Viața cotidiană în perioada interbelică în

Europa

ELEVI
• Drezaliu Patricia
• Mihăilă Maria
• Moga Antonia
• Panțuru Daria
• Sandu Teodora
 Cuprins
1.Definitia perioadei interbelice
2.Informații generale despre perioada interbelică în Europa
3.Organizarea orașelor
4.Lumea rurală
5.Invențiile și viata casnica
6.Divertismentul
7. Cultura
8. Sănătatea oamenilor, alimentație si igienă
9.Ocupații și conditii de muncă
10.Venituri și cheltuieli
11.Familia
12.Locuință, îmbrăcăminte, modă
13.CONCLUZII
14.BIBLIOGRAFIE
Perioada interbelică este
perioada cuprinsă între
primul Și al doilea război
mondial (1918-1939).

Numele său vine din

latinescul belo/i.

Aparent, este o perioadă de

respiro, practic rămâne o
perioadă de conflicte
mocnite acoperite de o viață
culturală densă, de o
strălucire aparte.
Primul război mondial a reprezentat un șoc, o mare zdruncinare a societății
vechi, antebelice, a lăsat în urma sa pierderi umane și materiale imense, o situație
economică dificilă la nivel global, o criză morală de conștiința. Numărul
victimelor a fost enorm, estimat la 16 milioane de morți și 22 de milioane de
răniți, majoritatea fiind europeni. Suferințele din tranșee, ororile trăite au fost
uitate cu greu.

De aceea epoca ce a urmat, numită generic drept interbelică pare a fi reprezentat

o odă adusă vieții.
Economia de razboi, in care femeile incercau sa sustina viata,
productia si sufletul unor natiuni descompuse de conflagratie a fost,
din fericire ceva pasager.
Fericirea ce a insotit pacea nu poate fi redata in cuvinte.
Economia in Anglia
• Deși Primul Război Mondial a dat lovitura decisivă pentru economia britanică,semne
de sufocare apăruseră înainte de 1914.Războiul a precipitat declinul economic al
Imperiului.Imediat după război,vechii clienți ai Marii Britanii fie se află într-o gravă
criză politică (Rusia, China),fie sunt ruinați (Germania și întreaga Europa
Centrală),concurența pe piețele externe este foarte puternică și atât Statele
Unite,prin metodele de fabricație în serie,cat și Japonia,datorită salariilor
joase,amenință piețele și sursele de materii prime tradițional aflate în posesia
britanicilor. O altă problemă a Marii Britanii o reprezintă în acest moment
accentuarea disparităților regionale. Nord-estul, centrul Scoției, Lancashire si sudul
Țării Galilor devin ,,zone sinistrate’’,puternic afectate de șomaj,în timp ce Midlands și
regiunea Londrei beneficiază de implantări industriale masive și de creșterea ofertei
de locuri de muncă.
În interbelic, orașele au reprezentat o importantă sursă de vitalitate.
S-a construit mult, s-a planificat mult, s-au dezvoltat adevărate școli
de arhitectură, de urbanism. Se constată o migrare a oamenilor de la
sate la orașe în toată Europa.

În același timp, muncitorimea (proletariatul) a cunoscut o creștere

semnificativă datorită progreselor industriei.

A avut loc dezvoltarea oraşelor sub aspectele utilităţii şi

funcţionalităţii; s-au construit blocuri de locuinţe înalte, fiind
folosite betonul, oţelul şi sticla (zgârie-nori), exp: Empire State
Building din New York;
Agricultura a rămas principala ocupaţie a locuitori­lor din mediul
rural între cele două războaie mondiale. Potrivit recen­să­mân­tului
din 1930, 90,4 % din populaţia rurală activă îşi câştiga existenţa din
cultivarea pământului, creşterea animalelor, viticul­tură,
pomicultură. Printre ţăranii deţinători de pământ, diferenţele
sociale erau precis definite. Câteva hectare în plus sau în minus
puteau plasa un individ într-o categorie diferită. În vârful acestei
ierarhii sociale se aflau chiaburii (cu proprietăţi de peste 50 ha),
care foloseau mâna de lucru plătită şi aveau un mod de viaţă
asemănător aceluia al intelectualităţii satelor. Imediat după aceştia,
veneau ţăranii cu stare, care deţineau 10-50 ha şi care aveau un mod
de viaţă tipic ţărănesc
• Cei întorşi de pe front erau decişi să schimbe lumea, fapt ce a dezvoltat conflictele şi a adâncit
dezbinarea. Ţărănimea a fost avantajată de creşterea veniturilor, ca urmare a împroprietăririlor
masive (mai ales în Europa de Est) nu şi-a modificat modul de viaţă.
• Clasa muncitoare (meseriaşi, muncitori necalificaţi şi calificaţi) a simţit o creştere a veniturilor mai
ales înaintea Marii Crize Economice, fapt care le-a îmbunătăţit condiţiile de trai. Burghezia a rămas
legată de vechile idealuri de ascensiunea socială şi întregire a averii moştenite. S-a constatat o mare
sete de viaţă, mai ales la tineri, care doreau să se elibereze de coşmarul războiului, prin intermediul
unor dansuri noi (foxtrot,Charleston, tango) sau al teatrului bulevardier şi avangardismului în
pictură.
• CONDITII DE MUNCA:Pe fondul ascensiunii nazismului în Europa și a instabilității politice interne se
decupează nemulțumirile muncitorilor, ale căror condiții precare de muncă și trai nu fac obiectul
reformelor liberale și care culminează cu grevele muncitorești de la Lupeni (1929) și Grivița (1933).
S-a dezvoltat clasa de mijloc (mici întreprinzători,
comercianţi şi liber-profesionişti: medici, avocaţi,
jurnalişti, functionari);

