3 R: razboaie, regres, relativism Istoricii despre lumea contemporana • Diversitate: istorie mondială, internațională, globală • Abordari europocentrice, vestice • De la istoria liniara la cea a interdependentelor • De la istoria statelor (i.e. politica) la cea a claselor si economiei (capitalismul, Wallerstein, Hobsbawm, Eric Wolf) • De la istoria mare, globalizanta, la cea regionala si locala Istorie sau istorii • Paradigme geo–civilizatii, continente/contexte • Marshall Hodgson, civilizatia Asiei, patru din cinci apartin acelui spatiu, dupa 1500 vestul avanseaza • William McNeill, The Rise of the West. A History of Human Community, viziunea comprehensiva in care difuziunea culturala, contaminarea cu modernitatea, importurile achizitiilor moderne joaca rolul central • Spengler, regres....scepticism • Toynbee, ciclicitati, creșteri și descreșteri • Contexte globale care au schimbat lumea Varstele istorice • Ere si epoci – unitati cronologice inventate • Continente si varste • Perspective civilizationale • Segmente • Continuitati si discontinuitati • Centre si periferii • Mondializare si/sau globalizare Ce este secolul XX. O ERA... a • Progresului • Catastrofelor • Religiilor politice • Modernității • Confruntării sau cooperării – Liberalism vs. Autocrații – Centralism vs. subsidiarizare Ideologii si ideocratii • Democratie si totalitarism • Forme noi si vechi • Nationalism si comunism • Genocid • Bunastare REVOLUTII Guernica, 1937 Era a revoluţiilor • Ştiinţe şi tehnologii • A comunicării şi mass-media • A stilului de viaţă • A organizării sociale • A proiecţiei viitorului: de la certitudini, la incertitudini • A postmodernismelor.... PRIN CE ESTE DIFERITA… daca este... • O UNITATE DE TIMP, AVAND CARACTERISTICI COMUNE, DISTINCTE DE EPOCA PRECEDENTA, IN CARE CRIZELE SUNT REZOLVATE PRIN SCHIMBARI REVOLUTIONARE. • UN SIMPTOM AL SCHIMBARILOR AFLATE DEJA IN DERULARE • ISTORIA CONTEMPORANA INCEPE ATUNCI CAND PROBLEMELE CARE SUNT DE ACTUALITATE IN LUME CAPATA O PRIMA VIZIBILITATE POLITIC • STATUL LIBERAL vs. CONSERVATOR • IMPERIALISM • STATUL NATIUNE MODERN • MONARHII VS. REPUBLICI • MASIFICAREA POLITICII • SINDICALISM, SOCIALISM (1889), NATIONALISM, ANARHIE….”ce este de facut” ECONOMIC • NOILE TEHNOLOGII: AUTOMOBIL, AVIATIE, ELECTRICITATE • AL 2-LEA VAL AL REVOLUTIEI INDUSTRIALE • INVESTITII IN INFRASTRUCTURA SI COMODITATI • BURSE SI RETELE ECONOMICE GLOBALE • Imperialism economic - Competitia Europa si restul lumii • Schimbarea in balanta cresterii economice Concepte noi...concepții noi • De la era progresului....la hiperinflație....la boom/ul anilor douăzeci ....recesiune ....crah....costuri sociale....intervenția statului....militarizare și planificarea economică....fascism/nazism/comunism vs new deal – neoliberalism ....macroeconomie ...economie de război... Regenerare economică....asistență financiară...stat al bunăstării....Bretton Woods....IMF, WB, GATT- WTO....OPEC....stagflație.......monetarism... integrare, funcționalism...spiralare etc. O ALTA LUME…. • TEORIA CUANTELOR,postnewtoniana, MAX VON PLANK “DE NATURA RERUM” – distributia energiei in spectrul normal, calculul energiei emise sub forma de radiatie • Niels Bohr, 1913, radiatia atomica • Albert Einstein, Teoria relativitatii • Lord Rutherford, natura atomului • Freud, Interpretarea viselor De la certitudini la incertitudini • De la Newton la relativism: pt. Einstein lumea se prezinta diferit celui ce o observa in raport cu viteza si de campul gravitational • Teoria complementaritatii. Niels Bohr • Werner Heisenberg – principiul incertitudinii... • Nicolas Taleb...lebada neagra [raritate, „impact” extrem, si previzibilitatea retrospectiva (dar nu si prospectiva)] Nicholas Taleb • “este o extrema, se gaseste in exteriorul asteptarilor normale, deoarece nimic din trecut nu poate indica, in mod convingator, posibilitatea aparitiei sale. • In al doilea rand, produce un „impact” extrem. • Iar in al treilea rand, in ciuda statutului de eveniment extrem, natura umana ne face sa producem explicatiile necesare justificarii aparitiei sale doar dupa aparitia sa, facand evenimentul sa para previzibil si explicabil.” Demografic Durata vietii in lumea contemporana Dinamica populatiei s. 20 • Cresterea populatiei: • 1 mld in 1804 • 2 mld in 1927 (123 ani) • 3 mld in 1960 (33 ani) • 4 mld in 1974 (14 ani) • 5 mld in 1987 (13 ani) • 6 mld in 1999 (12 ani) Colonialism, de la 35 la 193 state SPERANTA DE VIATA, 1000–2002
LUMEA Vest Restul
