Поиск

Evul Mediu

Загружено: voicuionelacristina

 0 оценок · 340 просмотров · 10 страниц

Издание с поддержкой ИИ

Сведения о документе 
qhjwdbseejkmcwehvbneokwlx,l

Скачать
Оригинальное сейчас
название 
EVUL MEDIU

Авторское право
© © All Rights Reserved

Доступные форматы EVUL MEDIU

DOCX, PDF, TXT или читайте онлайн в Scribd

Поделиться этим документом

În istoria europeană, Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost perioada
dintre antichitate și epoca moderna.Perioada medievală este subdivizată în trei perioade.Evul

 
mediu timpuriu, evul mediu mijlociu și evul mediu târziu. a nivel !lobal, mai este denumit și
perioada post"clasică.#epinzând de continent, această epocă a început în anii $%%"&%%, și s"a
încheiat în '%%"'%%. *ivilizații clasice majore că +e!atul an, -mperiul +oman de pus.,
Facebook Twitter
-mperiul /upta și -mperiul 0assanid au căzut în secolele ---"1--. Epoca s"a caracterizat prin invazii
din sia *entrală, dezvoltarea a trei mari reli!ii2 *restinismul, -slamul și 3udismul, precum și
amploarea contactelor comerciale și militare dintre civiliza ții.În Europa, declinul -mperiului


+oman, dezurbanizarea și depopularea, precum și scăderea nivelului de trăi a dus la conceptul
de 4Epoca întunecată4, deși în estul 5editeranei.-mperiul 3izantin a prosperat până în '$%6, #e
asemenea, califatele islamice și *hina au înflorit pe plan cultural și economic.În Europa,

Эл. почта
depopularea, dezurbanizarea, invaziile și mi!rațiile popula țiilor, începute în antichitatea târzie, au
continuat pe parcursul evului mediu mijlociu. -nvadatorii barbari, incluzând popula ții !ermanice
variate, au format noi re!ate pe teritoriile fostului -mperiu +oman de pus. În secolul al 1--"lea,
nordul fricii și 7rientul 5ijlociu, ce fuseseră cândva teritorii ale -mperiului +oman de Est au
ajuns sub stăpânirea *alifatului, un imperiu islamic, fiind cucerite de succesorii lui 5ahomed.

Этот #e și s"au desfășurat schimbări substanțiale în societate și structurile politice, ruptura dintre
документ был вам полезен?
antichitate și evul mediu n"a fost completă. -mperiul 3izantin a supraviețuit și s"a men ținut că o
putere majoră. e!ea imperială, *odul lui -ustinian, a fost redescoperit în nordul -taliei în '%%,
fiind admirat pe parcursul epocii. În vest, multe re!ate au încorporat vechile institu ții romane.
5ănăstirile au fost fondate în timpul campaniilor de misionarism cre știn desfășurate în teritoriile
pă!âne ale Europei.

8rancii, sub dinastia *arolin!iană, au pus bazele unui imperiu în vestul Europei, devenind
o putere majoră. -mperiul *arolin!ian, în secolele 1---"-9, a fost sucombat de presiunile
Это неприемлемый
războaielor interne civile материал? Пожаловаться
combinate cu invaziile e:terne ale vi;in!ilorна этотma!hiarilor
din nord, документ din est,
și sarazinilor din sud.

#e"a lun!ul Evului 5ediu 5ijlociu, care a început după anul '%%%, popula ția Europei a
crescut de pe urmă inovațiilor tehnice și a!ricole ce au dus la lăr!irea rutelor comerciale și la
înflorirea economică, precum și la o renaștere urbană treptată. 5anorialismul a or!anizat
structurile sociale, țăranii primind loturi de pământ în schimbul prestării serviciilor de muncă către
nobili, iar în cadrul feudalismului, cavalerii și nobilii cu staturi sociale joase prestau servicii militare
către nobilii cei mai bo!a ți în schimbul terenurilor și statusurilor sociale.