Confortul casnic s-a îmbunătăţit prin folosirea maşinii

de spălat, fierului de călcat, frigiderului, aspiratorului;
apa curentă, gazele naturale şi electricitatea au sporit
confortul şi igiena locuinţelor;

Apariţia tramvaielor şi a troleibuzelor a îmbunătăţit

transportul public;

Progresul ştiinţific a dus la ameliorarea stării de

sănătate, prin producerea penicilinei şi a insulinei
Reducerea programului de lucru şi plata concediului au dus la un nou mod de viaţă;

Anii 1920 au fost numiţi „anii nebuni” sau „zgomotoşi”, datorită ritmurilor influenţate de jazz
şi charleston, dar şi de tango; telefoanele şi radiourile se înmulţesc, iar în 1937 apare primul
canal public de televiziune, BBC;

Datorită perioadei de pace au loc noi manifestări sportive, precum Cupa Mondială de Fotbal,
prima competiţie fiind organizată în Uruguay în 1930.
Primul razboi mondial incetinește dezvoltarea cinematografiei
europene. Cinematograful a pornit de la invenția frațiilor
Lumiere care în 28 decembrie 1895 realizaseră prima productie
cinematografică din lume. Filmele erau mute, acompaniate de
muzică și aparțineau spațiului culural european.

In perioada interbelică s-a dezvoltat cinematgrafia americană.

Hollywood-ul a devenit centrul cinamatografiei, peste 80% din
filme realizandu-se aici. In 1926 apărea primul film sonor, Don
Juan, iar in 1927 primul film vorbit, Cantarretul de jazz.
Una dintre consecințele culturale ale războiului a fost distrugerea restricțiilor culturale de dinaintea sa. În urma
derutei sociale a apărut jazz-ul apreciat în SUA și Europa. Epoca Jazz-ului era marcată printr-o evidență frenezie de a
trăi, valorile trecutului precum familia, caracterul sau educația fiind puse în plan secund. Invidualismul a luat
amploare.
In cultură apar mai multe curente: dadaismul în artă şi
literatură, expresionismul în pictură, iar spre sfârşitul
perioadei apare suprarealismul (Pablo Picasso şi
Salvador Dali);
Suprarealismul este un curent literar și artistic apărut în
anii 1920, în Franța, și răspândit ulterior în toate țările
lumii, care pune accentul pe activitatea spontană a
imaginației și pe exploatarea zonelor iraționalului în
creația artistică.
In interbelic, oamenii acordă o atentie mai mare
sănătății, fac mai mult sport, condițiile de viață sunt
îmbunătățite, la fel sistemul sanitar.