1000 24 24 24 1820 26 36 24 1900 31 46 26 1950 49 66 44 2002 66 79 64 SOURCE: Maddison (2001, 31), Cresterea in calitatii vietii • Epoca de aur, 1950-1973, • Vest> anul 1000, 400, 3% anual 1500, 771; 1820, 1,204; • 1973,neoliberalism 1, 1870, 1,960, 1930 3,458, 15% 1950, 4,579 ; 1973, • Ordinea liberala – 1870- 11,416; 1990, 19,256 1913...la belle epoque, 1, • Restul 441 538 578 606 1,3% 860 1,091 2,072 3,372 • Intre 1914-1950 ravagii produse de razboaie • Cel mai putin creste intre 1820-1870 Revolutia in comunicare • Medii împărtăşite - • Noi tehnologii: învăţări comune • Presa: perfecţionare • Schimbări de formă şi tipar; creştere viteya conţinut - cine spune, transmitere informaţie ce, cui, prin ce canal şi (telegraf, telefon, cu ce efecte fotografie, film, • Propaganda şi...războiul radio, ...internet) Periodizare • De cand este studiata in mediul academic: traditii nationale versus valori globale • Marea Britanie: pana in 1986, se studia din 1886-1945, dupa, post 45 • Franta, 1789, dar Bedarida…post 1945 • Germania perioada nazista, reintoarcere la primul razboi mondial • Olanda, secolele 19 si 20 • Rusia, 1917 • Statele Unite 1917 Dificultati .... • Istorie nationala vs universala • GLOBALA/MONDIALA/INTERNATIONALA • Diferite perceptii/diferite memorii • Surse deschise vs regula celor 30 de ani • Istorie/stiinte sociale • Varste/ epoci/secole • Tranzitii vs perioade de stabilitate Difuzare... • Legatura cu procesul de edificare a natiunii politice moderne • Discrimare...marile evenimente ale trecutului recent...perspective • Definitie functionala : O EVALUARE MUTILATERALA DESPRE FELUL IN CARE IDEILE, CONTEXTELE, ARTEFACTELE, STRUCTURILE SUNT AFECTATE DE DECIZIILE CELOR PUTERNICI DEVIN PRACTICI SOCIALE ALE CELOR MULTI Care este anul in care incepe… • 1917…intrarea SUA in razboi, revolutia din Rusia, bazele unei noi ordini internationale • 1890, criza vechii lumi, acumulari economice, tehnologice, competitie militara, legiferare internationala (HAGA 1899, 1907) • 1914…. • Journal of Contemporary History....dupa al doilea razboi mondial Istoricii si studiul istoriei contemporane
• ‘For most historians contemporary history does not
constitute a separate period with distinctive characteristics of its own; they regard it rather as the most recent phase of a continuous process…’ ( G. Barraclough, An Introduction to Contemporary History 1964:11) Ce spun istoricii… • Of course, past, present and future are part of one continuum’ (Hobsbawm 1998:128). John Lewis Gaddis • Gaddis (1995:1) a evidentiat natura oximoronica a istoriei contemporane, ca un termen ce ilustreaza relatia tranzitorie dintre prezent si trecut. • Time might be considered as an extension of past and future where the present is a fleeting interstice between the two and the distinction between them is contrived (Gaddis 1995:11) Misiune...post • In secolul XXI marile provocari pentru istorici sunt legate de felul in care ei analizeaza puterea, comunitatile si cultura, in stat, dar si local, intr-un context global, transnational, de sus si de jos • Istoricism – perspectiva obiectiva, sincronica si diacronica • Narativism –subiectiva, literara, culturala Si totusi...cand incepe • 1900....3 P: pace, prosperitate, progres...Lordul Kelvin, 27 aprilie...frumusetea si claritatea teoriei dinamicii (Newton si Maxwell) • - anul in care a a aparut blitz-ul, prima transmisiune radio, consacrarea radium-ului si electronului, a aspirinei, electrificarea de la Bufallo, zepelinul Ce o diferențiază... 1.Prezența actorilor istoriei în viața reală. Evenimentele au trecut, s-au încheiat, martori supraviețuiesc și pot testa cu privire la exeperiența lor istorică. 2.Problema memoriei, nu doar ca sursă istorică, ci și ca o formă primordială de narațiune asupra trecutului – cu vorbele și valorile epocii, cu experiența și perspectiva celor care dialoghează espre trecut. Ce o diferențiază... 3. Revenirea la evenimente, la perspectiva de scurtă durată; noi reguli în care se agregă registrele de cauzalitate. Oare am mai putea astăzi să nu discutăm despre 23 august 1939 sau despre 11 septembrie 2001? 4. Impactul în spațiul public, roluri pe care le performează istoricii în public, ca profesori, dar mai ales ca experți, membri în varii comisii de analiză a trecutului, inclusiv în cele care vizează aspecte juridice Ce o mai diferențiază... • 5. problema dreptului și a justiției, a statului de drept. Și aici nu ne referim doar la marile evenimente în care istoria este judecată nu doar în cărți, ci și în curți sau tribunale speciale (Nuremberg, Papon, Apartheid etc.). Pe de altă parte, azi, politica și politicieni sunt o concurență serioasă în stabilirea cadrelor istorice. Procesul de legiferare în raport cu memorializarea istorică, cu definirea spațiilor, locurilor și evenimentelor istorice, este un alt aspect distinctiv, al istoriei contemporane.