*ruciadele, începute din '%<, ce erau ini țial pelerinaje , au devenit e:pedi ții militaro"
reli!ioase or!anizate de puterile europene cre știne pentru a recăpăta controlul asupra 4 Țării
0finte4 aflate sub stăpânire musulmană.

+e!ii au devenit capii re!atelor centralizate, reducând infrac țiunile și violen ță, însă idealul
de unitate creștină era din ce în ce mai imposibil de realizat. 1ia ța intelectuală a fost marcată de
scolasticism, filosofia ce empatiza credință cu rațiunea, ceea ce a permis fondarea universită ților.
Europa se afla sub controlul instituțiilor feudale și ecleziastice. rta și arhitectura erau
caracterizate de teme creștine.

În sia, e:pansiunea islamică a !enerat un nou imperiu și civiliza ție cu contacte

comerciale cu sia, frica și Europa, precum și la avansarea știin ței și culturii. Estul siei a
e:perimentat ascensiunea *hinei imperiale după interre!numul haotic al celor șase dinastii,
stabilind dinastii prospere ce au influen țat *oreea, 1ietnam și =aponia. +eli!ii ca 3udismul și neo"
confu!ianismul s"au răspândit. Praful de pu șcă a fost dezvoltat de chinezi și s"a răspândit rapid
în întrea!ă lume. -mperiul 5on!ol a afectat o mare parte a Europei și siei. 5on!olii, de și au
cucerit zone întinse, au comis !enociduri și au provocat accelerarea răspândirii marii ciume, au
creat noi rute dintre cele două continente. În 4umea >ouă4 s"au dezvoltat și au prosperat
civilizații ca 5a?a, -mperiul ztec și -mperiul Încas, neatinse și izolate de problemele lumii vechi,
dar aflate într"un stadiu primitiv de dezvoltare în privința tehnicii.

Evul 5ediu @ârziu a fost marcat însă de dificultăți și calamități incluzând războaiele, foametea și
ciuma, diminuând populația Europei vesticeA între 'B6"'B%, 5oartea >ea!ră a ucis o treime din
populația Europei. *ontroversele, ereziile și schismă bisericii catolice, conflictele civile, revoltele
sociale au culminat în această perioada. #ezvoltarea culturală și tehnolo!ică au transformat
societatea europeană, ce a dus la încheierea lentă a evului mediu și la începutul modernită ții.

DEMOGRAFIE

#in timpul crizei secolului al ---"lea, Europa a traversat o perioadă de re!res demo!rafic
până în secolul al 1--"lea. #acă în secolul al --"lea erau % de milioane de locuitori în Europa, din
secolul 1, erau B% de milioane. +ăzboaiele, violen țele și insecuritatea drumurilor înso țite de
mi!rații, foamete și epidemii, ca ciuma lui -ustinian din secolul al 1-"lea, precum și
comportamentele morale și creștine ca celibatul au contribuit masiv la scăderea popula ției. Între
secolele ---"1-- a avut loc o răcire climatică ce a modificat radical ve!etația. În nordul Europei,
!râul nu mai era cultivat în condițiile predominării pădurilor și mla știnilor. @erenurile cultivate erau
tot mai puține în raport cu spațiile naturale. 7 mare parte din suprafa ța Europei era dominată de
păduri, însă străpunse de drumuri, poieni în care erau instalate sate. >e!ustorii le traversau
pentru a cumpără lemn sau vânat.