Turismul contriuie la sănătatea oamenilor – excursiile la

mare, la munte, vizite în statiuni balneoclimaterice.
Cresterea nivelului cultural al oamenilor duce la o cultura de
masă. Una din caracteristicile principale ale perioadei
interbelice este cultura de masă, care pătrunde în toate
domeniile vieții. Incepand cu secolul XX, nici politica, nici
cultura nu se mai faceau in saloane, ci democrația a dus la
participarea maselor la intregul circuit al vieții, care devine
publică. Ziarele, revistele și cărțile se publică în număr tot
mai mare.
Presa interbelică este de o notorietate uriașă, explicabilă prin rolul
maselor în societate. Presa liberă, formatoare de opinie, reprezintă o
dovadă a existenței democrației în orice societate.
Perioada interbelică a fost şi una de emancipare a
femeii.
Ea începe să se impună şi în unele domenii profesionale
rezervate mai înainte bărbaţilor: medicină, avocatură
etc. Preocupările pentru modă devin frecvente, atât din
dorinţa de frumos cât şi din cea a etalării statutului
social.
Vestimentația
• Termenul flapper este un termen folosit pentru a defini noul stil de viață al femeilor
emancipate din anii 1920. Acesta exprima libertatea deplină a femeilor, manifestată
prin atitudine și vestimentație (consumul de băuturi alcoolice, fumatul, muzica jazz și
atitudinea încrezătoare, nonconformistă).Cea mai importantă inovație în modă a fost
scurtarea fustei sub genunchi. Foarte populare au devenit: hainele cu croială dreaptă,
rochiile decoltate, fără pense, puloverele tricotate și fustele plisate, pantofii cu tocul
solid și baretă pe gleznă. O foarte mare atenție se acorda machiajului, cu accente
dramatice. Tunsoarea la modă era stilul bob, scurt, iar pălăriile purtate erau stil cloș.
Cele mai spectaculoase erau ținutele de seară, accesorizate cu broderii strălucitoare,
franjuri, volane și pene de struț.
Familia in perioada interbelica era, peste tot in lume foarte
importanta. Exceptie facea regimul comunist pentru care familia
reprezenta o institutie burgheza care trebuia schimbata.

Familia extinsa (impreuna cu rudele de gradul III) era o

realitate, de asemenea. Sarbatorile de familie erau un obicei
respectat peste tot in lume, obiceiurile locale se respectau.

Divorturile erau rare. Odata cu emanciparea femeii, insa, treptat

familia tradiionala trece print-un proces de modificare, uneori
chiar de disolutie. A fi mama era rolul traditional al unei femei.
Transformata in femeie de succes, femeia capata atribute noi.
In Romaniia statutul femeii nu se deosebeste mult de perioadele
anterioare.
Si pentru ca sarbatorile erau o importanta latura a modului de viata interbelic, si magazinele, fie ele
de jucării sau nu, se întreceau în perioada interbelică în rânduirea produselor şi împodobirea vitrinei.
Frumuseţea sclipitoare a vitrinelor nu era, insa, accesibilă oricui. Crizele economice din perioada
interbelica (in special criza de supraproductie dintre 1929 si 1933) au dus la polariarea societatii.
Viata urbana prospera are ca element important obiceiul cumparaturilor.
 Concluzii privind perioada interbelică
• Perioada interbelică, o odă închinată vieții, o alăturare de extremism si democrație, un răsunet artistic de prestigiu si
o mare vâltoare a sentimentelor va rămâne în memoria generațiilor postbelice ca un ultim sunet de jazz melodios în
marea de dezamăgiri, teroare și vacarm ce va urma.
• Perioada interbelică în Europa a influiențat dezvoltarea constantă, în ciuda obstacolelor întâlnite pe parcurs.
Societatea a fost reprezentată de caracterul complex, întrucât cuprindea o gamă largă de ocupații, mentalități, dar și
probleme economice. În final rezultatul acestor elemente împreună au condus spre trecerea de la tradiționalism la
modernism, fapt semnificativ pentru evoluția statelor.
• Perioada interbelica in Europa este o poveste de decădere și de succes ,care după un proces îndelungat a decurs la o
dezvoltare economica extraordinara ,la modernizarea statelor și mai ales la" îmbogățirea prin noi înșine .„
• Perioada interbelica în Europa a reprezentat o perioadă zbuciumată,în care în ciuda păcii,conflictele puteau izbucni
oricând. De asemenea,epoca interbelica a fost una de emancipare culturală,marcând o schimbare a moravurilor și a
modei.
• Perioada interbelică este caracterizată printr-o remarcabilă dezvoltare care in scurt timp atinge nivelul valoric
european. Europa încă juca pe plan politic un rol semnificativ la nivel global,iar pe plan politic,democrația a avut de
câștigat pe termen mediu în unele state,însă liberalismul clasic a avut de suferit. Inițial,războiul a eclipsat optimismul
secolului XIX,însă ulterior s-au evidențiat schimbări considerabile ale societății.
 Bibliografie

• 1. Ioan Scurtu, Istoria romanilor in secolul XX, editura Padeia, 1999

• 2. Stephen Fischer-Galați, România în secolul XX, editura Institutului European, 2013
• https://oradeistorie.ro/cinematograful-arta-si-industrie/
• https://clubeconomic.ro/club-istoric/agricultura-nationala-in-perioada-interbelica-738/
• https://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/STRUCTURI-SI-MISCARI-SOCIALE-I92.php
• https://www.academia.edu/16601445/Arta_in_perioada_interbelica