ideea auto-determinării
politice a naţiunii, afirmarea geniului creator al fiecărui naţiuni; eliberarea de sub străini
- concepţia politică a auto-determinării: principiul de naţionalitate presupunea incidenţa
frontiere naţionale şi politice -–rezultă: stat naţional, democratic, independent

Transilvania
- reformismul şi modernizarea făcută de IH
- după instalarea IH: autoritatea imperială, rezistenţa stărilor – revoluţia lui Francisc Rakoczi
II (1703-1711); înfrângerea curuţilor: pacea de la Satu Mare – consolidarea IH
- Maria Tereza (1740-1780) – coerenţă a reformelor
 privilegierea saşilor ca element germanic
 stilumarea românilor pt că erau f mulţi
 funcţionari străini în administraţie
 protecţia catolicismului
 aparat administrativ loial
 reforme economice, fiscale, regim vamal care favorizează comerţul în interiorul IH
 pov social: intervine în relaţii proprietari-iobagi; 1769: Certa Puncta – scade obligaţiile
în muncă în schimbul unor avantaje ce le dă stăpânitorilor de pământ
- tendinţa de recatolicizare şi Biserica greco-catolică; până în timpul lui Iosif II rolul iezuiţilor
e tot mai mare

Iosif II – politică absolutistă în Transilvania

- accelerare a modernizării instituţiilor
- cancelaria aulică a Transilvaniei…………………………..
- 1781 – edictul de Concivialitate – drept de a deţine proprietăţi, de cetăţenie, de a învăţa
meserii pentru toţi “saşii” din Fundus Regius, indiferent de etnie – loveşte în privilegiile
saşilor şi cele nobiliare – pentru că proprietarii de case în oraşele libere regeşti erau
impozabili
- 1781 – Edictul de Toleranţă
- 1786 – patenta privind căsătoriile
 căsătoria devine prima oară un contract civil
 jurisdicţia bisericii în materie matrimonială este anulată
- reformă administrativă: elimină privilegiile universităţii saşilor
- din 1784, limba germană devine limba oficială, înlocuind limba latină
- 1786: reformă judiciară – justiţia este despărţită de administraţie
- 1785 – dispare denumirea de iobag
- la sfârşitul domniei, Iosif II retrage reformele: reacţii contradictorii
 saşii refac Universitatea săsească şi organizarea municipală + o atitudine politică –
scop: loialitatea faţă de IH, raporturi bune cu nobilimea, menţinerea celor 3 ordine
 9

 ungurii şi secuii – protecţia intereselor; nobilimea maghiară urmărea unirea

Transilvaniei la Ungaria, pentru a îşi menţine privilegiile DAR Leopold II – împărat din
1790 – se încoronează rege al Ungariei şi era împotriva unirii acesteia cu Transilvania
1790 – convocarea dietei Transilvaniei consacră restaurarea ordinii constituţionale
i. ideea limbii maghiare ca limbă oficială; promovarea ei şi în cultură
ii. ideea uniunii cu Ungaria
iii. 162 proiecte de legi; cod coerent şi logic
!!!reprezintă ultima constituţie “conservatoare” a Transilvaniei
 românii – SLV – platformă politică

- până în 1830 intră într-un con de umbră

- dar din 1830:
 efervescenţă politică şi ideologică
 epoca reformelor liberale
 naţiunile Transilvaniei: propriul discurs politic
 maghiarii din Transilvania – legătura cu cei din Ungaria; marea nobilime – ideologie
liberală (baronul M.Wesseleny ?); maghiarii – sentiment de insecuritate – pericolul
înghiţirii numerice de români; se elaborează soluţii:
a. uniunea Transilvaniei cu Ungaria – legată de reorganizarea structurii IH + liberalizare a
instituţiilor transilvănene + uşurarea situaţiei ţărănimii + integrarea caracterului
multietnic în Ungaria
b. maghiarizare – vs caracter plurinaţional, ce blochează dezvoltarea, pentru că există
particularisme locale
reforme sociale + drepturi constituţionale în schimbul maghiarizării şi loialităţii faţă de
maghiari
- unitatea statală şi supremaţia limbii maghiare: garanţii pentru o dezvoltare modernă a
statului – UTOPIC
- aprox 1830 – nevoia modernizării e condiţionată de acceptarea maghiarizării
- 1841 – dieta Transilvaniei ia în discuţie un proiect de lege al limbii maghiare ca limbă de
stat: reacţia saşilor şi românilor: lupta pentru limbă va lua accente grave până în 1848

- tema libertăţilor religioase – favoriza dezvoltarea naţională românească

- mişcarea naţională românească avea obiective pragmatice: culturale şi religioase
 din 1830 – revigorare datorită liberalismului: ideologie modernă – revendicarea
românilor în viaţa publică a Transilvaniei
1. problema asimilării – pierderea limbii şi naţionalităţii
eg: Bărnuţiu – 1841 – legat de legea limbii; limba este etalonul şi instrumentul cultural al
unui popor; propune modelul unui stat multinaţional cu o evoluţie culturală paralelă
 2 episcopi: Vasile Moga şi Ioan Lemeny – pro români
 episcopia de la Blaj, intelectualii
 scop: românii să devină o a “4-a naţiune”

- saşii sunt şi ei interesaţi de prolema limbii, DAR doreau păstrarea privilegiilor prin
menţinerea status quo-ului
- legat de limba naţională: unii erau gata să accepte compromisul limbii maghiare, alţii cer
statut asemănător pentru limba germană
- opoziţie naţiunea saxonă: teritoriu naţional saxon (ca în Elveţia!)
- ameninţaţi de izolare şi asimilare văd ca o salvare alianţa cu IH
 10

- altă problemă: pericolul asimilării cu românii; importanţa unităţii saxone

 1844 – le propun românilor să se asimileze în limbă şi cultură cu saşii
- saşii sunt cei care vor cere apoi organizarea unui stat plurinaţional

- împotriva tuturor (liberali, naţionali, romantici) politica curţii de la Viena

 uniunea Transilvaniei la Ungaria nu e agreată pentru că: mutarea centrului de greutate
spre Ungaria
 admite doar: centralizarea statului şi germanizarea