7!oarele au fost părăsite la scară lar!ă de către popula ția romană, iar nou"veni ții,
4barbarii4, au profitat. Cn milion de indivizi ce apar țineau popula țiilor !ermanice mi!ratoare s"au
așezat pe teritoriile Europei apusene ale -mperiului +oman. #eși erau resurse naturale suficiente,
nu erau locuitori care să le valorifice. +ăcirea climei, umiditatea crescută și mla știnile numeroase
au contribuit în mare măsură la sta!narea demo!rafică.

bia în secolele 9"9---, în urma creșterii temperaturii cu '"$ !rade ce a redus umiditatea,
locuitorilor le"au fost asi!urate condi ții mai optime pentru cultivarea cerealelor. Încetarea
mi!rațiilor și stabilirea sistemului feudal, precum și absen ța epidemiilor au contribuit la o cre ștere
a populației. limentația s"a îmbo!ățit prin intermediul aminoacizilor aduși de consumul de linte și
mazăre. 3iserica s"a implicat de asemenea în diminuarea practicilor contraceptive. *re șterea
demo!rafică a încetat la începutul secolului al 9-1"lea, urmând o scădere dramatică datorită
războaielor, foametei și epidemiei de ciumă.

1echiul re!im demo!rafic, specific Evului 5ediu, se caracteriza prin natalitate ridicată (6%
de nașteri la '%%% de locuitori spre deosebire de zilele noastre în care rata natalită ții variază în jur
de ' nașteri la '%%% de locuitori), mortalitate ridicată și nere!ulată (mortalitatea infantilă
ocupând un loc important, afectând o treime sau o jumătate din copii născu ți vii) și speran ța
medie de viață scăzută (redusă de mortalitatea infantilă ridicată). 7amenii ajun și adul ți erau
e:puși la boli și insuficiență alimentară, astfel, media de via ță era de %"&% de ani.

NATALITATEA ridicată era specifică tuturor societăților preindustriale. Perioada fertilă a

unei femei cuprindea $"B% de ani, teoretic, o femeie putea na ște într"o viață B% de copii.
0ocietatea dominată de cler impunea restrân!erea rela țiilor se:uale doar în cadrul cuplului
familial. 8etele se căsătoreau de la o vârstă timpurie. >umărul văduvelor și fetelor care se
călu!ăreau și aveau restricții sociale nu reprezenta un procent destul de mare cât să afecteze
natalitatea. 5etodele contraceptive erau reduse sau interzise, astfel, numărul de na șteri
involuntare era crescut. lăptatul prelun!it al copiilor reducea șansele unei !ravidită ți viitoare, iar
numărul mare de femei decedate la naștere, precum și numărul ridicat de pierderi de sarcini
datorită alimentației insuficiente, nepotrivite și a muncilor e:tenuante men ținea echilibrul
demo!rafic. 7 femeie năștea în medie doar & copii. *hiar dacă jumătate dintre ace știa mureau
din copilărie, cei ce apucau vârstă maturității depă șeau numeric !enera ția părin ților, ceea ce
indică o tendința de creștere demo!rafică. >umărul sporit al oamenilor era în dezechilibru în
raport cu resursele de hrană.

*u cât erau mai mulți indivizi, cu cât mai puțină mâncare îi revenea fiecărui individ.
8oametea era inevitabilă. 8oametea nu era cauzată doar de cre șterea demo!rafică, ci și de
variația crescută a producției a!ro"alimentare datorită intemperiilor și precarită ții mijloacelor de
stocare a alimentelor. #imensiunea recoltelor varia de la un al la altul, în unii ani fiind recolte
e:celente, fiind rareori păstrate rezerve pentru ani mai slabi. 7amenii din evul mediu trăiau într"o
lume supusă între perioadele de sa țietate și e:ces, și perioadele de lipsuri și foamete. 8oametea
se combina cu epidemiile și războaiele, ceea ce !enera valuri de mortalitate ce anihilau tendin ța

de creștere demo!rafică pe un termen nedefinit, până când situa ția se normaliza și societatea î și
relua tendința de creștere.

*reșterea randamentelor a!ricole a ridicat pra!ul de echilibru a!ro"demo!rafic, popula ția

crescând lent. Pe termen lun!, tendința de creștere demo!rafică era evidentă, dar era întreruptă
de foamete, războaie și epidemii. *ea mai !ravă întrerupere a fost provocată de epidemia de
ciumă din secolul al 9-1"lea, ce a anihilat un sfert sau o treime din populațiile siei, Europei și
fricii de >ord, dezor!anizând economiile și societă țile respective. Epidemiile de ciumă au
continuat și după secolul al 9-1"lea.

Populația Europei a scăzut de la B de milioane de locuitori la % de milioane de

locuitori. bia după '&%% va ajun!e la '%% milioane de locuitori. Popula ția *hinei a sporit de la
'%% de milioane de locuitori în '%% la '&% de milioane de locuitori în '&%%.Popula ția
subcontinentului indian a crescut de la ''% milioane de locuitori în '%% la 'B de milioane de
locuitori în '&%%.

a nivel !lobal, chiar dacă popula ția merici a scăzut datorită bolilor pricinuite de
europeni, populația a crescut de la 6B de milioane de locuitori în '%% la  milioane de
locuitori în '&%%. În secolul 91-, cultura porumbului a fost introdusă în țările mediteranene,
cultivarea cerealelor a fost perfecționată, comerțul la mare distan ță cu cereale și animale vii s"a
dezvoltat. 8lu:ul cel mai spectaculos de cereale produse era în re!iunea 5arii 3altice.

Comerțul cu alimente a sporit numărul de europeni ce se ocupau cu activită ți non"

a!ricole, stimulând dezvoltarea activităților me ște șu!ăre ști și schimburilor.

Creșterea demografică din '&%% depășește pra!ul definit de produc ția de resurse
alimentare, ceea ce duce la criza secolului al 91--"lea, amplificată de războaiele reli!ioase ca
războiul de B% de ani, de inflație, de revolu ția prețurilor.

HRANA

În evul mediu e:istau mai multe moduri de procurare a hranei2 cules, vânat și pescuitA
cultivarea plantelor și creșterea animalelor și schimbul comercial.

Comunitățile de vânători-culegători ocupau către secolul al 91"lea o mare parte din

merici, e:tremitățile nordice ale Europei și siei, o parte din frica, ustralia și 7ceania.
*omunitățile ocupau imperfect spațiul, fiind pu țin numeroase și vulnerabile în raportul cu alte
tipuri de comunități umane. #in neolitic, comunită țile de vânători"cule!ători au fost nevoite să se
amplaseze spre zonele periferice ale lumii datorită presiunii societă ților compacte și or!anizate
de a!ricultori.

Societățile pastorale erau minoritare. În frica estică, în sia centrală și în Europa

răsăriteană încă mai e:istau triburi sau societă ți ce trăiau de pe urma cre șterii animalelor
domestice2 bovine, oi, capre și cai. ceste societăți erau nomadice, deplasându"se în spațiu
pentru a asi!ura hrana animalelor. a sfâr șitul evului mediu nomadismul și comunită țile montane
de crescători de animale erau în scădere, lăsând loc unui sistem de pendulare sezonieră, între
zone cunoscute și vizitate periodic"transumanța.
0ocietățile de crescători de animale au stabilit o simbioză cu societă țile sedentare de
a!ricultori, căutând să"și asi!ure hrană și alte produse. *rescătorii de animale se mul țumeau cu
raporturile de schimb, oferind animale și produse animaliere în schimbul produselor ve!etale și
meșteșu!ărești. Și"au procurat produsele și prin jafuri sau au profitat de superioritatea lor militară
pentru a impune a!ricultorilor sedentari plata unui tribut sau alte dări ca ta:ele de protec ție. Pe
parcurs, o societate pastorală ce a impus stăpânire asupra unei societă ți a!ricole avea tendin ța
de a renunță la modul de via ță pastorală și de a se stabili în a șezările cucerite, beneficiind de
roadele cuceririi, adoptând un mod de via ță sedentar.
Încă din antichitate, oamenii își asi!urau hrană din cultivarea unor anumite plante. /ama
plantelor și modalitățile de cultivare ale acestora au variat, fiind determinate de condi țiile naturale
din anumite părți ale lumii și de tradițiile și stocurile de cunoștin țe a!ro"tehnice acumulate de
comunitățile umane. În lumea medievală au coe:istat trei civilizații a!ricole2

• civilizația cerealelor

• civilizația orezului

• civilizația porumbului

• În nord era dominantă cultura viței de vie, fiind asociată cu creștinismul care îi oferea o
utilizare rituală. /ermanicii cultivau hamei pentru bere și preparau hidromelul, din tipuri de
cidru din fructe. În Evul 5ediu @impuriu era utilizat sistemul rotației bienale2 după ce un
teren era cultivat un an, era lăsat în pârloa!ă anul următor, fiind în!ră șat în mod natural
de animalele ce erau lăsate să pască. În lipsa depunerii sistematice a în!ră șămintelor ,
pământul era epuizat în câțiva ani. #e aceea, erau comise defri șări masive, iar vechile
așezări erau abandonate. 0e recolta de B"6 ori mai mult sămân ța folosită, iar în anii
secetoși și mai puțin, de aceea, lumea europeană se află în permanență sub amenin țarea
foametei.

• Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plu!ul de lemn de tip
roman, "aratrum", cu brăzdar de fier. În re!iunile nordice, pământurile erau lucrate cu
plu!ul !reu"4Pflug4"de ori!ine !ermanică. vea brăzdar de fier și întorcea brazda pentru a
aerisi mai bine pământul. *a să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau
utilizate brazde lun!i. 8orma parcelelor era rectan!ulară, cu lun!imi mai mari decât
lățimea. *erealele erau măcinate cu râșnitele de mâna sau la mori de apă, ce erau rare.

Între secolele 1--"1---, climă s"a îmbunătățit, situația politică s"a stabilizat, astfel are loc o
ameliorare a condi țiilor economice. re loc o creștere demo!rafică lentă, dar si!ură. Erau
stimulate căutările pentru îmbunătățirea tehnicilor, astfel apar unelte de fier de calitate, ce
duc la creșterea defrișărilor și stabilirea multor a șezări noi ce se lăr!esc.

• Este răspândit sistemul de înju!are a animalelor cu trac țiune pe piept ce înlocuia

tracțiunea de !ât. *aii sunt potcoviți și apare scărița de șa, având efecte avantajoase pe
plan militar. 0uprafețele de teren erau lucrate mai rapid și mai u șor. 5uncile a!ricole se
pot face acum mai ușor, astfel, producțiile au crescut. pare sistemul asolamentului
trienal, prin care terenul între comunită ți rurale era împăr țit în trei, dintre care o parte era
semănată cu cereale de toamna"!râu, secară, o parte cu cereale de primăvară, folosite
pentru hrănirea animalelor"orz, ovăz, mei, iar a treia parte era lăsată în pârloa!ă.
vantajul era obținerea a două recolte, ce oferea o stabilitate și securitate mai mari
oamenilor împotriva capriciilor climatice, asi!urând hrană acestora și hrană animalelor, și
a cailor, care puteau fi utilizați la scară lar!ă în muncile a!ricole sau în războaie.

• 0e conturează structura domeniului feudal, pământul fiind e:ploatat pentru profitul

proprietarului" re!erva seniorală, iar pe de altă parte erau !ospodăriile țăranilor
dependenți. +ezervă seniorală cuprindea re ședin ța seniorului, o parte a terenului arabil,
pășunilor, viilor, pădurii, heleșteielor și lacurilor. oturile de pământ lucrate de țăranii
dependenți cuprindeau casele, !rădinile de le!ume, parcelele de teren arabil. Cnitatea de
e:ploatare a!ricolă purta atunci denumirea de "mansa" în documente, în funcție de zona
și de calitatea solului, având între "B% hectare. Țăranii puteau avea dreptul la
e:ploatarea pădurii și pă șunilor prin plata, să cultive vi ță de vie și pomi fructiferi.
7bli!ațiile lor față de seniori erau în muncă sau în produse.

• Prin intermediul creșterii populației, tehnicile pentru cultivarea pământului sunt

îmbunătățite. Plu!ul !reu permite lucrări calitativ mai bune, și este răspândit pe arii tot
mai mari, contribuind la creșterea randamentelor. Potcovirea și noile sisteme de înju!are
a animalelor au contribuit la cre șterea productivită ții. solamentul trienal este impus la
scară lar!ă, permițând obținerea a două recolte pe an, oferiind o mai bună !aran ție
împotriva foametei. *aii sunt răspândiți, fiind utilizați și ca animale de lupta și ca animale
de tracțiune. În zonele mediteranene, unde climă caldă și uscată nu permite cultivarea
cerealelor de primăvară, s"a recurs la culturi de !raminee și le!uminoase, oferind o
diversificare a hranei. par morile de apă care înlocuiesc râ șnitele de mâna, u șurând
forță de muncă. Înmulțirea morilor de apă, instalațiile tehnice ce necesitau mari investi ții
se desfășoară în conte:tul răspândirii senioriilor. 0eniorul îi silea pe țărani să le respecte
monopolul, folosirea morii, cuptorului și teascului de vin sau ulei.8or ța apei era utilizată și
pentru prelucrarea fierului și pentru punerea în mi șcare a fierăstraielor din secolul 9---.
#in secolele 9--"9--- sunt răspândite morile de vânt în zonele de coastă. +andamentele
rămâneau slabe. 0e constată însă cre șterea randamentelor produc ției cerealiere datorită
creșterii numărului de oameni.

еряют лее 1 лл льзтелей

Попробуйте Scribd БЕСПЛАТНО в течение 30 дней,

чтобы получить доступ к более чем 125 миллионам
заголовков без рекламы и сбоев!

Попробуйте бесплатно

Отменить можно в любой момент.

MINERITUL

0ectorul e:tractiv cuprindea e:tracția sării din saline și a pietrei pentru construc ții, cât și
mineritul, prin e:tra!erea și rafinarea metalelor. În multe re!ate e:ploatarea resurselor subsolului
era considerată monopol al monarhiei, e:ploata țiile fiind modeste, realizate de !rupuri mici de
oameni, care utilizau unelte rudimentare. #in secolul 91, multe mine de ar!int și de cupru din
Europa centrală au fost e:ploatate, filoanele superficiale au fost epuizate, e:ploata țiile încetând
în secolele 9-1"91. Ctilizarea pompelor a în!ăduit evacuarea apei și pătrunderea la adâncimi
mari, fiind descoperite noi metode de separare a metalelor din minereu, sporind rentabilitatea
acestuia. >oile metode de e:ploatare au necesitat investiții colosale, nefiind la îndemână
!rupurilor tradi ționale de lucrători mineri. -ni țiativa a fost preluată de ne!ustori din ora șe ca
u!sbur! și >urenber!, ce au or!anizat activitatea sub formă unor mari întreprinderi de tip
capitalist, a:ate pe un calcul sever al rentabilită ții. -nvestițiile considerabile, îmbunătă țirile tehnice
și or!anizatorice au în!ăduit o creștere semnificativă a produc ției miniere din re!iunea Europei
centrale în ultima treime a secolului al 91-"lea. -ntensificarea e:tra!erii minelor de ar!int și de
cupru din ustria, /ermania, *ehia , 0lovacia, nordul Cn!ariei și @ransilvaniei, au prilejuit
concentrarea unui număr considerabil de lucrători în noile ora șe miniere. 0pre secolul al 91-"lea,
multe dintre minele de ar!int au intrat în declin în Europa centrală datorită epuizării filoanelor
bo!ate și accesibile la nivelul tehnolo!ic al epocii, și datorită aflu:ului de ar!int relativ ieftin din
merica ce a contribuit la scăderea pre țului ar!intului comparativ cu cel al aurului și celorlalte
mărfuri. 5ulte dintre pro!resele tehnice și or!anizatorice înre!istrate în mineritul central"
european au fost difuzate în multe părți ale lumii, aplicate la minele de ar!int, cupru, fier și
cărbune.

C"ME#T$L SI T#ANSP"#T$L

#upă colapsul -mperiului +oman de pus, re țeaua de drumuri romane n"au mai fost
întreținute, cauzând în!reunarea sau încetarea transporturilor. 8iind în!uste, având scop militar
pentru deplasarea trupelor, nu erau potrivite pentru transportul cu marfă în cantitate mare, de
aceea erau utilizate drumuri străvechi. Înainte să fie descoperit sistemul de înju!are a animalelor,
cu tracțiune pe piept, caii erau folosiți doar pentru șarete cu două roți, iar boii tră!eau care mari
cu patru roți, cu o viteză de B ;mDora. Pentru transport erau utilizate fluviile și râurile, permi țând
un transport rapid în condiții mai bune a mărfurilor de volum mare precum cerealele, lemnul,
vinul, uleiul, sarea. 5area 5editerană era principala intersec ție a drumurilor comerciale dintre Est
și 1est, până la e:pansiunea islamică. În 5area >ordului sau 5area 5ânecii, erau desfă șurate
e:pediții de jaf sau colonizare de către an!lo"sa:oni sau vi;in!i, dar și e:pedi ții comerciale.

0chimburile comerciale s"au diminuat. 0e mai men țineau le!ăturile cu -mperiul 3izantin,
întreținute de ne!ustorii sirieni sau evrei. 0e bătea moneda de aur în re!atul franc. @reptat,
circulația monetară s"a redus. par monede noi, de ar!int, ca sceattas din lumea frizona și din
insulele britanice. 7dată cu ruralizarea societății, orașele decad ca centre de produc ție,
păstrându"și doar rolul politic și reli!ios.

#inarul de ar!int emis de carolin!ieni a înlocuit vechea moneda de aur bizantină ,

devenită din ce în ce mai rară și puțin adecvată unor schimburi de mică valoare, desfă șurate pe
plan local. #upă secolul al 1--"lea, odată cu e:pansiunea islamică, comer țul din 5area
5editerană dintre 1est și Est dispare.

*entrul comercial se deplasează astfel spre nord, mai ales în 8ran ța de azi, unde apar
porturi noi, ca uentovic pe țărmul râului *anche, #urstede în delta +inului. 7rașele renasc
economic, sunt practicate activități meșteșu!ărești pe scară lar!ă.

*omerțul devine o activitate specific urbană, desfășurat în arii europene, ca -talia de nord
și centrală, 8landra și nordul 8ranței, vestul și sudul /ermaniei, litoralul 5arii 3altice, sudul
n!liei. În 'B&, orașele din zona baltica și a 5arii >ordului s"au unit într"o asocia ție
internațională, "Hansa" , care domina comerțul din re!iune. >e!ustorii s"au or!anizat în !hilde,
asociații profesionale care le apărau interesele.

*irculația monetara și operațiunile bănești prin intermediul zarafilor și cămătarilor s"au

intensificat. În condițiile creșterii schimburilor comerciale din secolul 9---, a reapărut moneda de
aur, 8lorinul la 8lorența sau #ucatul la 1eneția.

a sfârșitul evului mediu e:istau mai multe forme de or!anizare a activității comerciale2
schimburi directe dintre producători și consumatori, realizate cu ocazia târgurilor săptămânale,
fie prin vânzarea directă a produselor de către mește șu!ari urbani în ateliere ce serveau ca
prăvăliiA comerțul practicat de negustorii am%ulanți care își însoțeau marfa dintr"un loc în altul și
comerțul en"!ros, practicat de mari negustori sedentari, ce își realizau afacerile cu ajutorul unor
a!enți comerciali, asociați minori și parteneri de afaceri cu care comunicau prin coresponden ță
comercială.

u apărut primele forme de asociere, de la întovărășiri simple de tip "commenda" până la

companiile comerciale de tip familial, care îmbinau activită țile comerciale cu opera țiunile
monetare și de credit. *ompaniile familiale cu activită ți diversificate au proliferat în secolele 91"
91-, cele mai importante fiind cele italiene, florentine și !enoveze, precum și cele !ermane, ca
cel al companiei familiei 8u!!er din u!sbur!.

0"au impus noi forme de or!anizare comerciale2 companiile privile!iate și companiile

anonime pe acțiuni. Companiile privilegiate sau re!ulate au fost înființate pe baza unor carte de
privile!ii acordate de puterea politică din anumite state, prin care membrilor companiei li se
!aranta monopolul e:ercitării comer țului cu o anumită țară sau re!iune, în schimbul plă ții unei
anumite sume de bani, de multe ori , companiile asi!urând membrilor lor anumite facilită ți
colective. Întrețineau consuli și depozite în țările cu care făceau comer ț, stabilind re!uli !enerale
și ta:e pentru activitățile desfășurate de membri. 8iecare membru era liber în cadrul acestor
re!uli să"și conducă afacerile cum socotea de cuviință. În secolul al 91-"lea printre cele mai mari

companii cunoscute și privile!iate erau cele en!leze2 *ompania ne!ustorilor temerari (creată în
'6F&) , *ompania 5oscovei ('B) și *ompania evantului ('FB).

Evul Mediu

Robert
Krasovschi
Administratie si
Afaceri
• Grupa 104

Поделиться этим документом

    

Вам также может понравиться

Документ 6 страниц

Habitat European Si Romanesc

in Evul Mediu Si La Inceputul…
Modernitatii - Referat
sorinel307310
Оценок пока нет

От Everand

Lucrări de istorie
Savu Ioan-Constantin
 4.5/5 (2)

Документ 4 страницы

evul mediu
Elena Grg
Оценок пока нет

Журналы Подкасты

Нотное издание

Документ 2 страницы

Evul.docx
Nicoleta Coca
Оценок пока нет

Документ 2 страницы

Evul Mediu
Nicoleta Ursu
Оценок пока нет
 Документ 7 страниц

CURS NR. 2 DEMOGRAFIE

alexandra
Оценок пока нет

Документ 6 страниц

Istoria-Evul Mediu
GeorgiBartos
Оценок пока нет

Документ 2 страницы

Evul mediu
Simona Dumitru
Оценок пока нет

Документ 22 страницы

294651225 Istoria Şi Populaţia

Europei
Dmitri
Оценок пока нет

Документ 1 страница

Economia in Evul Mediu

Radu's Photos
Оценок пока нет

Документ 9 страниц

Evul mediu
Raluca Popescu
Оценок пока нет

Документ 4 страницы

Презентация (1)
Kazuto Kirigaya
Оценок пока нет

Показать еще

Сведения Поддержка

О Scribd Справка / Вопросы и ответы

Everand: электронные книги Доступность

и аудиокниги
Помощь при покупке
Печатные издания
AdChoices
Присоединяйтесь к нашей
команде!
Социальные сети
Свяжитесь с нами
Instagram
Пригласить друзей
Twitter
Scribd для предприятия
Facebook

Юридическая Pinterest
информация

Условия

Конфиденциальность

Авторское право

Настройки файлов cookie

Не продавать и не
передавать мою личную
информацию

Получите наши бесплатные приложения

Документы

Язык: Русский

Авторское право © 2023 Scribd Inc.

Скачать